Proiect de lecie

Data: 23-27.09.2013 Clasa: a VI-a Aria curricular: Matematic i tiine ale naturii Obiect: Zoologie Unitatea de nvare: Subiect: Elemente de etologie Propuntor: Morar Camelia-Ioana Scopul leciei: Cunoaterea principalelor tipuri de comportamente animale. Competene specifice: 1.5; 2.1; 4.1; 4.2. Competene derivate: C1: Definirea termenului de etologie; C2: Identificarea principalelor tipuri de comportament; C3: Recunoaterea caracteristicilor fiecrui tip de comportament n parte. Tip de lecie: Transmitere i nsuire de noi cunotine; Strategia didactic: a) Resurse procedurale: nvarea prin descoperire; Observaia; Conversaia euristic; Explicaia, Comparaia, Demonstraia.

b) Resurse materiale: manual, atlase zoologice, imagini cu diferite animale; c) Forma de activitate: frontal. Resurse umane: capacitatea elevilor de nvare:foarte bun; Coninutul informaional: conform programei; Locul de desfurare: sala de clas: Bibliografie: 1. 2. 3. 4. Aglaia Ionel, Zoe Partin, Biologie-Manual pentru clasa a VI-a, Ed. Humanitas Educaional, Bucureti, 2013. Jelea Stela-Gabriela, Introducere n studiul didacticii tiinelor biologice, Ed.Universitii de Nord, Baia Mare, 2010; www.didactic.ro www.edu.ro

Desfurarea leciei
Nr. crt.
1.

Etapele leciei
Momentul organizatoric

Cm.

Activitatea profesorului -Pregtete materialul didactic; -Noteaz n catalog elevii abseni i verific dac sunt condiii optime pentru desfurarea leciei.
Prin chestionare oral; -Ce este mediul de via? -Care sunt cele dou componente ale mediului de via? -Cate tipuri de medii de via cunotei? -Cum supravietuiesc animalele n aceste medii?

Activitatea elevilor
-i pregtesc manualele i caietele pentru lecie.

a)Metode b)Mijloace c)Forme de organizare

Evaluare

2.

Verificarea cunotinelor anterioare

3.

Captarea ateniei

5.

Prezentarea noului coninut i a sarcinilor de nvare Dirijarea nvrii

C1

Profesorul prezint materialul stimul, reprezentat de imagini ce surprind animale n diferite ipostaze. Elevii sunt rugai s-i exprime prerea n legtur cu semnificaia acestor imagini. -Scrie pe tabl titlul leciei i prezint obiectivele pe care elevii trebuie s le cunoasc la finalul leciei. -Profesorul noteaz pe tabl definiia termenului de etologie.

Rspund la ntrebri: - Mediul de via este ansamblul factorilor biotici i abiotici aflai n strns interdependen. - Componenta biotic i abiotic. - Mediile de via cunoscute sunt: terestru, acvatic, aerian, arboricol i subteran. - Animalele s-au adaptat pentru a supravietui n aceste medii. - Urmresc materialul i rspund la ntrebrile profesorului, identificnd tipuri de comportament ntlnit n lumea animal. -Noteaz n caiete titlul leciei i urmresc obiectivele. -Sunt ateni, i noteaz definiia.

Sumativ

a)expunerea; b)imagine; c)frontal;

a)expunerea; b)tabla,prezentare; c)frontal; a) expunere, dialog; b) tabla, prezentare; c)frontal.

Formativ

C2

- Solicit elevilor s prezinte i s noteze pe tabl toate ideile care le vin n minte n legtur cu tema enunat: ex: comportament de hrnire, reproducere, social, aprare, migraii, hibernare. Unete cu linii tema iniial cu ideile notate de elevi, precum i noiunile ce par a fi conecte. - Pe baza informaiilor notate de elevi, stabilete tipurile principale de comportament: Alimentar, De aprare, Social, De reproducere - Completeaz schema leciei, detaliind fiecare tip de comportament i asociindul cu un exemplu concret. -Inventariaz principalele informaii i solicit elevilor s dea rspunsuri rapide, clare, concrete, prin care verific modul n care s-au atins obiectivele -Cere elevilor s identifice tipurile de comportament ale albinelor (Anexa 1) -Solicit elevilor s aprofundeze acas cuntinele nou dobndite.

- Elevii emit ipoteze cu privire la obiceiurile ntlnite n viaa animalelor i le noteaz pe tabl stabilind corelaii ntre ele.

a) expunerea, Formativ conversaia,explicaia. b) prezentare; c)frontal

C3

-Noteaa n caiete informaiile de pe tabl. - Urmresc explicaiile profesorului i completeaz schema leciei.

6.

Obinerea performanei

-Rspund la ntrebri.

7.

Asigurarea feed-backului Asigurarea reteniei

-Citesc, rspund la ntrebri.

8.

-Repet lecia acas.

a)conversaia dialogul; b) tabla; c)frontal; a)studiu de caz , explicaie; b)fie de lucru; c)individial; a)studiu individual; b) caietul; c)individual;

Sumativ

Sumativ

Sumativ

Schia tablei

Elemente de etologie
Etologia= tiina care se ocup cu studiul comportamentelor din viaa animalelor. a) Comportamentul alimentar -apare la pui, fr experien anterioar. -instinctul depete experiena. La mamifere i om, puiul trebuie ajutat pentru procurarea hranei. b) Comportamentul de aprare este forma de supravieuire a unor specii n mediu. Ex. -insectele i oprlele i las un picior sau coada pe cmpul de lupt. - mistreii au coli ca nite pumnale; - carcase protectoare melci, scoicilor, estoase etc. - prefacerea morii : omizi i gndaci; c) Comportamentul sexual apare la adult.ex ritualuri de mperechere. d) Comportamentul social asigur organizarea n familii de albine, colonii, stoluri de psri, crduri de pinguini, bancuri de peti, turme de elefani, cirezi de vite, etc. e) Comportamente de nvare - nvarea e mai puternic dect instinctul. -apar ca urmare a situaiilor trite de individ. f) Comportamente de locomoie : migraii, invazii, maruri,etc. g)Modul de construcie a adposturilor : diferit pentru fiecare specie.

Anexa1 Comportamentul la albine

Pe pamant traiesc aproximativ 15.000 de specii de albine, de la cele sociale, la altele extrem de periculoase, cum sunt cele africane si cele sud-americane. Dintre toate tipurile de albina cele mai cunoscute sunt albinele melifere care produc mierea. Ele polenizeaza nenumarate recolte si produc in fiecare an miere . Toate uneltele de care are nevoie o albina lucratoare sunt in ea. Pe fiecare din picioarele din fata are peri lungi, folositi pentru a-si indeparta polenul de pe corp ca si o crestatura speciala, pentru curatirea antenelor. Pe picioarele medii se afla un sir de peri care ajuta la indepartarea polenului de pe picioarele din fata si un spin pentru recoltarea cerii de pe abdomen. Pe fiecare dintre picioarele din spate se afla un cos pentru polen. Albinele sunt sociabile si traiesc in comunitati mari (roiuri) numarand cateva zeci de mii de indivizi, alcatuite din trei caste: regina (numita si matca), trantorii si albinele lucratoare (acestea din urma constituind marea majoritate a grupului). Regina este mama tuturor albinelor, traind si cel mai mult (in jur de patru ani). Atunci cand devine matura si iese din fagurele in care a crescut, regina le ucide pe celelalte posibile rivale, dintre care majoritatea nu au iesit inca din celulele de ceara in care s-au dezvoltat. Pe masura ce acestea ies, se lupta cu matca, iar in final ramane una singura, care este intotdeauna cea mai puternica. In lunile primaverii, regina face intre 1500 si 3000 de oua pe zi! In acest timp, albinele lucratoare o ingrijesc, ii aduc hrana si se ocupa si de ouale depuse in fagurii de ceara. Regina este mai mare si mai zvelta decat celelalte albine, fiind astfel usor de recunoscut; ea emite unele sunete, care reprezinta un fel de provocare la lupta pentru rivalele ei. Albinele lucratoare sunt cele mai numeroase (cateva zeci de mii) si au cel mai important rol in stup. Ele au grija de tineret, construiesc si repara cuibul, fac curatenie, aerisesc stupul batand repede din aripi, pazesc intrarea in stup, aduc hrana si hranesc larvele, dar nu depun oua. O albina lucratoare traieste aproximativ 6 saptamani si de-a lungul vetii ei adulte, are grija de oua si de larvele coloniei. Apoi ea ajuta la construirea fagurilor si la intretinerea cuibului. Ea ajunge strangatoare de hrana, aducand la cuib polen si nectar, pe care le depoziteaza in faguri ca rezerva pentru iarna.

Albinele lucratoare au intodeauna foarte mult de lucru. Atunci cand se intoarce de la cules incarcata cu polen si nectar, o lucratoare este inconjurata de celelalte care ii iau povoara. Lucratoarele fac si celulele cuibului pe care le construiesc din ceara, substanta produsa de o glanda situata in partea de jos a abdomenului. Albinele iau foi subtiri de ceara pe care o inmoaie cu gura pana cand este destul de moale pentru a fi folosita la constructie. Trantorii sunt albinele-mascul si traiesc doar vreo trei saptamani. Dupa ce si-au indeplinit rolul in perpetuarea speciei, ei sunt vanati de albinele lucratoare, care ii omoara. Ei nu se pot apara de acestea, caci nu pot intepa. O curiozitate o reprezinta modul in care albinele comunica intre ele. Pentru aceasta, ele folosesc un fel de limbaj, exprimandu-se prin miscari diverse si printr-o vibratie a aripilor. De exemplu, atunci cand o albina lucratoare descopera o zona cu multe flori, le anunta astfel pe celelalte albine din stup. Albina executa atunci niste miscari asemanatoare unui dans, o rotire in forma cifrei opt, indicand prin pozitia corpului directia spre care trebuie sa zboare celelalte albine. In acest timp, ea emite si niste sunete, care sunt auzite de suratele ei.