 Comunitatea Serviciilor Secrete americane (The United States Intelligence Community (IC)) este o federație

formată din 16 agenții guvernamentale separate, care funcționează atât de sine-stătător, cât și împreună, pentru
a susține politica externă și a asigura securitatea națională a Statelor Unite ale Americii.
 Organizațiile-membre a acestei comunități includ:
 Agenții secrete de informație
 Inteligența militară
 Inteligența civilă
 Oficii de analiză în cadrul departamentelor executive federale
Motto> Colaborare, Putere, Credinta
• Această comunitate este supravegheată de Oficiul pe lângă Directorul Serviciilor Secrete Naționale, care
răspunde în fața Președintelui SUA.
• Membrii comunității adună informații cu conținut secret, contribuie la planificarea militară și efectuează
operațiuni de spionaj.
• Comunitatea Serviciilor Secrete a fost fondată în anul 1981, la data de 4 decembrie, când a fost semnat ordinul
executiv 12333, de către Președintele Ronald Reagan.
Obiectivele primare:
• Colectarea de informații necesare președintelui, Consiliului Național de Securitate, Secretarului de Stat,
Secretarului de Apărare și altor funcționari executivi pentru îndeplinirea atribuțiilor și responsabilităților
acestora;
• Producție și difuzare de informații;
• Colectarea de informații referitoare la activitățile de protecție împotriva activităților de informații împotriva
SUA, a activităților internaționale de terorism și narcotice și a altor activități ostile îndreptate împotriva Statelor
Unite ale Americii de către puteri străine, organizații, persoane și agenții acestora;
• Activități speciale (definite ca activități desfășurate în sprijinul obiectivelor politicii externe a Statelor Unite în
străinătate, planificate și executate astfel încât "rolul guvernului Statelor Unite nu este evident sau recunoscut
public" și funcționează în sprijinul unor astfel de activități, dar care nu sunt destinate să influențeze procesele
politice, opinia publică, politicile sau mijloacele de informare în Statele Unite și să nu includă activitățile
diplomatice sau colectarea și producerea de informații sau funcții de sprijin conexe);
• Activități administrative și de sprijin în Statele Unite și în străinătate necesare pentru desfășurarea activităților
și a activităților autorizate
• De asemenea alte activități de informații, pe care președintele le poate conduce.

 Comunitatea Serviciilor Secrete este condusă de directorul Direcției Naționale de Informații (DNI), a cărui
conducere statutară este exercitată prin intermediul Oficiului Directorului Inteligenței Naționale (ODNI).
 Bugetul total in 2015 : $66.8 mld
 The typical US Secret Service Special Agent salary is $119,214. Special Agent salaries at US Secret Service
can range from $105,289-$142,240.

Împuternicirile sale sunt:

 Controlează bugetul CSS
 Stabilește obiective, priorități și orientări pentru Comunitate
 Gestionează și direcționează activitățile de colectare, analiză, producție și diseminare a informațiilor naționale
prin elemente ale Comunității.

1. Departamentul fortelor Aeriene Twenty-Fifth Air Force, United States Air Force
 Fondat în 1947
 Ramura de informații a Forței Aeriene, organizată în Forța a 25-a, utilizează avioane, drone și sateliți pentru a
identifica ascunzătoare, buncăre, lansatoare mobile și cache-uri de arme.
 De asemenea, este responsabil pentru activitățile de citire a codurilor în cadrul Forței Aeriene.
 Sediu: The Pentagon, Arlington County, Virginia, U.S.
 Angajați:330,159 RegularAirForce
151,360 Civilians
68,872 AirForceReserve
94,753 Air National Guard
 Buget anual: $170.6 mld.
2. Comandamentul de Informații și Securitate al Armatei Statelor Unite, Intelligence and Security
Command, United States Army
 Activ din 1977
 Sediu: Virginia, U.S.
 Ramura de informații a armatei interceptează comunicațiile electronice și oferă hărți, imagini de la sol și
informații despre forțele străine pentru a asista luptătorii pe câmpul de luptă.
3. Agenția Centrală de Informații, Central Intelligence Agency
 Înființată în 1947
 Sediu: Centrul George Bush, Langley, Virginia, U.S
 Buget anual: $15 mld.
 Angajați: 21,575 persoane
 Întreprinde activități de spionaj, de strângere și de analiză a informațiilor despre guverne străine și persoane
cu scopul de a le pune la dispoziția instituțiilor statului american și statelor partenere
 CIA întreprinde și acțiuni sub acoperire în străinătate.
4. Garda de Coasta, Coast Guard Intelligence, United States Coast Guard
 Fondată în 1915
 Motto: Mereu pregătiți!
 Sediu: Washington D.C.
 Parte a Armatei și Departamentului pentru Securitate Internă, protejează și apără mai mult de 100.000 de
mile de coastă și de căi navigabile interioare.
 Într-o zi obișnuită, Garda de Coastă efectuează 45 de cazuri de căutare și salvare, confiscă 874 de lire
sterline de cocaină, împiedică 17 migranți și ajută la transportarea mărfurilor în valoare de 8,7 miliarde de
dolari.
 Serviciul său de informații contribuie la anchetele penale și oferă altor agenții naționale informații de la
porturile interne și externe, apele de coastă și offshore.
5. Agenția de Informații de Apărare, Defense Intelligence Agency
 Înființață în 1961
 Sediu: Washington D.C.
 Agenția de spionaj superioară a Pentagonului, DIA este entitatea primară responsabilă de colectarea și
analiza informațiilor despre militarii străini, cu sprijinul serviciilor de informații ale tuturor ramurilor
militare. DIA împărtășește această informație cu liderii militari, luptători și factorii de decizie în domeniul
apărării pentru a "preveni și a câștiga decisiv războaie", conform declarației sale de misiune.
6. Departamentul de Energie - Biroul de Spionaj și Contraspionaj, Office of Intelligence and
Counterintelligence
 Format în 1977
  Sediu: Washington D.C.
 Bugetul anual: $27.9 mld.
 Rolul biroului este de a furniza informații tehnice privind armele nucleare străine, securitatea energetică,
știința și tehnologia, energia nucleară, siguranța și deșeurile.
7. Departamentul pentru Securitate Internă - Biroul de Informații și Analiză, Office of Intelligence and
Analysis
 Fondat în 2002, ca raspuns ca răspuns la atacurile din 11 septembrie, 2001, fiind cel mai tânăr departament
al cabinetului din SUA.
 Sediu: Washington D.C
 Buget anual: $40.6 mld
 Angajați: peste 240,000
 Scopul acestui departament include pregătirea pentru situații de urgență, controlul la frontiere, securitatea
transportului și apărarea-bio (Ebola și SARS).
 Misiunile sale implică combaterea terorismului,migrația, securitatea cibernetică, prevenirea și gestionarea
dezastrelor .
 Biroul de Informații și Analiză este însărcinat cu colectarea de informații în aceste domenii și împărtășirea
acestora cu partenerii de stat, locali, tribali, teritoriali și privați, printr-o rețea de "centre de fuziune".
8. Biroul de Informații și Cercetare- Departamentul de Stat, Bureau of Intelligence and Research
 Înființat în 1945
 Sediu: Washington D.C.
 Acest birou colectează și analizează informații privind afacerile globale și sfătuiește secretarul de stat și alți
diplomați, efectuează sondaje de opinie străine și analizează aspecte care pot submina obiectivele politicii
externe a SUA, cum ar fi proliferarea armelor nucleare, traficul de ființe umane și contrabanda cu droguri.
9. Biroul de Informații și Analiză- Departamentul Trezoreriei, Office of Terrorism and Financial Intelligence
 S-a format în 2004
 Sediu: Washington D.C.
 Lucrează pentru a reduce utilizarea sistemului financiar pentru activități ilicite de către teroriști, grupări
spălătoare de bani, carteluri de droguri și alte amenințări la adresa securității naționale.
10. Oficiul pentru Inteligența Securității Naționale- Administrația pentru constrângerea drogurilor, Office
of National Security Intelligence, Drug Enforcement Administration
 DEA este poliția de supraveghere a guvernului pentru medicamentele fabricate și distribuite ilegal. De
asemenea, este responsabil pentru confiscarea bunurilor legate de traficul ilicit de droguri.
 Oficiul pentru Inteligența Securității Naționale asistă la aplicarea legii cu investigații și urmăriri penale. Cel
mai recent, s-a concentrat asupra amenințării reprezentate de o creștere a heroinei și a preparatelor medicale
contrafăcute care conțin fentanil.
11. Biroul Federal de Investigații, Intelligence Branch, Federal Bureau of Investigation
 Fondat în 1908
 FBI are sediul în Washington DC și are 56 de birouri pe întreg teritoriul SUA, peste 400 de agenții
rezidente în orașe și orășele mai mici și mai mult de 50 de birouri internaționale.
 FBI are funcția de aplicare a legii și are jurisdicție asupra încălcărilor a peste 200 de categorii de infracțiuni
federale. În ceea ce privește serviciile de informații, acesta vizează protejarea S.U.A. împotriva
terorismului, atacurilor cibernetice și a operațiunilor de informații străine și a spionajului. Acesta a fost
implicat în interogarea deținuților "de mare valoare“.
12. Serviciul Secret de Spionaj al Infanteriei Marine, Marine Corps Intelligence Activity, United States Marine
Corps
  Creat în 1987
 Sediu: Virginia, U.S.
 Ofițerii de informații din Infanteria Marină creează hărți militare, interceptează și traduc semnalele radio și
electronice, analizează imagini colectate de la senzori și efectuează contraspionaj.
13. Agenția Națională de Informații Geospațiale, National Geospatial-Intelligence Agency
 S-a format în 1996
 Sediu: Virginia, U.S.
 Sprijinind Departamentul de Apărare, această agenție este principalul furnizor de informații geospațiale -
analize și informații despre caracteristicile naturale și antropice ale Pământului.
 Această agenție este folosită pentru combaterea luptei umanitare și a dezastrelor, siguranța la frontiere și a
transportului și planificarea securității pentru evenimente speciale. Unul din momentele de faimă ale
agenției este identificarea zonei Abbottabad, Pakistan, unde se ascundea Osama bin Laden.
14. Biroul Național de Recunoaștere, National Reconnaissance Office
 NRO a fost o agenție secretă de 31 de ani, până când existența acesteia a fost declasificată în 1992.
 Biroul proiectează, construiește și operează cu sateliții de recunoaștere a națiunii, oferind navigație de
precizie Pentagonului, CIA și altor agenții, avertizarea timpurie a lansărilor de rachete și aproape în timp
real proiectarea imaginilor pentru a sprijini activitățile anti-terorism. Din partea civilă, sateliții ajută la
studierea daunelor provocate de dezastrele naturale și sprijină cercetarea în domeniul mediului.
 Sediu: Virginia, U.S.
15. Agenția de Securitate Națională, National Security Agency/Central Security Service
 Fondată în 1952
 Sediu: Maryland, U.S.
 Funcționează conform jurisdicției Ministerului Apărării al SUA.
 Statutul său inițial prevedea un scop foarte concis: să protejeze comunicațiile guvernamentale americane și
să intercepteze comunicațiile puterilor străine. În prezent este cel mai puternic și dotat serviciu american de
spionaj extern. Are competența supravegherii, descifrării și prelucrării comunicațiilor electronice
internaționale.
 NSA supraveghează programele PRISM și alte programe de supraveghere în masă dezvăluite de Edward
Snowden în 2013.
 Se crede că angajează mai mulți matematicieni decât orice altă organizație din țară.
16. Oficiul de Informații Navale, Office of Naval Intelligence, United States Navy
 Creat în 1882
 Sediu: Maryland, U.S.
 Ramura de informații a Marinei se ocupă de cercetarea științifică și tehnologică străină, analizează
structura, tactica și pregătirea forțelor navale străine și urmărește traficul maritim pentru a identifica
activitatea ilicită.
Serviciul Secret al SUA
Cea mai vizibilă misiune a Serviciului Secret este protecţia şi paza preşedintelui şi vicepreşedintelui SUA, a
membrilor lor de familie şi a altor persoane care fac parte din anturajul Casei Albe, precum şi a foştilor preşedinţi,
a soţiilor sau văduvelor lor, a copiilor în vârstă de până la 16 ani, a principalilor candidaţi la funcţiile de preşedinte
şi vicepreşedinte din partea Partidului Republican şi Democrat şi a soţiilor lor, a şefilor de state străine aflaţi în
SUA.

Din 1970, Serviciul Secret răspunde şi de securitatea ambasadelor străine la Washington şi a reprezentanţelor
diplomatice din alte oraşe americane. O prezentare mai sistematică a misiunilor merită, credem, atenţie.
a) În interiorul SUA: paza şi protecţia personală a înaltelor personalităţi; paza reşedinţelor în care îşi desfăşoară
activitatea oficială ori domiciliază personalităţile apărate; controlul tehnic de securitate; verificarea obiectelor şi
corespondenţei poştale adresate Casei Albe; verificarea personalului Casei Albe. Unitatea administrativă a Casei
Albe este condusă de un colaborator neacoperit al FBI şi Serviciului Secret.
b) În exteriorul SUA. Cu prilejul vizitelor în străinătate ale personalităţilor aflate sub protecție, Serviciul Secret
trimite în recunoaştere o grupă operativă, care stabileşte necesarul de efective şi materiale, efectuează studiile de
caz de forţă majoră, verifică spitalul de intervenţie, stabileşte rute de evacuare şi degajare, puncte de regrupare şi
sprijin.
Grupa operativă acţionează pe baza unui plan de măsuri şi poartă întreaga răspundere pentru desfăşurarea vizitei.
Elaborează anticipat ce sarcini şi misiuni concrete revin fiecărui compartiment şi ofiţer, inclusiv culegerea
informaţiilor, modul de cooperare şi planul de intervenţie în caz de necesitate.
Foarte recent, am avut un exemplu concret de operare a Serviciului Secret american în străinătate. Domnul White,
timp de câţiva ani agent al Serviciului în cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, a făcut o declaraţie ce a uluit opinia
publică din România. Cităm doar o propoziţie: Corupţia trage România într-un loc întunecos.
c) Oficiul Special de Investigaţii funcţionează pe lângă Serviciul Secret, cu următoarele misiuni: culegerea,
evaluarea, coroborarea şi depozitarea tuturor informaţiilor care privesc nemijlocit măsurile de protecţie şi pază;
realizarea legăturii cu organele demenţinere a ordinii publice, federale sau locale; elaborarea vocabularului
convenţional utilizat în activitatea Serviciului Secret.
d) Alte misiuni şi acţiuni: întărirea controlului accesului în incinta Casei Albe, fiind obligatoriu ca vizitatorii, dar
şi personalul să aibă asupra lor, la vedere, documentele de identificare; verificarea apelurilor telefonice adresate
Casei Albe; actualizarea permanentă a evidenţei centralizate a persoanelor periculoase (circa 40.000, de la debili
mintali până la potenţiali asasini), cunoaşterea locului unde se află fiecare dintre aceste persoane, înainte ca
preşedintele sau alte înalte personalităţi să efectueze o vizită; îmbunătățirea dotării agenţilor care-l însoţesc pe
preşedinte în deplasările oficiale; antrenarea unui grup special de escortare a preşedintelui, pentru situaţiile în care
acesta se deplasează prin mulţime; informarea imediată a preşedintelui despre orice eveniment care modifică
traseul prestabilit; efectuarea deplasărilor numai cu automobilul blindat, care are geamurile fumurii.
În prezent, Serviciul are circa 6.750 de angajaţi, iar bugetul anual se ridică la aproape 3 miliarde $.
Personalul operativ al Serviciului Secret are dreptul de a opera arestări fără mandate în cazul faptelor flagrante,
tentative sau acte consumate, dacă se consideră că există dovezi suficiente că cel arestat era pe cale să comită o
infracţiune prevăzută de legile americane.
De asemenea, Serviciul beneficiază şi de alte facilităţi de ordin legislativ: obţinerea de date confidenţiale despre
suspecţi din fişele medicale şi alte surse, considerarea drept crimă federală ameninţarea oricăreia dintre persoanele
aflate sub protecţia sa. Selecţie, instruire, devotament.
Visul fiecărui nou angajat al Serviciului Secret este să facă parte din grupul de pază al preşedintelui sau
vicepreşedintelui. Aspiraţie absolut firească: drapelul, imnul, preşedintele sunt simboluri naţionale, foarte mult
preţuite de americani. Orice cetăţean al SUA, până la 35 de ani, poate depune cerere să fie admis în Serviciul
Secret şi candidaţi sunt cu nemiluita. Dată fiind baza uriaşă de selecţie, Secret Service îşi poate alege numai
superluptători.
Criteriul vârstei garantează maturitatea deplină a candidaţilor. Dar privilegiul este acordat doar celor care au servit
timp de 5-8 ani în oficiile din teritoriu şi numai în urma unui proces de selecţie şi instruire cu totul special. Pentru a
fi admis la selecţie, candidatul trebuie să fie cetăţean american şi să aibă studii superioare, indiferent de
specialitate. El poate fi inginer, medic, jurist, economist. În acest mod sunt selectaţi bărbaţi cu calităţi intelectuale
demonstrate. De asemenea, ei trebuie să posede permis de conducere valabil.
În continuare, pentru toţi sunt obligatorii: un examen sever privind respectarea ordinii de drept, o serie de
convorbiri-teste, verificarea cu detectorul de minciuni. Fiindcă agentul potenţial trebuie să fie sănătos-tun, vizita
medicală se face la sânge; de exemplu, nu trec cei care poartă ochelari.
Pe parcursul procesului de selecţie, se clarifică şi se verifică trecutul candidatului, rudele lui, i se conturează
portretul psihologic, i se evaluează capabilitățile – fizice, psihice – înclinaţiile, mai ales cele negative. De exemplu,
se află cu precizie dacă potenţialul agent a consumat vreodată narcotice sau îi place băutura.
O atenţie deosebită se acordă calităţilor morale, îndeosebi loialităţii, devotamentului. Bravii agenţi speciali fac scut
în jurul demnitarului. Şi nu o dată au oprit, cu trupurile lor, gloanţele ce-i erau destinate acestuia. În istoria
Serviciului Secret American, şi-au jertfit în acest mod viaţa peste 20 de agenţi. Primul a fost ucis în 1867. Ultimul,
sperăm ultimul, în 1986, în timpul incendiului din centrul administrativ San-Juan din Porto-Rico.
Între preşedinte şi agenţi se creează o legătură sufletească extrem de strânsă. Zilele trecute, primul preşedinte de
culoare al SUA povestea foarte emoţionat că, la plecarea familiei sale de la Casa Albă, i-a văzut pentru prima dată
cu lacrimi în ochi pe agenţii care păzesc imobilul. Deci, agenţii secreţi nu sunt nişte duri, nu au chiar inimi de
piatră. Sunt şi ei oameni, cu soţii şi copii, cu griji de tot felul.
După selecţie, viitorii agenţi sunt repartizaţi la una din cele peste o sută de subunităţi locale ale Serviciului Secret,
aşa numitele oficii din teritoriu. Acestea sunt dispuse pe tot teritoriul Statelor Unite, doar cinci aflându-se în cinci
mari capitale: Londra, Paris, Berlin, Roma, Bangkok.
Fireşte, noii agenţi nu sunt trimişi în străinătate; de regulă, acolo pleacă lucrătorii operativi cu mai multă
experienţă, care au lucrat în teritoriu 7-10 ani.
Cariera unui agent al Serviciului Secret cuprinde trei faze. Primul an al noilor angajaţi este unul de instruire.
Medicii, inginerii, economiştii, juriştii sunt inteligenţi, rafinaţi, educaţi, dar sunt total neinstruiţi: habar n-au de
luptă armată, de protecţia şi paza înaltelor personalităţi. Pentru început, sunt instruiţi la Centrul de studii federale
de la Glinko, statul Georgia. Timp de nouă săptămâni, cursanţii învaţă să tragă cu toate tipurile de arme. În primul
rând, cu pistoale, arma standard fiind SIG Sauer p228 / 9mm.
Agenţii secreţi din gărzile de corp sunt pistolari redutabili, adevărate clone ale personajului interpretat de Clint
Eastwood. Să ne amintim de ce am văzut la 20 ianuarie, în faţa Capitoliului. Cum se ştie, plecarea coloanei
prezidenţiale spre Casa Albă a întârziat minute bune, din cauza unor manifestaţii de pe străzile adiacente traseului.
Ce am remarcat în acele minute la voinicii care încadrau limuzina blindată a noului preşedinte? Scanau cu privirile
tot perimetrul înconjurător. Deşi erau îmbrăcaţi în paltoane lungi – descheiate la nasturi! – nu purtau mănuşi. Apoi,
îşi frecau tot timpul palmele, de parcă aveau mâncărimi. Nu! Nici nu aveau mâncărimi, nici nu le era frig. Îşi
menţineau încălzirea, fiind gata, în orice moment, să deschidă focul într-o fracţiune de secundă. În orice direcţie! Şi
în acelaşi mod s-au comportat până la Casa Albă.
La capitolul trageri, suntem datori să-i amintim şi pe trăgătorii contralunetiști. Mai puţin vizibili, aceştia ocupau
poziţii de tragere pe acoperişurile clădirilor ce flancau itinerariul Capitoliu – Casa Albă.
Următoarele nouă săptămâni tinerii agenţi le petrec la Şcoala Serviciului Secret din Washington. Studiază legislaţia
şi direcţiile principale ale viitoarei lor activităţi, lupta împotriva falsificatorilor de bani, a falsificatorilor de cărţi de
credit, a altor forme de crimă şi asigură paza oamenilor de stat.
După terminarea cursurilor, se întorc în oficiile lor din teritoriu şi devin parteneri ai anchetatorilor cu experienţă,
cum le place să-şi spună lucrătorilor din U.S. Secret Service. Şi abia după primul an de serviciu, cei noi încep să fie
priviţi ca adevăraţi agenţi speciali, capabili să desfăşoare misiuni independente.
Principiul de bază al politicii de cadre îl reprezintă rotaţia permanentă a agenţilor între centru şi oficiile din
teritoriu, în interiorul ţării şi în străinătate. Există o teorie conform căreia preşedintele devine ostaticul gărzii sale
personale. În realitate, agenţii Serviciului Secret se adaptează la modul de viaţă şi muncă al preşedintelui (printre
altele, se îmbracă la fel.) Dar şi preşedintele trebuie să se obişnuiască cu omniprezenţa Serviciului. Când un nou şef
vine la Casa Albă, el înţelege repede că Serviciul Secret este necesar şi că de acesta sunt legate şi lucruri incomode.
Preşedintele Donald Trump nu va face excepţie.