“Probleme fundamentale in opera moral-soctald Sténtului loan Gurd de Aur a Familia ‘CrestinaPreot GH. T. TILEA Probleme fundamentale in opera meral-sociala Stantulai loan Gara de Aur Familia Crestina ss —1947~—2 foan Guri de Aur, noi nu-! definim ca p&ginii, ci il definim aga cum ne-a poruncit dumnezeeasca Scripturi, Cici, dup’ ea, om nu este pur si simplu cel care are maini si picioaré de om, ci acela care eu incredere se indeletniceste cu evlavia si cu virtutea. As- culta ce spune Scriptura in acest sens despre lov. Cici spunand ea c& era in finutul cu numele Ausit un om, nu il descrie in ter- menii in care descriu piginii un om gi au spune nici c& avea dout picioare si unghii late, ci, cuprinzand la un loc semnele distinctive ale evlaviei Iui, a spus ci era drept, adevarat, adorator al lui Dumnezeu, departe de orice lucru riu, aritind c aceasta este un om... Si dact numele de om in genere ne oferd tin atat ce mare indemn spre virtale, cu cit mai mult atunci cand acest nume este al unui crestiny (5). ? Far eviavie si virtute, omul crestin nu este om, nu apartine frumoasei filosofii a faptelor, cum numeste Sfantul Ioan Gur& de ‘Aur, Crestinismul. ,.Fii om. Sa nu se spund ca titlul tau care fi a- partine din naturé este un itl fals. Infelegi tu ceeace-fi spun? De multe ori un om nu are din om decat numele de om, deci nu este om in sensul care trebuie legat de acest nume. Cand te vid traind firi si asoulfi de rafiuno, cum vroi si te numesc om si nu bou? Cand te vad purtandu-te ca un rapitor, cum vrei si te nu- mese om gi nu lup? Cand te vid in furnicare, cum vrei si te nu- mesc om si nu pore? Cand te vad urzind viclesuguri, cum vrei si te numesc om si nu sarpe? Cand te vad infectat de venin, cum vrei si te numes: om si nu ri? Cand te vid far& inteligen{a, ‘cum vrei sé te numesc om si nu magar? Cand te vad cizut in a- dulter, cum vrei si te numesc om si nu armisar? Cind te vid indocil si stupid, cum vrei sk te numesc om gi nu piatri?.(6). Prin urmare, dupa definijia moral-sociala data de Sfantul nostru, cineva nu este om prin aceea numai e& are forma si mA. dularele corpului omenesc, acestea apartinind numai corpului, au si faptului si ideii de om, ci numai cel care izbutejte si salveze in el chipal adevarat al omului, atunci cand se indeletnicoste cu virlutea (3). Pe ceilalti, Sfanta Scriptura nu-i numeste nici macar oameni vii, ei cand c&rnuri, cand pimant (9). 2. Sofit crostini. Fundamentul adeviratei vio{i familiare gi sociale nu poate fi decat omul acesta: omul definit de culorile si de chipurile virtuti Numai el poate fi Muritorul adeviratei familii si societati de maine, 3 prin infaptuirea Iti cea mai mareata: prin cresterea copiilor in duh crostin. O buna familie crestiné este intemeiat din buni membri cre- stini, Aci rezidi, in acelas timp, condifiunile determinante ale bu- nei socielii crestine, sub toate raporturile, pentru care lucru, for- marea moral-sociala a familiei crestine ocupA in mod deosebit pre- dica Sfantului Joan Guré de Aur, fie lémurind raporturile dintre sofi, fie indemnand la o aleasa crestere a copiilor, fie conturand raporturile dintre stipani si servitori, Sofia este fiinfial legata de barbatul ei prin creatie si haric prin sfanta tain a cis&loriei crestine. Astiel ea este egalé intru toate cu sojul ei. Daca insi in practic& lucru mai este si altiel, el nu-si are fundament nici in natura si nici in Sfanta Scriptura. Este adevarat c& Sf. Ioan Gurs de Aur si Sfintii Parinji in genere vor- bese de supunerea, de starea de sclavie a femeii fata de barbatul i, ins ei nu wild si limureasea ci aceast stare de lucruri nu este un fapt natural, ci o stare ulterioar’, 0 consecin{éa picatului original, iatrat in lume prin Eva. Mai inainte insa, argumenteaza el cu spusa Scripturii (Genez4 Ill, 16; I Timotei, I, 11-12, 14), femeia era deopotrivé cu barbatul ei. Justifia naturala a fost inst restituita prin opera riscumparérii, sclavia femeiei fiind amestecata eu 0 bunivointé divin’, cu un gingag atagament de iubire, pentru care fapt spunea si Apostolul: «Barbatilor, iubiti pe femeile voas- tre» (10). Gandul acesta al Sféntului nostra se vede destul de limpede in comentarul pe cere-I face la capitolul al I-lea al Ge- nezii. Desi luata din coasta lui Adam, spune el, femeia rimane e- gala ca birbatul ei. Fa este un ajutor «dupa el» si . Expresiunea Sa facem om dupa chipul si aseminarea noastra", din convorbirea dintre Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Fit, se refer deopotriva gi la femee, Adam, de alticl, putea avea ajutor in toal& creajia pe care, in ordinea chemarii la existent, avea s'o pun Dumnezeu la dispozitiunea lui: numai ci ajutoral acesta, oricat de mult, nu era yasemenea lui", Ajutor ,asemenea lui” nu putea avea decat tot in o fiin{A rationalé, ca si el. Consubstantialitatea aceasta dintre barbat si femeic, prin aceea ci era impreund din aceeasi plamadé, si faptul de a fi amandoi fiinfe inzestrate ca ra- fiune si capabili deopotrivi de evlavie si virtute, invedereazi ega- Mtotea lor naturals si indisolubila legiturd dintre ei(11). “ Fgalitatea aceasta naturala si substantierea ei harici aduc iubirea gi armonia dintre sofi, lucru eckivalont cu ocrotirea exis-tenfii si conservarea universului. $i lucrul se realizeazi dela sine, cand fiecare contribuie constiincios cu ceeace ii aparfine in propri barbalii cu iubirea, femeile cu supunerea: dact fiecare contribuie cu ceeace ii aparjine in propriy, atunci toate sunt temeinice, Cand femeia se simte iubita, devine si ea iubitoare. Cand este su- pust fai de barbatul ei, atunci si el devine bland" (12). Dect: »Nimic s& nu fie mai de ci pentru o femee decat barbatul ei, iar de barbat nimic si nu fie jubit mai cu aprindere decat femeea lui, Armonia dintre femeie si barbat pizeste impreund viata noasirs ‘a tuturor si face sd se susjina lumea intreags. Caci dupa cum a- funci cfind temelia se clatin’, se pribuseste intreaga locuint’, la fel si solii cand triiesc in neinjelegere, se rastoand intreaga noastr& viata. Caci vezi: lumea este alcituité din cetati, cetatile sunt al- chtuite din case, casele sunt alcttuite din barbati si din femei. Daca deci a intrat racboiul intre birbati si femei, el a intrat in case, iar cfnd sunt turburate casele, sunt risturnnte gi cetatile, iar end are loc o rasturnare de ceti{i, atunci, cu necesitate, sa um- plut de turburare, de rizboi 9i de lupta si lumea intreaga. Deaceea a pus Dumnezeu multi purtare de grija in cazul acesta; deaceea nua permis el ea sA fie alungata de birbatul ei femeia, decat numai din pricina de adulter" (13). Armonia dintre soi, intemeiaté pe iubire si supunere, este nesesara in primul rand, pentru desivargirea vietii in familia creg- tina. In 0 asemenea familie se naste si sporeste virtutea, mai ales ~ cand femeia de aci este inteleapta, simpli in modul ei de viata, virluoasi, Ino asemenea familie, pot fi crescati copii in cele mai sinatoase moravuri si deo asifel de binefacere se bucura deo- potriva si servitorii casei. Asezarea unei asifel de vieti conjugale trece, cu puterea exemplului, peste ziduri gi ogrizi, la vecini, la prieteni, 1a rude. In altfel se incurca si se zipacesc toate (14), Preocupat de realizarea acestei concordii conjugale, Sf. loan Gurai de Aur are sub priviri, in primul plan, femeia, gi va sublinia, fie marele ei rol in viafa, fie grija si menajarea deosebita ce se cere pentra ea dela birbatul ei, indeosebi in ordinea spirituald. $i aceast’ grijé si alenfie deosebili ne-o infifigeaz el din convine gerea lui intima, ca psiholog, ca educator, ca reformator de mo~ ravuri pe plan moral-social, Femeea, spune el, este un mare bun pentru omenire, dupa cum, in alte imprejurari, ea este un mare. riu(15). Atentiunea tuturor trebue indreptati intr'acolo, ca in lume si nu fie decat femei bune, virtuoase, intre altele si pentru marele lor rol in casa, Prin insisi pozitiunea lor natural, prin rolul lor familiar, cle indeosedi sunt legate de Ministeriatul, caznie intern lor le revine, aproape exclusiv, buna conducere a gospodariei si cresterea frumoasi a copiiilor, fiindc& barbatul este reclamat de multiplele lui treburi_celatencsli si abscsrbit de grija procuririi _celor necesare intrejinerii familiei. Retrasi in interiorul familiei, seutit’ deci de alte griji din afara side treburile obstesti, femeia cresting, sofia crestin’ trebuie si se indeletniceasci cu filosofia casnicd, prezidand gimnaziul casnic al virtutii, ale cArei culori si a chrei invatare impodobese si lumineaz& mai mult decat orice, chipul i sufletul femeii, facandu-si astiel admiratori curafi si sinceri, iu- bitori si devotati: pe barbat, pe ingeri, pe Dumnezeu. Obosit de munca, de grijle si de gandurile lui de multe ori turburitoare yi istovitoare, birbatul nu-si afla nictieri, ca lang’ sojia lui virtuoasi gi bund gospodina, odihna, reconfortarea, indrumarea, linistea su- fletului, sjutorarea De nickeri, ca de aci, din eaea lui unde sta- panegle'cu evlavie magistra aceasta a virtu{ii si concordiei conju- gale, nu pleaca el la treburile si grijile Iui mai intremat si cu su- flet mai luminos. $i isrisi, nimic nu poate arunca in un r&u gi in o decidere mai mare pe barbat, ca sojia nevirtuoasd, a cérei ine fluenta si putere este indreptala spre riu (16). Daca sofia virtuoasi este un atat.de mare bine pentru. sojul ei, deopotriva este un mare bun pentru sofia lui soful care poarta | Sriif de formarea ci sulleteasct si stie s& fie bland si iertitor, in- | Riduitor. FSi bine la randul tau situ, sfituieste Sf, Ioan Gurd de Aur pe soful crestin. Cum? Intinde-i mana in cele spirituale. Orice © lueru folositor auzi, transporldndu-1 cu gura, ca randunelele, adu-l si pune-l in gura mamei gi a copiiilor. Cici cum nu ar fi absurd ca in alte lucruri sa patrunzi rangurile dintai si sa detii locul de cap, iar in privin{a invAtiturii si pirdsesti ordinea aceasta. Con- ducktorul altora trebuie si fie mai presus de ei, nu prin onoruri, ei prin virtuti". Si dind apoi exemplul intaletajii pe care o detine capul in corpul omenesc, nu atat datoriti locului pe care il ocupi, at faptului c& el poarti grija intregului corp, in cap fiind ochit tru- esti si sulletesti, izvorul tuturor simfurilor, ridécina nervilor sia oaselor, va. adtoga: ,,La fel si noi barbafii suntem stipani ai. fe- meilor. Si le invingem, nu cerind dela ele 0 onoare mai mare pentru.noi, ci ficindu-le noi un bine mai mare, Am aratat c& nu sunt mici binefacerile pe care le primim dela ele, dar dack vrem si le dam contravaloarea acestor binefaceri in ordinea spirituals,6 invingatorii suntem noi, {fiindeX nu este posibil s& le aducem a- ceasl& contravaloare in cele materiale", pentru marile binefaceri pe care le avem dela ele (17). Pacea casnic’, zidul acesia mai tare decat diamantul ide cat fierul, pe care nu-l pot expugna relele gi neinfelegerile, este cladit in jurul vietii familiare indeosebi de concordia dintre soji,la care con- tribuic mai ales barbatul, prin grija pentru formarea sufleteasck a sotiei sale in cele dup’ Dumnezeu, prin iubirea Iui sincera, prin blandetea si prin ingiduinfa lui. El trebuie sx tina seami de sla- biciunea soxului ef si si nui cereeteze cu amAnun{ime toate cite le spune i le face. Sa caute deci, cu orice chip, si asigure ciz- niciei pacea si infelegerea, virtufile cele mai de pref aci, care a- desea inkitura si multe neajunsuri de ordin material. Unde teste un cer atat de senin, unde totul conglisnieste armonios, infloreste virtutea, iar treburile abunda de prosperitale, fiinde& pe deasupra se adaoga aci si bunavoinfa Iui Dumnezeu (18). Mare bun este femeia, dupa cum si mare rau", spunea sfan- tul Ioan Guri de Aur. Deaceea 0 deosebita atenfie se cere cand este vorba de cisilorie. Multe sunt locurile, in opera sa, unde vorbeste el despre casttorie si neva lésat chiar si un tratat spe- cial, sub titlul ,Co fel s& Fie sofiile cu care sk ne_cisKtorim'(19), care, in cateva cuvinte, se reduce la urmatoarele, Césatoria nu tre- buie socotiti o afacere de ordin material, ci un Iucru natural si sfant in sine gi prin roadele ei in ordinea moral-social’. Experi- ena, pajanile altora, arata ca acele casitorii in care s'a ciutat in primal rind latura material si s'a negliiat cea spiritual, nu au durat mull timp, sau au fost, coeace esle tot atat de miu, o inlin- juire necurmala de neinfelegeri, de necazuri, dedurerl. Mai inainte dea se cisitori, crestinul trebuie si citeased si si vada ce spune Sfanta Scriptur’ in aceasta privinid, fiinde& ea este legea gi po- vaja dupa care trebuie si-si intocmeasca viaja. Altiel nu ne mai era insullati si l’sati de Dumnezeu. Va afla astiel e& actul, pe care are si-l indeplineases prin faptul césitoriei, cade, pe lings prevederile dreptului civil, mai ales in prevederile dreptului_ divin, Te-ai cAsitorit, spre exemplu, cu o femeie rea, hetiva, ingelatoare, . cicalitoare? Dupa dreptul divin, nu poli si te desparji de ea, el admitand desparjirea numai in caz de adulter. Neascultarea de droptul divin, ifi va fi pus in sarcin& Ia judecata viitoare. Deaceea trebuie si se caute mai intai ayezarea sulleteasc’ si moravurile femeii, fiindca in felul acesta cSsnicia va fi nedespérlita, iar iubirea Te dintre soli adevarat&, aprinsX si curatd. In réndul al doilea, nici frumusejea corporal a femeii nu trebuie sé fie pre{uita in pri- mul rand, cand este vorba de cisitorie, De altfel, exemplele free- vente din viafa de toate zilele sunt destul de gritoare gi in a- ceasta privin{a. Sa cautam deci, cand este vorba de casatorie, su- porturile ei spiritual-harice. Sa imitam si aci pe Hristes, care, din- du-ce pre sine pentru Biserica Sa, nu a ciulat in primul rénd fru- musefea corporala a acestei prea jubite mirese a lui, ci a iubit-o cu toata urifenia ci si a curitit-o, in virtutea acestei iubiri, in apa botezului gia slinfit-o. Din acest exempiu dumnezeese, spune Slin- tul nostru, ia gi tu invatitura: chiar daca sotia ta pacatuieste de multe ori impoiriva ta, trece-i cu vederen 4i trudeste-te so faci bumi, cum bunk si-a ficut si Hristos Biserice, cu toale ci a pri- mit-o cu un trup necurajit fata de dumnezeeasca lui curd{enie. In , vei face-o mai bund, frumoasé si {andr nu dupi le- , care sunt fixe, de neschimbat, de nelafrant, ci In ce ei, Tamaduieste-i vointa de toate defec- lele, fiinde& raul nu este 0 necesitate de ordin natural, ci o aba. tere voluntara, el depinzind de noi, nu de ceva din afar de vo- infa noastra. F& ca atunci cand fi-se imbolnaveste un madular al corpului: dupé cum au-l tai gi nul lapezi, ci te trudesti 98-1 faci Nintlos, tot asa si aci. Te-ai sirdduit destul, esti necajit findea nu ai stiut cu cine te unesti, sau ai stiut, dar ai inchis ochii, sau ai fost orbit gi robit de avere gi de frumusetea corporal, dar nu ai reusit si indrepfi nimic: nu-{i alunga pentru aceasta sofia, dupa cum nu iti scofi nici ochial orb, sau nu-ti tai bratul uscat, fiindox solia ta este o parle a corpului tau, finde’ voi doi una suntefi Ia exemplul unirii lui Hristos cu Biserica sa si nu uita ca ytaina a- ceasia mare este, ins numai in Hristos si in Biserica"’ Si cautim deci, cand ne cisitorim, virlutea, frumoasele morayuri ale femeii. © minte sobra este mai de pret dect toate averile, care, cénd nu cad in mfini care si,le foloseasc& hine, sunt o adevirati’ nenoro- cire gi pentru semeni, si pentru cei care le au, Dup& cum nu tre- buie si preferam bogatillor spirituale pe cele maleriale, tot aga si nu preferim frumusetii spirituale pe cea fizica. Si avem in minte exemplul cisdloriei lui Isaac: pentru a-si cisilori pe fiul stu Isaac, Abraam a trimis pe mai marele slugilor Iui si-i caute sotie in pa- mant indepirtat, solie pe a erei fafa el nu o cunosles, fiindes el Kuta fiului stu sofie virtuoasd, nu bogata si frumoasi. Caula deci calitati sufletesti.O asemenea ciisitorie este incununat4 cu bunul cel mai mare al vietii casnice si al vietii indeobste, cu dorul cel mare al ma- melor, cu averea lor nepretuité, cu buna si frumoasa crestere a copiiilor. 3. Cresterea copiilor. Problema mult importants a educarii copiilor, in care Sfantul Toan Guri de Aur define intaietatea in raport cu Sfintii Pacinfi si seriitorii bisericesti contemporani si de pana aci, pe langé multele locuri risipite la intamplare in opera lui, ocup& $i tratate speciale, de intinderea unei omilii gi chiar i mai mari 20). Ceeace ne intereseazé insa pe noi aci, nu sunt, in prima linie ideile Ini pedagogice, sau compararea lor cu cele ale pedagogici de azi, ci evidentierea valorii moral-socialé a unel alese si crestinesti educatii, subliniind astiel tot mai mult marele rol al familiei cres- tine in lumea valorilor si principiilor moral-sociale crestine. Infelepfii cetajii pAmantesti dups Dumnezeu, definatorii filo- sofiei supreme, cetitenii virluosi si buni, se formeazs, cresc in si- nul adevairatei familii crestine, rolul ei flind deadreptul covaryitor, fn ea punindu-se temeliile vie(ii(21), S& pui o temelie, nu este chiar Iucru asa de usor, mai ales cind este vorba de elidirea u- nui edificiu de mirimea, de frumusetea si deimportanta celui ores- tin, Dact tnsé, cu eforturi desigur si cu suflet mare, ai reusit si pui aceasta temelie, cele ce se vor ridica pe ea vor fi, oricum, mai usor de cladit, totul facandu-se ea dela sine. Familia crestin’, in rolul ei de infaptuitoare a scopulut moral- social al vielii eresline, prin modelarea, prin educarea copiiilor, are o rispundere si 0 misiune covarsitoare. Parin{ii ingigi defin a cest nume de ,parinji", nu pentru c& nasc pe copii, ci pentru ci cresc bine pe copii: ,Nu natura, ci virtutea lor face pArin{i" (22); jynut nagterea de copii face pe cineva mami... cici nagterea unui copil aparjine naturii. Prin urmare, nu nasterea de copii face pe ci- neva mami, ci cresterea lor in virtute” (23), fapt care depinde exclusiv de libera alegere a celui care nagte, nu de natura (24), Tot edificiul este in functie de temelie, subliniazd Sf. Joan Guri de Aur, trasind un principiu de bazi in buna, in aleasa crestere a“copiillor. Puitorii acestei temelii sunt périnfii. Ei singuri primesc lauda, la oameni sau la Dumnezeu, de buna saude reaua crestere a copiiilor, si prin aceasta a introgii lumi. De aci porneste felul de moralitate, de oranduire si de viaf’ a intregiilumi, Deaci porneste felul de moralitate, de oranduire si de viafi a intregit lumi (25), Aci, in aceasta risadnita spiritualé, in mediul familiei se infrumusejeaz’ gi creste cregtinesle aceasté planta spiritual, sau ‘cum spune Siantul nostru, prin 0 comparatiune care merita nedes- min(it s& stea in fruntea orieérui manual de pedagogie si instructie erogting, yplanta aduze fructul ei dupi natura pimintului in care a crescut. Daca a crescut intr'un pimant nisipos si strat, aga isi aduce gi ea fructul; daci a crescut intr’un pimant dulce gi gras, fardsi aduce fruct la fel" (26). Familia crestina trebuie si aibi deci, drept primi si ultima Preocupare, grija.ca din sinul ei s% porneasek in socielate fructul acesta dulce si gras", copilul crescut in lumina exemplului bun, in almosfera de armonie pirinteasc’, in dulceaja si senindtatea picii casnice, pe baza invafaturilor Slintei Seriptasi i in impodo- birea cu toate virtujile, ca astiel copilul si fie cu adevarat chip si aseminarea a lui Dumnezeu", si prin aceasta cresterea lui si ajunga la adevératul gi ultimul ei sens: un copil dostvarsit prin virtute si evlavie, membru al unet societati condisi dupa legile puse ei de Hristos. Risplitirea pentru izbutirea unei astfel de ‘erogtori (27), garanti succesiva a altor bune gi ales creslesi gi a fericirii neamului omenesc (28), isi are asigurarea suprema si dela Dumnezeu si dela oameni. Cresterea copiilor are, desigur, si o lature fisick, Ei trebuese ingrijiti deopotriva si trupeste. De lucrul acesta mu se prea ocup’ insa Stantul Ioan Gur de Aur; nu pentru ci ar fi fost un ascet si ar fi vrut s& introducd fa lumea seculari rigorismul viefii_ma- nastiresti — a vrut el si lucrul acesta —, dar pentru c& stia si ailnic vedea c& drija de cresterea lor fizick exista cu_prisosin\a, pand la exces, chiar in dauna educarii lor,sulletesti crestine. Din contri, grija aceasta era atat de mare, vorbim de périntii si copiii restini, incat chiar gi formarea intelectualé a copilului cra, de cele ‘mai multe ori, pusd in Impodobirea si asigurarea vie(ii lui fizice. Si aci, ca si in alte multe aspecte ale preocupérilor de prim ordin ale operii sale predicatoriale, Sfantul loan Guré de Aur porneste dela cele vazute in lumea crestind a secolului sau din al carui cli- seu negativ faureste el, cu verva si marele Ini suflet, pe fond serip- turietic, lintile mari ale adevaratei vieti gi moralitati crestine, Grija ‘unei educari exclusiy profand era curenta, $i aceasta o vedem din apostrofarile ficute de el, mergand ele pan acolo, incit si cearé ‘educarea copiiilor crestini in manastire, avand de magistru un ci-