Teste Ex - An.viarna Ro 2017 2018

INSTITUȚIA PUBLICĂ UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI RED.
: 01
FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” DATA: 10.12.2015
DIN REPUBLICA MOLDOVA
Catedra de chirurgie oro-maxilo-facială pediatrică, pedodonție și PAG. 1 / 58
ortodonție
7. CS Indicați malocluzia când apare hipotonicitatea

Teste de evaluare muşchilor pterigoidieni externi:
la ortodonție anul V sesiunea de iarna a) *ocluzia distalizată
b) ocluzia deschisă
c) ocluzia mezializată
1. CS Indicați termenul de erupție al molarului unu d) laterodeviaţia mandibulară
temporar: e) ocluzia inversă bilaterală
a) 6 luni
b) 12 luni 8. CS Precizați vârsta după care se instalează
c) *18 luni deglutiţia de tip adult:
d) 24 luni a) 6 luni
e) 30 luni b) 18 luni
c) 1 an
2. CS Marcați distanța după care se calculează d) *2-3 ani
indicele facial: e) 7 ani
a) Of- Gn şi Au- Au
b) N- Gn şi Go- Go 9. CS Indicați când șanțul labio-mentonier este
c) Of- Pg şi Au- Au accentuat:
d) Tr- Gn şi Zy- Zy a) ocluzia deschisă
e) *N- Gn şi Zy- Zy b) *etajul inferior al feţei micşorat
c) angrenajul invers frontal
3. CS Indicați punctele cutanate ce determină etajele d) etajul inferior al feţei mărit
feţei: e) asimetriile faciale
a) Tr- Of; Of- Sn; Sn- Pg
b) Tr- N; N- Sn; Sn- Pg 10. CS Precizați varietatea de anomalie dento-
c) Tr- Of; Of- Sn; Sn- Gn maxilară, în care apare treapta labială inversată:
d) *Tr- N; N- Sn; Sn- Gn a) *acoperire incisivă inversă
e) Tr- Of; Of- St; St- Gn b) inocluzie verticală
c) laterognație
4. CS Numiți vârsta când se termină creşterea d) transpoziție dentară
condiliană reziduală: e) înghesiure incizivo-canină
a) 8-9 ani
b) 10-12 ani 11. CS Marcați varietatea de anomalie dento-
c) 12-14 ani maxilară în care apare faciesul adenoidian:
d) 14-16 ani a) clasa a I-a
e) *18-21 ani b) clasa a III-a anatomică
c) *clasa a II-a/1
5. CS Indicați la ce vârstă se manifestă deglutiţia d) clasa a III-a funcţională
infantilă: e) clasa a II-a/2
a) *0-6 luni
b) 4-6 ani 12. CS Indicați cum se apreciază clinic simetria
c) 5-6 ani maxilară:
d) 6-9 ani a) cheia lui Angle
e) 12-14 ani b) linia frenului buzei inferioare
c) linia frenului lingual
6. CS Numiți varietatea de malocluzie când e d) *linia frenurilor labiale
necesar testul de retropulsie a mandibulei: e) adâncimea vestibuluilui cavității bucale
a) retrognaţie mandibulară
b) *prognaţie mandibulară 13. CS Numiți anomalia dento- maxilar în care
c) laterognaţie mandibulară profilul facial este convex:
d) ocluzie adîncă adevărată a) clasa II/2
e) endognaţie maxilară b) *clasa II/1
INSTITUȚIA PUBLICĂ UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI RED.: 01
ortodonție
c) clasa III-a, forma gnatică

d) clasa I Angle 20.CS Numiți care este regimul de sterilizare a
e) clasa III-a, forma dento-alveolară instrumentelor în cabinetul de ortodonţie:
a) t 120º - 2 ore
14. CS Numiți ce se amprentează mai întâi la copii: b) t 100º - 2,5 ore
a) arcada superioară c) *t 180º - 60 min
b) bolta palatină d) t 200º - 30 min
c) *arcada inferioară e) t 180º - 30 min
d) hemiarcada dreaptă
e) hemiarcada stânga 21.CS Indicați ce perioadă de timp ocupă
organogeneza:
15. CS Numiți preparatul care se adaugă pentru a a) primele 2 săptămîni de viaţă intrauterină
prelungi timpul de priză a ghipsului: b) *primele 3 luni ale veţii intrauterine
a) *citrat de sodiu c) prima lună de viaţă extrauterină
b) sulfat de sodiu d) prima săptămînă de viaţă extrauterină
c) sare de bucătărie e) prima lună de viaţă intrauterină
d) sulfat de potasiu
e) eozină 22.CS Indicați ce perioadă de timp ocupă
morfogeneza:
16. CS Indicați după cât timp apare fenomenul de a) de la 2, pînă la 6 luni de viaţă intrauterină
sinereză a alginatului: b) de la 1 lună de viaţă intrauterină, pînă la maturitate
a) 1 min c) de la 2 săptămîni, pînă la 9 luni de viaţă
b) 5 min intrauterină
c) *10 min d) de la naştere, pînă la 12 ani de viaţă
d) 40 min e) *de la 3 luni de viaţă intrauterină, pînă la
e) 60 min maturitate
17. CS Numiți până la ce vârstă sutura medio-palatină este 23.CS Numiţi varietatea de ocluzie fiziologică din
activă: cele enumerate:
a) 12 ani a) ocluzie mezializată
b) 15 ani b) inocluzie verticală
c) 18 ani c) *ocluzie ortognatică
d) *21 ani d) ocluzie distalizată
e) 30 ani e) ocluzie încrustată
18. CS Indicați în ce perioadă mugurele molarului de şase ani 24.CS Numiți malocluzia cea mai frecvent întălnită:
începe să se dezvolte: a) malocluzia de clasa II/2 Angle
a) în săptămâna 8-a a perioadei intrauterine b) ocluzia adîncă
b) în săptămâna 10-a a perioadei intrauterine c) *malocluzia de clasa II/1 Angle
c) *în luna a 4-a a vieţii intrauterine d) laterodeviația mandibulară
d) în primul an de viaţă e) inocluzia verticală
e) la vârsta de 3-5 ani
25.CS Marcați care poate fi cauza recesiunii
19.CS Marcați cîți metri se rezervează pentru o gingivale:
instalație Unit în secţia de ortodonţie: a) respiraţia bucală
a) 5 m² b) deglutiţia atipică
b) *7 m² c) *inserţie înaltă a frenului buzei inferioare
c) 10 m² d) obiceiurile vicioase
d) 12 m²
e) igiena incorectă a cavităţii bucale
e) 14 m²
26.CS Indicați care este metoda ce determină studiul
diametrelor transversale a maxilarelor:
ortodonție
a) Snaghina 32.CS Indicați când este utilizat regulatorul funcţiei

b) Van der Linder Frenкel, tip ІІІ:
c) Tweed- Merifeld analiza spaţiului total a) malocluzia de clasa І Angle
d) Korkhaus b) *malocluzia de clasa ІІI-a Angle
e) *Pont c) malocluzia de clasa ІІ/ 2 Angle
d) malocluzia de clasa ІІ/ 1 Angle
27.CS Marcați varietatea de profil facial în malocluzia e) laterognație
de clasa II/1, forma gnatică:
a) *profil convex 33.CS Numiți indicațiile utilizării bionatorului
b) profil concav Balters, tip ІІ:
c) profil rectiliniu a) malocluzia de clasa ІІ /1 Angle
d) profil puţin concav b) laterognație
e) profil puţin convex c) *inocluzia verticală
d) ocluzia adîncă
28.CS Numiți ce studiază electromiografia: e) malocluzia de clasa ІІІ-a Angle
a) este o metoda de studiu a mișcării mandibulei în
timpul masticatiei
34.CS Numiți definiția aparatelor de contenţie:
b) studiul stării articulației temporo-mandibulare
a) menţinătoare de spaţiu
c) studiul stării circulatiei sanguine a ATM
d) *metoda de înregistrarea biopotențialului b) aparate folosite în tratamentul malocluziilor
mușchilor în timpul contracției c) aparate ce previn formarea anomaliilor dento-
e) este o metoda de studiu al stării mușchilor maxilare
masticatori d) aparate de înlăturare a deprinderilor vicioase
e) *aparate folosite la stabilizarea rezultatelor
29.CS Numiți definiția transpoziţiei: obţinute
a) rotaţia dintelui în jurul axului longitudinal
b) deplasarea mezială a unui dinte 35.CS Numiți ce este o mişcare de pivot în jurul
c) deplasarea mezială a grupului lateral de dinţi axului radicular:
d) dereglare de erupţie dentară a) mişcare de versiune
e) *schimbarea dinţilor vecini cu locul său pe arcada b) gresiune
dentară c) ingresie
d) *rotaţie
30.CS Ce este hipodonţia: e) deplasare corporală
a) prezenţa dinţilor supranumerari
b) anomalie de formă a dintelui 36.CS Numiți ce este deplasarea rădăcinii dintelui în
c) *reducerea numerică a dinţilor de pe arcada plan vestibulo-oral:
dentară a) *mişcarea de torgue
d) anomalia de ocluzie b) rotaţie
e) anomalia grupului de dinți c) deplasare corporală
d) gresiune
31.CS Numiți criteriul de determinare a macrodonţiei: e) intruzie
a) suma mezio-distală a 4 incisivi superiori de la 28
pănă la 32 mm 37.CS Numiți elementul ce se foloseşte la înclinarea
b) *suma mezio–distală a 4 incisivi superiori de la 32 orală a grupului incisiv:
mm şi mai mult a) *arcul vestibular de retracţie
c) suma mezio–distală a 4 incisivi inferiori pănă la 35 b) arcul Coffin
mm c) șurubul ortodontic
d) corelaţia dintre incisivii superiori şi cei inferiori d) gutiere ocluzale
e) suma mezio-distală a 4 incisivi superiori mai puţin e) croşete
de 28 mm
38.CS Ce numim recidivă:
ortodonție
a) perioda de stabilizare a rezultatelor tratamentului 44.CS Marcați tipul de acțiune al aparatului ortodontic
ortodontic activ fix:
b) complicaţie în perioda tratamentulu ortodontic a) funcţional
activ b) intermitent
c) apariţia mobilităţii patologice a dinţilor c) *mecanic
d) *dezechilibrul dintre formă şi funcţie apărut după d) mixt
finalizarea tratamentului ortodontic e) pasiv
e) dereglare fncţională
45. CS Indicați raportul căror dinți împarte malocluzia de
39.CS Indicați aparatul ortodontic utilizate în Clasa a II-aAngle în două subdiviziuni:
tratamentul laterognaţiei mandibulare: a) *incisivi
a) mobilizabile cu acţiune mecanică b) canini
b) *mobilizabile cu plan înclinat în regiunea laterală c) premolari
c) scutul vestibular d) molari unupermanenți
d) bionatorul Balters tip ІІІ e) molari doitemporari
e) reglatorul Fränkel tip ІІ
46. CS Ce se evidențiază în etiologia malocluziei de Clasa
II/2 Angle:
40.CS Care element al aparatului ortodontic
a) *caracterul ereditar al patologiei
mobilizabil posedă funcţie de ancorare și de
b) rahitismul
retruzie a dinților:
c) deglutiţia infantilă
a) *arcul vestibular d) respirațiа orală
b) arcul în „S” e) pierderea precoce a dinţilor temporari
c) arcul în „ciupercă”
d) croşetul Adams 47. CS Marcați tipul de malocluzie care poate fi însoțit de
e) croșetul Stahl inocluzie sagitală negativă:
a) clasa II/1 Angle
41.CS Indicați părțile componente ale arcului b) clasa II/2 Angle
vestibular: c) *clasa III Angle, forma adevărată
a) ansa, bucla, zona de retenţie d) ocluzia încrucișată
b) bucla în ,,S” și zona de retenţie e) inocluzia verticală
c) curbura centrală, două bucle
d) curbura centrală, zone de retenţie 48. CS Precizați sarcina tratamentului malocluziei de Clasa
e) *curbura centrală, două bucle, zone de retenţie III-a Angle, forma funcţională :
a) expansiunea transversală a ardcadei dentare superioare
42.CS Numiți indicația de utilizare a reglatorului b) stimularea creşterii arcadei dentare superioare
funcțional Frankel, tip III: c) stimularea creşterii arcadei dentare inferioare
a) clasa I Angle d) propulsarea mandibulei
b) clasa II/1 Angle e) *retropulsarea mandibulei, în poziţie corectă
c) clasa II/2 Angle
d) *clasa III Angle 49. CS Numiți tipul tratamentului malocluziei de Clasa III-a
e) ocluzia încrucișată Angle, forma adevărată, dentiția permanentă:
a) ortodontic, cu aparat funcţional
43.CS Care dintre elementele reglatorului funcţional b) ortodontic, cu aparat mecanic
Frankel va stimula creşterea sagitală a arcadelor c) ortodontic, cu aparat extraoral
dento-alveolare: d) *complex, ortodontic-chirurgical
a) arcul vestibular e) miofuncțional
b) arcurile de pe canini
c) arcul palatal 50. CS Precizați care dintre malocluziile sagitale poate
d) *pelotele labiale recidiva frecvent:
e) scuturile laterale a) clasa I Angle
b) clasa II/1 Angle
c) *clasa II/2 Angle
ortodonție
d) clasa III Angle, forma falsă

e) clasa III Angle, forma funcţională 57.CS Cum se numește rotația dintelui în jurul axei
longitudinale:
51.CS Precizați indicația către tratamentul protetic la a) vestibuloversie
copii: b) palatoversie
a) macrodenție c) mezioversie
b) microdenţie d) distoversie
c) hiperdenție e) *tortoanomalie
d) *anodenţie parţială sau totală
58.CS Cum se numește deplasarea dintelui pe
e) erupţie dentară precoce
verticală, de la planul ocluzal:
a) extruzie
52.CS Precizați frecvența schimbului protezelor
b) *intruzie
parțial mobilizabile la copii:
c) protruzie
a) la 2 luni d) retruzie
b) * la 6-8 luni e) entopie
c) la 1,5 ani
d) la 2 ani 59.CS Numiți elementul aparatului mobilizabil care
e) la2,5 ani provoacă retruzia dinților anteriori:
a) *arcul vestibular
53.CS Care etapă în cursul tratamentului anomaliilor b) arcul Coffin
dento-maxilare o numim de contenție: c) arcul de protracție
a) profilactică d) gutiera ortodontică
b) terapeutică e) șurubul ortodontic
c) chirurgicală
d) ortodontică activă 60.CS Cum se califică apariția mobilității dentare
e) *postortodontică,de stabilizare patologice după tratamentul ortodontic:
a) *complicație
54.CS Indicați durata perioadei de contenţie în cazul b) eroare
tratamentului ortodontic cu aparat fix: c) recidivă
d) remisie
a) 6 luni
e) retenție
b) 10 luni
c) 12 luni
61.CS În ce patologii e mărit unghiul SNB:
d) ½ din cea ortodontică
e) *identică cu cea ortodontică a) retrognaţia mandibulară
b) prognaţia maxilară
55.CS Indicați durata contenţiei în cazul tratamentului c) *prognaţia mandibulară
ortodontic cu aparat mobilizabil: d) retrognaţia bimaxilară
a) 1 an
e) micrognaţia mandibulară
b) 2 ani
c) 3 ani
62.CS Ce fenomen reflectă prezența diastemelor şi
d) *½ din cea ortodontică
e) identică cu cea ortodontică tremelor de pînă la 2 mm la copii de 4-5 ani:
a) *creşterea fiziologică în sens sagital
56.CS Precizați tipul de malocluzie provocat la copii b) anomalie de dezvoltare a dinţilor
de viciul de poziție la somn cu capul în extensie: c) distalizarea dinţilor anteriori
a) mezializată d) mezializarea dinţilor laterali
b) *distalizată e) factor de risc
c) supraocluzie
d) infraocluzie
e) ocluzie încrucişată
ortodonție
63.CS Prognosticul formării cărei ocluzii patologice

este prezența planului postlacteal în treaptă 68.CS Ce schimbări pot determina dinţii
dreaptă la vîrsta de 6 ani: supranumerari:
a) *distalizată a) tulburări nervoase senzitive de tip nevralgiform
b) mezializată b) tulburări nervoase motorii sau vegetative
c) deschisă (vasomotorii)
d) adîncă c) *tulburări de erupţie
e) încrucişată d) tulburări de dezvoltare
e) formaţiuni tumorale maligne
64. CS Ce varietate a planului postlacteal stabilizează
o relaţie molară de clasa I Angle: 69.CS Ce varietate de anomalie este meziodensul:
a) în treaptă dreaptă a) de poziţie
b) în treaptă distală de 2mm b) *de număr
c) *în treaptă mezială de 2mm c) de formă
d) în treaptă mezializată mai mare de 2mm d) de dimensiuni
e) în treaptă distală de 5mm e) de ocluzie
65.CS Ce varietate a planului postlacteal stabilizează 70. CS Care este cauza formei false a malocluziei de clasa III
o relaţie molară mezială: Angle:
a) în treaptă dreaptă a) deplasărea mandibulei spre anterior
b) în treaptă distală b) *subdezvoltarea maxilarului superior
c) în treaptă mezială-2mm c) subdezvoltarea maxilarului inferior
d) *în treaptă mezializată marcată d) dezvoltare în exces a maxilei
e) în treaptă distală marcată e) dezvoltare în exces a mandibulei
66.CS În ce perioadă a dentiției, fiecare dinte 71. CS Marcați semnele formei funcţionale a malocluziei de
contactează cu 2 antagonişti în afară de incisivul clasa III Angle:
inferior central şi ultimul molar superior: a) dezvoltarea în exces a mandibulei
b) dezvoltarea în exces a maxilei
a) temporară formată
c) subdezvoltarea maxilarului inferior
b) mixtă, prima perioadă d) subdezvoltarea maxilarului superior
c) *permanentă, perioadă finală e) *deplasarea mandibulei spre anterior
d) mixtă, perioada a doua
e) temporară, la etapa de formare 72. CS Specificați criteriul de divizare a malocluziilor de
clasa II Angle în două subdiviziuni:
67.CS Care din afirmațiile de mai jos poate fi aplicată a) raportul caninilor
în caracterizarea anodonţiei unilaterale de incisiv b) *raportul dinţilor frontali
lateral superior: c) raportul molarilor de şase ani
a) *dinţii temporari persistă timp îndelungat pe d) raportul molarilor de lapte
arcadă e) raportul premolarilor în plan transversal
b) este indicată extracţia dinţilor temporari cît mai
73. CS Precizați cauza dezvoltării malocluziei de clasa II/2
devreme
Angle:
c) migrarea mezială se poate realizează la orce vîrstă
a) dereglări respiratorii
d) nu este obligatorie extracţia incisivului lateral de b) rahitizm
partea opusă c) deglutiţie infantilă
e) se recomandă extracţii dirijate în scop ortodontic d) pierdere precoce a dinţilor de lapte
e) *caracter eriditar al patologiei
ortodonție
80. CS În care patologie se utilizează regulatorului

74. CS Marcați malocluzia cu fantă sagitală negativă: Frankel de funcție, tip III:
a) *malocluzia de clasa III Angle, forma adevărată a) malocluzie de clasa II/2
b) malocluzia de clasa II/2 Angle b) malocluzie de clasa II/1
c) maloluziile trasversale c) *malocluzie de clasa III
d) inocluzia verticală d) ocluzie încrucişată
e) malocluzia de clasa II/1 Angle e) ocluzie deschisă
75. CS Care este una din sarcinile tratamentului malocluziei 81. CS Indicați locul plasării pelotelor laterale la
de clasa III Angle, forma funcţională: regulatorul de funcţie Frankel, tip I:
a) stimularea creşterii arcadei dentare superioare a) se întind la procesele alveolare superior şi inferior
b) expansiunea ardcadei superioare în zonele laterale
c) *deplasarea mandibulei spre posterior b) se întind la procesele alveolare superior şi ocolesc
d) stimularea creşterii arcadei inferioare procesul alveolar inferior
e) deplasarea mandibulei spre anterior c) *se întind la procesele alveolare inferior şi
ocolesc procesul alveolar superoir
76. CS Selectați malocluzia sagitală care cel mai des d) ocolesc ambele procese alveolare
recidivează posttratament: e) se extend în zona frontală inferioară
a) de clasa II/1 Angle
b) *malocluzia II/2 Angle 82. CS Marcați indicaţia utilizării bionatorului
c) de clasa III Angle, forma falsă Balters, tip I:
d) de clasa III Angle, forma funcţională a) *raport distalizat
e) de clasa I Angle b) inocluzie verticală
c) ocluzie mezializată
77. CS În care perioadă de vârstă e indicat tratamentul d) ocluzie încrucişată
cu bionatorul Balters: e) ocluzie dreaptă
a) dentiţie temporară
b) *dentiţie mixtă timpurie 83. CS Precizați indicaţiile utilizării bionatorului
c) dentiţie mixtă tardivă Balters, tip III:
d) dentiţie permanentă a) raport distalizat
e) la nou-născut b) raport distalizat cu protruzia incisivilor superiori
c) *ocluzie mezializată
78. CS În tratamentul cărei malocluzii e indicat d) ocluzie încrucişată
regulatorul Frankel, tip I: e) inocluzie verticală
a) de clasa II/2
b) *de clasa II/1 84. CS Numiți grupa de aparate ortodontice la care se
c) ocluzie mezializată referă activatorul Andresen-Haupl :
d) ocluzie încrucişată a) aparate mecanice
e) ocluzie dreaptă b) aparate funcţionale
c) *aparate funcţionale de direcţie
79. CS Care sunt indicaţiile utilizării regulatorului de d) aparate exobucale
funcție Frankel, tip II: e) monobloc cu acţiune mixtă
a) *malocluzie de clasa II/2
b) malocluzie de clasa II/1 85. CS Precizați mecanizmul de acțiune a
c) ocluzie mezializată activatorului Andresen-Haupl:
d) ocluzie încrucişată a) în plan sagital
e) ocluzie dreaptă b) în plan transversal
c) în plan vertical
d) *în trei planuri
ortodonție
e) în două planuri 92. CM Enumerați disfuncțiile și dizarmoniile apărute în

malocluzia de clasa II/1 Angle:
86.CS Precizați caracteristicile regulatorului de a) *subdezvoltarea muşchiului orbicular
b) subdezvoltarea muşchiului maseter
funcţie Franкel, tipul ІІІ:
c) hipotonusul muşchilor mentonieri
a) se utilizează în detiția permanentă, după terminarea d) dezvoltarea în exces a mușchiului orbicular
creșterii e) *protruzia incisivilor superiori cu prezenţa tremelor
b) *e indicat în malocluzia de clasa ІІI Angle
c) are pelote labiale la arcada inferioară 93. CM Enumerați factorii etiologici în apariția malocluziei
d) arcul vestibular e plasat în sectorul frontal superior de clasa III-a Angle:
e) nu poate fi utilizat in dentiția mixtă a) respirația orală
b) *nonatriția cuspizilor caninilor temporali
87.CS Care din elementele de mai jos fac parte din c) inserție joasă a frenului buzei superioare
construcția bionatorului Balters, tip ІІ: d) inserție înaltă a frenului buzei inferioare
a) pelote labiale e) *obicei de sugere a buzei superioare
b) *scut lingual acrilic
c) scuturi acrilice laterale 94. CM Numiți malocluzia în care este prezentă înghesuirea
d) arcuri linguale incizivo-canină superioară:
e) șurub ortodontic a) malocluzia clasa III-a Angle, forma gnatică
b) *malocluzia clasa I Angle
88. CM Enumerați anomaliile dento-maxilare în care c) malocluzia clasa II/1 cu spațiere interdentare
dinamica mandibulară este blocată: d) *malocluzia clasa II/2 Angle
a) *angrenaje inverse frontale e) ocluzia adâncă, forma “în acoperiș”
b) *angrenaje inverse laterale
c) ocluzia deschisă frontală 95. CM Precizați în ce varietate de malocluzie este prezentă
d) *ocluzia inversă frontală inocluzia sagitală:
e) inocluzia sagitală pozitivă a) *malocluziei de clasa III Angle, forma adevărată
b) malocluziei de clasa II/2 Angle
89. CM Indicați când pot apărea interferenţele c) laterodeviația mandibulară
ocluzale: d) inocluzia verticală
a) *obturaţii ocluzale defectuoase e) *malocluzia de clasa II/1 Angle
b) *erupţia anormală a dinţilor
c) *blocări ale dinamicii mandibulare 96. CM Numiți formele arcadei dentare în malocluzia de clasa
d) erupția tardivă a dinților temporali II/1, II/2 Angle:
e) *nonatriţia caninilor temporali a) arcada asimetrică superioară
b) *în forma de "V"
90. CM Indicați ce mase de amprentare se utilizează c) *forma trapez
la amprentarea copiilor: d) în litera"M"
a) ghips e) arcada asimetrică inferioară
b) *termoplastice
c) siliconice 97. CM Enumerați cauzele contactelor premature a dinţilor:
d) *alginate a) *nonatriția cuspizilor a caninilor temporali
e) gutaperca b) abraziunea patologică uniformă a dinţilor
c) *proteze dentare confecţionate incorect
91. CM Indicați hotarele amprentei de la maxilarul d) *obturaţii dentare modelate incorect
superior: e) *anomalii de poziţie a dinţilor izolați
a) *frenul buzei superioare
b) *şanţul vestibular 98. CM Enumerați semnele clinice al malocuziei de clasa III
c) *bolta palatină Angle, forma gnatică:
d) şanţul paralingual a) prezenţa înghesuirii dentare la arcada inferioară
e) *arcada dentară superioară b) *înclinaţia orală a dinţilor frontali inferiori
c) *treme şi diastemă la arcada inferioară
ortodonție
d) *macroglosie 105. CM Enumeraţi perioadele de înălţare fiziologică

e) profil facial convex a ocluziei:
a) după erupţia incizivilor temporali
99. CM Numiți obiectivele de tratament din cadrul b) după erupţia caninilor temporali
malocluziei de clasa III-a Angle: c) *după erupţia molarilor temporali
a) *plastia frenului scurt al limbii d) *după erupţia molarului de şase ani
b) *şlefuirea cuspizilor neabraziați a caninilor temporali e) *după erupţia caninului şi molarului doi permanent
c) inhibarea creşterii maxilarului superior
d) *efectuarea saltului articular (acoperii incisive) 106. CM Enumerați metodele biometrice utilizate în
e) stimularea creșterii maxilarului inferior depistarea compresiunii de maxilar:
a) *metoda Linder –Harth
100. CM Determinați care sunt valorile studiului b) metoda Gherlach
unghiular în prognatismul mandibular: c) indicele Bolton
a) ung.SNA=82 d) *metoda Pont
b) *ung.SNB> 80 e) metoda Korkhaus
c) ung.IMPA=86
d) *ung.ANB<0 107. CM Numiți metodele radiologice folosite în
e) *ung.FMA >28 malocluziile sagitale:
a) *ortopantomografia
101. CM Marcați sălile de bază a laboratorului de b) tomografia ATM
tehnică dentară: c) *cefalometria de profil
a) *sala de modelare d) radiografia în film muşcat
b) garderoba e) reografia
c) baia
d) *sala de sudare 108. CM Numiți parametrii cefalometrici în
e) *sala de gipsare malocluzia de clasa II/1:
a) *creşterea facială de tip anterior
102. CM Indicați cauzele apariţiei diastemei b) micşorarea înălţimii posterioare a feţei
superioare: c) *unghi goniac micşorat
a) *inserţia joasă a frenului buzei superioare d) *unghi SNB micşorat
b) *meziodensul e) unghi SNA micşorat
c) macrodonţie
d) dereglări de respiraţie 109. CM Enumerați semnele clinice caracteristice în
e) deglutiţie infantilă respiraţia orală:
a) *în repaos buzele formează o fantă deschisă
103. CM Enumerați obiectivele de tratament a b) *buze uscate şi fisurate
diastemei superioare: c) *maxilarul inferior ocupă o retropoziţie
a) *frenuloplastia buzei superioare d) deglutiţie infantilă
b) extracţia dinţilor 14 şi 24 e) fren scurt lingual
c) expansiunea maxilarului superior
110. CM Numiți semnele clinice caracteristice
d) *înlăturarea dintelui supranumerar
hipofuncției muşchiului orbicular:
e) alungirea segmentului incisiv a) *fanta labială interdeschisă în repaos
b) *cuplarea buzelor forţată
104. CM Indicați aparatele ortodontice utilizate în
c) plica nazo-labială exprimată
tratamentul diastemei:
d) *plica mentonieră nivelată
a) *aparat ortodontic fix
e) deglutiţie infantilă
b) *aparat mobilizabil cu arcuri” în diapazon”
c) regulatorul funcţiilor Frankel,tip I
111. CM Numiți premizele apariției a malocluziei de
d) bionatorul Balters, tip II
clasa III-a Angle:
e) aparat mobilizabil cu arcuri de protracție
a) *cuspizii neabraziaţi a caninilor temporali
b) inserţie înaltă al frenului buzei inferioare
c) pierderea precoce a dinţilor laterali
ortodonție
d) *proteze confecţionate incorecte ce cauzează c) inserţie joasă a frenului buzei superioare

alunecarea anterioară a mandibulei d) *nivelarea plicei nazo-labiale
e) dereglări de fonaţie e) *localizarea dinţilor 13 şi 23 în afara arcadei
dentare
112. CM Enumerați aparatele ortodontice folosite în
tratamentul malocluziei de clasa III-a Angle: 118. CM Enumerați semnele clinice caracteristice în
a) *aparatul Bruckl-Reichenbach malocluzia de clasa ІІ/ 1 Angle:
b) *regulatorul funcției Frankel, tip III a) *compresiune de maxilar
c) arcul transpalatin Quad-Helix b) *protruzia grupului frontal
d) regulatorul funcţiei Frenkel, tip II c) relaţia molară mezială
e) menţinător de spaţiu d) *mărirea etajului inferior
e) *prezența unui overget pozitiv
113. CM Enumerați metodele de creare a spaţiului în
arcada dentară: 119. CM Indicați aparatele ortodontice utilizate în
a) *deplasări mezio-distale a dinţilor tratamentul malocluziei ІІ /1 Angle:
b) extracții dentare în cazul deficitului de a) menținător de spațiu
spațiu<4mm b) *aparate ortodontice mobilizabile
c) *expansiune de maxilar c) *activatorul Аnderezen-Haupl
d) *extracţii dentare în cazul deficitului de spaţiu > 4 d) regulatorul funcţiei Frankel, tip III
mm e) *tehnica adezivă fixă
e) miogimnastica
120. CM Selectaţi factorii etiologici care pot
114. CM Enumerați dereglările procesului de erupţie: interveni în apariţia malocluziei de clasa ІІІ
Angle:
a) macrodonţia
b) vestibuloversia a) *ereditatea
c) *incluzia dentară b) *dezvoltarea în exces a maxilarului inferior
d) *dinţi natali c) *hipoplazia maxilarului superior
e) hipodonţia d) rahitismul- tulburarea metabolismului calciului
e) tulburările de dezvoltarea primului arc bronhial
115. CM Enumeraţi anomaliile de dezvoltare a
dinţilor izolați: 121. CM Enumerați semnele clinice caracteristice
pentru malocluzia de clasa ІІІ Angle:
a) transpoziţie
b) *macrodonţie a) *relaţia molară mezializată
c) *anodonţie b) profilul feţei convex
d) ectopie dentară c) *profilul concav, treapta buzelor inversată
e) entopie dentară d) *relaţia inversă frontală
e) relaţia molară neutră
116. CM Numiți manoperele de tratament în cazul
pierderii precoce a dinţilor temporali: 122. CM Selectaţi metodele de diagnostic în
anomaliile de ocluzie în sens sagital:
a) *menţinătoare de spațiu
b) *protez mobil parţial cu dinţi artificiali a) *ortopantomografia maxilarelor
c) *punţi protetice demontabile b) *teleradiografia de profil
d) punţi protetice fixe c) teleradiografia în face
e) tehnica adezivă fixă d) teleradiografia axială
e) *examenul biometric al modelelor de gips (metoda
117. CM Enumerați semnele clinice caracteristice Pont, Korkhaauz, Gherlach)
pentru ectopia de canini superiori:
123. CM Numiți metodele de tratament utilizate în
a) *deficit de spaţiu pentru dinţii 13 şi 23 pe arcada
malocluzia de clasa ІІІ Angle, dentiția
dentară
permanentă:
b) dereglări de deglutiţie
ortodonție
a) aplicarea aparatelor ortodontice mobilizabile cu e) *aparate ortodontice mobile cu platou

acţiune mecanică retroincisival
b) aparatul Bruckl-Reichenbach
c) *dispozitiv exofacial de tip Delaire 129. CM Numiți semnele clinice caracteristice pentru
d) *tehnica adezivă fixă inocluzia verticală:
e) miogimnastica a) *relaţia molară neutră
b) *incompentență labială
124. CM Selectați sinonimele sindromului de ocluzie c) *profilul feţei rectiliniu
adîncă : d) etajul inferior micşorat
a) laterodeviație mandibulară e) acoperirea incisivă 1/3 cu prezența contractului
b) *termenii de ,,over bite,, şi ,,deep bite,, incisivo-tuberal
c) sindromul progenic
d) laterognaţia mandibulară 130. CM Selectați care este suma incisivă pentru
e) *supraalveolodonţie incisivă şi infraalveolie aprecierea dezvoltării transversale a arcadelor:
molară a) suma celor 4 incisivi superiori în dentiţia
temporară
125. CM Selectaţi factorii etiologici care pot b) *suma celor 4 incisivi superiori în dentiţia
interveni în apariţia sindromului de ocluzie permanentă
adăncă:
a) *factorul genetic c) nu poate fi făcută cînd nu sunt toţi incisivii pe
b) *obiceiuri vicioase arcadă
c) *caria dentară şi consecinţele ei, în special
edentaţia în zonele leterale d) *este în limite normale între 28-32 mm
d) macroglosia
e) macrognaţia maxilarului inferior e) la arcada inferioară suma celor 4 incisivi
126. CM Care din cauzele date pot interveni în 131. CM Enumerați semnele clinice în sindromul de
apariția ocluziei adănci, forma „ în acoperiş,,: inocluzie verticală, forma adevărată:
a) *factorul genetic a) dezvoltarea în exces a maxilarului inferior
b) *obiceiuri vicioase (respiraţie orală, deglutiţie b) *scurtarea dento-alveolară în regiunea frontală
infantilă, sugerea limbii) c) *alungirea dento-alveolară în regiunea laterală
c) dezvoltarea în exces a maxilarului inferior d) *profilul feţei rectiliniu
d) prognaţia maxilarului inferior e) *prezența fantei verticale, cuplarea forţată a
e) caria dentară şi consecinţele ei buzelor
127. CM Alegeţi metodele de diagnostic pentru 132. CM Selectaţi metodele de diagnostic aplicate în
studiul sindromului de ocluzie adîncă: cazul sindromului de inocluzie verticală:
a) *ortopantomografia maxilarelor a) *studiul antropometric
b) *teleradiografia în profil b) *studiul biometric al modelelor de gips
c) *studiul biometric al modelelor de gips c) *ortopantomografia maxilarelor
d) spirometria d) *teleradiografia facială
e) radiografia cu ,,film muşcat,, e) teleradiografia de profil
128. CM Indicaţi tratamentul sindromului de ocluzie 133. CM Selectaţi varietăţile de anomalii de ocluzie
adîncă, dentiţia permanentă: în sens transversal:
a) miogimnastica a) malocluzia de clasa ІІІ-a Angle
b) regulatorul funcţiilor Frankel, tip ІІ b) *laterodeviaţia mandibulară
c) *aparate ortodontice fixe c) *laterognaţie
d) aparatul Brukl-Reicheinbah d) sindromul de ocluzie adîncă
e) sindromul de inocluzie deschisă
ortodonție
140. CM Selectaţi părţile componente ale protezelor

134. CM Selectaţi factorii etiologici a anomaliilor de mobile parțiale:
ocluzie în sens transversal: a) brăcketul
a) *dezvoltarea neconcordantă a celor două b) *baza din acrilat
hemiarcade c) *dinţi artificiali
b) malpoziţii dentare izolate d) gutiere ocluzale
c) *dezvoltarea în exces unilaterală a mandibulei e) *croşete
d) deglutiţia atipică
e) respiraţia orală 141. CM Numiți aparatele utilizate în tratamentul
anodonţiei secundare parţiale, dentiţia mixtă:
135. CM Selectați semnele clinice caracteristice în a) protezele mobile totale
laterognaţie: b) dinţi cu pivot
a) *asimetria facială cu devierea mentonului c) *proteze mobile parţiale
b) proeminarea plicii labio-mentonieră d) *menţinătoare de spaţiu
c) relaţia molară neutră e) aparate ortodontice fixe
d) *deviaţia liniei frenurilor şi a liniei interincizive
e) *subdezvoltarea a unei jumătăţi a mandibulei 142. CM Numiți cînd sunt utilizate protezele mobile
parţiale:
136. CM Numiți metodele de diagnostic aplicate în a) *pierderea precoce a dinţilor temporali
studiul anomaliilor de ocluzie în sens transversal: b) *menținerea spațiului pentru dinţii permanenţi
a) *ortopantomografia maxilarelor c) restabilitarea ocluziei patologice
b) *teleradiografia (în face) facială d) normalizarea curbei ocluzale Spee
c) teleradiografia axială e) *anodonţii parţiale
d) radiografia cu film ,,muşcat,,
143. CM Enumeraţi complicaţiile întălnite în urma
e) *studiul antropometric
aplicării forţelor excesive:
137. CM Numiți elementele de ancorare a aparatelor a) stabilirea incorectă a diagnozei
ortodontice mobilizabile: b) *apariţia mobilităţii patologice dentare
a) arcul Coffin c) *rezorbţii radiculare
b) *croşetul Adams d) stabilirea incorectă a planului de tratament
c) *gutiere e) *afecţiuni ale periodonţiului
d) *croşetul Ştahl
144. CM Precizați eventualele complicaţii în cursul
e) *croşetul Schwarz
tratamentului ortodontic:
138. CM Selectați elementele de expansiune a) *rezorbţii radiculare apicale
maxilară: b) *rezorbţii radiculare laterale
a) *şurubul ortodontic c) rezorbţii radiculare ale dinţilor temporari
b) *arcul Coffin d) *hipercementoze
c) arcul vestibular de retractie e) curburi radiculare
d) arcul in forma de ciuperca
145. CM Indicați remodelările tisulare în tratamentul
e) arcul in diapazon
compresiunii maxilarului superior:
139. CM Selectaţi aparatele ortodontice folosite în a) * deplasarea în plan transversal a dinţilor laterali
cazul malocluziilor în sens sagital: b) deplasarea dinţilor frontali inferiori
a) *tehnica adezivă fixă c) *întinderea şi aplatizarea bolţii palatine
b) *regulatorul funcţiilor Frankel, tip II d) *lărgirea suturii palatine
c) bionatorul Balters, tip II e) redresarea articulației temporo-mandibulare
d) menţinătore de spaţiu
146. CM Enumerați elementele de ancorare ale
e) *aparate ortodontice mobilizabile
aparatelor mobilizabile:
a) arcul Coffin
ortodonție
b) *gutiera ortodontică d) *protetic

c) *croşetul Adams e) *asociat, ortodontic - protetic
d) *croșetul Schwarz
e) *croșetul Stahl 153. CM Precizați eventualele complicaţii în cursul
tratamentului ortodontic:
147. CM Indicați părțile componente ale a) hipoplazie dentară
activatorului Andresen-Häupl: b) *hipercementoză
a) *arc vestibular c) *resorbție radiculară apicală
b) arcul în ,,ciupercă” d) *resorbție radiculară marginală
c) *masa acrilică interocluzală e) *mortificare a pulpei dentare
d) *placa palatină
e) *placa linguală 154. CM Caracterizați sindromul de compresiune
maxilară cu înghesuire dentară:
148. CM Identificați dezavantajele activatorului a) *diametru premolar și molar redus
Andresen-Häupl:
b) *raport molar distalizat
a) *aparat voluminos și incomod c) raport molar mezializat
b) costisitor d) *retrodenție cu supraacoperire incisivă
c) *nu acţionează la nivelul bazelor osoase e) inocluzie verticală
d) *nu permite exercitarea funcţiilor de masticație,
fonație 155. CM Indicați situațiile cînd respiraţia orală este
e) nu necesită îngrijire sanitaro-igienică obicei vicios:
a) *aparat dento-maxilar și respirator funcțional
149. CM Care aparat funcţional se utilizează în b) *pasaj aerian naso-faringian penetrabil
tratamentul malocluziei de clasa ІІ Angle:
c) *organe ORL asanate
a) *activatorul Andresen-Häupl
d) anomalii de dezvoltare ale organelor ORL
b) bionatorul Baltres tip ІІ
e) vegetații adenoide
c) reglatorul Frankel tip І
d) *reglatorul Frankel tip ІІ 156. CM Ce poate provoca acţiunea nocivă în
e) reglatorul Franкel tip ІІІ perioada prenatală:
a) *anomalii de dezvoltare a dinţilor, maxilarelor
150. CM Care dintre elementele reglatorului de
b) *anomalii congenitale
funcție Frankel vor stimula creşterea transversală
a arcadelor dento-alveolare:
c) *vicii de sistem
a) arcul vestibular d) dereglări de deglutiţie
b) *arcul palatal e) dereglări de respiraţie
c) arcul lingual 157. CM Marcați tipul de anomalie provocat de
d) pelotele labiale frenul lingual scurt:
e) *scuturile laterale a) vestibuloversia incisivilor inferiori
b) *linguoversia incisivilor inferiori
151. CM Numiți indicațiile de utilizare a protezelor
c) alungirea arcadei dento-alveolare inferioare
parțial mobilizabile la copii:
a) discromie dentară d) *scurtarea arcadei dento-alveolare inferioare
b) hipoplazie dentară e) propulsia mandibulei
c) *anodenţie parţială sau totală 158. CM Indicați anomaliile dento-maxilare
d) *erupție dentară tardivă provocate de deglutiţia infantilă:
e) *extracţie precoce a dinţilor temporari a) ocluzie adîncă
b) *inocluzie verticală
152. CM Indicați tratamentul anodonției reduse:
c) *protruzie incisivă
a) terapeutic, restaurativ
d) tortopoziţie dentară
b) chirurgical
e) transpoziţie dentară
c) *ortodontic
ortodonție
e) *tehnica adezivă fixă

159. CM Precizați situațiile clinice de indicare a
miogimnasticii muşchilor propulsori a 165. CM Enumerați părțile componente ale protezei
mandibulei: parțial mobilizabile:
a) compresiune maxilară a) *baza acrilică
b) laterognație mandibulară b) bracket-uri
c) retrognație superioară c) *dinți artificiali
d) *retrognație inferioară d) *croșete
e) masa acrilică interocluzală
e) *ocluzie adîncă asociată cu hipoplazie mandibulară
166. СM Numiți construcțiile utilizate în anodonția
160. CM Marcați situațiile de utilizare a aparatelor
secundară în perioada ocluziei mixte:
ortodontice cu scop profilactic:
a) *proteza parțial mobilizabilă
a) *prevenirea apariției anomaliilor dento-maxilare b) proteza totală
b) *pierderea precoce a dinţilor temporari – c) proteza fixă
menținător de spațiu d) *menținătoare de spațiu
c) tratamentul interceptiv al anomaliilor dento- e) dinți cu pivot
maxilare
d) tratamentul curativ al anomaliilor dento-maxilare 167. CM Numiți elementele componente a aparatului
e) perioada de contenție ortodontic mobilizabil:
a) *baza acrilică
161. CM Numiți elementele aparatului mobilizabil b) carcasa
care provoacă expansiune transversală a c) *elemente active
maxilarelor: d) elemente pasive
a) arcul vestibular e) *elemente de ancorare
b) *arcul Coffin
c) arcul în diapazon 168. CM Precizați metodele de diagnostic a
d) baza acrilică anodonţiilor reduse:
e) *șurubul ortodontic bilateral a) studiul fotostatic
b) studiul biometric de model
162. CM Numiți elementele aparatului fix care se c) *radiografia retroalveolară
colează la smalț:
d) *ortopantomografia
a) arcul ortodontic e) teleradiografia axială
b) *bracket-ul
c) *butonul 169. CM Precizați metodele de diagnostic a
d) ligatura metalică anomaliilor de ocluzie:
e) *tubul ortodontic a) *examenul exo-, endooral
b) *studiul fotostatic
163. CM Selectaţi aparatele ortodontice utilizate în c) periotestometria
tratamentul ectopiilor dentare: d) *teleradiografia de profil
a) profilactice e) *teleradiografia de față
b) *mobilizabile
c) mobile funcţionale 170. CM Marcați avantajele extracției dentare în
d) *fixe ortodonție:
e) bărbița și capelina a) *oferă stabilitate rezultatului obținut
b) *evoluție favorabilă pentru molarul trei
164. CM Numiți aparatele utilizate în tratamentul c) *învinge înghesuirea dento-alveolară primară
malocluziilor sagitale:
d) provoacă biprotruzie
a) profilactice
b) bionatorul Balters tip II
e) provoacă dereglări funcţionale
c) *reglatorul Fränkel tip II
d) *mobilizabile
ortodonție
171. CM Enumerați eventualele complicații la

utilizarea în tratament a forțelor ortodontice în 177. CM Selectați elementele aparatelor mobile care
exces: stimulează extruzia dinților laterali permanenți în
a) carie dentară dentiția mixtă:
b) *resorbție radiculară a) scutul lingual
c) *mobilitate patologică b) croşetul Scwartz
d) *necroză pulpară
e) *parodontopatie c) platoul retroincisiv
d) *gutiera unilaterală în zona dinților temporari
172. CM Numiți semnele clinice ale ocluziei e) *gutierele bilaterale în zona dinților temporari
distalizate:
a) centrul estetic deviat 178. CM Numiți măsurile de tratament profilactic al
b) plica labio-mentonieră ștearsă
anomaliilor din grupa prognaţiilor mandibulare:
c) *profil facial convex
d) *punctul Sn înaintea liniei N-Pg a) *prevenirea apariţiei şi înlăturarea contactelor
e) *inocluzie sagitală pozitivă premature ocluzale
b) *dispenzarizarea copiilor ce provin din familii cu
173. CM Precizați indicațiile extracției dentare în prognaţii mandibulare
ortodonție:
c) *saltul articular
a) anodenție întinsă
b) arcade dentare cu spațieri d) frenuloplastia buzei superioare
c) endoalveolie cu deficit de spațiu de 5-6 mm e) *decondiţionarea tipului de propulsie
d) *extracția dinților supranumerari
e) *extracția de echilibru 179. CM În ce situații planul postlacteal este
patologic:
174. CM Indicați mijloacele de profilaxie a a) *în treaptă distalizată
compresiunii maxilare:
b) *în treapta dreaptă
a) asigurarea alimentaţiei raţionale a mamei în timpul
sarcinii c) *în treaptă mezială accentuatăîn prima fază a
b) diversificarea precoce a alimentaţiei în primul an erupţiei molarilor de 6 ani
de viaţă d) în treapta uşor mezială
c) *decondiţionarea tuturor obiceiurilor vicioase e) în treapta dreaptă la vârsta de 3 ani
d) *eliberarea pasajului aerian nazo-faringian
e) prevenirea cariei dentare 180. CM Ce varietate a planului postlacteal
stabilizează o relaţie molară de clasa II Angle:
175. CM Caracterizați disjuncţia intermaxilară:
a) în treaptă dreaptă la 3 ani
a) * desfacerea suturii medio-palatine
b) *provoacă creștere transversală și hiperactivitate a b) *în treaptă distală la 6 ani
suturilor perimaxilare c) în treaptă mezială - 2mm
c) *se realizează la nivelul arcadei superioare d) în treaptă mezializată marcată
d) se realizează la nivelul ambelor maxilare e) *în treaptă distală marcată
e) *se utilizează forţe ortodontice medii şi mari
181. CM În ce malocluzii este redusă dimensiunea
176. CM Precizați indicațiile disjuncţiei etajului inferior a feței:
intermaxilare: a) ocluzia adîncă în acoperiş
a) anomalia dinților izolați
b) *ocluzia аdîncă prăbuşută
b) exoalveolia superioară
c) *îngustarea severă a arcadei superioare, cu boltă c) ocluzia inversă laterală
ogivală d) ocluzia lingualizată bilaterală
d) *compresiunea maxilarului superior e) *supraacoperirea frontală 2/3
e) *ocluzia inversă uni sau bilaterală
ortodonție
182. CM Selectați semnele orale ale prognaţiei

mandibulare cu macrognaţie: 187. CM Selectați varietățile raportului dinților
a) *diasteme mari în dentiţia temporară la arcada frontali în plan sagital:
inferioară a) *inocluzie sagitală
b) disociere a ritmului de erupţie între dinţii superiori b) inocluzie verticală
c) devierea centrului estetic
şi inferiori
d) *ocluzie inversă
c) dinţii inferiori erup mai greu e) supraacoperire frontală
d) *distanţe mari între germenii dinţilor succesionali
inferiori 188. CM Ce varietăți de malocluzii pot însoți ocluzia
e) *baza alveolară la nivelul arcadei inferioare distalizată:
micşorată în sens sagital a) *compresiunea de maxilar
b) pseudoprognaţia mandibulară
183. CM Ce semne patologice pot fi prezente în c) retrognaţia maxilară
retrognaţie superioară:
d) *ocluzia adîncă acoperită
a) *profil concav
e) *retrognaţia mandibulară
b) *subnazale posterior planului nazo-frontal
c) subnazale mezial planului nazo-frontal 189. CM Numiți măsurile de tratament curativ în
d) procheilie superioară prognaţia mandibulară:
e) etaj inferior mărit a) *frînarea creşterii mandibulare
b) stimularea dezvoltării ambelor maxilare
184. CM Selectați varietățile raportului dinților c) *deplasarea mandibulei distal
frontali în plan vertical:
d) *efectuarea saltului articular
a) inocluzie sagitală
e) micșorarea acoperirii incisivale
b) *supraacoperire incisivă 1/3
c) *inocluzie verticală 190. CМ Care din afirmațiile de mai jos
d) devierea centrului estetic caracterizează dezvoltarea dinţilor supranumerari:
e) *cap la cap a) *ca formaţiuni total independente
b) *са un dinte din seria normală
185. CM Care din afirmațiile de mai jos c) doar în dentiţia temporară
caracterizează anodonţia de incisiv:
d) doar în dentiţia permanentă
a) de cele mai multe ori simetrică
e) *pot fi întîlniți în ambele dentiţii
b) *se însoţeşte de nanismul dintelui omolog
c) *se transmite întotdeauna ereditar 191. CM Care din afirmațiile de mai jos
d) *se însoţeşte de modificări de volum ale celorlalţi caracterizează metoda de determinare a
dinţi dezvoltării diametrelor transversale a arcadelor
e) se întălneşte doar la dinţii temporari dentare:
a) suma a patru incisivi superiori în dentiția
186. CM Selectați varietățile raportului dinților temporară
frontali în plan transversal: b) *suma a patru incisivi superiori în dentiția
a) inocluzie sagitală permanentă
b) inocluzie verticală c) e imposibil de determinat când lipsește un incisiv
d) *suma a patru incisivi superiori în normă este de
c) *devierea liniei interincisivale inferioare
28-32 mm
d) ocluzie inversă e) suma a patru incisivi inferiori
e) *devierea liniei interincisivale superioare
ortodonție
192. CM În care patologii se întâlnește majorarea 198. CM Numiți sarcinile tratamentului malocluziei II/1
unghiurilor SNA,SNB: Angle:
a) retrognaţia mandibulară a) stimularea creşterii maxilarului superior
b) *prognaţia maxilară b) *normalizarea respiraţiei nazale
c) *miogimnasticăpentru stimulareadezvoltăriimuşchiului
c) *prognaţia mandibulară
orbicular al buzelor
d) retrognaţia maxilară d) extracţie dirijată după Hotz
e) micrognaţie mandibulară e) *instalarea mandibulei în raport de clasa I
193. CM Marcați cauzele contactelor premature a dinţilor: 199. CM Selectați afirmațiile care caracterizează
a) *cuspizi neabraziați a caninilor particularitățile constructive ale regulatorului
b) abraziunea patologică uniformă a dinţilor funcției Frankel, tipIII:
c) *proteze dentare confecţionate incorect a) *pelotele labiale sunt plasate la arcada superioară
d) *obturaţii prost modelate b) *arcul vestibular se află la arcada inferioară
e) *anomalii de poziţie a dinţilor c) arcul oral se află la arcada inferioară
d) pentru expansiunea arcadelor se utilizează șurubul
e) pelotele labiale sunt plasate la arcada inferioară
194. CM Selectați semnele clinice al malocuziei de clasa III
Angle, forma adevărată:
200. CM Marcați dezavantajele activatorului
a) prezenţa înghesuirii dentare la arcada superioară
b) *înclinaţie orală a dinţilor frontali inferiori Andrezen-Haupl:
c) *treme şi diastemă la arcada inferioară a) *este un aparat voluminos
d) *macroglosie b) *nu permite exercitatea funcţiilor de bază
e) diastemă superioară c) *nu acţionează la nivelul bazelor osoase
d) este foarte scump
e) necesită o igienă foarte riguroasă a cavităţii bucale
195. CM Evidențiați măsurile curative în tratamentul
malocluziei de clasa III Angle, formă funcţională:
a) *plastia frenului scurt al limbii Teste de evaluare
b) *şlefuirea cuspizilor neabraziați a caninilor la chirurgia oro-maxilo-facială anul V
c) stimularea creşterii maxilarului superior sesiunea de iarnă
d) *remodelarea obturaţiilor incorecte
e) plastia frenului buzei superioare 1. CS Numiți tratamentul pentru dinţii de lapte cu o
resorbţie patologică a rădăcinilor mai mult de 1/4
196. CM Enumerați patologiile însoțite de diametre - 1/3:
transversale a arcadelor dentare micșorate: a) extracţia dentară, după examenul radiologic
a) malocluziei de clasa III Angle, forma adevărată b) imobilizarea cu aparate ortodontice
b) *malocluziei de clasa III Angle, forma falsă c) tratamentul endodontic
c) maloziei de clasa III Angle, forma funcţională d) tratamentul dentar fără obturarea canalelor
d) *malocluziei de clasa II/1 Angle radiculare, amputarea vitală
e) inocluzia verticală e) rămîn fără tratament pentru supravegherea în
dinamică
R. A
197. CM Marcați obiectivele tratamentului malocluziei de (C.161)
clasa III Angle, forma falsă:
a) frenuloplastia limbii 2. CМ Indicați situațiile în care dinţii primari cu
b) şlefuirea cuspizilor neabrazia şi a caninilor temporari periodontite cronice sunt înlăturaţi:
c) *stimularea creşterii maxilarului superior a) pînă la schimbul fiziologic au mai rămas 2 ani
d) remodelarea obturaţiilor incorecte b) resorbţia şi perforaţia planşeului dentar
e) *normalizarea respirației nazale c) exacerbări repetate
d) pulpite acute purulente
e) hemoragii din canalele radiculare
ortodonție
R. A, B, C
(C.161) 7. CS Marcațiîn ce perioadă de vîrstă orificiul
mandibular se proiectează mai jos cu 5 mm de
3. CS Selectați metoda de tratament în cazul unui apofiza alveolară:
chist radicular suprainfectat pornit de la un dinte a) 9 luni-1,5 ani
de lapte: b) 3,5-4 ani
a) conservativ prin administrarea antibioticilor c) 6-9 ani
b) endodontic al dintelui cu scop de a menţine spaţiu d) 12-14 ani
pe arcada dentară e) 14-16 ani
c) chirurgical prin decolarea periostului R. A
d) extracţia dintelui cauză (C.23)
e) drenarea transodontală a dintelui cauză urmat de
tratamentul acestui dinte 8. CS Numiți vîrsta copilului, la care orificiul
R. D mandibular este localizat cu 6 mm mai sus de
(C.161) suprafeţele masticatorii ale molarilor:
a) 9 luni-1,5 ani
4. CS Indicați tactica de tratament în cazul unei b) 1-3 ani
periostite acute odontogene, pornită de la un dinte c) 3,5-4 ani
de lapte: d) 12 ani
a) tratament conservativ prin administrarea e) 9 ani
antibioticilor R. E
b) tratament endodontic al dintelui cauză (C.23)
c) extracţia dintelui cauză
d) drenare transodontală cu scop de a păstra dintele 9. CS Precizați în ce perioadă de vîrstă a copilului,
cauză inervaţia simpatică predomină asupra celei
e) deschiderea abcesului subperiostal pe cale parasimpatice:
chirurgicală a) pînă la 3 ani
R. C b) pînă la 5 ani
(C.161) c) de la 3-7 ani
d) de la7-12 ani
5. CS Numiți care va fi tactica de tratament în cazul e) pînă la 12 ani
unei periostite acute purulente odontogene cu R. B
punctul de pornire 74, 75, 84, 85: (C.76)
a) extracţia dentară obligatorie urmată de
periostotomie 10. CS Concretizați care maladie se caracterizează
b) protecţie antibacteriană prin insuficienţa vasculară cerebrală acută de
c) drenare transodontală şi periostotomie la nivelul scurtă durată:
dintelui cauză a) lipotimia
d) pînă la vîrsta de 3 ani dinţii se vor trata b) sindromul hipertermic
conservativ c) şocul anafilactic
e) deschiderea abcesului subperiostal d) colapsul
R. A e) intoxicație medicamentoasă
(C.85) R. A
(C.83; V.121; B.100)
6. CS Indicați vîrsta copilului cînd înălţimea apofizei
alveolare este mai mare decît corpul mandibular: 11. CS Indicați care maladie din cele numite dezvoltă
a) preşcolară simptomul de bronhospazm:
b) preşcolară mică a) şocul toxic
c) sugaci b) lipotimia
d) şcolară mică c) colapsul cardio-vascular
e) şcolară medie d) şocul anafilactic
R. C e) sindromul hipotermic
(C.23)
ortodonție
R. D e) plastia frenului limbii

(C84; B.102; V.123) R. A,C,D(C.78; V.116; B.68)
12. CS Numiți maladiile care necesită tratament cu 17. CM Numiți care sunt simptoamele adverse ale
antihistamine în mod urgent: adrenalinei în anestezia locală la copii de pînă la 5
a) şocul anafilactic ani:
b) şocul toxic a) vomă
c) colapsul b) tulburări ale tonusului cardiac
d) sincopa c) tensiune arterială înaltă
e) insuficiență cardio-pulmonară d) fibrilaţii musculare cardiace
R. A e) accelerarea pulsului
(C.84; B.102; V.123) R. B, C, D, E
(C:76; V.104)
13. CS Concretizați în ce situații poate apărea șocul
toxic: 18. CM Numiți perioadele de vîrstă a copilului cînd
a) reacţii alergice ale organismului are loc creştere intensivă a mandibulei:
b) emoţii negative a) 1 lună-12 luni
c) dureri acute dentare b) 2,5-4 ani
d) dozarea în exces al anestezicului c) 4-7 ani
e) vîrsta mică a copilului d) 9-12 ani
R. D e) 15-17 ani
(C.84; B.100) R. B,D
(C.23)
14. CM Notați indicațiile de tratament dentar a
copiilor cu anestezia generală în condiţii de 19. CM Precizați rolul premedicației în cabinetul
ambulator: stomatologic, la copii:
a) handicap a) reduce excitabilitatea sistemului nervos central
b) cu vicii cardiace congenitale sau dobîndite, în b) asigură profilaxia aspiraţiei dinţilor extraşi
stare de compensare c) diminuiază anxietatea
c) diabet zaharat necompensat d) deprimă activitatea reflexelor vagale
d) prezenţa componentului alergic e) scăde metabolismului
e) afecţiuni contagioase R. A, C, D, E(B. 53)
R. A, B, D
(C.79; V.116; B.67) 20. CS Concretizați distanța anatomică, de la creasta
alveolară pînă la orificiul mandibular specifică
15. CM Indicați caracteristicele clinice ale unui șoc vîrstei de 5-6 ani:
anafilactic: a) 9 mm
a) edem angioneurotic de tip Quinck b) 10 mm
b) urticarii c) 11mm
c) raş cutanat d) 12 mm
d) fascies palid e) 13mm
e) midriază R. B
R. A, B, C (V. 95)
(C.84; B102; V.123)
21. CS Numiți situația clinică în care se va indica
16. CM Selectați asistența medicală urgentă de anestezia mandibulară de tip “La Gvardia” la
tratament care se va efectua sub protecție de copii:
anesteziei generale încondiții de ambulator: a) viciile congenitale
a) extracție dentară cu procese periapicale b) afecţiunile contagioase acute
b) deschiderea flegmoanelor spațiilor profunde c) stările de nelinişte și anxietate
c) reducerea unui dinte traumatizat d) boala Down
d) deschiderea abceselor subperiostale
ortodonție
e) paralizie centrală cerebrală c) scăderea nivelului de fosfor în lichidul sanguin

R. C d) rămolirea ţesuturilor dure dentare
(V. 99) e) dereglări în dezvoltarea psihică şi fizică
R. B, D
22. CM Numiți metodele de anestezie pentru (C.33)
intervenţiile chirurgicale la maxilarul superior, la
nivelul apofizei alveolare în dentiţia primară: 27. CM Indicați momentele principale care se vor ține
a) infiltrativă sub control în timpul manevrărilor de anestezie
b) tuberală locală la copii:
c) aplicativă a) respiraţia copilului
d) infraorbitală b) pulsul
e) palatină c) vorbirea clară a copilului
R. A, C, E d) culoarea tegumentelor
(V. 98) e) testele de laborator
R. A,B,C,D (C.75)
23. CS Concretizați perioada de vîrstă cînd ramura
mandibulei va fi mai îngustă de 2 ori la copii decît 28. CS Numiți anesteticul care produce volatilizarea
la maturi: lichidului, luînd căldura necesară din țesut
a) 3-4 ani producînd răcire:
b) 5-6 ani a) anestezia topică
c) 6-8 ani b) anestezia prin refrigeraţie
d) 8-10 ani c) anestezia infiltrativă
e) 10-16 ani d) anestezia prin baraj
R. A e) anestezia plexală
(V. 99) R. B
(B.73; C.75)
24. CM Numiți metodele de anestezie locală folosite
mai frecvent la copii în cabinetul stomatologic: 29. CM Numiți situațiile clinice cînd anestezia
a) mandibulară directă generală în cabinetul stomatologic va fi
b) mandibulară de tip La Gvardia contraindicată la copii:
c) anestezia topică a) tulburări de dezvoltare a sistemului nervos central
b) afecţiuni contagioase acute
d) anestezia infiltrativă
c) diabet zaharat decompensat
e) anestezia la tuberozitate
d) reacţii alergice la anestezii locale
R. A, B, C, D
e) procese tumorale cu pericol de hemoragie
(V.97, B.75)
R. B, C, E
(C.79)
25. CS Indicați perioada de vîrstă a copilului, în care
sistemul limfatic îşi îndeplineşte funcţia de 30. CS Numiți semnele clinice locale ce
barieră:
caracterizează abcesul subperiostalcu punctul de
a) 1-3 ani
pornire de la incisivii centrali superiori:
b) 4-6 ani
a) tumefacţia pleoapei inferioare
c) 7-8 ani
b) tumefacţia regiunii geniene
d) 9-10 ani
c) tumefacţia marcată a întregii buze superioare sub
e) 10-12 ani
formă de buză de tapir
R. C
d) tumefacţia marcată geniană care deformează mult
(C.33)
faţa copilului
e) tumefacţia obrazului care se extinde către
26. CM Indicați semnele clinice ale cavității bucale ce regiunea submandibulară
denotă tulburări de funcţie a glandei tiroide la R. C
copii: (B.325; C.171; V.288)
a) ridicarea nivelului de calciu în lichidul sanguin
b) tulburări de erupţie dentară
ortodonție
31. CS Concretizați grupă de dinți ce va determina R. B

clinica unei tumefacţii dolore a obrazului ce se (C.107)
extinde ușor către regiunea submandibulară:
a) premolarii şi molarii superiori 35. CM Numiți semnele clinice locale ce
b) incizivii şi caninii inferiori caracterizează osteomielita cronică destructivă:
c) premolarii şi molarii inferiori a) tumefiere doloră submandibulară
d) incizivii centrali superiori b) prezenţa dintelui cauză
e) caninii superiori c) fistule cu localizare pe mucoasa apofizei alveolare
R. C d) semnele clinice lipsesc dar sunt prezente cele
(C.17; B.325) radiografice
e) sondarea fistulelor determină focare mobile
32. CS Alegeți care din situațiile numite corespunde osoase
definiției de abces subperiostal odontogen: R. B,C, E
a) inflamaţia de periost a maxilarelor cauzată de (C.196)
infecţiile dentare sau a parodonţiului
b) proces infecţios caracterizat prin prezenţa 36. CM Alegeți semnele clinice concomitente a unei
colecţiilor purulente şi tendinţa de invadare periostite acute purulente la copii:
septică cu liza şi necroza tisulară marcată a) percuţie dureroasă la doi dinţi vecini celui cauză
c) proces de destrucţie osoasă secundară ca rezultat b) flegmonul spaţiilor superficiale
al tulburărilor trofice loco-regionale ce se c) adenite acute
instalează în urma acţiunilor agenţilor fizici, d) periadenite
chimici, termici e) adenoflegmon
d) formaţiune circumscrisă cu conţinut de lichid R. A,C,D
vîscos, localizat subperiostal (C.185)
e) este o osteoperiostită cu îngroşări difuze ale
maxilarelor 37. CS Indicați, care pot fi complicaţiile osteomielitei
R. A acute odontogene la copii:
(C.170; B.324) a) flegmonul spaţiilor profunde
b) flegmonul spaţiilor superficiale
33. CM Numiți semnele clinice locale în cavitatea c) mediastenita
bucală ce caracterizează periostita acută în stadiul d) adenita acuta
de infiltraţie seroasă: e) periadenita
a) mucoasa la nivelul dintelui cauză este R. C
congestionată (C.185)
b) tumefacție discretă în şantul vestibular în dreptul
dintelui cauză 38. CM Concretizați, în care situaţii de fractură a
c) bombarea pe plica de tranziţie la nivelul dintelui dintelui permanent va fi indicată extracţia lui:
cauză a) fractură coronară de clasa III
d) tumefierea mucoasei apofizei alveolare la nivelul b) fractură radiculară la treimea cervicală
semiarcadei mandibulare c) fractură radiculară la o doime din lungimea ei
e) localizarea tumefacţiei dureroase unilateral pe d) fractură de apex
apofiza alveolară e) fractură cominutive
R. A, B, E R.B, C, E
(C.170; B.324) (C.88; B.259)
34. CS Indicați în care formă de osteomielită a 39. CM Indicați în care situații de rizaliză radiculară a
maxilarelor se vor depista sechestre mici cu dintelui de lapte este pericolul de a smulge
mărimi ce nu depăşeşc 1- 0,5 mm, 1-1 mm: mugurile dentar permanent în timpul extracţiei:
a) productivă a) tip vertical
b) destructiv-productivă b) tip orizontal
c) destructivă c) echivalentă
d) odontogenă acută d) întîrziată
e) hematogenă e) patologică
ortodonție
R. A, B d) cînd dintele îşi pierde valoarea anatomică

(V.332,266; B.153) e) în scop ortodontic
R. A,D, E
40. CM Numiți indicaţiile de extracţiea unui dinte de (C.88)
lapte cu necroză pulpară cronică:
a) dinţi afectați care pot contribui la menținerea 45. CM Concretizaţi indicaţiile de extracţie dentară a
septică a organismului dinţilor primari cu traumatisme acute:
b) dinţi cu gangrene care au provocat supuraţii a) luxaţii totale
perimaxilare b) luxaţii parţiale
c) dinţi care mențin ganglionii limfatici perimaxilari c) luxaţii cu intruzie
măriți d) fractură radiculară
d) dinţi din focarele de fractură ale maxilarelor e) fractură coronară
e) dinţi care produc tulburări ale erupţei dentare R.A, B, D
R. A, B, C (C.88)
(C.88; B.109)
46. CM Indicați care sunt etapele de înlăturare a
41. CM Numiți indicaţile pentru extracţia dinților de dintelui temporar:
lapte cu scop ortodontic: a) insinuarea
a) malpoziţii dentare b) sindesmotomia
b) procese periapicale septice c) fixarea
c) rizaliză radiculară peverticală d) avansarea
d) luxație dentară incompletă e) chiuretaj
e) rizaliză dentară orizontală R. A, C
R. A, C, E (C.88)
(B.109; C.84)
47. CM Notați care sunt principalele semne clinice
42. CS Numiți care sunt manifestările clinice ale locale a unei periostite acute purulente:
şocului anafilactic de tip respiratoriu: a) bombare doloră pe plica de tranziţie
a) urticarie b) fistulă pe mucoasa apofizei alveolare
b) disfagie c) hiperemia mucoasei apofizei alveolare la nivelul
c) cefalee dintelui cauză
d) angioedem d) tumefiere doloră la nivelul a 2-3 dinţi adiacenți de
e) bronhospazm focar
R. E e) mobilităţi dentare la dinţii vecini de focar
(C.84) R.A,D
(C.182)
43. CM Notați indicațiile către înlăturarea mugurilor
dentari permanenţi: 48. CM Indicați, care sunt semnele clinice locale a
a) lipsa antagonistului unei periostite acute în stadie de infiltraţie
b) muguri mortificaţi (sechestraţi) seroasă:
c) proces infecțios periapical extins spremugurile a) bombare dolorăpe plica de tranziţie a unei
dentar semiarcade
d) în scopul tratamentului ortodontic b) tumefiere dolorăla nivelul 2-3 dinţi vecini de
e) osteomielită acută odontogenă focar
R. B, D c) hiperemia mucoasei apofizei alveolare la nivelul
(C.87) dintelui focar
d) tumefiere unilaterală a apofizei alveolare
44. CM Indicaţi în ce cazuri clinice esteindicat e) prezența dintelui focar
înlăturareadinţiilor permanenţi la copii: R. C, D, E
a) cînd dintele îşi pierde valoarea funcţională (C.182)
b) cînd sunt cauza unei periostite acute
c) cînd sunt cauza unei osteomielite acute 49. CM Indicaţi semnele clinice satelite ale
odontogene osteomielitei acute odontogene:
ortodonție
a) adenita acută regională R. E

b) periadenita (C.198)
c) flegmone ale spaţiilor superficiale
d) flegmone ale spaţiilor profunde 54. CM Indicați care vor fi semnele clinice locale ale
e) mediastenita osteomielitei acute odontogene:
R. A, B, C, D a) eliminări purulente din parodonțiul dintelui cauză
(C.185) și vecini
b) prurit
50. СS Concretizați valorile de laborator ce corespund c) disfonie
unui proces osteomielitic acut odontogen d) mobilitatea dinţilor vecini de dintele focar
purulent: e) tumefiere doloră bilaterală pe apofiza alveolară a
a) VSH –7-10 mm, leucocite 6,7-10 9/l maxilarelor
b) VSH – 40 mm, leucocite 20 –30 9/l R. A, D, E
c) VSH – 15 mm, leucocite 11-10 9/l (C.184)
d) limfopenie
e) anemie gradul II 55. CS Indicați regiunile mandibulei de elecție în
R. B cazul infecțiilor răspîndite pe cale hematogenă:
(C.180) a) regiunea mentonieră
b) tuberozitatea la unghiul mandibulei
51. CS Concretizaţi care va fi localizarea anatomică a c) apofiza alveolară
procesului infecțios în periostita acută în stadie de d) procesul condilian
infiltraţie seroasă: e) apofiza coronară
a) pe o singură parte a apofizei alveolarela nivelul R. D
dintelui cauză (C.201)
b) la apexul radicular a dintelui cauză
c) pe semiarcada vestibulară și linguală a apofizei 56. CS Indicați tactica corectă de tratament în cazul
alveolare fracturei radiculare apărute în timpul extracției
d) măduva osoasă mandibulară molarilor primari:
e) părţile moi adiacente focarului a) chiuretaj profund
R. A b) înlăturarea restului radicular
(C.182) c) apexul se va lasa în alveolă, care va fi expulzat
odată cu erupţia dinţilor permanenţi
52. CM Indicați care particularități anatomo- d) înlăturarea mugurului dentar împreună cu apexul
fiziologice ale maxilarelor la copii favorizează fracturat
răspîndirea rapidă a procesului infecțios: e) antibioterapie
a) mineralizarea insuficientă a maxilarelor R. C
b) predominarea substanţelor organice în raport cu (B.144)
cele neorganice
c) stratul adipos gros 57. CM Indicați regiunile de elecție ale maxilarului
d) procesele de rizaliză radiculară care vor fi afectate în cazul unei osteomielite
e) procesele de formare radiculară hematogene:
R. A, B, D, E a) apofiza alveolară
(C.176) b) sutura mediană
c) apofiza frontală a maxilarului
53. CS Concretizați definiția osteomielitei d) apofiza zigomatică a maxilarului
hiperostozante: e) apofiza periformă
a) proces infecțios distructiv-productiv a țesutului R. C, D
osos (C.201)
b) infiltrat infecţos dureros cu o îngroşare
osteoperiostică 58. CM Notați complicaţiile tardive ale unei
c) proces infecțios a periostului osteomielite cronice destructive la copii:
d) proces necrotic-purulent a măduvei osoase a) tulburări de formă şi mărime a mandibulei
e) îngroşare difuză cortico-periostală periferică b) supuraţii ale spaţilor profunde perimaxilare
ortodonție
c) persistenţa şi răspîndirea procesului infecţos în 63. CS Concretizați în ce formă de rizaliză radiculară

zonele vecine a dinților temporari este pericol de fractură
d) mortificarea mugurilor dentari radiculară în timpul extracţiei dentare:
e) septicopiemia a) patologică
R. A, D b) verticală
(C.197) c) întîrziată
d) orizontală
59. CM Concretizați maladiile cu care se va face e) echivalentă
diagnosticul diferenţiat al osteomielitelor cronice R. D
hiperplastice: (V.332)
a) adenitele cronice specifice
b) osteomielita acută odontogenă 64. CM Marcați factorii etiologici ai osteomielitei
c) displaziile fibroase hematogene:
d) sarcomele osteogene a) eruperea dificilă a dinţilor primari
e) osteoblastoclastomul b) afectarea mugurilor dentari
R. C,D, E c) piodermii
(C.194) d) procese infecţoase în organismul mamei
e) infecţie umbilicală
60. CS Concretizați vîrsta copilului, cînd poate fi R. C,D,E
afectat de osteomielita cronică productivă: (C.200)
a) 3-5 ani
b) 5-7 ani 65. CS Indicați care este fonul general al copilului în
c) 7-12 ani osteomielita hematogenă:
d) 9-12 ani a) infecţii respiratorii virale acute frecvente
e) 12-16 ani b) tulburări în sistemul imunologic
R. D c) alergizări repetate
(C.196) d) afecţiuni ereditare
e) sepsis forma septicopiemică
61. CM Concretizați zonele de elecție la maxilare a R. E
osteomielitei hiperostozante: (C.199)
a) sutura maxilo-zigomatică
b) sutura maxilo-frontală 66. CM Marcați locul de instalare la maxilara
c) procesul articular proceselor de inflamaţie în osteomielitele
d) corpul mandibular şi unghi mandibular hematogene la copii:
e) unghiul mandibular a) zona tuberală a maxilarului
R. D, E b) apofiza alveolară
(C.198) c) apofiza zigomatică a maxilarului
d) marginea periformă
62. CS Marcați caracteristicele principale a e) apofiza frontală a maxilarului
osteomielitei cronice destructive pe imaginea R. C, E
radiologică: (C.201)
a) transparenţă discretă cu lărgirea spaţiilor
trabeculare 67. CM Indicați particularitățile de dezvoltare a
b) alternarea egală ale zonelor condensate şi organelor și sistemelor la copii care favorizează
radiotransparente răspîndirea procesului infecțios pe cale
c) zona de os condensat înconjurat de o zonă hematogenă la copii:
radiotransparentă a) imaturitatea sistemului nervos
d) ,,os marmorat,, alternată de zone condensate mari b) insuficienţă limfatică
cu zone radiotransparente mici c) sistemul endocrin în curs de dezvoltare
e) depuneri întinse periostale d) stări timico-limfatice frecvente
R. C e) insuficienţă histiocitară
(C.198) R. A, B, C, E
(C.200)
ortodonție
R. B
68. CS Marcați pentru care forme de osteomielită este (C.205)
caracteristic instalarea fistulelor în cavitatea
nazală, unghiul anterior şi lateral al ochiului, 73. CS Marcați perioadele de vîrstă cînd are loc
palatul dur: formarea şi dezvoltarea ganglionilor limfatici:
a) acută odontogenă a) la nou-născuți
b) cronică hiperplastică mandibulară b) prima lună de viaţă
c) cronică destructivă c) primul an de viaţă
d) hematogenă a maxilarului d) primii 3 ani de viaţă a copilului
e) hematogenă mandibulră e) perioada de adolescenţă
R. D R. D (C.205)
(R.202; V.304)
74. CM Indicați perioada de dezvoltare a procesului
69. CS Indicațil locul de instalare a procesului infecțios în ganglionul limfatic care este
infecţios în osteomielita hematogenă mandibulară reversibilă:
la copii: a) adenita cronică
a) mentonul b) adenoflegmonul
b) marginea bazilară c) paradenita
c) ramul mandibular d) adenitele purulente
d) apofiza articulară e) limfadenitele în stadie de dezvoltare seroasă
e) apofiza coronară R. C, E
R. D (C.207; V.310; B.347)
(C.201)
75. CS Indicați în ce formă de adenită este indicată
70. CM Indicați care sunt complicațiile osteomielitei drenarea focarului efectuată pe cale chirurgicală:
hematogene localizate la mandibulă, la copii: a) acută în stadie de dezvoltare seroasă
a) asimetrii faciale b) acută purulentă
b) insuficientă de dezvoltare a mandibulei c) cronică hiperplastică
c) adenite acute regionale d) paradenită
d) sechestrarea mugurilor dentari e) limforeticuloză benignă de inoculare (Debre)
e) fistule localizate pe palatul dur R. B
R. A, B (B.348; C.207; V340)
(C.204; V.304)
76. CM Indicați metoda de tratament a limfadenitelor
71. CS Indicați care este flora microbiană care acute în stadiul de dezvoltare seroasă:
declanşează osteomielita hematogenă: a) tratament chirurgical
a) colibacili vellonela b) tratament cu antibiotice
b) corinebacteriile c) comprese locale
c) fuzobacteriile d) suprimarea factorului cauzal
d) lactobacilii e) cură heliomarină
e) stafilococul alb şi auriu R. B,C, D
R. E (C.207; V.307; B.347)
(C.200)
77. CM Concretizați regiunile maxilo-faciale în care
72. CS Concretizați perioadă de vîrstă a copilului cînd sunt prezenți ganglioni limfatici numai la copii:
se întîlnește cel mai frecvent infecţile ganglionilor a) submandibulară
limfatici: b) infraorbitală
a) 1-2 ani c) jugulară
b) 3-5 ani d) limbii
c) 6-9 ani e) paramandibulară
d) 10-12 ani R. B,C,E
e) 12-16 ani (C.206)
ortodonție
78. CM Notați care sunt semnele clinice locale 83. CM Indicaţi care semne clinice locale la palpare
caracteristice adenitelor cronice: caracterizează o adenită acută seroasă:
a) starea generală satisfăcătoare a) tumefacție extinsă la cîteva regiuni
b) consistenţă fermă a ganglionului limfatic b) consistenţă elastică
c) indoloritate spontană şi la presiune c) tegumente acoperitoare nemodificate
d) nu este aderență la planurile profunde d) sensibilitate uşoară la presiune
e) leucocitoză marcată cu devierea formulei în stînga e) mobilitatea nodulului
R. B,C, D R. B, D, E
(C.207; B.346) (V.308; B.345; C.206)
79. CM Indicați stările clinice cu care se va efectua 84. CM Indicați care particularități caracterizează
diagnosticul diferențial al limforeticulozei sistemul limfatic la copii:
benigne de inoculare (Debre): a) noduli limfatici măriţi în volum
a) limfogranulomatoza b) celule imature a ganglionului limfatic
b) mononucleoza infecţioasă c) număr excesiv de ganglioni limfatici
c) adenita tuberculoasă d) prezența ganglionilor limfatici măriți în regiunea
d) adenoflegmon axială
e) leucoze cronice e) prezența ganglionilor limfatici reactivi
R. A,B,C, E R. B, C
(C.207; B.347) (C.205)
80. CS Indicațimaladiile cu care se 85. CM Indicați cauzele care pot provoca adenite
vaefectuadiagnosticuldiferenţial al adenitelor seroase submandibulare:
acute seroasesubmentoniere: a) intoxicația medicamentoasă
a) chistul de retenţie sublingual b) gingivostomatita
b) sialolitiaza acută c) piodermia
c) flegmonul odontogen submandibular d) infecţii contagioase
d) chistul median cervical e) amigdalite catarale
e) chistul dermoid R.B, C, D, E
R. D (C. 205)
(B.345; C.207)
86. CS Marcați semnele clinice locale caracteristice
81. CM Concretizaţi semnele clinice locale ce adenitei acute intraparotidiane și o diferenciază de
caracterizează sialolitiaza: parotida acuta parenchimatoasă:
a) tegumentele submandibulare hiperemiate a) tumefiere doloră în regiunea parotidiană
b) congestia crestei sublinguale b) trismus
c) congenstia orificiului canalului Warthon c) dureri spontane şi la presiune
d) calcul în ductul salivar pe clișeele radiografice d) absenţa modificărilor secreţiei salivare
e) colica alimentară submandibulară e) fluctuienţă
R. B, C, E R. D
(C.207; B.345) (V.310; B.348)
82. CM Indicaţi semnele clinice locale ce 87. CM Indicați semnele anatomo-patologicecare

caracterizează paradenita: caracterizează ganglionul limfatic în stare de
a) tumefacţie difuză dezvoltare purulentă:
b) fluctuienţă la palpare a) fluctuienţă
c) doloritate spontană b) parenhimă friabilă
d) doloritate la presiune c) celule imature
e) ganglionii limfatici adereniţi la planurile profunde d) focare mici de supuraţie
R. C, D, E e) parenhimă rămolită
(V.310; B.345) R. B, D, E
(B.334)
ortodonție
88. CS Concretizați ce se include în tratamentul local 93. CS Indicaţi în ce spațiu anatomic supurația va
al parotiditei cronice exacerbate la copii: provoca semne de masticaţie imposibilă,
a) vitaminoterapia în doze mari deglutiţie şi fonaţie extrem de dificilă:
b) tratament cu antibiotice a) laterofaringian
c) instilația glandei cu fermenți b) pterigomandibular
d) asanarea cavităţii bucale c) infratemporal
e) administrarea iodolipolului intracanalicular d) sublingual
R. C e) abcesul limbii
(V.318; B.470) R. E
(B.335)
89. CS Indicați care va fi tactica de tratament în cazul
dinţilor prelactali: 94. CS Indicați stratul anatomic care afectează
a) imobilizarea lor cu gutiere parotidită cronică recidivantă:
b) aparate ortodontice pentru protecţie a) intracelular
c) înlăturarea lor b) parenhimul glandei salivare
d) tratament endodontic şi imobilizarea lor c) canalul Stenon
e) evidenţa în dinamică d) ganglionul limfatic intraparotidian
R. C e) canalul Wharton
(V.341) R. B
(C.224; B.467)
90. CS Indicați complicațiile provocate de dinţii
prelactali: 95. CM Caracterizați conținutul eliminărilor din
a) gingivite canalul Stenonîntr-o parotidită cronică
b) mobilităţi dentare accentuate recidivantă:
c) eroziuni traumatice a) reduse cantitativ
d) aspiraţia dinților b) purulente abundente
e) eroziuni la pieptul mamei c) secreţiile lipsesc
R. E d) secreţii tulbure după masaj intens
(V.341) e) secreţii fără modificări
R. A, D
91. CS Selectați care este denumirea dinţilor (V.317; C.224; B.467)
prelactali:
a) ectopici 96. CM Numiți complicaţiile tardive ce pot apărea în
b) supranumerari urma fracturii apofizei condiliene la copii:
c) retinaţi a) osteoartroza deformantă
d) noi născuţilor b) pseodoartroză
e) intruzați c) microgenii
R. D d) anomalii de erupţie
(V.340) e) anomalii de poziţie dentară
R. A, B
92. CS Indicați formațiunea anatomică care (C.328)
mărginește loja pterigo-mandibulară pe partea
laterală: 97. CM Marcați semnele care indică luxaţia dentară
a) faţa internă a ramului mandibular (în ax) cu intruzie pe imaginea radiologică:
b) muşchiul genioglos a) marginea incisivală înaltă în raport cu dinţii vecini
c) muşchiul hioglos b) spaţiul periradicular îngustat
d) canalul Warthon c) spaţiul periradicular lipseşte
e) muşchiul pterigoidan lateral d) spaţiul periradicular întrerupt
R. A e) marginea incisivală este mai joasă în raport cu
dinţii vecini
R. B, C, D, E
(C.316)
ortodonție
98. CS Numiți factorii etiopatogenici în declanșarea 103. CM Concretizaţi care va fi tactica de tratament
parotiditelor acute epidemice (oreionul): într-un traumatism dentar cu luxație în ax-
a) igiena bucală defectuoasă intruzie:
b) corp străin în canalul Stenon a) aşteptarea pentru reerupere
c) infecţie microbiană b) șlefuirea selectivă
d) infecţie virală c) înlăturare
e) stări caşectice d) reimplantarea imediată
R. D e) imobilizarea dintelui
(V.317; B.467) R. A, B
(C.315; V.464; B.264)
99. CM Numiți semnele radiografice care
caracterizează parotidita cronică recidivantă: 104. CM Indicați condițiile în care dintele de lapte
a) îngustarea canalului Stenon cu luxație în ax, intruzie, va fi indicat către
b) dilatarea neregulată a canalului Stenon înlăturare:
c) dilatarea canalelor de ordin 1 şi 2 a) deplasat în părţile moi
d) aspect de pom înflorit la nivel de canale 3 şi 4 b) deplasat în cavităţile oaselor faciale
e) nu se determină modificări în glanda salivară c) va fi lezat mugurele dintelui permanent
R. B, C, D d) leziuni importante a peretelui alveolar
(B.467; C.224) e) avulsia dentară
R. A, B, C, D
100. CM Concretizați complicaţiile tardive a unei (C.317; V.464; B.264)
fracturi de corp a mandibulei:
a) osteoartroza deformantă 105. CM Notați care va fi atitudinea de tratament a
b) laterognație dintelui de lapte traumatizat prin contuzie:
c) anomalie de poziţie dentară a) înlăturarea
d) anomalie de erupţie b) imobilizarea
e) pseudoartroză c) dizocluzie prin şlefuire
R. C, D d) dizocluzieprovizorie cu aparate ortodontice
(C.328) e) tratament endodontic
R. C, D
101. CS Concretizați investigația de bază pentru (C. 316; V.464; B.263)
stabilirea diagnosticului de fractură mandibular în
lemn verde: 106. CM Indicați semnele pe imaginea radiografică
a) inspecţia ce corespund fracturii subperiostale:
b) palparea a) îngroşarea de os prin suflarea corticalelor
c) radiografia b) osteoliza traumatică
d) examenul clinic al articulației temporo- c) întreruperea continuităţii osului mandibular
mandibulare d) păstrarea integrităţii periostului
e) examenul ocluziei e) întreruperea continuităţii periostului şi corticalei
R. C pe un singur plan
(C.324) R. C, D
(C.321)
102. CM Indicați care sunt cele mai frecvente leziuni
traumatice ale dinților de lapte: 107. CS Concretizați în care cazuri de fracturi
a) luxaţii complete mandibulare este păstrată integritatea periostului:
b) fracturi radiculare a) de tip ,,lemn verde,,
c) fracturi coronare b) subperiostală
d) luxaţii incomplete c) mentonieră
e) fracturi cominutive d) traumatismele obstetricale
R. A, D e) contuziile periostului
(V.464; C.316) R. B
(C.321)
ortodonție
108. CS Marcați zonele anatomice de localizare a 113. CM Indicați caracteristicele clinice ale leziunii
fracturilor de tip ,, lemn verde”: traumatice în cavitatea orală:
a) mentoniere a) hemoragii abundente
b) corpul mandibulei b) plăgi profunde
c) apofiza coronară c) marginile neregulate
d) unghiul mandibulei d) margini necrotizate
e) ramul mandibular e) echimoze
R. E R. A, B, C
(C.321) (V.423)
109. CM Indicați care sunt semnele clinice comune 114. CS Concretizați timpul trecut de la locul
ale plăgilor cavității bucale: accidentului pînă la asistența medicală care
a) tulburări de respiraţie corespunde suturii primare întîrziate la copii:
b) dureri a) pînă la 6 ore
c) hemoragii b) pînă la 24 ore
d) hipersalivaţie c) pînă la 72 ore
e) întreruperea continuităţii tegumentelor d) după 10-12 zile
R. B, C, E e) după 20 zile
(C.310; B.247) R. C
(B.253)
110. CM Indicați ce caracter poartă eliminările din
orificiul canalului Stenon în sialodenita cronică 115. CS Indicați perioada de timp care corespunde
recidivantă: prelucrării chirurgicale primare a leziunilor
a) vîscos traumatice maxilo-faciale la copii:
b) mucopurulent a) 12-24 ore
c) fără modificări b) 24-28 ore
d) serolente c) după 28 ore
e) sangvine d) 10-12 zile
R. A, B e) după 20 zile
(V.319; B.469; C.225) R. B
(V.423)
111. CM Indicați semnele locale ale parotiditei
epidemice care o va deosebi de alte maladii: 116. CS Indicați în ce situații se instalează colica
a) afectarea bilaterală a glandelor salivare salivară în timpul meselor:
b) deplasarea lobulului auricular lateral a) parotidita acută epidemică
c) tumefiere parotidiană b) parotidită recidivantă exacerbată
d) orificiul canalului Stenon hiperemiat c) sialolitiază
e) semne de orhită la băieţi d) parotidite cronice recidivante
R. A, E e) sialodenite alergice
(V.318; B.467; C.225) R. C
(V.321; B.461)
112. CS Indicaţi leziunea traumatică a părţilor moi
care corespunde semnelor clinice - edem, 117. CM Indicați semnele caracteristice parotiditei
tumefacţie difuză, echimoze, hematoame: cronice recidivante pe imaginea radiografică:
a) plăgi tăiate a) pete opace de dimensiuni variate
b) plăgi penetrante b) pete opace situate la extremităţile canaliculilor
c) excoriaţii salivare
d) contuzii c) îngustarea canaliculilor
e) plăgi contuze-zdrobite d) îngustarea canalului Stenon
R. D e) dilatarea neregulată a canalului Stenon
(B.246; C.310) R. A, B, E
(V.320; B.470)
ortodonție
temporari:
a) la 6-8 luni de viaţă a copilului
b) la 9-12 luni
c) la 12-16 luni
d) la 16-20 luni
Testele pentru examenul la stomatologia pediatrică e) la 20-30 luni
în anul de studii 2017-2018:
stomatologie terapeutică pediatrică (sesiunea de 7. CS Marcați când începe eruperea dinţilor IV
iarnă) temporari:
b) la 12-16 luni
1. CS Indicați mugurii căror dinţi permanenţi încep c) la 16-20 luni
fondarea în perioada antenatală: d) la 20-30 luni
a) primii molari e) la 30-36 luni
b) primii molari şi incisivii centrali
c) primii molari şi incisivii 8. CS Numiți când începe eruperea dinţilor V
d) primii molari, incisivii şi caninii temporari:
e) primii molari, incisivii centrali superiori şi a) la 8-12 luni de viaţă a copilului
inferiori, incisivii laterali inferiori b) la 12-16 luni
c) la 16-20 luni
2. CS Precizați când începe mineralizarea incisivilor d) la 20-30 luni
temporari: e) la 30-36 luni
a) la săptămâna a 6 de dezvoltare intrauterină
b) la săptămâna a 10 de dezvoltare intrauterină 9. CS Evidențiați când se termină formarea
c) la 16-17 săptămâni de dezvoltare intrauterină rădăcinilor dintelui I temporar:
d) la 24-25 săptămâni de dezvoltare intrauterină a) la 1,5 ani
e) la 35-36 săptămâni de dezvoltare intrauterină b) la 2,5 ani
c) la 3 ani
3. CS Marcați când începe mineralizarea molarilor d) la 4 ani
temporari: e) la 5 ani
a) la săptămâna a 10 de dezvoltare intrauterină
b) la 16-17 săptămâni de dezvoltare intrauterină 10. CS Precizați când se termină formarea rădăcinilor
c) la 24-25 săptămâni de dezvoltare intrauterină dintelui II temporar:
d) la 27-28 săptămâni de dezvoltare intrauterină a) la 2 ani
e) la săptămâna 2-4 după naşterea copilului b) la 3 ani
c) la 4 ani
4. CS Clarificați când începe eruperea incisivilor d) la 5 ani
temporari centrali: e) la 6 ani
b) la 5-6 luni 11. CS Marcați când se termină formarea rădăcinilor
c) la 6-8 luni dintelui III temporar:
d) la 9-10 luni a) la 2-3 ani
e) la 11-12 luni b) la 4 ani
c) la 5 ani
5. CS Indicați când începe eruperea incisivilor d) la 6 ani
temporari laterali: e) la 7 ani
b) la 5-6 luni 12. CS Evidențiați când se termină formarea
c) la 6-8 luni rădăcinilor dintelui IV temporar:
d) la 8-12 luni a) la 2-3 ani
e) la 12-16 luni b) la 4 ani
c) la 5 ani
6. CS Precizați când începe eruperea caninilor d) la 6 ani
ortodonție
e) la 7 ani d) la 3 ani
e) la 4 ani
13. CS Indicați când se termină formarea rădăcinilor
dintelui V temporar: 19. CS Indicați termenii de fondare a mugurilor
a) la 3 ani dinţilor 5 permanenţi:
b) la 4 ani a) la 3 ani
c) la 5 ani b) la 4 ani
d) la 6 ani c) la 5 ani
e) la 7 ani d) la 6 ani
e) la 7 ani
14. CM Selectați ce variante de resorbţie radiculară a
molarilor temporari este fiziologică: 20. CS Marcați termenii de fondare a mugurilor
a) resorbţie uniformă apicală a tuturor dinţilor 7 permanenţi:
rădăcinilor a) la 3 ani
b) resorbţia predomină în regiunea apicală a unei b) la 4 ani
rădăcini c) la 5 an
c) resorbţia predomină în regiunea bifurcaţiei d) la 6 ani
rădăcinilor e) la 7 ani
d) resorbţia predomină în regiunea treimii medii unei
rădăcini 21. CS Selectați termenii de fondare a mugurilor
e) resorbţia predomină în regiunea pregingivală a dinţilor 8 permanenţi:
unei rădăcini a) după vârsta de 4 ani
b) după vârsta de 5 ani
15. CS Concretizați ce tip de resorbţie a rădăcinilor c) după vârsta de 6 ani
dinţilor temporari poate fi în cazul unui proces d) după vârsta de 7 ani
inflamator cronic apical: e) după vârsta de 8 ani
a) tipul I
b) tipul II 22. CS Precizați de la ce lună începe mineralizarea
c) tipul III incisivilor permanenţi:
d) resorbţie patologică a) a 6 de dezvoltare intrauterină
e) resorbţie fiziologică b) a 9 de dezvoltare intrauterină
c) a 2 de viaţă
16. CS Precizați termenii de fondare a mugurilor d) a 6 de viaţă
dinţilor 6: e) a 12 de viaţă
a) săptămâna IV de dezvoltare intrauterină
b) săptămâna X de dezvoltare intrauterină 23. CS Indicați de la ce vârstă începe mineralizarea
c) luna 4 de dezvoltare intrauterină dinţilor 6:
d) luna 8 de dezvoltare intrauterină a) luna 5 de dezvoltare intrauterină
e) luna 6 după naştere b) luna 9 de dezvoltare intrauterină
c) 3-4 luni de viaţă
17. CS Marcați termenii de fondare a mugurilor d) luna 12 de viaţă
incisivilor permanenţi: e) 2 ani
a) săptămâna X de dezvoltare intrauterină
b) luna 5 de dezvoltare intrauterină 24. CS Marcați de la ce vârstă începe mineralizarea
c) luna 8 de dezvoltare intrauterină dinţilor 4 permanenţi:
d) luna 6 după naştere a) luna 5 de dezvoltare intrauterină
e) luna 12 de viaţă b) luna 9 de dezvoltare intrauterină
c) luna 12 de viaţă
18. CS Evidențiați termenii de fondare a mugurilor d) 2 ani
dinţilor 4 permanenţi: e) 2,5 ani
a) luna a 6 de viaţă
b) la 1 an 25. CS Precizați de la ce vârstă începe mineralizarea
c) la 2 ani dinţilor 5 permanenţi:
ortodonție
a) luna 9 de dezvoltare intrauterină

b) luna 6 de viaţă 32. CS Indicați de la ce vârstă erup dinţii 6
c) luna 12 de viaţă permanenţi:
d) 2,5 ani a) 5-6 ani
e) 3,5 ani b) 6-8 ani
c) 8-9 ani
26. CS Indicați de la ce vârstă începe mineralizarea d) 9-10 ani
dinţilor 7 permanenţi: e) 10-11 ani
a) luna 9 de dezvoltare intrauterină
b) luna 12 de viaţă 33. CS Precizați de la ce vârstă erup dinţii 7
c) 2 ani permanenţi:
d) 3,5 ani a) 8-9 ani
e) 4,5 ani b) 9-10 ani
c) 11-12 ani
27. CS Marcați de la ce vârstă erup incisivii centrali d) 12-13 ani
permanenţi: e) 14-15 ani
a) 5-6 ani
b) 6-8 ani 34. CS Remarcați că închiderea orificiului apical
c) 7-9 ani radicular la dinţii permanenţi are loc peste:
d) 8 ani a) 1 an după eruperea dintelui
e) 9 ani b) 1-2 ani după eruperea dintelui
c) 1 an după formarea rădăcinii dintelui
28. CS Indicați de la ce vârstă erup incisivii laterali d) 1-4 ani după eruperea dintelui
permanenţi: e) 2 ani după formarea rădăcinii dintelui
a) 5-6 ani
b) 6-8 ani 35. CS Selectați la ce vârstă se termină formarea
c) 8-9 ani rădăcinilor incisivilor centrali permanenţi:
d) 7-9 ani a) 8-9 ani
e) 9-10 ani b) 9-10 ani
c) 10-11 ani
29. CS Precizați de la ce vârstă erup caninii d) 12-13 ani
a) 5-7 ani
b) 7-9 ani 36. CS Indicați la ce vârstă se termină formarea
c) 8-10 ani rădăcinilor incisivilor laterali permanenţi:
d) 10-11 ani a) 8-9 ani
e) 9-12 ani b) 9-10 ani
c) 10-11 ani
30. CS Evidențiați de la ce vârstă erup dinţii 4 d) 12-13 ani
a) 7-8 ani
b) 8-9 ani 37. CS Precizați la ce vârstă se termină formarea
c) 9-10 ani rădăcinilor caninilor permanenţi:
d) 10-11 ani a) 9-10 ani
e) 11-12 ani b) 10-11 ani
c) 12-13 ani
31. CS Marcați de la ce vârstă erup dinţii 5 d) 13-16 ani
a) 8-9 ani
b) 9-10 ani 38. CS Selectați la ce vârstă se termină formarea
c) 10-11 ani rădăcinilor dinţilor 4 permanenţi:
d) 11-12 ani a) 9-10 ani
e) 12-13 ani b) 10-11 ani
ortodonție
c) 11-12 ani b) toţi incisivii

d) 12-13 ani c) incisivii inferiori şi caninii
e) 15-16 ani d) incisivii şi primii molari
e) incisivii, caninii şi primii molari
39. CS Marcați la ce vârstă se termină formarea
rădăcinilor dinţilor 5 permanenţi: 45. CM Numiți semnele erupţiei fiziologice a primilor
a) 7-9 ani dinţi temporari:
b) 9-10 ani a) hipersalivaţie
c) 10-11 ani b) pruritul mucoasei procesului alveolar
d) 11-12 ani c) hipertermie
e) 12-14 ani d) micşorarea poftei de mâncare
e) inflamaţia mucoasei în regiunea eruperii dinţilor
40. CS Indicați la ce vârstă se termină formarea
rădăcinilor dinţilor 6 permanenţi: 46. CM Selectați cauzele eruperii întârziate a dinţilor
a) 9-10 ani temporari:
b) 11-12 ani a) unele maladii genetice
c) 12-13 ani b) hipofuncţia glandei tiroide
d) 13-14 ani c) hipovitaminoza C
e) 15-16 ani d) Rahita
e) hiperfuncţia glandei tiroide
41. CS Precizați la ce vârstă se termină formarea
rădăcinilor dinţilor 7 permanenţi: 47. CS Precizați debutul resorbţiei rădăcinilor dinţilor
a) 10-11 ani temporari:
b) 11-12 ani a) imediat după formarea rădăcinii
c) 12-13 ani b) la 3 ani după formarea rădăcinilor
d) 13-14 ani c) cu un an mai înainte de termenul schimbului
e) 15 ani fiziologic a dintelui
d) cu 3-4 ani mai înainte de termenul schimbului
42. CS Numiți consecutivitatea eruperii dinţilor fiziologic a dintelui
temporari: e) imediat după eruperea dintelui 6
a) incisivul central, incisivul lateral, caninul, primul
molar, al doilea molar 48. CM Caracterizați resorbţia fiziologică a
b) incisivul central, incisivul lateral, primul rădăcinilor dinţilor temporari:
molar, caninul, al doilea molar a) este provocată de presiunea dintelui permanent
c) incisivul central, caninul, incisivul lateral, primul b) se începe cu inflamarea regiunii radiculare apicale
molar, al doilea molar c) se începe de la cavitatea dintelui spre suprafaţă
d) incisivul central, primul molar, incisivul lateral, d) se realizează de osteoblaşti
caninul, al doilea molar e) se realizează de osteoclaşti
e) incisivul central, incisivul lateral, primul molar, al
doilea molar, caninul 49. CS Enumerați teoriile resorbţiei radiculare a
dinţilor temporari:
43. CS Enumerați dinţii temporari erupți în cavitatea a) genetică, radiculară, pulpară, endocrină
orală la copii la vârsta de 17 luni: b) radiculară, endocrină, de «îmbătrânire»,
a) toţi incisivii genetică
b) incisivii şi caninii inferiori c) de «îmbătrânire», endocrină, genetică
c) incisivii şi caninii superiori d) de «îmbătrânire», vasculară, endocrină
d) incisivii şi primii molari e) de influenţa sistemului nervos
e) incisivii, caninii şi primii molari
50. CS Caracterizați pulpa dinţilor permanenţi tineri:
44. CS Enumerați dinţii temporari erupți în cavitatea a) număr mare de fibrocite
orală la copii la vârsta de 15 luni: b) nivel jos de hidratare a substanţei de bază
a) incisivii centrali superiori şi inferiori, incisivi c) incapacitatea către apărarea anticarioasă
laterali superiori d) rețea vasculară redusă
ortodonție
e) regiunea apicală este bogată cu celule tinere, c) mai puţin penetrabil comparativ cu dinţii
având un potenţial înalt de apărare și permanenţi
regenerare d) pe suprafaţa smalţului predomină sectoare
aprismatice
51. CS Precizați câte procente de elemente minerale e) zona de trecere în cement frecvent este
conţine smalţul: acoperită cu cement
a) 75%
b) 85% 57. CM Selectați procesele care au loc în smalţ după
c) 91% erupția dintelui
d) 95% a) reducerea permiabilităţii
e) 99% b) micşorarea cantităţii de microelemente
c) majorarea permiabilităţii
52. CS Numiți procentul substanţelor minerale în d) condensarea reţelei cristaline
dentină: e) majorarea cantităţii de macro- și
a) 67% microelemente
b) 80%
c) 85% 58. CM Evidențiați posibila localizare a afectării
d) 93% ţesuturilor dure dentare în caz de administrare a
e) 95% tetraciclinei timp de o săptămână unui copil de 4
luni:
53. CS Precizați în ce strat al dentinei se determină a) regiunea centrală a coroanelor dentare ale 16,
cantităţi mai reduse ale calciului: 26, 36, 46
a) interglobulară b) regiunea coletului coroanelor 17, 27, 37, 47
b) globulară c) partea tăietoare a 11, 21
c) transparentă d) coroanele dentare 55, 65, 75, 85
d) de înlocuire (substituţie) e) coroanele dentare 18, 28, 38, 48
e) prepulpară
59. CS Definiți noțiunea - complexul de metode şi
54. CM Clarificați de ce în dinţii temporari stratul moduri de eliminare a tuturor microorganismelor
dentinar relativ mai subţire se explică prin: vii, indiferent de ce natură sunt, de pe un obiect
a) particularitățile structurii dentinei perfect şters şi uscat este:
b) reducerea dentinogenezei în perioada de a) profilaxie
morfogeneză b) asepsie
c) cavitatea pulpară este relativ mai mare c) antisepsie
d) calcifierea mai slabă a dentinei d) dezinfecţie
e) concentraţia redusă a tramei organice a dentinei e) sterilizare
55. CM Particularizați procesul de calcifiere a 60. CS Definiți noțiunea - procedeul care permite
dentinei: eliminarea, distrugerea sau inhibarea
a) se începe după debutul mineralizării smalţului microorganismelor indizerabile în funcţie de
b) se începe după formarea deplină a tramei organice obiectele fixate, este:
a smalţului a) profilaxie
c) se caracterizează prin ritmicitate, cu b) asepsie
alternarea perioadelor de activitate şi pauze c) antisepsie
d) se caracterizează prin mineralizare de la d) dezinfecţie
suprafaţă spre profunzime e) sterilizare
e) se termină când începe formarea rădăcinii
61. CM Numiți cu ajutorul căror metode se realizează
56. CM Enumerați particularităţile structurale ale aprecierea eficacităţii sterilizării:
smalţului dinţilor temporari: a) chimice
a) comparativ cu dinţii permanenţi este mai b) fizice
subţire c) matematice
b) are culoare mai albă d) termometrie
ortodonție
e) biologice combinaţii chimice ale fluorului
62. CS Precizați cu ce cifre se indică hemiarcadele 68. CM Evidențiați mecanismele acţiunii anticarioase
din dreapta a maxilei şi mandibulei pentru dentiţia a fluorului după erupţia dinţilor:
permanentă în sistemul de notare a dinţilor după a) acţiune bacteriostatică şi bactericidă
OMS (FDI): b) reducerea vâscozităţii salivei
a) 1 şi 2 c) formarea de fluorapatită în smalţ pe calea
b) 1 şi 4 circulaţiei sanguine
c) 1 şi 6 d) depunerea fluorului în smalţ simultan cu
d) 3 şi 4 calciul
e) 7 şi 8 e) inhibarea hidrolazelor salivare
63. CS Evidențiați cu ce cifre se indică hemiarcadele 69. CM Stabiliți ce alimente sunt supuse fluorizării cu
din dreapta a maxilei şi mandibulei pentru dentiţia scop de profilaxie a cariei dentare:
temporară în sistemul de notare a dinţilor după a) apa
OMS (FDI): b) pâinea
a) 1 şi 2 c) laptele
b) 3 şi 4 d) sarea
c) 4 şi 7 e) carnea
d) 5 şi 6
e) 5 şi 8 70. CS Indicați concentraţia optimală a fluorului în
apa potabilă:
64. CS Clarificați cu ce cifre se indică hemiarcadele a) 0,3 - 0,8 mg/l
din stânga a maxilei şi mandibulei pentru dentiţia b) 0,5 - 0,9 mg/l
temporară în sistemul de notare a dinţilor după c) 0,8 - 1,2 mg/l
OMS (FDI) se indică cu cifrele: d) 2,3 - 3,0 mg/l
a) 1 şi 2 e) 3,0 - 6,0 mg/l
b) 3 şi 4
c) 5 şi 6 71. CM Evidențiați mecanismele de captare a F în
d) 6 şi 7 smalţ:
e) 7 şi 8 a) disoluţie
b) schimb ionic
65. CS Indicați doza cariopreventivă de F pe zi: c) resorbţie
a) 0,5 - 1 mg d) absorbţie
b) 1 - 1,3 mg e) schimb molecular
c) 1,4 - 2 mg
d) 2 - 2,3 mg 72. CM Clarificați ce factori determină gradul de
e) 2,3 - 3 mg pătrundere a F în smalţ după aplicarea lui locală:
a) concentraţia ionilor de F
66. CS Stabiliți doza letală de F (fluorură de sodiu): b) componenţa substanţelor auxiliare
a) 3-4g c) pH-ul remediului aplicat
b) 5 -10 g d) temperatura agentului de fluorare
c) 10 -15 g e) tipul agentului de fluorare
d) 15 -20 g
e) 20 -25 g 73. CM Particularizați ce factori influențează
incorporarea F în smalţul posteruptiv:
67. CM Selectați metodele de fluorizare generală cu a) starea dintelui
scop de profilaxie a cariei dentare: b) pH-ul bucal
a) fluorizarea apei potabile c) proprietăţile agentului de fluorare topică
b) fluorizarea sării de bucătărie d) modul (metoda) de aplicare a compuşilor F
c) fluorizarea unor alimente e) concentraţia sărurilor minerale în salivă
d) pastele dentare cu fluor
e) aplicaţii topice (geluri, lacuri etc.) care conţin 74. CM Selectați ce factori determină creşterea
ortodonție
conţinutului F la nivelul oaselor şi ale dinţilor: la copiii carioreceptivi:

a) concentraţia din aport a) soluţia 30% azotat de argint
b) consumul lactatelor b) soluţia 10% fluorură de calciu
c) durata administrării F c) soluţia Caprofer
d) vârsta la care se face administrarea F d) soluţia 2% fluorură de staniu
e) consumul legumelor e) soluţia 2% monoclorfosfat
75. CM Enumerați căile de fluorizare locală cu scop 81. CM Precizați ce remedii se recomandă pentru
de profilaxie a cariei dentare: prelucrarea anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi
a) fluorizarea apei potabile la copiii carioreceptivi:
b) fluorizarea sării de bucătărie a) Fissurit F
c) fluorizarea unor alimente b) Fluorprotector
d) pastele dentare cu F c) Caprofer
e) aplicaţiile topice (geluri, lacuri etc.) care conţin d) Vitaftor
compuşi ai F e) Bifluorid 12
76. CS Selectați cu ce frecvență se recomandă 82. CM Numiți ce preparate se indică „per os"
utilizarea Sol. fluorură de sodiu de 0,2% pentru copiilor pentru majorarea cariorezistenţei
clătirea cavităţii bucale în scop de prevenţie a smalţului dentar:
cariei dentare la copii: a) Lactat sau gluconat de calciu
a) o dată pe zi b) Fitin
b) o dată în săptămână c) Ftorocort
c) o dată în două săptămâni d) Vitaftor
d) o dată în lună e) Aciclovir
e) de patru ori pe zi
83. CM Selectați proprietăţile de bază ale Gluconatul
77. CS Stabiliți durata de aplicaţie topică a soluţiei de calciu în tratamentul cariei dentare:
gluconat de calciu 10%: a) majorează permeabilitatea smalţului
a) 5 min b) reduce permeabilitatea smalţului
b) 10 min c) remineralizează smalţul
c) 10-15 min d) posedă proprietăţi antimicrobiene
d) 15-20 min e) posedă proprietăţi astringente
e) 20-30 min
84. CM Precizați ce remedii se utilizează pentru
78. CM Evidențiați prin ce particularități fluorurile prelucrarea anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi
organice se deosebesc de fluorurile minerale: la copiii carioreceptivi:
a) capacitatea de a elibera F din molecula sa a) soluţia clorură de sodiu 2%
b) pH-ul remediului aplicat b) soluţia 2% fluorură de sodiu
c) proprietatea moleculei de a lega F c) soluţia 2% metilen blan
d) structura tensio-activă a moleculei d) soluţia 1% Aminofluorură
e) concentraţia ionilor de F e) soluţia 1% Iodinol
79. CM Selectați ce remedii se utilizează pentru 85. CM Indicați ce remedii se utilizează pentru
prelucrarea anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi prelucrarea anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi
la copiii carioreceptivi: la copiii carioreceptivi:
a) soluţia 30% azotat de argint a) Fluorlacul
b) soluţia 10% gluconat de calciu b) soluţia 2% clorură de sodiu
c) soluţia Caprofer c) Fluorgelurile
d) soluţia 2% fluorură de sodiu d) Sultan-gel
e) soluţia 3% hipoclorură de sodiu e) soluţia 2% metilen blan
80. CS Marcați ce remediu se utilizează pentru 86. CM Numiți șanţurile ocluzale care oferă cel mai
prelucrarea anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi favorabil mediu pentru dezvoltarea proceselor
ortodonție
carioase: b) Ultraseal XT
a) în formă de „V" c) Sealite
b) în formă de „gât de sticlă" d) Fuji II LC
c) în formă de „U" e) Oralin
d) în formă de „I"
e) în formă de „Y" 93. CS Precizați obiectivul OMS recomandat pentru
copiii de 6 ani până în anul 2020:
87. CS Precizați grosimea smalţului în zona fisurilor a) co ≤ 3,0
dentare: b) co ≤ 4,0
a) 0,4-0,6 mm. c) la 60% să lipsească dinţi cariaţi
b) 0,6-0,8 mm d) la 70% să lipsească dinţi cariaţi
c) 0,8-1,0 mm e) la 80% să lipsească dinţi cariaţi
d) 1,0-1,2 mm
e) 1,2-1,4 mm 94. CS Selectați obiectivul OMS recomandat pentru
copiii de 12 ani până în anul 2020:
88. CM Enumerați cauzele care contribuie la a) COE=0,5
afectarea prin carie a fisurilor dinţilor permanenți b) COE ≤ 1,5
recent erupți la copii: c) COE =2,5
a) mineralizarea lor incompletă d) COE ≤ 3,0
b) retenţia alimentară e) COE ≤ 3,5
c) fisurile nu sunt închise
d) smalţul este mai gros 95. CM Enumerați consecințele ce pot fi provocate de
e) fisurile pot fi în formă de „I" caria dentară şi complicaţiile ei:
a) apariţia anomaliilor dento-maxilare
89. CM Enumerați indicaţiile către sigilarea fisurilor b) inflamarea ţesuturilor parodontale
şi gropiţelor dentare: c) formarea deprinderilor vicioase
a) la dinţii recent erupţi d) majorarea rezistenţei smalţului la acţiunea acizilor
b) primele 6 luni după erupţie e) reducerea respirației
c) dinţii cariaţi
d) pentru dinţii permanenţi până la un an după 96. CM Marcați simptoamele clinice ale situaţiei
erupţie cariogene:
e) numai la dinţii deciduali a) igiena orală nesatisfăcătoare
b) depuneri dentare în abundenţă
90. CM Evidențiați contraindicaţiile către sigilarea c) halenă fetidă
fisurilor şi gropiţelor dentare: d) afectarea organelor interne
a) dinţii temporari e) multiple macule cretoase pe dinți
b) dinţii cariaţi
c) când sunt prezenţi mai mult de 4-5 dinţi cariaţi 97. CM Particularizați simptoamele clinice ale
d) în caz de odontoclazie situaţiei cariogene:
e) dinţii permanenţi a) hemoragii gingivale
b) afectarea organelor interne
91. CM Enumerați avantajele sigilanţilor c) depunerea tartrului dentar în abundenţă
fotopolimerizabili faţă de cei autopolimerizabili: d) rezistenţa smalţului la acţiunea acizilor este
a) lipsește incorporarea bulelor de aer redusă
b) materialul se întăreşte timp de 1-5 secunde e) halenă fetidă
c) materialul se întăreşte timp de 10-20 secunde
d) materialul îşi păstrează aceeaşi vâscozitate pe 98. CM Clarificați factorii generali favorizanţi în
toată perioada pătrunderii lui în porii etiopatogenia cariei dentare:
smalţului demineralizat a) tartrul dentar şi placa bacteriană
e) se produce fotoactivarea cu lumină ultravioletă b) schimbarea cantităţii şi calităţii salivei
c) ereditatea
92. CM Numiți răşinile de sigilare care eliberează F: d) alimentaţia insuficientă
a) Helioseal F e) rezistenţa ţesuturilor dure
ortodonție
persoană într-un anumit interval de timp

99. CM Stabiliți factorii generali favorizanţi în
etiopatogenia cariei dentare: 105. CS Precizați ce reprezintă indicele intensităţii
a) starea pulpei dentare cariei dentare:
b) maladiile somatice a) suma dinţilor afectaţi prin carie, pulpite şi
c) dereglările funcţionale ale organelor şi parodontite apicale
sistemelor în perioada de formare a ţesuturilor b) suma dinţilor: afectaţi prin carie - C, obturaţi -
dentare O, extraşi - E
d) apa potabilă c) procentul dinţilor afectaţi prin carie
e) depuneri dentare în abundenţă d) procentul persoanelor afectate prin carie
e) numărul formării a noi cavităţi cariate la o
100. CM Precizați factorii locali implicaţi în persoană într-un anumit interval de timp
etiopatogenia cariei dentare:
a) alimentaţia insuficientă 106. CS Stabiliți ce exprimă valoarea indicelui COE:
b) igiena orală nesatisfăcătoare a) frecvenţa cariei dentare
c) maladiile somatice b) gravitatea, activitatea procesului
d) rezistenţa ţesuturilor dure c) stoparea procesului carios
e) ereditatea d) procentul complicaţiilor cariei dentare
e) procentul persoanelor afectate prin carie
101. CM Evidențiați factorii locali implicaţi în
etiopatogenia cariei dentare: 107. CS Explicați ce reprezintă rata cariei:
a) dereglările funcţionale ale organelor şi sistemelor a) procentul dinţilor afectaţi prin carie
în perioada de formare a ţesuturilor dentare b) procentul persoanelor afectate prin carie
b) consumul frecvent al glucidelor c) suma dinţilor: afectaţi prin carie, pulpite şi
c) influenţa situaţiilor extremale parodontite apicale
d) ereditatea d) suma dinţilor: afectaţi prin carie - C, obturaţi - O,
e) depunerea plăcii bacteriene în abundenţă extraşi - E
e) dinamica indicelui intensităţii cariei dentare
102. CS Numiți indicele cu care se determină într-un anumit interval de timp
intensitatea cariei dentare:
a) CPITN 108. СS Numiți cauza principala a demineralizării de
b) OHI-S (Green-Vermillion) focar:
c) COA a) microorganismele depunerilor dentare
d) COP b) hidraţii de carbon rafinaţi
e) PMA c) endotoxinele microorganismelor plăcii dentare
d) acizii organici ca rezultat al activităţii vitale ale
103. CS Marcați soluţia ce se utilizează pentru microorganismelor plăcii dentare
depistarea colorimetrică a maculelor carioase: e) tartrul dentar
a) Shiller-Pisarev
b) iodură de potasiu 109. СS Precizați la clasa I a cariei după Black are loc
c) fucsină lezarea fisurilor şi gropiţelor suprafeţelor ocluzale
d) metilen blau 2% ale:
e) Snyder a) molarilor temporari
b) premolarilor
104. CS Clarificați ce reprezintă indicele frecvenţei c) molarilor şi premolarilor
cariei dentare: d) molarilor, premolarilor, suprafeţelor
a) procentul dinţilor afectaţi prin carie vestibulare ale molarilor şi cele palatinale ale
b) procentul persoanelor afectate prin carie incisivilor
c) suma dinţilor: afectaţi prin carie - C, obturaţi - O, e) molarilor temporari şi permanenţi
extraşi - E
d) suma dinţilor afectaţi prin carie, pulpite şi 110. СS Clarificați la clasa II a cariei după Black are
parodontite apicale loc lezarea suprafeţelor aproximale ale:
e) numărul apariţiei a noi cavităţi cariate la o a) molarilor temporari şi permanenţi
ortodonție
b) molarilor şi premolarilor. b) în regiunea coletului incisivilor

c) incisivilor, molarilor şi premolarilor c) pe suprafeţele aproximale ale molarilor
d) molarilor, premolarilor şi caninilor d) pe suprafeţele aproximale ale incisivilor
e) incisivilor temporari şi permanenţi e) pe toate suprafeţele dinţilor
111. СS Indicați la clasa III a cariei după Black are 117. СS Precizați localizarea cavităților carioase mai
loc lezarea suprafeţelor aproximale ale: frecvent depistată la copii cu vârsta de 3-4 ani:
a) incisivilor temporari şi permanenţi a) în gropiţele şi fisurile molarilor
b) incisivilor, molarilor şi premolarilor b) în regiunea coletului incisivilor
c) incisivilor cu menţinerea unghiului incizal c) pe suprafeţele aproximale ale molarilor
d) incisivilor cu pierderea unghiului incizal d) pe suprafeţele aproximale ale incisivilor
e) molarilor şi premolarilor e) pe toate suprafeţele dinţilor
112. СS Precizați la clasa IV a cariei după Black are 118. СS Stabiliți localizarea cavităților carioase mai
loc lezarea suprafeţelor aproximale ale: frecvent depistată la copii cu vârsta peste 4 ani:
a) incisivilor, molarilor şi premolarilor a) în gropiţele şi fisurile molarilor
b) incisivilor cu menţinerea unghiului incizal b) în regiunea coletului incisivilor
c) incisivilor cu pierderea unghiului incizal c) pe suprafeţele aproximale ale molarilor
d) incisivilor temporari şi permanenţi d) pe suprafeţele aproximale ale incisivilor
e) caninilor şi premolarilor e) pe toate suprafeţele dinţilor
113. СS Clarificați la clasa V a cariei după Black are 119. СS Indicați primii dinţi temporari afectaţi prin
loc lezarea: carie la copii:
a) tuturor suprafeţelor molarilor a) incisivii superiori
b) suprafeţelor aproximale ale molarilor şi b) incisivii inferiori
premolarilor c) primii molari
c) suprafeţei vestibulare la nivelul coletului d) molarii secunzi
tuturor dinţilor e) caninii
d) suprafeţei vestibulare tuturor dinţilor
e) suprafeţei vestibulare la nivelul coletului 120. СS Selectați dinţii temporari ce prezintă o
incisivilor şi caninilor rezistenţă mai evidentă pentru carie:
a) incisivii superiori
114. СS Numiți principalul criteriu de apreciere a b) incisivii inferiori
procesului carios în clasificarea după c) primii molari
T.Vinogradova: d) molarii secunzi
a) localizarea e) caninii
b) activitatea
c) profunzimea 121. СS Numiți ordinea afectării dinţilor temporari
d) succesiunea apariţiei prin carie:
e) patomorfologic a) incisivii inferiori, incisivii superiori, primii
molari, molarii secunzi, caninii
115. СM Enumerați criteriile de apreciere a cariei b) primii molari, molarii secunzi, incisivii superiori,
dentare după T.Vinogradova: incisivii inferiori, caninii
a) localizarea c) incisivii superiori, incisivii inferiori, primii
b) activitatea molari, molarii secunzi, caninii
c) profunzimea şi succesiunea apariţiei procesului d) incisivii superiori, primii molari, molarii
carios secunzi, caninii, incisivii inferiori
d) patomorfologic e) incisivii superiori, primii molari, molarii secunzi,
e) patofiziologic incisivii inferiori, caninii
116. СS Indicați localizarea frecventă a cavităților 122. СM Evidențiați particularităţile evoluţiei cariei
carioase la copii până la vârsta de 3 ani: dentare la copii:
a) în gropiţele şi fisurile molarilor a) multiplicitatea afectării dinţilor
ortodonție
b) simetria afectării dinţilor caracteristice pentru caria medie la copii:

c) evoluţie clinică lentă, în special în perioada de a) de scurtă durată de la excitanţi mecanici
resorbţie radiculară b) de scurtă durată de la excitanţi chimici
d) carie circulară c) de scurtă durată de la excitanţi termici
e) afectarea marginei incizale a dinților frontali și d) de lungă durată după înlăturarea excitanţilor
cuspizilor dinților laterali mecanici, chimici şi termici
e) spontane
123. СS Numiți cea mai frecvent depistată formă a
cariei dinţilor temporari la copii: 129. СS Clarificați ce fel de dureri sunt caracteristice
a) caria incipientă pentru caria profundă la copii:
b) caria superficială a) de lungă durată de la excitanţi mecanici, chimici
c) caria medie şi termici
d) caria profundă b) de scurtă durată de la diferiţi excitanţi, uneori
e) caria maculoasă nocturne
c) de la excitanţi mecanici, chimici şi termici, care
124. СS Particularizați complicația cariei profunde a repede dispar după înlăturarea lor
dinţilor temporari: d) spontane
a) frecvent - proces inflamator al pulpei e) lipsesc
b) rar - proces inflamator al pulpei
c) în toate cazurile - proces inflamator al pulpei 130. СM Precizați factorii care determină alegerea
d) procesul inflamator al pulpei nu se atestă tacticii tratamentului cariei la copii:
niciodată a) intensitatea procesului carios
e) frecvent - proces inflamator al parodonţiului b) profunzimea și localizarea procesului carios
apical c) cerințele părinților
d) vârsta şi particularităţile psihologice ale
125. СM Explicați din ce cauză regiunea coletului copilului, patologia generală
dinţilor temporari este frecvent afectată prin carie: e) perioada de dezvoltare a dintelui
a) smalţul este mai slab mineralizat în regiunea
coletului 131. СS Indicați în ce constă tratamentul cariei la
b) smalţul este mai mineralizat în regiunea coletului copiii cu gradul I de activitate:
c) smalţul este mai subţire în regiunea coletului a) prepararea şi obturarea cavităţii carioase
d) smalţul este mai gros în regiunea coletului b) prepararea şi obturarea cavităţii carioase,
e) retenţia alimentară favorizează formarea igiena cavităţii bucale
biofilmului c) terapia de remineralizare
d) obturarea tardivă
126. СM Precizați factorii care favorizează afectarea e) terapia endogenă a cariei dentare
prin carie a fisurilor dinţilor la copii:
a) mineralizarea lor incompletă 132. СM Clarificați în ce constă tratamentul cariei la
b) retenţia alimentară copiii cu gradul II de activitate:
c) fisurile sunt deschise a) prepararea şi obturarea cavităţilor carioase,
d) smalţul este mai gros igiena cavităţii bucale
e) smalţul este mai subţire - nu rezistă la presiunea b) terapia de remineralizare de 2 ori pe an
masticatorie c) obturarea tardivă
d) terapia endogenă a cariei dentare de 2 ori pe
127. СM Caracterizați evoluţia floridă a cariei dentare an
la copii: e) radioterapia
a) decalcifierea extinsă în suprafaţă şi profunzime
b) afectarea unor grupe de dinţi 133. СM Stabiliți în ce constă tratamentul cariei la
c) afectarea unui dinte copiii cu gradul III de activitate:
d) afectarea mai multor suprafeţe dentare a) prepararea şi obturarea cavităţilor carioase,
e) progresarea rapidă igiena cavităţii bucale
b) terapia de remineralizare de 3 ori pe an
128. СM Particularizați ce fel de dureri sunt c) obturarea tardivă
ortodonție
d) terapia endogenă a cariei dentare de 3 ori pe e) cementul policarboxilat, compozitul microfil

an
e) radioterapia 138. СS Marcați cel mai raţional material de obturaţie
a cariei medii cronice a 21 (clasa IV) la un copil
134. СS Numiți prima etapă a preparării cavităţii de 15 ani cu indice igienic bun a cavităţii orale:
carioase la copii: a) cementul zinc-fosfat, chimio-compozit microfil
a) deschiderea cavităţii carioase b) căptuşeală din cement ionomer, helio-compozit
b) formarea cavităţii microhibrid
c) prelucrarea marginilor cavităţii c) compozitul microhibrid cu sistem adeziv de
d) înlăturarea durerii generaţia IV-VI
e) înlăturarea ţesuturilor afectate (necrotomia) d) cementul policarboxilat, compomerul
e) cementul ionomer
135. СS Stabiliți ordinea efectuării principalelor etape
de preparare a cavităţii carioase la copii: 139. СS Selectați materialul pentru obturarea cavităţii
a) deschiderea cavităţii carioase, înlăturarea durerii, carioase medii în fisura centrală 36 la copii:
înlăturarea ţesuturilor afectate (necrotomia), a) amalgam cu căptuşeală
formarea cavităţii, prelucrarea marginilor cavităţii b) cementul zinc-fosfat, chimio-compozit microfil
b) înlăturarea durerii, deschiderea cavităţii c) cementul zinc-fosfat, cement silico-fosfat
carioase, înlăturarea ţesuturilor afectate d) compozit nanohibrid cu sistem adeziv de
(necrotomia), formarea cavităţii, prelucrarea generaţia IV-VI
marginilor cavităţii e) cementul policarboxilat, chimio-compozit
c) înlăturarea durerii, prelucrarea marginilor microfil
cavităţii, deschiderea cavităţii carioase, înlăturarea
ţesuturilor afectate (necrotomia), formarea 140. СM Selectați metoda optimală pentru obturarea
cavităţii unei fisuri cu semne de ramolire a smalţului la un
d) deschiderea cavităţii carioase, înlăturarea durerii, copil de 8 ani:
formarea cavităţii, înlăturarea ţesuturilor afectate a) ermetizarea neinvazivă a fisurii
(necrotomia), prelucrarea marginilor cavităţii b) terapia de remineralizare cu ulterioara ermetizare
e) prelucrarea marginilor cavităţii, deschiderea neinvazivă a fisurii
cavităţii carioase, înlăturarea durerii, înlăturarea c) ermetizarea invazivă a fisurii cu ulterioara
ţesuturilor afectate (necrotomia), formarea aplicare a fluorlacului
cavităţii d) ermetizarea invazivă a fisurii cu compozit flow
cu ulterioara aplicare a terapiei de
136. СS Numiți cea mai efectivă obturaţie a cariei remineralizare
medii a 21 (clasa IV) la un copil de 12 ani este: e) ermetizarea invazivă a fisurii cu cement
a) cementul zinc-fosfat, chimio-compozit microfil policarboxilat, chimio-compozit microfil
b) căptuşeală din cement ionomer, chimio-compozit
microfil 141. СS Evidențiați cea mai raţională metodă de
c) compozitul microhibrid cu sistem adeziv de obturaţie a cariei medii pe suprafeţele medială şi
generaţia IV-VI masticatorie, care comunică între ele în 36 la un
d) compomerul cu sistem adeziv de generaţia IV sau copil de 14 ani este:
V a) unirea cavităţilor, cement policarboxilat, compozit
e) cementul ionomer microhibrid
b) obturare cu amalgam cu căptuşeală din cement
137. СS Selectați cel mai efectiv material de obturaţie ionomer
a cariei medii acute clasa V la un copil de 14 ani c) obturare prin tunel cu căptuşeală din cement
cu indice igienic bun a cavităţii orale: ionomer, compozit hibrid pentru molari
a) căptuşeală din cement ionomer, chimio-compozit obturare prin tunel cu cement cermetic
microfil d) obturare cu cement policarboxilat, chimio-
b) compomerul cu sistem adeziv de generaţia IV- compozit microfil
VI
c) cementul ionomer 142. СM Prezentați materialele cu cele mai bune
d) cementul policarboxilat, compozitul hibrid rezultate pentru obturarea cavităţilor cariate de
ortodonție
clasa V: cariei dentare la copii:

a) cementurile ionomere a) mărirea rezistenţei ţesuturilor dure dentare şi
b) compomerele ridicarea proprietăţilor de regenerare
c) compozitele din generaţia I-II b) înlăturarea smalţului şi dentinei nevitale
d) compozitele din generaţia III restabilirea culorii și formei dentare
e) compozitele din generaţia IV-VI c) ridicarea rezistenţei organismului
d) asigurarea izolării cavităţii cariate de mediul oral
143. СS Precizați în ce cazuri sunt indicate pentru e) restabilirea culorii și formei dentare
obturarea cavităţilor cariate medii a dinţilor
permanenţi la copii compozitele nanohibride cu 149. CM Concretizați tratamentul cariei incipiente
sistem adeziv de generaţia IV-VI: (maculă cretoasă) a dinţilor permanenţi la copii:
a) clasa I-II a) înlăturarea plăcii dentare
b) clasa III b) înlăturarea smalţului afectat
c) clasa I-IV c) aplicarea fluorlacului
d) clasa V ++
d) electroforeza cu Ca
e) clasele I-V
e) aplicarea soluţiei de calciu gluconat
144. CM Numiți semnele cariei medii acute a dinţilor
150. CM Precizați ce materiale se aplică în calitate de
permanenţi la copii:
căptuşeală curativă în tratamentul cariei profunde
a) afectarea unui număr mare de dinţi
a dinților permanenți la copii:
b) intrare îngustă în cavitatea cariată
a) pasta zinc-eugenol
c) afecţiune unitară (a unui dinte).
b) pasta rezorcin-formalină
d) dentină ramolită
c) pasta pe bază de hidroxid de calciu
e) demineralizarea smalţului
d) cimentul fosfat
e) pasta pe bază de paraformaldehidă
145. CM Enumerați metodele suplimentare de
diagnostic a cariei dentare la copii:
151. CM Explicați esenţa terapiei de remineralizare:
a) coloraţia vitală
a) mineralizarea cristalelor de apatite a smalţului
b) indicele igienic Feodorov-Volodchin
b) formarea cristalelor de fluorapatită şi de
c) transiluminarea
hidrohiapatite
d) testul RAS (rezistenţa acidă a smalţului)
c) este procesul opus demineralizării
e) termodiagnosticul
d) incorporarea ionilor din lichidul bucal în reţeaua
cristalelor cu locuri vacante.
146. CM Selectați semnele caracteristice pentru caria
e) incorporarea ionilor în reţeaua cristalelor cu
incipientă:
locuri vacante
a) culoare sidefie a maculei
b) contururi iregulare ale focarului
152. CM Selectați metodele de control a eficienţei
c) localizare pe tubercul, sau mai aproape de muchia
terapiei de remineralizare a cariei dentare la copii:
incisivală
a) dispariţia maculei carioase
d) permiabilitatea mărită pentru coloranţi
b) apariţia luciului suprafeţei afectate
e) în razele Wood - culoare verde
c) colorimetrică
d) uscarea suprafeţei
147. CM Evidențiați orientarea terapiei etiotrope a
e) electroodontodiagnosticul
cariei dentare la copii:
a) mărirea rezistenţei ţesuturilor dure dentare şi
153. CM Numiți remediile pentru remineralizarea
ridicarea proprietăţilor de regenerare
smalţului la copii:
b) înlăturarea smalţului şi dentinei nevitale
a) calmecina
c) ridicarea rezistenţei organismului
b) calcina
d) asigurarea izolării cavităţii cariate de mediul
c) sol. gluconat de calciu 10%
oral
d) fluorură de sodiu 2%
e) restabilirea culorii și formei dentare
e) sol. Vitaftor
148. CM Concretizați orientarea terapiei patogenice a
ortodonție
154. CM Concretizați remediile pentru a) silicina

remineralizarea smalţului la copii: b) silidont
a) lacul cu fluor c) Fugi IX
b) gelul cu fluor d) Noracril
c) sol. clorură de sodiu 2% e) Concise
d) lacul: Fluorprotector (Vivadent)
e) aminofluorură 1% 160. CM Concretizați materialele folosite pentru
obturarea definitivă a cavităţilor cariate ale
155. CM Evidențiați remediile pentru remineralizarea dinţilor temporari:
smalţului la copii: a) amalgamul de argint
a) comprimate glicerofosfat de calciu 0,5 b) Lactodontul
b) clorură de sodiu 2% c) Dycalul
c) fluorură de sodiu 2% d) Evicrolul
d) clorhexidina 0,06% e) cementul glasionomer: Fugi II, Fugi IX
e) lacul: Duraphat
161. CM Selectați materialele folosite pentru
156. CM Clarificați în ce cazuri poate fi folosită piesa obturarea definitivă a cavităţilor cariate ale
pneumatică (turbina) la copii: dinţilor temporari:
a) la toate etapele preparării cavităţilor carioase a) Infantid
medii a dinţilor temporari b) Acriloxid
b) la toate etapele preparării cavităţilor carioase c) amalgamul de cupru
medii a dinţilor permanenţi la copii d) Life
c) pentru deschiderea cavităţii carioase medii a e) Galodent
dintelui temporar
d) pentru deschiderea cavităţii carioase medii a 162. CM Evidențiați materialele folosite pentru
dintelui permanent obturarea definitivă a cavităţilor cariate ale
e) numai pentru prepararea pereţilor cavităţii dinţilor permanenţi la copii:
carioase medii şi crearea cavităţii accesorii a) amalgamul de argint
b) compomerul
157. CM Precizați ce se recomandă în cazul cariei cu c) Life (Kerr)
gradul III de activitate la copii: d) Evicrol
a) obturarea într-o vizită a tuturor cavităţilor carioase e) cementul glasionomer: Fugi IX
cu amalgam
b) obturarea tardivă a cavităţilor carioase 163. CM Numiți materialele folosite pentru obturarea
c) obturarea cavităţilor carioase după realizarea definitivă a cavităţilor cariate ale dinţilor
remterapiei permanenţi la copii:
d) obturarea într-o vizită a tuturor cavităţilor carioase a) Stomalgina
cu compozite b) Carbodentul
e) depulparea dinţilor, deoarece caria este complicată c) amalgamul de argint
frecvent cu un proces inflamator cronic d) Caproferul
e) Galodentul
158. CM Selectați preparatele cu care poate fi
efectuată prelucrarea medicamentoasă a 164. CM Indicați materialele folosite pentru obturarea
cavităţilor preparate în dinţii temporari: definitivă a cavităţilor cariate ale dinţilor
a) alcool, eter permanenţi la copii:
b) fermenţi proteolitici a) Point 4
c) clorhexidina 0,06% b) Silidont
d) furacilina 1:1000 c) fosfat cement
e) antibiotice, sulfanilamide d) Dyrect
e) Concise
159. CM Numiți materialele folosite pentru obturarea
definitivă a cavităţilor cariate ale dinţilor 165. CM Precizați ce factori determină apariţia
temporari: pulpitelor dinţilor temporari şi permanenţi la
ortodonție
copii:
a) chimici 171. CS Indicați durata pulpitei acute purulente a
b) toxico-bacterieni dintelui temporar:
c) traumatici a) mai puţin de 24 ore
d) termici b) 1-2 zile
e) alimentari c) 2-3 zile
d) 3-4 zile
166. CS Evidențiați cel mai frecvent factor ce e) 4-5 zile
determină apariţia pulpitelor dinţilor temporari la
copii: 172. CS Concretizați caracterul durerilor la pulpita
a) chimic acută de focar la copii:
b) toxico-bacterian a) permanente ce se intensifică la masticaţie
c) traumatic b) intensive, spontane, nocturne, cu scurte intervale
d) termic indolore, pot iradia
e) alimentar c) acute de la excitanţi termici, mecanici, care trec
imediat după înlăturarea excitantului
167. CM Numiți particularităţile de bază ale evoluţiei d) acute, spontane, cu intervale mari indolore
pulpitelor dinţilor temporari: e) lipsesc, hiperestezie
a) se depistează mai frecvent formele acute
b) se depistează mai frecvent formele cronice 173. CS Precizați localizarea durerii la sondarea
c) trecerea rapidă a unei forme de pulpită în alta, cavităţii carioase la pulpita acută de focar la copii:
evoluează cu o simptomatică variabilă a) într-un punct al planşeului cavităţii
d) dereglarea stării generale a organismului b) în cîteva puncte al planşeului cavităţii
e) frecvent sunt inflamate țesuturile c) pe tot planşeul cavităţii
parodonţiului şi ganglionii limfatici d) pe pereţii cavităţii
e) în regiunea joncţiunii smalţ-dentină
168. CS Evidențiați ce metode pot fi aplicate în
diagnosticul pulpitelor dinţilor temporari: 174. CS Concretizați caracterul durerilor la percuţia
a) numai metodele principale de examinare dintelui la pulpita acută de focar la copii:
b) numai metodele secundare de examinare a) nu este dureroasă
c) metodele principale, iar din secundare: b) în unele cazuri este dureroasă
eletroodontodiagnosticul c) slab dureroasă
d) metodele principale şi radiografia d) dureroasă
e) toate metodele principale şi secundare de e) foarte dureroasă
examinare
175. CS Numiți ce acuze poate prezenta un copil de 3
169. CS Explicați procentul mare de incoincidenţă a ani în cazul unei pulpite acute difuze:
diagnozei clinice şi patomorfologice a pulpitelor a) copilul este agitat, poate avea febră, refuză să
dinţilor temporari: mănânce, dureri permanente, care se intensifică la
a) imperfecţiunea metodelor de diagnostic a masticaţie, poate indica dintele afectat
pulpitelor b) copilul este agitat, are febră, dureri intensive,
b) adresarea târzie a copilului la medic spontane sau provocate de orice excitanţi, mai
c) foarte frecvent - cavitate dentară închisă frecvent apar seara, cu intervale mici indolore,
d) caracterul hiperergic al inflamaţiei nu poate indica dintele afectat
e) dimensiuni reduse ale coroanei dentare c) dureri acute de la excitanţi termici, mecanici, ce
trec imediat după înlăturarea excitantului, poate
170. CS Precizați durata pulpitei acute seroase a indica dintele afectat
dintelui temporar: d) copilul este agitat, are febră, dureri acute,
a) mai puţin de 24 ore spontane, cu intervale mari indolore, poate indica
b) 1-2 zile dintele afectat
c) 2-3 zile e) dureri permanente ce se intensifică la masticație
d) 3-4 zile
e) 4-5 zile 176. CS Indicați localizarea durerii la sondarea
ortodonție
cavităţii carioase la pulpita acută difuză la copii: fierbinte

a) într-un punct al planşeului cavităţii c) de la excitanţi repetaţi, care se menţin timp
b) pe tot planşeul cavităţii sau în câteva puncte îndelungat după înlăturarea lor
ale planşeului cavităţii d) spontan, noaptea
c) în regiunea coletului dintelui e) dureri sâcâitoare, mai frecvent de la excitanţi
d) pe pereţii cavităţii mecanici, frecvent apare hemoragie din cavitatea
e) în regiunea joncţiunii smalţ-dentină dintelui
177. CS Concretizați caracterul durerilor la percuţia 182. CS Precizați ce este caracteristic pentru pulpita
dintelui la pulpita acută difuză la copii: cronică gangrenoasă la copii:
a) nu este dureroasă a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de la
b) slab dureroasă diferiţi excitanţi: termici, mecanici, chimici
c) dureroasă b) dureri spontane, nocturne, fără iradiere, de la orice
d) foarte dureroasă excitant
e) în unele cazuri este dureroasă, în altele este c) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la
indoloră schimbarea temperaturii de la rece la cald
d) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi
178. CS Selectați valorile electroexcitabilității dintelui mecanici, frecvent apare hemoragie din cavitatea
în cazul pulpitei acute de focar la copii: dintelui
a) 0 - 6 mkA e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai
b) 6 - 12 mkA ales în timpul masticaţiei sau la atingere de dinte
c) 12 - 20 mkA
d) 20 - 30 mkA 183. CS Concretizați de la ce apar durerile la pulpita
e) 30 - 60 mkA cronică gangrenoasă la copii:
a) de la orice excitanţi, însă repede trec după
179. CS Concretizați valorile electroexcitabilității înlăturarea lor
dintelui în cazul pulpitei acute difuze la copii: b) după mâncare, peste un interval de timp de la
a) 0 - 6 mkA fierbinte
b) 6 - 12 mkA c) de la excitanţi repetaţi, însă se menţin timp
c) 12 - 20 mkA îndelungat după înlăturarea lor
d) 20 - 30 mkA d) spontan, noaptea
e) 30 - 60 mkA e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai
ales în timpul masticaţiei sau la atingere de dinte
180. CS Prezentați ce acuze sunt caracteristice pentru
pulpita cronică fibroasă la copii: 184. CS Numiți ce este caracteristic pentru pulpita
a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de cronică hipertrofică la copii:
la diferiţi excitanţi: termici, mecanici, chimici a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de la
diferiţi excitanţi: termici, mecanici, chimici
b) dureri spontane, nocturne, fără iradiere, de la orice b) dureri spontane, nocturne, fără iradiere de la orice
excitant excitant
c) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la c) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la
schimbarea temperaturii de la rece la cald schimbarea temperaturii de la rece la cald
d) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi d) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi
mecanici, frecvent apare hemoragie din cavitatea mecanici, frecvent apare hemoragie din
dintelui cavitatea dintelui
e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai
ales în timpul masticaţiei sau la atingere de dinte ales în timpul masticaţiei sau la atingere de dinte
181. CS Stabiliți de la ce apar durerile la pulpita 185. CS Precizați de la ce apar durerile la pulpita
cronică simplă: cronică hipertrofică la copii:
a) de la orice excitanţi, însă repede trec după a) spontan, noaptea
înlăturarea lor b) sunt permanente
b) după mâncare, peste un interval de timp de la c) după mâncare, peste un interval de timp de la
ortodonție
fierbinte deschidere a camerei pulpare

d) la nimerirea alimentelor în cavitatea carioasă, d) în partea coronară a pulpei
asociată cu hemoragie e) în orificiile canalelor sau în adâncimea
e) de la orice excitanţi, se menţin timp îndelungat canalelor
după înlăturarea lor
192. CS Numiți cu ce afecțiuni trebuie diferenţiată
186. CS Indicați ce formă de pulpită se întâlneşte mai pulpita cronică fibroasă la copii:
frecvent la copii: a) pulpita cronică gangrenoasă, caria profundă,
a) acută de focar parodontitele apicale cronice
b) acută difuză b) pulpita cronică gangrenoasă, pulpita cronică
c) cronică fibroasă hipertrofică, caria profundă, parodontitele apicale
d) cronică gangrenoasă cronice
e) cronică hipertrofică c) caria medie, caria profundă, pulpita acută de
focar, pulpita cronică hipertrofică, parodontitele
187. CS Numiți ce formă de pulpită se întâlneşte cel apicale cronice
mai rar la copii: d) caria profundă, pulpita acută difuză, pulpita
a) cronică exacerbată cronică gangrenoasă, pulpita cronică hipertrofică,
b) acută difuză parodontitele apicale cronice
c) cronică fibroasă e) caria profundă, proliferarea papilei gingivale,
d) cronică gangrenoasă parodontitele apicale cronice, pulpita cronică
e) cronică hipertrofică gangrenoasă
188. CS Evidențiați la ce formă de pulpită cavitatea 193. CS Evidențiați cu ce afecțiuni trebuie diferenţiată
carioasă în toate cazurile comunică cu cavitatea pulpita cronică gangrenoasă la copii:
dintelui: a) caria profundă, pulpita acută de focar,
a) acută de focar parodontitele apicale cronice
b) acută difuză b) pulpita cronică fibroasă, parodontitele apicale
c) cronică fibroasă cronice
d) dronică gangrenoasă c) caria medie, caria profundă, parodontitele apicale
e) cronică hipertrofică cronice
d) caria profundă, proliferarea papilei gingivale,
189. CS Selectați valorile electroexcitabilității dintelui parodontitele apicale cronice
în cazul pulpitei cronice fibroase la copii: e) pulpita cronică fibroasă, pulpita cronică
a) 0 - 12 mkA hipertrofică, parodontitele apicale cronice
b) 12 - 20 mkA
c) 20 - 30 mkA 194. CS Precizați la ce formă de pulpită a dinţilor
d) 30 - 60 mkA temporari cel mai frecvent se depistează
e) 60 - 90 mkA radiologic afectarea ţesuturilor parodonţiului
apical:
190. CS Precizați valorile electroexcitabilității a) acută difuză
dintelui în cazul pulpitei cronice gangrenoase la b) acută cu afectarea parodonţiului şi a ganglionilor
copii: limfatici
a) 0 - 12 mkA c) cronică fibroasă
b) 12 - 20 mkA d) cronică gangrenoasă
c) 20 - 30 mkA e) cronică hipertrofică
d) 30 - 60 mkA
e) 60 - 90 mkA 195. CS Concretizați cu ce afecțiuni trebuie
diferenţiată pulpita cronică hipertrofică la copii:
191. CM Indicați localizarea apariției durerii la a) caria medie şi caria profundă a suprafeţelor
sondare la pulpita cronică gangrenoasă la copii: aproximale, pulpita cronică fibroasă, parodontitele
a) în punctul proiecţiei cornului pulpar apicale cronice
b) pe tot planşeul cavităţii carioase b) proliferarea papilei gingivale, parodontita
c) pe tot planşeul cavităţii carioase şi în punctul de apicală cronică granulară
ortodonție
c) caria profundă, pulpita cronică gangrenoasă, b) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a
proliferarea papilei gingivale celei radiculare sub anestezie locală sau
d) proliferarea papilei gingivale, pulpita cronică generală
fibroasă c) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei
e) parodontitele apicale cronice, pulpita cronică coronare şi mumifierea pulpei radiculare
fibroasă, pulpita cronică gangrenoasă d) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii
pulpei radiculare - sub anestezie locală sau
196. CS Clarificați esenţa metodei conservative generală
(biologice) de tratament a pulpitei la copii: e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub
a) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii anestezie locală sau generală
generală 200. CS Explicați esenţa metodei amputaţiei devitale
b) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei a pulpei la copii:
coronare şi mumifierea pulpei radiculare a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu
c) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei remedii medicamentoase
radiculare sub anestezie locală sau generală b) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei
d) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu radiculare sub anestezie locală sau generală
remedii medicamentoase c) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei
e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub coronare şi mumifierea pulpei radiculare
anestezie locală sau generală d) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii
197. CS Explicați esenţa metodei amputaţiei vitale a generală
pulpei la copii: e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub
a) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea anestezie locală sau generală
vitalităţii pulpei radiculare - sub anestezie
locală sau generală 201. CS Particularizați esenţa metodei extirpaţiei
b) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei devitale a pulpitei la copii:
coronare şi mumifierea pulpei radiculare a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu
c) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei remedii medicamentoase
radiculare sub anestezie locală sau generală b) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare, după
d) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu devitalizarea ei prealabilă
remedii medicamentoase c) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei
e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub coronare şi mumifierea pulpei radiculare
anestezie locală sau generală d) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii
198. CS Particularizați esenţa metodei extirpaţiei generală
vitale a pulpei la copii: e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub
a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu anestezie locală sau generală
remedii medicamentoase
b) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei 202. CS Precizați cea mai raţională metodă de
radiculare sub anestezie locală sau generală tratament a pulpitei dintelui temporar la copii
c) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei după vârsta de 5 ani:
coronare şi mumifierea pulpei radiculare a) biologică
d) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii b) amputaţia vitală
pulpei radiculare - sub anestezie locală sau c) amputaţia devitală
generală d) extirparea devitală
e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub e) extirparea vitală
anestezie locală sau generală
203. CS Indicați contraindicațiile pentru aplicarea
199. CS Clarificați esenţa metodei amputaţiei pastelor arsenicale în tratamentul pulpitei la copii:
profunde a pulpei la copii: a) acute purulente
a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu b) acute cu implicarea în proces a ţesuturilor
remedii medicamentoase parodonţiului
ortodonție
c) cronice gangrenoase copii pe un termen limitat deoarece ele au

d) cronice hipertrofice proprietăţi:
e) acute fibroase a) antiinflamatorii, antiseptice, stimulează
proprietăţile regeneratoare ale pulpei
204. CM Explicați de ce aplicarea metodei biologice b) antiinflamatorii, dehidratante, împiedică
de tratament a pulpitei la copii este limitată de: procesele regeneratoare ale pulpei
a) lipsa unor teste obiective pentru diagnostic c) antiinflamatorii, analgetice, pot deregla statusul
b) eficacitatea insuficientă a anesteziei hormonal al organismului
c) aplicarea largă a cimenturilor pentru obturaţii d) antialergice, antiinflamatorii, plasticostimulante
d) numărul mare de copii cu activitatea de gradul e) antiinflamatorii, plasticostimulante, dereglează
III a cariei starea imunologică
e) adresarea cu întârziere a copiilor
210. CS Explicați de ce antibioticele sunt aplicate în
205. CS Precizați cu ce se efectuează îndepărtarea tratamentul biologic al pulpitelor la copii pe un
dentinei alterate în cadrul tratamentului biologic termen limitat deoarece:
al pulpitei la copii: a) pot schimba culoarea coroanei dentare
a) piesa pneumatică (turbina) b) pot provoca sensibilizarea organismului
b) numai cu piesa pneumatică c) împiedică formarea rădăcinii
c) numai cu excavatorul d) împiedică procesele de regenerare
d) cu piesa mecanică şi excavatorul e) pot duce la apariţia denticulelor pulpare
e) numai cu piesa mecanică
211. CS Evidențiați ce preparate sunt utilizate pentru
206. CS Selectați metoda de tratament a pulpitei acute prelucrarea medicamentoasă a cavităţii cariate în
de focar, dacă cavitatea unui dinte permanent tratamentul biologic la copii:
tânăr nu este deschisă: a) sol. furacilină 1:5000, alcool 70°, eter
a) de deschis cavitatea dintelui şi de aplicat metoda b) sol. furacilină 1:5000, tripsină, clorhexidină
coafajului direct 0,06%
b) coafajul indirect c) sol. furacilină 1:5000, tripsină, camforofenol
c) amputaţia vitală d) lizocima, dicaina 3%, apa oxigenată 3%
d) amputaţia profundă e) sol. furacilină 1:5000, iodinol 1%, dimexid 10%,
e) extirparea vitală eter
207. CS Evidențiați durata aplicării antibioticelor şi 212. CM Stabiliți cauzele complicaţiilor în urma
sulfanilamidelor în tratamentul biologic al aplicării tratamentului biologic al pulpitei la copii
pulpitelor dinţilor permanenţi la copii pe un după indicaţii:
termen ce nu depăşeşte: a) alegerea incorectă a remediilor
a) 2 minute medicamentoase
b) 2 ore b) ermetizarea insuficientă în timpul obturării
c) 24 ore cavităţii carioase
d) 48 ore c) insuficienţa respectării asepticii şi antisepticii
e) 5-7 zile d) tehnică incorectă de aplicare a metodei de
tratament
208. CS Precizați termenii aplicării glucocorticoizilor e) cefaleea
în tratamentul biologic al pulpitelor dinţilor
permanenţi la copii ce nu depăşeşte: 213. CS Selectați cu ce se efectuează amputarea vitală
a) 2 minute a pulpei la copii:
b) 2 ore a) o freză sferică cu piesa pneumatică
c) 24 ore b) o freză sferică cu piesa obişnuită sau cu
d) 48 ore excavatorul
e) 5-7 zile c) freză cilindrică cu piesa obişnuită
d) tirnervul (pulpoextractorul)
209. CS Clarificați de ce preparatele hormonale sunt e) burghiul
aplicate în tratamentul biologic al pulpitelor la
ortodonție
214. CS Numiți cu ce se efectuează hemostaza în bază de hidroxid de calciu, material de izolare,

cadrul amputaţiei vitale a pulpei la copii: obturaţie permanentă
a) prin diatermocoagulare c) anestezie, prepararea şi prelucrarea
b) cu apă oxigenată 3% medicamentoasă a cavităţii carioase,
c) cu sol. 1% adrenalină deschiderea cavităţii dintelui, amputarea
d) cu acid ortofosforic pulpei, hemostaza, aplicarea pastei pe bază de
e) prin pansament temporar hidroxid de calciu, material de izolare,
obturaţie permanentă
215. CS Selectați pastele ce se folosesc la amputarea d) prepararea cavităţii carioase, prelucrarea
vitală a pulpei la copii: medicamentoasă, aplicarea pastei curative,
a) endodont material de izolare, obturaţie permanentă
b) camforo-fenol e) anestezie, prepararea şi prelucrarea
c) cu antibiotice şi sulfanilamide medicamentoasă a cavităţii carioase, deschiderea
d) cu glucocorticoizi cavităţii dintelui, amputarea pulpei coronare,
e) pe bază de hidroxid de calciu înlăturarea unei părţi a pulpei radiculare,
hemostaza, prelucrarea medicamentoasă, aplicarea
216. CS Prezentați etapele principale ale metodei pastei pe bază de hidroxid de calciu, obturarea
biologice de tratament al pulpitelor la copii: canalului, material de izolare, obturaţie
a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de permanentă
arsen, deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea
pulpei coronare, aplicarea soluţiei de rezorcin- 218. CS Selectați etapele principale ale amputaţiei
formalină, aplicarea pastei de rezorcin-formalină, profunde a pulpei la copii:
material de izolare şi obturaţie permanentă a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de
b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, arsen, deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea
prelucrarea medicamentoasă, deschiderea cavităţii pulpei coronare, aplicarea soluţiei de rezorcin-
dintelui, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de formalină, aplicarea pastei de rezorcin-formalină,
calciu, material de izolare, obturaţie permanentă material de izolare şi obturaţie permanentă
c) anestezie, prepararea şi prelucrarea b) anestezie, prepararea cavităţii carioase,
medicamentoasă a cavităţii carioase, deschiderea prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei pe
cavităţii dintelui, amputarea pulpei, hemostaza, bază de hidroxid de calciu, material de izolare,
aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, obturaţie permanentă
material de izolare, obturaţie permanentă c) anestezie, prepararea şi prelucrarea
d) prepararea cavităţii carioase, prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase, deschiderea
medicamentoasă, aplicarea pastei curative, cavităţii dintelui, amputarea pulpei, hemostaza,
material de izolare, obturaţie permanentă aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu,
e) anestezie, prepararea şi prelucrarea material de izolare, obturaţie permanentă
medicamentoasă a cavităţii carioase, deschiderea d) anestezie, prepararea cavităţii carioase,
cavităţii dintelui, amputarea pulpei coronare, prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei
înlăturarea unei părţi a pulpei radiculare, curative, material de izolare, obturaţie permanentă
hemostaza, prelucrarea medicamentoasă, e) anestezie, prepararea şi prelucrarea
aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, medicamentoasă a cavităţii carioase,
obturarea canalului, material de izolare, obturaţie deschiderea cavităţii dintelui, amputarea
permanentă pulpei coronare, înlăturarea unei părţi a pulpei
radiculare, hemostaza, prelucrarea
217. CS Evidențiați etapele principale ale amputaţiei medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de
vitale a pulpei la copii: hidroxid de calciu, obturarea canalului,
a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de material de izolare, obturaţie permanentă
arsen, deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea
pulpei coronare, aplicarea soluţiei de rezorcin- 219. CS Numiți etapele principale ale amputaţiei
formalină, aplicarea pastei de rezorcin-formalină, devitale a pulpei la copii:
material de izolare şi obturaţie permanentă a) aplicarea pastei de arsen, prepararea cavităţii
b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, carioase, deschiderea cavităţii dintelui,
prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei pe înlăturarea pulpei coronare, aplicarea soluţiei
ortodonție
de rezorcin-formalină, aplicarea pastei de b) în pulpa radiculară mai multe fibre, mai puţină
rezorcin-formalină, material de izolare şi substanţă fundamentală
obturaţie permanentă c) fibrele nervoase - mielinice
b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, d) fibrele nervoase în marea majoritate sunt
prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei pe nemielinizate
bază de hidroxid de calciu, material de izolare, e) conține multe elemente celulare
c) anestezie, prepararea şi prelucrarea 222. CM Prezentați particularităţile evoluţiei
medicamentoasă a cavităţii carioase, deschiderea pulpitelor dinților temporari:
cavităţii dintelui, amputarea pulpei, hemostaza, a) apariţia frecventă a pulpitelor restante
aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, b) apariţia frecventă a pulpitelor primar cronice
material de izolare, obturaţie permanentă c) iradierea durerilor
d) anestezie, prepararea cavităţii carioase, d) implicarea în procesul inflamator a
prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei parodonţiului şi ganglionilor limfatici regionali
curative, material de izolare, obturaţie permanentă e) prevalenţa formelor cronice asupra celor acute
e) prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a
cavităţii carioase, deschiderea cavităţii dintelui, 223. CM Numiți formele cronice ale pulpitelor
aplicarea pastei de arsen, amputarea şi extirparea dinţilor temporari şi permanenţi:
pulpei, prelucrarea instrumentală şi a) simplă
medicamentoasă a canalelor, obturarea canalelor, b) granulantă
material de izolare, obturaţie permanentă c) hipertrofică
d) granulomatoasă
220. CS Indicați etapele principale ale extirpaţiei e) gangrenoasă
devitale a pulpei la copii:
a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de 224. CM Stabiliți indicaţiile pentru aplicarea metodei
arsen, deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea biologice în tratamentul pulpitelor molarilor
pulpei coronare, aplicarea soluţiei de rezorcin- temporarii:
formalină, aplicarea pastei de rezorcin-formalină, a) vârsta - sub 5 ani
material de izolare şi obturaţie permanentă b) cavitate carioasă - clasa I Black
b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, c) pulpita cronică hipertrofică
prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei pe d) pulpita cronică simplă
bază de hidroxid de calciu, material de izolare, e) pulpita acută seroasă
c) anestezie, prepararea şi prelucrarea 225. CM Evidențiați indicaţiile pentru aplicarea
medicamentoasă a cavităţii carioase, deschiderea metodei biologice în tratamentul pulpitelor
cavităţii dintelui, amputarea pulpei, hemostaza, dinţilor permanenţi la copii:
aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, a) evoluţie cronică a procesului carios
material de izolare, obturaţie permanentă b) pulpita acută purulentă
d) prepararea cavităţii carioase, prelucrarea c) pulpita cronică simplă
medicamentoasă, aplicarea pastei curative, d) pulpita cronică hipertrofică
material de izolare, obturaţie permanentă e) pulpita acută seroasă
e) prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a
cavităţii carioase, deschiderea cavităţii dintelui, 226. CM Prezentați indicaţiile pentru tratamentul
aplicarea pastei de arsen, amputarea şi pulpitelor dinţilor temporari prin aplicarea
extirparea pulpei, prelucrarea instrumentală şi metodei amputaţiei vitale:
medicamentoasă a canalelor, obturarea a) pulpita acută seroasă
canalelor, material de izolare, obturaţie b) pulpita traumatică
permanentă c) pulpita cronică simplă cu gradul III de
activitate a cariei dentare
221. CM Marcați particularităţile structurii pulpei d) pulpita cronică gangrenoasă
dinților temporari: e) pulpita acută difuză cu afectarea periodonţiului
a) structura pulpei coronare şi radiculare sunt apical
identice
ortodonție
227. CM Pulpita acută de focar a dinţilor temporari se c) preparatele de bază de hidroxid de calciu
diferenţiază de: d) analgeticele
a) caria profundă e) corticosteroizii
b) pulpita cronică fibroasă
c) pulpita acută difuză 233. CM Evidențiați particularităţile preparării
d) hiperestezia ţesuturilor dure dentare cavităţilor cariate în cadrul tratamentului biologic
e) papilita al pulpitelor la copii:
a) fără presiune, cu piesa obişnuită
228. CM Pulpita acută difuză a dinţilor temporari se b) cu turaţii înalte - cu piesa pneumatică
diferenţiază de: c) schimbarea frecventă a frezelor sterile
a) pulpita cronică exacerbată d) evitarea nimeririi lichidului bucal în cavitate
b) parodontitele apicale acute şi exacerbarea e) lavajul periodic al cavităţii cariate cu
formelor cronice ale parodontitelor apicale antiseptice slabe
c) pulpita acută de focar
d) nevralgia nervului trigemen 234. CM Numiți ce paste se aplică la deschiderea
e) caria profundă accidentală a pulpei în timpul preparării cavităţii
carioase la copii:
229. CM Stabiliți indicaţiile pentru aplicarea metodei a) cu antibiotice
biologice de tratament al pulpitelor dinţilor b) cu preparate hormonale
permanenţi la copii: c) pe bază de hidroxid de calciu
a) pulpita cronică fibroasă d) cu fermenţi şi anestezice
b) deschiderea accidentală a camerei pulpare în e) pe bază de zinc-oxid-eugenol
timpul preparării cavităţilor carioase medii sau
profunde 235. CM Clarificați metodele de anestezie aplicate la
c) pulpita acută de focar(seroasă) a dinţilor amputarea vitală a pulpei la copii:
permanenţi a) aplicativă
d) fractura coroanei dentare cu afectarea camerei b) infiltrativă
pulpare, dacă de la momentul traumei a trecut nu c) tronculară
mai mult de 24 ore d) generală
e) pulpita cronică gangrenoasă e) subcutanată
230. CM Numiți ce contraindicaţii relative există 236. CM Numiți ce preparate sunt aplicate pentru
pentru aplicarea metodei biologice de tratament al devitalizarea pulpei la copii:
pulpitelor la copii: a) rezorcin-formalina
a) vârsta şi comportamentul copilului b) arsenul
b) gradul II sau III de activitate a cariei dentare c) paraformaldehida
c) maladii generale ale organismului copilului d) tricrezol-formalina
d) gradul I de activitate a cariei e) vitaftor
e) localizarea cavităţii carioase
237. CM Stabiliți indicaţiile pentru amputaţia vitală a
231. CM Selectați ce metode de tratament pot fi pulpei la copii:
aplicate la pulpita cronică fibroasă, când cavitatea a) pulpita cronică fibroasă a dinţilor temporari şi
unui dinte permanent tânăr este deschisă: permanenţi
a) coafajul direct b) deschiderea accidentală a camerei pulpare (la
b) coafajul indirect preparare)
c) amputaţia vitală c) pulpita acută de focar a dinţilor permanenţi
d) amputaţia profundă d) pulpita cronică gangrenoasă
e) extirparea vitală e) fractura coroanei dentare cu deschiderea camerei
pulpare
232. CM Indicați preparatele ce pot fi aplicate în
tratamentul biologic al pulpitelor la copii: 238. CM Numiți factorii ce provoacă parodontitele
a) antibioticele, sulfanilamidele apicale la copii:
b) pasta zinc-oxid-eugenol. a) toxico-bacterieni
ortodonție
b) traumatici d) sondării şi percuţiei

c) ereditari e) radiografiei
d) medicamentoşi
e) alergici 245. CS Clarificați tabloul radiologic al parodontitei
apicale acute la copii:
239. CS Particularizați flora bacteriană patogenică a) lipsa schimbărilor esenţiale, lărgirea spaţiului
endodontică la copii: periodontal, tablou trabecular şters în regiunea
a) predominarea microorganismelor aerobe procesului inflamator
b) prezenţa mai multor tipuri de microorganisme b) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea
c) predominarea microorganismelor anaerobe plăcii corticale, care are limite iregulare sub formă
d) predominarea viruşilor de făclie de lumânare etc.
e) predominarea fungiilor c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în
regiunea apexului radicular
240. CS Selectați cea mai frecvent depistată formă de d) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea
parodontită apicală la copii: plăcii corticale, cu limite regulare, de formă
a) cronică granulomatoasă sferică sau ovală
b) cronică granulantă e) îngustarea spaţiului periodontal preponderent în
c) exacerbarea parodontitei cronice regiunea apexului radicular
d) acută seroasă
e) acută purulentă 246. CS Precizați tabloul radiologic al parodontitei
apicale cronice fibroase a dinților permanenţi la
241. CS Evidențiați la ce formă de parodontită apicală copii:
se depistează mai frecvent fistula la copii: a) fără de schimbări esenţiale, lărgirea spaţiului
a) acută seroasă periodontal, tablou trabecular palid în regiunea
b) acută purulentă procesului inflamator
c) cronică granulantă b) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea
d) cronică granulomatoasă plăcii corticale, care are limite iregulare sub formă
e) cronică fibroasă de făclie de lumânare etc.
c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în
242. CS Precizați din ce țesut sunt constituite regiunea apexului radicular
granuloamele şi chisturile radiculare la copii: d) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea
a) epiteliu plat multistratular al cavităţii bucale, care plăcii corticale, cu limite regulare, de formă
vegetează prin punga dento-gingivală sferică sau ovală
b) epiteliu plat multistratular al cavităţii bucale, care e) îngustarea spaţiului periodontal preponderent în
vegetează prin fistulă regiunea apexului radicular
c) epiteliu de provenienţă idiopatică
d) resturile epiteliale Malassez, care proliferează 247. CS Descrieți tabloul radiologic al parodontitei
la procesul inflamator apicale cronice granulante a dinţilor temporari la
e) epiteliu de provenienţă mezenchimală copii:
a) fără de schimbări esenţiale, lărgirea spaţiului
243. CS Particularizați caracterul durerilor periodontal, tablou trabecular palid în regiunea
caracteristice pentru parodontita cronică apicală: procesului inflamator
a) spontane, care repede se liniştesc b) un focar de destrucţie a osului alveolar cu
b) permanente, sâcâitoare lezarea plăcii corticale, care are limite
c) permanente, care se intensifică la intercuspidare iregulare sub formă de făclie de lumânare etc.
d) iradiante c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în
e) lipsesc regiunea apexului radicular
d) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea
244. СМ Precizați în baza căror metode se stabileşte plăcii corticale, cu limite regulare, de formă
diagnoza parodontitei cronice apicale la copii: sferică sau ovală
a) anamnezei e) îngustarea spaţiului periodontal preponderent în
b) examinării regiunea apexului radicular
c) auscultației
ortodonție
248. CS Particularizați tabloul radiologic al a) curăţirea canalului de detrit alimentar, de

parodontitei apicale cronice granulomatoase a ţesuturi pulpare necrotizate
dinților permanenţi la copii: b) curăţirea canalului de dentină ramolită şi
a) fără de schimbări esenţiale, lărgirea spaţiului infectată
periodontal, tablou trabecular palid în regiunea c) lărgirea canalelor înguste
procesului inflamator d) micşorarea curburii canalului pentru
b) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea favorizarea obturării lui
plăcii corticale, care are limite iregulare sub formă e) lărgirea sectoarelor obliterate ale canalului
de făclie de lumânare etc.
c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în 253. CS Indicați ce preparate se utilizează în
regiunea apexului radicular tratamentul parodontitei toxice arsenicale la copii:
d) un focar de destrucţie a osului alveolar cu a) camforo-fenolul
lezarea plăcii corticale, cu limite regulare, de b) iodinolul
formă sferică sau ovală c) rezorcin-formalină
e) îngustarea spaţiului periodontal preponderent în d) unifasul
regiunea apexului radicular e) eugenolul
249. CS Prezentați semnul de bază ce deosebește 254. CS Selectați varianta optimă a tratamentului
parodontita apicală cronică granulantă de cea parodontitei cronice apicale la un molar temporar
granulomatoasă: la un copil de 7 ani bolnav de reumatism:
a) culoarea dintelui a) obturarea canalelor cu pastă zinc-eugenol
b) apariţiei vazoparezei b) obturarea canalelor cu pastă rezorcin-formalină
c) scurtarea sunetului la percuţie c) extracţia dentară
d) prezenţa fistulei d) obturarea canalelor + tratament fizioterapeutic
e) tabloul radiologic caracteristic e) obturarea canalelor cu pastă zinc-eugenol + con
de gutapercă
250. CМ Selectați principiile generale ale
tratamentului parodontitelor apicale cronice la 255. CS Stabiliți indicaţia principală către tratamentul
copii: chirurgical al parodontitelor apicale cronice la
a) înlăturarea cauzei dinţii temporari:
b) înlăturarea durerii a) vârsta copilului
c) tratamentul procesului inflamator din regiunea b) termenii eruperii dintelui permanent
periapicală c) caracterul destrucţiei ţesuturilor periapicale şi
d) mărirea rezistenţei generale a organismului gradul implicării mugurelui dintelui
copilului permanent în procesul patologic
e) acţiunea asupra microflorei canalului şi d) gradul de distrucţie a coroanei dentare
microcanalelor radiculare e) prezenţa fistulei
251. CM Evidențiați scopurile principale ale 256. CS Precizați tactica tratamentului în caz de
tratamentului parodontitelor apicale cronice la hemoragie ca consecinţă a înlăturării ţesutului
copii: granular din canalele radiculare a dinţilor
a) acţiunea asupra microflorei canalului radicular temporari la copii:
şi a microcanaliculelor radiculare a) canalele nu se obturează
b) înlăturarea durerii b) canalele se obturează
c) înlăturarea sau micşorarea procesului c) se extrage dintele
inflamator apical d) se aplică remedii cu acţiune pronunţată (acizii
d) crearea condiţiilor pentru apexogeneză etc.)
e) favorizarea regenerării ţesuturilor e) cavitatea dintelui se lasă deschisă
parodonţiului apical
257. CM Selectați formele parodontitelor apicale
252. CM Stabiliți ce scopuri are prelucrarea cronice a dinţilor temporari:
instrumentală a canalelor radiculare a dinților a) simple
permanenţi la copii: b) granulante
ortodonție
c) fibroase mici
d) gangrenoase e) calcifierea canalelor
e) granulomatoase
264. CM Numiți complicaţiile parodontitelor apicale
258. CM Numiți formele parodontitelor apicale acute ale dinţilor temporari:
a dinţilor temporari: a) amelogeneza imperfectă
a) parţiale b) hipoplazie de sistem a dintelui permanent
b) difuze c) hipoplazie locală a dintelui permanent
c) seroase d) chist folicular
d) purulente e) chist radicular
e) fibroase
265. CM Indicați cu ce patologie se efectuează
259. CM Descrieți caracterul durerilor tipice pentru diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale
parodontita apicală acută la copii: acute a dinţilor temporari:
a) spontane, nocturne a) pulpita acută cu implicarea în proces a
b) permanente, în creștere ţesuturilor periapicale şi ganglionilor limfatici
c) permanente, care se intensifică la regionali
intercuspidare b) pulpita acută difuză purulentă
d) iradiante c) sinusita acută odontogenă
e) lipsesc d) chistul radicular
e) periostita maxilarului
260. CM Particularizați caracterul defectelor cavitare
a dinţilor temporari cu parodontite apicale: 266. CM Stabiliți contraindicaţiile către tratamentul
a) cavităţi carioase medii parodontitelor apicale a dinţilor temporari:
b) cavităţi carioase profunde a) lezarea integrităţii laminei compacte a
c) cavităţi carioase profunde, ce comunică cu mugurelui dintelui permanent
camera pulpară b) rezorbţie patologică de 1/5 din lungimea rădăcinii
d) distrucție completă a coroanei dentare c) rezorbţie patologică de 1/3 din lungimea
e) cavităţi carioase radiculare rădăcinii
d) rezorbţie patologică de 1/2 din lungimea
261. CM Evidențiați complicaţiile parodontitelor rădăcinii
apicale ale dinţilor temporari: e) vârsta copilului
a) adamantinom
b) periostita 267. CM Selectați contraindicaţiile către tratamentul
c) osteomielita maxilarelor parodontitelor apicale la copii - dintele temporar
d) alveolita afectat - cauză a:
e) chistul folicular a) periostitei
b) osteomielitei
262. CM Selectați complicaţiile parodontitelor apicale c) septicemiei
ale dinţilor temporari: d) mediastenitei
a) necroza mugurelui dintelui permanent e) gastritei
b) anomalie de poziţie a dintelui permanent
c) formarea unui focar cronic de infecţie 268. CM Evidențiați contraindicaţiile către
odontogenă tratamentul parodontitelor apicale a dinţilor
d) sindromul Steinton-Cap-de-Pont temporari:
e) sindromul Turner a) distrugerea completă a coroanei dintelui
temporar
263. CM Precizați complicaţiile parodontitelor apicale b) perforarea planşeului cavităţii dentare
ale dinţilor temporari: c) lipsa efectului tratamentului endodontic
a) limfadenita regională d) parodontita apicală a dinţilor temporari cu
b) modificări ale termenilor resorbţiei radiculare rădăcini incomplet formate
c) apexificarea e) parodontita apicală a dinţilor permanenţi cu
d) intoxicaţii generale ale organismului - la copii rădăcini incomplet formate
ortodonție
clinică şi radiologică (dispensarizarea) după

269. CM Precizați contraindicaţiile către tratamentul tratamentul parodontitelor apicale a dinţilor
parodontitelor apicale a dinţilor temporari: temporari şi permanenţi la copii:
a) pierderea importanţei funcţionale a dintelui a) 2 zile
temporar, dacă până la schimbul fiziologic a b) 2 săptămâni
rămas 1 an c) 3 luni
b) pierderea importanţei funcţionale a dintelui d) 6 luni
temporar, dacă până la schimbul fiziologic au e) 12 luni
rămas 2 ani
c) pierderea importanţei funcţionale a dintelui 275. CS Precizați termenii pentru formarea patologiei
temporar, dacă până la schimbul fiziologic au incisivilor temporari:
rămas 3 ani a) până la a 17-a săptămână de graviditate
d) dintele este focar de infecţie odontogenă b) după a 17-a săptămână de graviditate
e) parodontita apicală a dinţilor permanenţi cu c) după a 24-a săptămână de graviditate
rădăcini incomplet formate d) în prima jumătate a primului an de viaţă al
copilului
270. CM Selectați materialele endodontice folosite e) în jumătatea a doua a primului an de viaţă al
pentru obturarea canalelor dinţilor temporari: copilului
a) pasta zinc-oxid-eugenol
b) pasta rezorcin-formalină 276. CS Indicați termenii pentru formarea patologiei
c) fosfat cement molarilor temporari:
d) endodont a) până la a 17-a săptămână de graviditate
e) calmeţin b) după a 17-a săptămână de graviditate
c) după a 24-a săptămână de graviditate
271. CM Marcați materialele endodontice folosite d) în prima jumătate a primului an de viaţă a
pentru obturarea canalelor dinţilor temporari: copilului
a) intradont e) în a doua jumătate a primului an de viaţă a
b) pastă + con de gutapercă copilului
c) pastă + pivot de argint
d) pasta zinc-oxid-eugenol 277. CS Evidențiați termenii pentru formarea
e) pasta iodoformică distrofiilor dentare a molarilor, incisivilor (în
treimea mijlocie a coroanei dentare) şi pe
272. CM Explicați acţiunea negativă a pastelor pe suprafaţa incizală a caninilor:
bază de eugenol în practica endodontică a dinţilor a) până la a 17-a săptămână de graviditate
temporari: b) după a 17-a săptămână de graviditate
a) uneori provoacă reacţie alergică c) după a 24-a săptămână de graviditate
b) obturarea după limitele apexului canalului d) în prima jumătate a primului an de viaţă a
radicular acutizează procesul copilului
c) obturare incompletă a canalului radicular e) în a doua jumătate a primului an de viaţă a
d) eugenolul este absolut inofensiv copilului
e) eugenolul complet se neutralizează cu oxidul de
zinc 278. CS Descrieți dinţii Hutchinson la copii:
a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei
273. CM Numiți preparatele pentru tratarea dentare, marginea incizală are formă de
antiseptică a canalelor radiculare în tratamentul semilună
parodontitelor apicale la copii: b) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei
a) tetraciclina dentare
b) iodinolul c) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind
c) eterul incomplet formaţi
d) clorhexidina bigluconat d) culoarea galbenă a coroanei dentare
e) caproferul e) formă de suliţă
274. CM Indicați termenii pentru supravegherea 279. CS Descrieți dinţii Fournier la copii:
ortodonție
a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei c) un proces inflamator periapical al rădăcinii

dentare, marginea incizală are formă de semilună dintelui temporar, luxaţie angrenată a dintelui
b) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei temporar
dentare d) alimentaţia artificială a copilului
c) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind e) o traumă, tumoare, proces inflamator în
incomplet formaţi regiunea rădăcinilor unuia sau câţiva dinţi
d) culoarea galbenă a coroanei dentare temporari
e) formă de suliţă
285. CS Selectați procesul ce stă la baza
280. CS Descrieți dinţii Pfluger la copii: dentinogenezei imperfecte:
a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei a) modificarea funcţiei celulelor ectodermale
dentare, marginea incizală are formă de semilună b) modificări patologice ale mezodermei
b) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei c) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilor
dentare d) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai
c) primii molari au o formă de con, tuberculii calciului şi fluorului
fiind incomplet formaţi e) acţiunea fluorului asupra fosfatazelor
d) culoarea galbenă a coroanei dentare
e) formă de suliţă 286. CS Evidențiați procesul ce stă la baza
amelogenezei imperfecte:
281. CS Descrieți dinţii de tetraciclină la copii: a) modificarea funcţiei celulelor ectodermale
a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei b) modificări patologice ale mezodermei
dentare, marginea incizală are formă de semilună c) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilor
b) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei d) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai
dentare calciului şi fluorului
c) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind e) acţiunea fluorului asupra fosfatazelor
incomplet formaţi
d) culoarea galbenă a coroanei dentare 287. CS Indicați factorul care provoacă fluoroza
e) formă de suliţă dentară la copii:
a) maladiile somatice ale copilului
282. CS Marcați nuanțele culorii țesuturilor dentare b) maladiile mamei în timpul gravidităţii
afectate de hipoplazie în raze ultraviolete: c) consumul excesiv al glucidelor
a) verde-deschisă d) igiena orală insuficientă
b) verde-surie e) consumul excesiv al fluorului
c) cafenie
d) albă-surie termenii pentru formarea patologiei 288. CS Precizați dinții afectaţi de fluoroză (în caz de
formarea aport excesiv şi permanent al fluorului de la
e) albastră-deschisă naştere până în adolescenţă):
a) molarii temporari
283. CS Numiți cauza hipoplaziei locale la copii: b) toţi dinţii temporari
a) o maladie generală a mamei în timpul gravidităţii c) incisivii permanenţi, caninii
b) o maladie generală a copilului în primul an de d) toţi dinţii permanenţi
viaţă e) toţi dinţii temporari şi permanenţi
c) un proces inflamator periapical al rădăcinii
dintelui temporar, luxaţie angrenată a dintelui 289. CS Stabiliți din ce constă profilaxia specifică a
temporar fluorozei dentare la copii:
d) alimentaţia artificială a copilului a) limitarea (excluderea) consumului excesiv al
e) o traumă, tumoare, proces inflamator în regiunea fluorului
rădăcinilor unuia sau a câţiva dinţi permanenţi b) indicarea preparatelor, care ridică rezistenţa
nespecifică a organismului
284. CS Precizați cauza hipoplaziei de focar la copii: c) raze ultraviolete în perioada primăvară-vară - 15-
a) o maladie generală a mamei în timpul gravidităţii 20 cure, începând cu 1/4 biodoze
b) o maladie generală a copilului în primul an de d) tratamentul maladiilor somatice cronice
viaţă e) administrarea preparatelor fluorului
ortodonție
păstrat sub formă de insuliţe, rădăcinile dintelui

290. CS Evidențiați țesuturile dentare afectate la sunt scurte, canalele sunt obliterate
sindromul Stainton-Cap-de-Pont la copii: e) macule pigmentate, multiple, localizate pe toate
a) smalţul dinţilor permanenţi suprafeţele dentare
b) dentina dinţilor temporari şi celor permanenţi
c) smalţul şi dentina dinţilor permanenţi 295. CS Precizați semnele clinice caracteristice pentru
d) smalţul şi dentina dinţilor temporari şi celor sindromul Stainton-Cap-de-Pont la copii:
permanenţi a) macule albe, multiple, localizate pe suprafaţa
e) smalţul dinţilor temporari şi celor permanenţi vestibulară a coroanelor dentare
b) suprafaţa coroanelor dentare este rugoasă, smalţul
291. CS Selectați țesuturile dentare afectate la este păstrat sub formă de insuliţe
amelogeneza imperfectă la copii: c) dinţii au dimensiuni normale, smalţul nu este
a) smalţul dinţilor temporari afectat, rădăcinile dinţilor sunt scurte, canalele şi
b) smalţul dinţilor permanenţi cavitatea dentară sunt obliterate
c) smalţul şi dentina dinţilor permanenţi d) abraziune patologică a dinţilor, smalţul este
d) smalţul şi dentina dinţilor temporari şi celor păstrat sub formă de insuliţe, rădăcinile
permanenţi dintelui sunt scurte, canalele sunt obliterate
e) smalţul dinţilor temporari şi celor permanenţi e) macule pigmentate, multiple, localizate pe toate
suprafeţele dentare
292. CS Indicați țesuturile dentare afectate la
dentinogeneza imperfectă la copii: 296. CМ Indicați investigaţiile necesare pentru
a) dentina dinţilor temporari stabilirea diagnozei dentinogenezei imperfecte:
b) dentina dinţilor permanenţi a) examinarea, anamneza
c) dentina dinţilor temporari şi celor permanenţi b) auscultaţia, percuţia
d) smalţul şi dentina dinţilor permanenţi c) radiografia
e) smalţul şi dentina dinţilor temporari şi celor d) colorarea vitală
permanenţi e) electro-odonto-diagnosticul
293. CS Descrieți semnele clinice caracteristice 297. CM Evidențiați procesele ce stau la baza
pentru amelogeneza imperfectă la copii: hipoplaziei dentare la copii:
a) macule albe, multiple, localizate pe suprafaţa a) modificarea funcţiei celulelor ectodermale
vestibulară a coroanei dentare b) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilor
b) suprafaţa coroanelor dentare este rugoasă, c) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai
smalţul este păstrat sub formă de insuliţe calciului şi fluorului
c) dinţii au dimensiuni normale, smalţul nu este d) acţiunea produselor dereglării metabolismului
afectat, rădăcinile dinţilor sunt scurte, canalele şi asupra ameloblaştilor în organismul mamei
cavitatea dintelui sunt obliterate sau al copilului
d) abraziunea patologică a dinţilor, smalţul este e) acţiunea procesului inflamator cronic timp
păstrat sub formă de insuliţe, rădăcinile dintelui îndelungat în ţesuturile periapicale ale dintelui
sunt scurte, canalele sunt obliterate temporar
e) macule pigmentate, multiple, localizate pe toate
suprafeţele dentare 298. CM Selectați dinții ce pot fi frecvent afectați
concomitent la hipoplazia de sistem la copii:
294. CS Selectați semnele clinice caracteristice pentru a) premolarii, molarii doi şi trei
dentinogeneza imperfectă la copii: b) incisivii centrali, primii molari
a) macule albe, multiple, localizate pe suprafaţa c) incisivii laterali, caninii
vestibulară a coroanelor dentare d) toţi dinţii temporari
b) suprafaţa coroanelor dentare este rugoasă, smalţul e) toţi molarii permanenţi
este păstrat sub formă de insuliţe
c) dinţii au dimensiuni normale, smalţul nu este 299. CM Marcați procesele ce stau la baza fluorozei
afectat, rădăcinile dinţilor sunt scurte, canalele dentare la copii:
şi cavitatea dentară sunt obliterate a) modificarea funcţiei celulelor ectodermale
d) abraziune patologică a dinţilor, smalţul este b) modificări patologice ale mezodermei
ortodonție
c) acţiunea toxică a fluorului asupra

ameloblaştilor
d) excreţia din organism a compuşilor insolubili
ai calciului şi fluorului
e) acţiunea fluorului asupra fosfatazelor
300. CM Selectați din ce constă profilaxia nespecifică

(patogenică) a fluorozei dentare la copii:
a) limitarea consumului excesiv al fluorului
b) indicarea preparatelor, care ridică rezistenţa
nespecifică a organismului
c) raze ultraviolete în perioada primăvară-vară -
15-20 cure, începând cu 1/4 biodoze
d) tratamentul maladiilor somatice cronice
e) sanarea cavităţii bucale

Teste Ex - An.viarna Ro 2017 2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Ex - An.viarna Ro 2017 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUȚIA PUBLICĂ UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI RED.

7. CS Indicați malocluzia când apare hipotonicitatea

c) clasa III-a, forma gnatică

a) Snaghina 32.CS Indicați când este utilizat regulatorul funcţiei

d) clasa III Angle, forma falsă

63.CS Prognosticul formării cărei ocluzii patologice

80. CS În care patologie se utilizează regulatorului

e) în două planuri 92. CM Enumerați disfuncțiile și dizarmoniile apărute în

d) *macroglosie 105. CM Enumeraţi perioadele de înălţare fiziologică

d) *proteze confecţionate incorecte ce cauzează c) inserţie joasă a frenului buzei superioare

a) aplicarea aparatelor ortodontice mobilizabile cu e) *aparate ortodontice mobile cu platou

140. CM Selectaţi părţile componente ale protezelor

b) *gutiera ortodontică d) *protetic

e) *tehnica adezivă fixă

171. CM Enumerați eventualele complicații la

182. CM Selectați semnele orale ale prognaţiei

R. D e) plastia frenului limbii

e) paralizie centrală cerebrală c) scăderea nivelului de fosfor în lichidul sanguin

31. CS Concretizați grupă de dinți ce va determina R. B

R. A, B d) cînd dintele îşi pierde valoarea anatomică

a) adenita acută regională R. E

c) persistenţa şi răspîndirea procesului infecţos în 63. CS Concretizați în ce formă de rizaliză radiculară

82. CM Indicaţi semnele clinice locale ce 87. CM Indicați semnele anatomo-patologicecare

a) luna 9 de dezvoltare intrauterină

c) 11-12 ani b) toţi incisivii

e) biologice combinaţii chimice ale fluorului

conţinutului F la nivelul oaselor şi ale dinţilor: la copiii carioreceptivi:

persoană într-un anumit interval de timp

b) molarilor şi premolarilor. b) în regiunea coletului incisivilor

b) simetria afectării dinţilor caracteristice pentru caria medie la copii:

d) terapia endogenă a cariei dentare de 3 ori pe e) cementul policarboxilat, compozitul microfil

clasa V: cariei dentare la copii:

154. CM Concretizați remediile pentru a) silicina

cavităţii carioase la pulpita acută difuză la copii: fierbinte

fierbinte deschidere a camerei pulpare

c) cronice gangrenoase copii pe un termen limitat deoarece ele au

214. CS Numiți cu ce se efectuează hemostaza în bază de hidroxid de calciu, material de izolare,

b) traumatici d) sondării şi percuţiei

248. CS Particularizați tabloul radiologic al a) curăţirea canalului de detrit alimentar, de

clinică şi radiologică (dispensarizarea) după

a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei c) un proces inflamator periapical al rădăcinii

păstrat sub formă de insuliţe, rădăcinile dintelui

c) acţiunea toxică a fluorului asupra

300. CM Selectați din ce constă profilaxia nespecifică

S-ar putea să vă placă și

b) gutiera ortodontică d) protetic