Top 15 lucuri din Istoria României pe care trebuie să le ştii:

1. Ce reprezintă Sarmisegetusa – capital statului Dac în timpul lui Burebista şi Decebal.

2. Să cunoaşteţi cel puţin trei domnitori: Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul

3. Când s-a realizat Unirea Principatelor şi cine a fost primul domnitor: 24 ianuarie 1859 sub conducerea lui
Alexandru Ioan Cuza

4. Când s-a realizat România Mare (Marea Unire de la 1 decembrie 1918)

5. Când s-a instaurat Monarhia în România şi cât a durat (10 mai 1866- 30 decembrie 1947)

6. Dobândirea independenţei de Stat a României (9 mai 1877)

7. Ce a însemnat Revoluţia de la 1848 şi cel puţin trei reprezentanţi (N. Bălcescu, Avram Iancu, Mihail
Kogălniceanu, I. C. Brătianu, Ioc Ghica, Gheorghe Bariţiu)

8. Semnificaţia actului istoric de la 23 august 1944

9. Trei mari bătălii la care au participat românii în Primul Război Mondial (Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz)

10. Cât a durat regimul totalitar communist şi care au fost cei doi lideri comunişti (30 decembrie 1947-22 decembrie
1989, Gh. Gherghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu)

11. Când a aderat România la alinaţele Nord-Atlantice (NATO - 2004 şi UE – 2007)

12. Când a fost elaborată prima Constituţie democratic a României postdecembrieste (1991)

13. Să cunoaşteţi măcar trei-patru principii ale unui regim democratic (votul universal, suveranitatea, Guvernul
alcătuit cu acordul celor guvernaţi, dreptul minorităţilor, garantarea drepturilor fundamentale ale omului etc)

14. Care sunt preşedinţii României democratice: Ion Iliescu (două mandate), Emil Constantinescu (un mandat),
Traian Băsescu (două mandate) şi Klaus Iohannis.

15. Minim trei trăsături ale politicii externe actuale a României: apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale, relaţii
de colaborare cu statele lumii pe bază de egalitate, respectarea legislaţiei româneşti în conformitate cu legislaţia
Uniunii Europene, respectarea drepturilor omului şi condamnarea tuturor acţiunilor cu character xenofob, antisemit,
extremist.

Acestea sunt cele mai importante 5 momente din istorie, potrivit www.arzigazu.ro:
1. Asedierea Constantinopolului
În 1204, Imperiul Bizantin trecea prin vremuri grele. Era amenințat pe toate fronturile, iar
dinastia curentă, Aggelori, a fost una dintre cele mai proaste dinastii care au ajuns pe tronul
Imperiului Bizantin. Au asuprit populația, vioau sau organizau mari orgii și erau foarte fricoși.
De asemenea, erau cunoscuți pentru trimiterea de generali orbi pe front pentru a lupta în
numele lor. Chiar dacă acești generali erau foarte bravi, erau aproape inutili pe câmpul de
luptă. Cruciații au asediat Constantinopolul din 5 motive: 1. Schisma bisericii creștine; 2.
Împăratul exilat Isaac a cerut ajutor; 3. Comorile; 4. Localizare strategică; 5. Veneția dorea
porturile Constantinopolului. De îndată ce Cruciații au ajuns, aduși de flota venețiană, au
asediat orașul și i-au pus pe Alexios al IV-lea și pe Isaac pe tron. Isaac a murit la scurt timp,
iar Alexios al IV-lea a fost executat de Alexios al V-lea, care i-a luat locul pe tron. Acest
lucru i-a făcut pe Cruciați să declare din nou război Constantinopolului, oraș ce cade după
al doilea asediu. După ce Cruciații au preluat orașul, l-au prădat timp de 3 zile. Multe lucrări
de artă au fost distruse, iar altele, precum statui sau picturi, au fost aduse pe teritoriile
controlate de Cruciați. Un exemplu bun sunt caii de bronz de la Hipodrom, care încă se
regăsec pe Bazilica Sfântului Marcu din Veneția și în zilele noastre. După acest asediu,
Constantinopolul nu a reușit să se mai redreseze vreoodată, urmând ca în 1453 acesta să
cadă complet, iar odată cu el și Imperiul Bizantin.

2. Tratatul de la Verdun
După moartea lui Carol cel Mare, imperiul lui a trecut prin vremuri grele în perioada fiului
său, Louis cel Pios, pentru că fii acestuia se tot răzvrăteau împotriva lui. După moartea lui
Louis, imperiul a fost preluat de primul născut, Lothair, în timp ce ceilalți fii ai săi, Charles și
Louis, și-au păstrat propriile regiuni, Aquitaine și Bavaria în interiorul Imperiului Franc.
Aceștia doi au format rapid o alianță împotriva regelui Lothair. Au pornit la război și, în 841,
îl înfrâng pe Lothair la Fontenay, iar în 842 îl declară nevrednic pentru a conduce imperiul.
După asta, cei trei s-au întâlnit la Verdun pentru a ajunge la un acord de împărțire a
Imperiului, cunoscut și ca Tratatul de la Verdun. Conform tratatului, Lothair și-a păstrat titlul
de împărat, inclusiv posesia asupra Italiei, Țărilor de jos, Lorraine, Alsacia, Burgundia și
Provence. Tărâmul său s-a numit Francia. Louis a primit toate pământurile la est de Rin și
nord de Alpi. Aceste pământuri urmau să ajungă mai târziu Regatul German. Charles a
primit porțiunea vestică a Imperiului, în ziua de azi teritoriul Franței. Acest tratat este
important pentru că, fără el, națiuni precum Franța sau Germania nu ar fi existat. Conflictele
între unele din aceste teritorii au durat până la cel de-Al Doilea Război Mondial.

3. Bătălia de la Tours
Cunoscută și ca bătălia de la Poitiers, aceasta a avut loc în Franța, în octombrie 732. A fost
bătălia dintre Califatul Ummayad și Francezi, conduși de Charles Martel. Cele două armate
s-au întâlnit într-o locație aleasă de Charles, ceea ce l-a supărat pe Abd-Al-Rahman, liderul
musulman. Pentru o săptămână întreagă, cele două armate au dus lupte mici, fără victime
foarte multe, prin care Rahman a încercat puterea armatei lui Charles, acestea fiind
ascunse mereu în pădure. Niciunul dintre cei doi comandanți nu a dorit să atace, însă
Rahman s-a simțit obligat, pentru că oamenii lui doreau să jefuiască Tours, lucru pe care îl
puteau face doar dacă îi învingeau pe Francezi. Atunci când musulmanii au atacat, au
făcut-o având cavaleria în față, însă infanteria experimentă a lui Charles a reușit să facă
față, lucru puțin probabil în acele timpuri. În timp ce bătălia avansa, a apărut un zvon cum
că, chiar francezii doreau să jefuiască Tours pentru a distrage atenția inamicilor. Când o
bucată s-a separat să meargă spre Tours, pentru toți ceilalți a părut că este o retragere.
Musulmanii, fără să știe ce se întâmplă, au început să se panicheze și să fie haotici în
mișcări. Rahman, încercând cu disperare să își adune oamenii, moare, iar armata, acum
fără lider, s-a retras în Franța. Mulți consieră că această bătălie a salvat creștinismul.

4. Edictul de la Milano
În 313 d. Hr., împăratul Romei de Vest, Constantin, și împăratul Romei de Este, Licinus, s-
au întâlnit în mediolanum (Milano din zilele noastre). Aceștia au semnat un edict cunoscut și
ca edictul care îți permite să venerezi pe orcine și orice dorești. Este important de amintit
acest edict, pentru că el a fost destinat tuturor religiilor, nu numai creștinilor. Lactantius a
scris în cartea sa: “Atunci când vezi că asta a fost oferit de noi creștinilor, înălțimea ta să știi
că acest edict este făcut și ca alte religii să aibă posibilitatea de a venera în mod liber orice
adolație de dragul păcii în timpurile noastre. Fiecare are drptul să venereze în mod liber pe
oricine dorește, iar acest lucru demn nu trebuie îngrădit niciunei religii”. Astfel, Edictul de la
Milano a fost primul care a promovat credința liberă. Chiar dacă nu a durat mult timp, a fost
un mare pas în față, având în vedere că următorul edict similar a fost făcut de ONU în
1948.

5. Bătălia de la Hastings
Această bătălie a schimbat istoria Anglie. Regele englez, Edward, a murit fără succesor în
ianuarie 1066. La scurt timp, Harold al II-lea a fost încoronat Rege. Chiar și așa, el a trebuit
să înfrunte după încoronare alți trei pretendenți, fratele său, Tostig, regele Harald Hardrada
al Norvegiei și ducele William al Normandiei. Tostig și Harald au format o alianță pentru
încoronarea celui din urmă. Chiar cacă au avut un succes inițial minor, după ce i-au înfrânt
pe englezi la bătălia de la Fulford, au pierdut bătălia de la Stanford Bridge. La scurt timp
după, Harold a trebuit să îl înfrunte pe William, care ancorase pe țărmurile de sud ale
Angliei. Cei doi s-au luptat cu Hastings. Armata lui Harold, compusă din infanterie, a trebuit
să o înfrunte pe cea a lui William, compusă din infanterie, arcași și cavaleri. Inițial, Harold a
încercat să îl surprindă pe William, dar fără succes. După aceea, normanzii au încercat să
loveasă armata englezească, dar fără succes, așa că au adoptat tactica “retragerii
înșelătoare”, folosită cu succes de mongoli sau spartani. Aproape de finalul bătăliei, Harold
a fost lovit de o săgeată în ochi și a murit, iar oamenii lui, fără lider, au început să se
panicheze. William a câștigat și, până la finalul anului, a fost încoronat rege al Angliei.

Istoria este fascinantă şi ciudată în acelaşi timp. Iată câteva evenimente care au rămas în istoria umanităţii şi
care, deşi nu par să aibă nicio legătură, au avut loc în aceeaşi perioadă. * Magna Carta a fost semnată în
1215, în acelaşi an în care Beijingul era cucerit şi incendiat de către mongolii conduşi de Gengis Khan. *
Cartoteca a fost inventată în 1898, în acelaşi an cu feliatorul de carne. Abia după 30 de ani oamenii s-au putut
bucura de sandvişul modern, în condiţiile în care pâinea feliată a fost descoperită în 1928. * Portul Houston a
fost deschis pentru relaţii comerciale în 1914, în acelaşi an în care Woodrow Wilson a declarat Ziua Mamei ca
fiind o sărbătoare naţională. * Nintendo a luat fiinţă în 1889 în Japonia, compania având, iniţial, ca obiect de
activitate cărţi de joc pentru popularul "Hanafuda". Acest lucru se întâmpla la un an după ce Jack
 Spintecătorul făcea prăpăd în Londra şi Monumentul lui Washington era finalizat. * Podul Brooklyn, unul
dintre cele mai vechi poduri suspendate din Statele Unite, a fost finalizat în 1883, la fel ca şi Pecos Rodeo,
din Texas, gazda primei competiţii rodeo din lume. * Artistul Pablo Picasso a murit în 1973. Tot atunci
scandalul Watergate ajungea în instanţă, iar Pink Floyd îşi lansa albumul "Dark Side of the Moon". * În 18
iunie 2010, în statul Utah, din Statele Unite, a avut loc ultima execuţie prin împuşcare a unui condamnat la
moarte. Ronnie Lee Gardner a primit pedeapsa capitală după ce l-a ucis, în 1985, pe avocatul Michael J.
Burdell în ce încerca să evadeze din tribunalul în care era judecat pentru o altă crimă. În aceeaşi zi, a fost
lansată producţia "Toy Story 3". * Charlie Chaplin şi Adolf Hitler s-au născut în acelaşi an: 1889. Interesant
este că Chaplin l-a întruchipat pe controversatul lider al secolului al XX-lea în 1940, în satira "Dictatorul". *
Anne Frank, Barbara Walters, Martin Luther King Jr., Audrey Hepburn, Jacqueline Kennedy Onassis, Yasser
Arafat şi Grace Kelly s-au născut în 1929. * Leo Tolstoy, autorul capodoperelor literaturii universale "Război
şi pace" şi "Anna Karenina", a murit în 1910, an în care erau publicate primele fotografii în infraroşu.

Wishes

We use past tense forms to talk about wishes:

 We use past tense modals would and could to talk about wishes for the future:

I don’t like my work. I wish I could get a better job.

That’s a dreadful noise. I wish it would stop.
I always have to get home early. I wish my parents would let me stay out
later.

 We use past tense forms to talk about wishes for the present:

I don’t like this place. I wish I lived somewhere more interesting.

These seats are very uncomfortable. I wish we were travelling first class.
Everyone wishes they had more free time.
John wishes he wasn’t so busy.
I wish it wasn’t so cold.

 We use the past perfect to talk about wishes for the past:

I wish I had worked harder when I was at school.

Mary wishes she had listened to what her mother told her.
I wish I hadn’t spent so much money last month.