Patriarchal Ecumenic de Constantinopol si Sfintul Sinod al Sfintel Biserici Autocefale Ortodoxe Romane. 1 Sanctitatea Sa Patriarchul de Constantinopol, cu consimtimintul unanim al membrilor Sf. Sinod de pe langa Biserica Patriarchali, a trimis scrisére tuturor P.P. S. S. Patriarchi si tuturor I. I. P.P. S.S. Pre- sedinti ai Sinddelor bisericilor ortodoxe autocefale, prin care le cere parerea asupra cAtor-va cestiuni cu caracter religios. Tata care sint aceste cestiuni: A) Ce trebue, si ce péte sa se facd, ca popérele ortodoxe s4 se intalnésca fn unitatea credintei, in dra- goste si in concordie, si pe urma, ce e de facut in comun, spre intarirea credintei ndstre ortodoxe si spre mai buna aparare a sfintelor biserici ale lui Dum- nedet, in contra spiritului protivnic al lumei acestial B) Care e parerea bisericilor autocefale asupra raporturilor cu cele doué mari vlastare ale Crestinis- mului, adica cu biserica Romano-Catolica si Protes- tanta ? E timpul potrivit sa se prepare terenul pentru o apropiere amicala cu biserica Romano-Catolica si cea www.dacoromanica.roPATRIARCHUL ECUMENIC | 185° Protestanta? Inruditaé cu acést unire este si cestiu- nea crestinilor catolici, carl s’ait despartit de biserica romana nu de mult, si cari numindu-se vechi cato- lict si dicénd, c4 primesc invétdturile Bisericef Una, Sfinta, Sobornicésca si Apostolica de pana in secolul al [X-lea si hotaririle celor sépte sfinte si prea cins- titn sindde, declara, cA sint in Biserica Ortodoxa in genere, si cer unirea si comuniunea cu dinsa numai ca o lucrare de formalitate? C) Nu de mai mic&d importanta este si cestiunea calendarului comun, despre care se vorbeste si se scrie de cat-va timp; in special, sistemele propuse de a se reforma, Calendarul Julian, adoptat de veci de Biserica Ortodoxa, sati de a adopta pe cel Gregorian, cel dintaiti fiind considerat ca neexact, cel d’al doilea ca mai potrivit cercetarilor sciintifice, si despre tran- sformarea Pashaliei ndstre bisericesci. Il. La aceste intrebari, Sf. Sinod al Sf. Bisericei néds- tre, in sesiunea sa de primavara din anul acesta, réspunde, c4 prima datorie a Crestinatatei fiind de a pdstra dumnedeésca doctrina, pe care ne-a dat’o Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Christos, ne- schimbata, neamestecata, neimpartita si nedespartita pana la finitul vécurilor, Biserica Ortodoxa fine, ca sfinta ei invétd4tura s& se pastreze nestirbita, asa cum s'a hotarit de sfintii si de Dumnedet purtatorii Pa- rinfi ai Bisericei Una, Sfinta, Sobornicésca si Apos- tolica in cele sépte Sindde Ecgimenice. Biserica Ortodox4 de Résarit, rémanénd statornica numai in invétatura crestina, ast-fel Jamurita si ho- trita, si nu in alta, ierarchii Bisericei Autocefale Or- todoxe Romane, plini de rivna duhovnicésc4, o imul- Biserica Ortodoxd Roman& 5 www.dacoromanica.ro186 -PATRiARCHUL ECUMENIC fesc, o intaresc, si cu ea luminéza in povétuire pe cei ce merg acum in ratacire de cal/ea, adevérul si wiéfa, pe care ne-a aratat’o Domnul si Mantuitorul nostru Tisus Christos, ca sa se indrumeze spre acésta sfinta si dumnedeésca cale. Multimea eterodocsilor, cari prin regulele prescrise de bisericd si de ritualul ei se primesc in sinul sfintei nostre Biserici Ortodoxe, este dovada cea mai elo- quenta, ca corpul Bisericel cresce si se intaresce pe unica temelie, care este pusa, si care este Iisus Christos. Sfinta Biserica Autocefala Ortodoxa Romana crede, ca e cu neputinfa a gasi puncte de intdlnire si de atingere sat diferente cu bisericile eterodoxe Romano- Catolica si Protestanta, care puncte sa se pota trece cu vederea, fiind-c4 nimic nu este de prisos in alca- tuirea doctrinala a Bisericei Ortodoxe. Calea sfintei Biserici Ortodoxe este forte netedd si fara nici un obstacol. Nu este nevoe de a o face mai curata de cat este. La acésta cale daca vor voi aceste doué vlastare ale Crestinismulul sa vie, noi, precum de mult le-am ardtat calea, le o aratim si acum. Nu primim ins& propuneri in privinta felului de a intra, cAci numai unul singur este felul de intrare pe calea, adevérul si viéta, si acésta este credinta sincera, fara pata si statornica, asa dupa cum am primit’o de la Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Christos si Sfintii Séi Ucenici, dogmatisata in cele sépte Sobére Ecu- menice, atat sub raportul doctrinel, cat si al disci- plinei canonice bisericesci. Dorinta néstra este ca toti eterodocsii s4 vie in sinul Bisericei Ortodoxe a ly Christos, singura, care le pote da mantuirea. Dar daca acestia arata dorinte cu con- ditiii—dupa cum dice Sanctitatea Sa cu care concor- dia dogmatica dorita si comunicarea este neadmisi- bil4, atunci constatand faptul, nu ne rémane de cat www.dacoromanica.roPATRIARCHUL ECCMENIC 187 s4 trecem inainte si sa vedem si mai departe cu acelas zel si cu aceeasi evlavie, ca sfinta ndstra doc- trina ortodoxa s4 o pastram si s4 o facem cunos- cuta,—ca si pana acum—celor insetati de dreptate si de adevér. Cu privire la a doua chestiune la care se refera scrisérea Sanctitatii Sale si anume a crestinilor ro- mano-catolici, cari s’ati despartit de biserica Romei gi cari se numesc acum cefolici vechi, credem ca u- niunea lor cu Biserica Ortodoxa de Résarit este iarasi imposibila, daca si acestia vor tinde spre unire cu noi, pe baze de conditii si concesiuni, fiind-ca Bise- rica Ortodoxa nu péte primi conditiuni si nu pdte sa facd concesiuni. Pe langa acésta, catolicii vechi, formand o mica minoritate in mijlocul bisericilor re- ‘formate si romano-catolice, ei se gasesc sub influenta lor. Cand vor scapa de acésta influenta si cand vor cere cu staruinta ca sa fie primifi in sinul Bisericei Ortodoxe, imbratisand cu totul doctrina ndstra atat dogmatica cat si canonica, cu bucurie vor fi primiti. In cestiunea Calendarului, Sf. Sinod al bisericei ndstre réspunde ast-fel: «Fara a ne raporta la resul- tatele émenilor de stiinta, cari ati studiat chestiunea masurarii timpului, din care unele sunt favorabile sistemuluf nostru calendaristic, altele celui-l-alt sistem, Sf. Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Ro- mane crede $i cere ca Sa rémanem in ceea ce ne gasim asta-di, fiind-c4 este cu neputint4 fara a atinge dis- positiunile canonice, daca ne-am gandi la o schim- bare sati o reformare a Calendarului Julian, cu care Biserica Ortodoxa traeste de atata timp, fara ca sa se simta vre-o strimtorare. Deosebit de acésta, nici cu degetul nu este permis a ne atinge de hotaririle stra- vechi, cari fac gloria néstra bisericésca. Dumnedett, marele Stapanitor al vécurilor, va rin- www.dacoromanica.ro188 PATRIARCHUL ECUMENIC dui si in acést4 privinta, ceea ce voeste El si ceea ce va crede ca este bun ca sa se faca. Pana acum insa n’a vorbit de cat o singura data prin acei ce ait primit acest calendar in vechimea néstra_ biseri- césca, jar cand va bine-voi alt-fel, de sigur ca ne va lumina prin Spiritul Sfint, ca si in acésta privinta sA stim ce sd voim si ce sa facem» Acesta e réspunsul Sf. Sinod al Bisericei ndstre crestine Ortodoxe la intrebarile puse de Sanctitatea Sa Patriarchul de Constantinopol si de Sf. Sinod de pe langa Biserica Patriarchala. G... <3 ——