Tema (subiectul): Increngtura Cordate: Clasa Amfibiile Timp: 90 min. Abilitatea/sarcina: diferenierea caracterelor generale/trsturi distinctive ale organismelor la nivel de regn, filum/ncrengtur i clas Profesor: Vlas N. 1. Ce trebuie s poat face specialistul la locul de munc? Recunoaterea organismelor ce aparine clasei amfibienilor 2. Cum efectueaz aceasta? Indicaii teoretice, cercetarea desenelor, power point 3. Ce trebuie s poat face elevul la sfritul leciei? OPF (obiectiv de performan final) Fiind dat: alctuirea extern i intern a broatei, diversitatea amfibienilor Ce: s determine organele ce sunt n alctuirea corpului a amfibienilor, s recunoasc organismele din clasa amfibienilor cu ajutorul fielor de observaie, a atlaselor. Timp: 90 minute Ct de bine: conform programei de studii la biologie 4. Ce informaii, cunotine va fi capabil s aplice? Obiective operaionale -s numeasc organele ce sunt n alctuirea corpului la amfibieni cu ajutorul desenului; -s identifice particularitile amfibienilor legate de mediul acvatic i cel terestru; -s explice fiziologia sistemelor de organe ale amfibienilor cu ajutorul manualului; - s interpreteze rolul amfibienilor n natur i n viaa omului - s reprezinte schematic ciclul vital la broasca-de-lac. 5. Cum ar putea instruirea s-l ajute pe elev n obinerea performanei? A. Activiti, experiene ale elevilor 3. individual se prezint cteva proiecte 5. grup mic perechi elaborai definiia: clasa Amfibienilor 9.grup mic - sarcini pentru perechi de elevi textul se studiaz pe fragmente i alctuiete un rezumat n caiet 12. grup mare discuii despre organele notate la tabl 14. rezolvarea exerciiului 17. grup mare discuia Panel 19. individual reprezint n caiet ciclul vital. B. Ce materiale didactice/echipamente vor fi utile? Notebook, proiector, plane, text cu materialul informativ, test de evaluare C. Ce activiti ale pedagogului vor facilita instruirea? 1. Moment organizatoric- organismele ce vieuiesc i n mediul acvatic i n cel terestru 2. Reactualizarea cunotinelor: verificarea proiectelor de organizare a unei ntreprinderi piscicole. 4. Acumularea asocierilor se deseneaz un tabel cu dou rubrici i se nscriu cuvintele-cheie: clasa amfibienilor 6. Anunarea temei. 8. Tehnica: Lectura n perechi 10. Repartizarea textului 11. Sarcin: Notai la tabl organele ce sunt n alctuirea corpului amfibienilor 13. Rezolvai exerciiul din manual referitor la funciile sistemelor de organe. 15. Evaluarea rezultatelor. 16. Discuia Panel: Rolul amfibienilor n natur i n viaa omului. 18. Reprezentai schematic ciclul vital la broasca-de-lac. D. Ce activiti ulterioare vor fi eficiente pentru a consolida performana? - metacogniia - ncrengtura cordate
Amfibia ( din greac- dou viei) este o clas de animale ovipare i poichiloterme, de dimensiuni diferite. Acestea au fost printre primele animale, ce au cucerit uscatul, aprnd cu aproximativ 350 milioane ani n urm. Din punct de vedere sistematic, clasa amfibieni se mparte n 2 ordine: Caudata - amfibieni cu coad i ordinul Ecaudata - amfibieni fr coad. Primul ordin cuprinde specii ca tritonul obinuit, salamandra cu pete etc. Iar din al doilea fac parte broatele rioase, broatele adevrate. Cele mai multe dintre animale nu-si vad niciodata parintii. Multe nu-si intlnesc niciodata tatii si unele nu isi intlnesc nici mamele. Unele insecte, pesti, amfibieni si reptile ies din oua fertilizate si dau piept cu viata pe cont propriu. Si acele animale care sunt crescute de parinti, de cele mai multe ori sunt crescute de mame. Dar noi am descoperit ca in lumea animalelor exista unii tati care isi fac bine meseria de parinte. In cele ce urmeaza va prezentam cteva exemple elocvente. Pisica de mare Masculul pisicii de mare tine in gura sa ouale pna cnd sunt gata sa eclozeze. El nu mannca nimic in aceasta perioada care poate dura cteva saptamni. Gndacul de bucatarie Un tata gndac mannca gainat de pasare pentru a obtine azot pretios, pe care il cara in cuib sa-si hraneasca puii. Rata Cei mai multi ratoi traiesc in burlacie, dar rata colorata din America de Nord ajuta la cresterea puilor sai. Rmele Deoarece o rma are att organe sexuale feminine ct si masculine, orice individ poate fi att mama ct si tata. Animalele care au organe feminine si masculine sunt numite hermafrodite. Lupul Cnd lupoaica naste, lupul sta de garda in afara brlogului lor si aduce mncare pentru lupoaica si pui. Pe masura ce puii cresc, nu doar se joaca cu ei, dar ii si invata cum sa supravietuiasca. Lupii continua sa stea impreuna cam la fel cum fac si familiile umane. Broasca Masculul speciei Darwin cloceste ouale intr-un pliu din gura sa. Totusi, spre deosebire de pisica de mare, existenta pliului nu-l impiedica sa mannce. Mormolocii isi pierd cozile repede, se transforma in mici broscute si sar afara din gura tatalui!