S Dezvoltarea fizica armonioasa

U
Exercitiile de dezvoltare fizica generala si/sau armoniosa (E. D.F.G. si/sau A.) sunt constituite din pozitii si
miscari segmentare, analitice si complexe pentru dezvoltarea echilibrata a sistemului muscular si osteo-
articular, dar si pentru perfectionarea functionala a aparatului locomotor.

valuarea dezvoltarii fizice si a starii de nutritie prezinta, pentru practica medicinei sportive, importanta

P
pentru :

- diagnosticul starii de sanatate

- selectie pentru diferite ramuri sportive;
- dirijarea antrenamentului sportiv.

Dezvoltarea fizica este a doua componenta a procesului biologic de crestere si dezvoltare a corpului

L
omenesc:

- cresterea este “procesul de acumulare cantitativa la nivelul tesuturilor, organelor si sistemelor cu marirea
masei somatice, a dimensiunilor segmentare si globale...”
- dezvoltarea fizica este procesul de proportionalizare, producand aparitia unor relatii noi intre segmente si
parti; include diversificarea, perfectionarea si specializarea; in esenta dezvoltarea fizica exprima suma unor
relatii, nivelul lor la un moment dat sau sau intr-o perioada.

E
Etapele dezvoltarii fizice corespund etapelor ciclului vietii: copilaria, adolescenta, maruritatea si
senescenta.

Dezvoltarea fizica armonioasa reprezinta un scop al educatiei fizice alaturi de prevenirea instalarii si
corectarea deficientelor fizice.

In sport - dezvoltarea fizica este importanta pentru selectie - exista sporturi care necesita o dezvoltare fizica

T
armonioasa, altele necesita o dezvoltare fizica specifica iar altele in care dezvoltarea fizica nu are importanta
majora - decat pentru mentinerea unei stari bune de sanatate - dar evalueaza si efectul efortului sportiv asupra
organismului, constituind astfel un indicator al procesului de antrenament.

Evaluarea dezvoltarii fizice se face pe baza:

- anamnezei:
- examenului somatoscopic - global si segmentar;

E
- examenului somatometric - masurarea si calcularea unor indici antropometrici;
- evaluarea starii de nutritie.
Apreciarea dezvoltarii fizice se realizeaza prin:
- calificative valorice generale (buna, satisfacatoare..);
- calificative valorice specifice (unitati de masura, indici etc.)
Armononia dezvoltarii fizice se stabileste prin nivelul si valoarea unor relatii intre caracterele
antropofiziometrice - indici de proportionalitate. Sistemul de apreciere a armoniei dezvoltarii fizice este

A
urmarea unui concept care depinde de epoca, nivel de cunoastere, autor, domeniu de activitate etc.

Dezoltarea calitatilor motrice: forta si rezistenta

Dezvoltarea calitatilor motrice serveste pregatirea fizica, intrucat asigura substratul biologic si
functional al efortului cerut de concurs. Dar acest efort nu este brut, ci se prezinta sub forma unei
multitudini de elemente si procedee tehnice, valorificate, in marea lor majoritate, intr-o actiune
tactica sau alta. Pe fondul orientarii metodologice generale a antrenamentelor (la nivel de inalta
performanta), aceasta relatie reclama o imbinare tot mai stransa intre dezvoltarea calitatilor motrice
si perfectionarea deprinderilor tehnico-tactice.
In afara de aceasta subliniere, dorim sa facem unele precizari terminologice cu privire la conceptul
de educare a calitatilor motrice vehiculat in mai multe lucrari de teorie a antrenamentului sportiv.
Dupa opinia noastra, calitatile se dezvolta pentru ca intr-un stadiu primar ele exista in dotarea
fiecarei fiinte umane (deci nu se pune problema formarii lor). Dezvoltarea acestora in concordanta
cu nevoile performantei sportive este, in esenta, un proces de natura biologico-morfologica,
fiziologica, biochimica.
Acest proces este masurabil, obiectiv, elocvent in sensul imbunatatirii calitatilor motrice prin
perfectionarea structurilor tisulare (muschii striati, miocardul, cantitatea de hemoglobina), precum
si marirea capacitatii functionale a sistemelor cardiovasculare, enzimatic, a aparatului respirator
toate purtatoare de O2 la nivelul tesutului muscular. Spre deosebire de aceasta, asa-zisa educare a
lor presupune existenta unui proces de natura psihopedagogica; a nu se confunda insa cu baza
metodologica a procesului didactic de perfectionare a calitatilor respective, care, evident, este de
esenta pedagogica. Dar in procesul de educatie se formeaza convingeri, atitudini, pedagogul
adresandu-se constiintei individuale care reflecta constiinta sociala. Procesul este totdeauna si de
natura psihologica, bazandu-se indeosebi pe calitatile intelectuale cu care este dotat omul. Evident,
procesul metodologic de dezvoltare a calitatilor motrice presupune o participare constienta a
sportivului in sensul acceptarii volumului, intensitatii, duratei si structurii eforturilor in vederea
valorificarii depline a propriului potential de concurs. Implicatiile procesului sunt desigur de ordin
psiho-pedagogic, dar esenta acestuia, a mecanismelor angajate si a efectelor dobandite il situeaza in
zona biologicului. Acest proces evolutiv se bazeaza pe acumulari cantitative in substratul biologic
care pregatesc salturile calitative obtinute prin sporirea nivelului de dezvoltare a calitatilor motrice,
intotdeauna masurabil. Prin urmare, din punctul nostru de vedere, calitatile personalitatii umane se
educa, iar cele motrice ale organismului uman se dezvolta. Ambele sunt supuse ameliorarii, deci
perfectibile.