Proiect didactic

Data:
Disciplina: Biologie animala
Clasa : a-VI-a
Profesor : Ramona Mancu
Tema : Nevertebrate pluricelulare- ARTROPODE
Tipul lectiei: de comunicare si insusire de noi cunostinte
Obiective operationale
O1-sa explice notiunea de artropode
O2-sa cunoasca mediul de viata al artropodelor
O3-sa enumere tipurile de animale care fac parte din categoria artropodelor
O4- sa prezinte caracterele de superioritate ale artropodelor fata de celelalte nevertebrate
O5-sa cunosca ciclul de imnultire al artropodelor
O6-sa cunoasca importanta practica a artropodelor
Strategii didactice
Metode si procedee didactice: observatia, conversatia, explicatia, informatizarea
Materiale si mijloace didactice: manual, planse, desene, fise de lucru, atlas zoologic, preparate, mulaje
Forma de activitate: frontala si individuala
Continut informational: conform programei
Resurse umane:clasa de elevi
Locul de desfasurare: sala de clasa
Surse informationale: manualele alternative, Metodica predarii biologiei, Ghid metodologic, Zoologia nevertebratelor, internet, Tipuri de
relatii in natura-Tudor Orpis, Ed. FORUM, 1998
Desfasurarea lectiei
1. Moment organizatoric verificarea frecventei elevilor si a bazei materiale a lectiei

2. Verificarea cunostintelor anterioare elevii prezinta lectia de ora trecura-Moluste(mediul de viata, clasificare, alcatuirea corpului,
functiile indeplinite de organismul acestora)
3. Captarea atentiei- anuntarea temei si a obiectivelor urmarite
- elevii sunt rugati sa priveasca preparatele si plansele din laboratorul de biologie, planse ce reprezinta diferite animale care fac parte
din categoria artropodelor
4. Prezentarea noilor cunostinte
- definitia cuvantului artropode(etimologia cuvantului vine din limba greaca artron=impreuna si podos=hrana)
- clasificarea speciilor care fac parte din categoria artropodelor: Arahnide ( paianjenii), Crustacee ( racul ), Miriadopo ( urechelnita) si
Insecte( Coleoptere- carabusul de mai, Diptere- musca de casa si Himenoptere- albinele)
- prezentarea notiunilor esentiale ale lectiei( urmarind: mediul de viata, alcatuirea corpului, functiile);
-se insista asupra elementelor de superioritate ale artropodelor fata de celelalte nevertebrate
- evidentierea elementelor acre demonstreaza originea comuna a ortropodelor cu cea a viermilor inelati
- prezentarea ciclului de viata al artropodelor
- prezentarea importantei economice a artropodelor
5. Fixarea cunostintelor si asigurarea feed-back-ului
- elevii raspund la intrebarile profesorului
Care este originea cuvantului artropode?
Care sunt animalele care se incadreaza in aceasta caterorie?
Care sunt elementele structurale noi aparute la artropode?
Care sunt adaptarile artropodelor la mediul de viata?
Cum se inmultesc artropodele?
Care au importanta economica?
Care sunt daunatoare si cum le putem combate pe cele daunatoare?
6. Stabilirea concluziilor -reluarea aspectelor esentiale
7. Evaluare notarea activitatii elevilor
Evenimentul didactic

Activitatea de nvare
Ce face profesorul

1. Captarea ateniei

Ce face elevul

Pregtesc climatul socio afectiv necesar actului Pregtete materialul necesar pentru lecie

Metode i
procedee
evaluare

nvarii
2. Reactualizarea cunotinelor - lucrez frontal, adresez ntrebri, urmresc
anterioare
elaborarea rspunsurilor, dac realiazeaz
conexiuni ntre noiunile discutate
3.
Enunarea
obiectivelor - anun titlul leciei, l scriu pe tabl
operaionale
- comunic clar obiectivele operaionale ale
leciei:
O1-sa explice notiunea de artropode
O2-sa cunoasca mediul de viata al
artropodelor
O3-sa enumere tipurile de animale care
fac parte din categoria artropodelor
O4- sa prezinte caracterele de
superioritate ale artropodelor fata de celelalte
nevertebrate
O5-sa cunosca ciclul de imnultire al
artropodelor
O6-sa cunoasca importanta practica a
artropodelor
4.Prezentarea coninutului i - prezint notiunile noii
sarcinile noii nvri
-prezint etimologia cuvantului artropod (din
limba
greaca
arthron=articulat
si
podos=picior)
-clasific animalele care fac parte din categoria
artropodelor: Arahnide ( paianjenii), Crustacee
( racul ), Miriadope ( urechelnita) si
Insecte( Coleoptere- carabusul de mai, Dipteremusca de casa si Himenoptere- albinele)
- explic noiunile noi
- realizez schema logic sub forma unui
tabel(prezentat in anexa 1 si anexa 2)
5.Obinerea performanei
- cer elevilor s aplice cele nvate
- adresez ntrebri clasei
6. Asigurarea feed back-ului
- urmresc activitatea elevilor

Ascult, gndesc, rspund

Ascult, scriu

Conversaia
frontal
comparaia
explicaia

- ascult, observ, scriu, deseneaza

Conversaia
Observaia

- ascult, gndesc, rspund

Activitate
frontal
Activitate
individual

- rezolv cerinele de pe fia de lucru

ANEXA1-asa va arata tabla si caietul elevilor

CARACTERISTICI
Mediul de viata

Paianjenul
-in toate mediile de viata

Alcatuirea corpului

- este acoperit cu o cuticula formata din chitina

- 2 parti: cefalotorace si abdomen
Cefalotorace:
- D-8 oceli=ochi simpli
-V- gura marginita de 2 maxile puternice, in fata gurii
sunt 2 chelicere taioase si veninoase
- 4 perechi de picioare articulate terminate cu gheare
Abdomenul:
- voluminos
P- 6 filiere prin care elimina o substanata cleioasa
folosita la constructia panzei

Functii

Respiratia- pulmonara completata de respiratia prin

trahee
Hranirea carnivor
Inmultirea-prin oua
-daunatori

Importanta practica

Racul
-acvatic
-acoperit cu o crusta alcatuita din chitina si calcar
-2 parti: cefalotorace si abdomen
Cefalotorace:
- 2 perechi de antene
- 2 ochi compusi si mai multi ochi simpli
V- gura prevazuta cu falci taioase
- 5 perechi de picioare inegale
Abdomenul:
- 7 segmente prevazute cu muschi puternici
- ultimele 2 segmente formeaza inotatoarea codala
Aparatul circulator- inima pentagonala
- sangele albastru
Respiratia- branhiala
Hranirea- omnivor
Inmultirea- prin oua
-comestibili

Anexa 2- asa va arata tabla si caietul elevilor

COLEOPTERE SI DIPTERE
Insecta
Carabus

Ap.bucal
-pt taiat si mestecat

Musca

- divolvat si supt

Aripi
2 perechi, una chitinoasa=
elitre si una membranoasa
2 perechi, cea
membranoasa bine
dezvoltata si cea chitinoasa
redusa=balansiere

Picioare
Terminate cu ghiare ce
care se agata de frunze
Terminate cu pernite moi
si lipicioasecu ajutorul
carora adera pe suprafete
netede sau lucioase

Inmultire
Metamorfoza completa

HIMENOPTERE SI LEPIDOPTERE
INSECTA
Albina

Fluterele

Ap. bucal
- pt. lins si supt

- pt. supt

Aripi
- 2 perechi de aripi
menmranoase, subtiri, care
in timpul zborului se leaga
intr-un mecanism numit
frana
- 2 perechi de aripi
menbranoase acoperite de
solzi

Picioare
- 3 perechi de picioare
articulate, terminate cu
gheare
- pe perecea 3 are cosulete
pentru stransul polenului
- 3 perechi de picioare
articulate, terminate cu
gheare cu care se agata de
flori

Inmultire

Metamorfoza completa

Legenda albinei si a paianjenului

O femeie saraca avea doi copii: un baiat si o fata. Ei au plecat n lume, spre a-si cstiga cele necesare traiului. Baiatul a intrat ucenic la un
tesator de pnza, iar fata cara pietre pentru zidari. n ceasul mortii, mama si chema copiii lnga ea. Fata a venit imediat, dar baiatul nu a vrut
sa vina. Mama l-a iertat, dar dupa moartea ei, fata s-a prefacut n albina, iar baiatul n paianjen. De atunci, paianjenul traieste singur, vesnic
singur, fara frate si fara surori si fara parinti. El fuge de lumina si vesnic si tese pnza prin locuri ntunecoase, si e posomort si suparat, iar
oamenii l urgisesc si, oriunde l afla, i strica pnza si pe el l fugaresc si l omoara. Albina, de atunci, este vesela si toata ziua zboara de pe o
floare pe alta si traieste cu parintii ei, cu fratii si cu surorile ei la un loc. Oamenii o iubesc si o vad cu drag, caci ea cu toti si mparte ceea ce
aduna si tuturor le da mierea ei.
Pianjenii: specia de paianjeni golasi europeni si nord-americani doboara victimele cu ajutorul unui material lipicios ce tasneste in doua jeturi
subtiri din maxilpalpi. Paienjenii stropesc rasina in zig-zag pe victima, imobilizand-o.
Paianjenul aruncator Australian, confectioneaza o plasa mica pe care o tine intinsa intre cele patru picioare anterioare.Cand o insecta trece sub
paiajen, acesta intinde plasa cat poate prin deschiderea picioarelor. Dupa aceea se lasa peste insecta cu plasa intinsa, o prinde si o trage in
ascunzatoare. Paianjenul aruncator de plasa are o vedere excelenta.Vaneaza mai ales noaptea si este mai sensibil la lumina decat majoritatea
animalelor.
Paianjenii saritori vaneaza ziua, apropiindu-se tiptil de prada, apoi fulgerator o doboara. Salturile lor sunt relative mici, dar lungimea lor
depaseste 20 de ori lungimea paianjenului.

RACUL Generalitati (Astacus Astacus)

Racul se caracterizeaza prin faptul ca merge cu greu normal-inainte si foarte usor/rapid - inapoi.
Foarte multi pasi mici facuti inainte, in urma multor tatonari, pot fi anulati prin cateva batai de coada care il duce cu mult inapoi.
Cand e lumina/zi si cei mai multi (locuitori ai lacului) isi fac treburile la lumina zilei el sta ascuns si se odihneste. Noaptea iese si cauta de
mancare cu predilectie, dintre ramasitele altora (este omnivor). Dar nici macar toata noaptea (un intreg schimb 8h) nu umbla ci numai vre-o
4 ore.
Racul este o faptura foarte teritoriala: are nevoie de o ascunzatoare a lui. Si pentru teritoriul si ascunzatoarea lui, se lupta doar pana cand vine un
pretendent mai hotarat (pregatit).
Racul este o vietate individualista/egocentrica: sta, mananca si isi petrece timpul - singur. Se lupta pentru teritoriu tot timpul anului si doar in
perioada de fecundare umbla mai mult si interactioneaza cu ceilalti
Din cele 5 perechi de picioare, primele doua sunt de fapt doi clesti mari, pe care le foloseste pentru a prinde / lupta / speria pe altii - prin balta
De cele mai multe ori, in lupte le folosesc doar ca amenintare. Sunt si batalii in care cate un rac pierde cate un cleste. Iar vestea buna este ca ii
creste la loc in timp (se regenereaza mai putin de 1 an).

Racul are sange albastru

Racul poate respira pe uscat circa 48 de ore.
Racoaicele tin icrele fecundate sub coada si ulterior puii iesiti, mai se refugiaza (in primele 2-3 zile), tot sub coada mamei. Nu ii hraneste cu
lapte
In conditii de stres intens (fierbere) se inroseste. Atunci foloseste mai mult (si deci se vad rezultatele - finalitatea). Tardiv insa tot rezulta
ceva.
Carnea de rac a fost considerata mereu o delicatesa. Carnea este alba (unii spun ca are gust asemanator cu lobsterii/homarii, crevetii, crabii, puiul
de balta sau de gaina). De obicei se mananca coada (unii il numesc gatlej) si carnea din cei doi clesti. Si icrele de la racoaice. Retetele sunt
simple si trebuie organizata o intreaga seara / protocol centrat(a) in jurul unei astfel experiente.
Racii se prind greu si este recomandabil sa fie prinsi/gatiti de specialisti (ex: racii se fierb de vii, iar daca un rac fiert pluteste, inseamna ca era
deja mort la fierbere si nu e bine, etc).
Scorpionii apartin familiei paianjenilor, fiind rudele lor , a acnelor si a capuselor. Aproximativ 1200 de specii cunoscute de scorpioni traiesc la
tropice si in alte tinuturi cu clima calda.Acestor specii de scorpioni ii apartine si scorpionul urias de Guineea , cea mai mare specie a familiei
paianjenilor , a carui marime ajunge si la 18 cm. Scorpionul cel mai mic are insa doar 1,3 cm lungime.
Scorpionii , painajenii si rudele acestora fac parte din clasa artropodelor , iar in cadrul acesteia din familia paianjenilor. Corpul acestor
insecte de obicei este alcatuit din doua parti principale : in parte din fata cefalotoracele
( cephalotorax in latina ) care s-a format din contopirea capului cu toracele si partea din spate a abdomenului. Cea mai mare parte a corpului este
cefalotoracele , insa abdomenul este cel care il scoate in evidenta in familia paianjenilor. Abdomenul acestuia este lung si segmentat , iar ultimele
segmente pot fi ca o coada spre inainte , deasupra partii interioare a corpului. Coada se termina intr-un ac cu venin din cauza caruia scorpionii
sunt considerati drept cele mai de temut specii de insecte din familia lor.
Picioarele pentru deplasare si cele pentru pipait.
Scorpionii au patru perechi de picioare pentru deplasare si in fata au picioarele pentru pipait in forma de gheare, care se termina in foarfece ; pe
acestea le gasim si la alte specii ale familiei paianjenilor. Scorpionul isi foloseste foarfecele pentru prinderea prazii. O alta caracteristica a
scorpionilor este existenta unei perechi de tentacule pentru mestecare deasupra orificiului bucal care se termina tot in foarfece si pe langa acestea
niste anexe in forma de pieptene la partea inferioara a corpului. Inca nu se cunosc exact functiile acestora, dar se presupune ca ajuta la respiratie
sau folosesc la sesizarea vibratiilor solului. Culoarea scorpionilor este foarte variabila, gasim astfel scorpioni de culoare maro sau chiar neagra.
Sub umbra intunericului
Familia paianjenilor nu se confunda cu insectele, chiar daca aceste doua clase au trasaturi asemanatoare, specile lor sunt de dimensiuni
mici, au schelet exterior si au mai mult de doua perechi de picioare, scorpionii insa - ca si paianjenii se deplaseaza pe patru perechi de picioare.
Scorpionii, contrar multor specii de insecte, nu au antene pentru orientare. Ei vaneaza noaptea, iar in timpul zilei se retrag in crapaturi, sub pietre
sau frunze, sau chiar in cladiri parasite, goale. Probabil ca tocmai din aceasta cauza, in urma evolutiei s-a format in acest fel modul lor de viata,

pentru ca principalele prazi printre care specii de tarhani si greieri ies din ascunzisuri in timpul noptii. Faptul ca scorpionii prefera crapaturile
sau adapostul pietrelor poate i periculos pentru om, pentru ca se poate intampla sa-si faca ascunzatoare in imbracaminte, incaltaminte sau in sacii
de dormit, iar daca este deranjat in timpul odihnei poate intepa cu usurinta proprietarul acestor obiecte.
Veninul scorpionilor
Daca este speriat sau atacat, scorpionul isi indoaie coada deasupra capului si isi inteapa dusmanul. Exista doua tipuri principale de
venin :primul omoara sau paralizeaza doar nevertebratele, asupra omului nu are un efect mai grav decat intepatura unei viespi, chiar daca
peovoaca intepaturi usturatoare. Al doilea tip de venin poate insa sa provoace moartea omului deoarece paralizeaza inima si nervii care inerveaza
muschii toracelui. Acest tip de venin este produs de mai multe tipuri de scorpioni ; acestia pot sa omoare cu o intepatura un caine in doar sapte
minute, un om in cateva ore si sunt foarte periculosi pentru copii. Sansele de supravietuire cresc insa foarte mult daca victimei i se administreaza
antidotul corespunzator.
Chiar daca sunt intalniti in primul rand in tinuturile calde, scorpionii se regasesc pe fiecare continent si insula mai mare, cu exceptia
Greonlandei, Antarcticii, si Noii-Zeelande. Scorpionii pot fi gasiti si in Europa, in partea nordica, pana in Germania, si o specie numita
Euscorpius flavicaudis s-a gasit si in insulele britanice, dar specia aceasta nu este periculoasa pentru om.

Vanatoarea si hrana
Scopionul isi localizeaza prada in timpul vanarii cu ajutorul curentilor de aer sau din vibratiile terenului. Dupa ce o localizeaza, se apropie
de ea si se arunca asupra sa si o prinde cu ajutorul foarfecelor. In acel moment este aproape sigur invingator pentru ca in caz de nevoie isi indoaie
coada si isi omoara prada cu ajutorul veninului. Gura scorpionilor nu este foarte mare, de aceea trece destul de mult timp pana cand reusesc sa
taie in bucati si sa consume prada cu ajutorul organelor bucale. Tesuturile moi si fluidele ajung in stomacul scorpionilor. Ei nu trebuie sa vaneze
zilnic datorita sistemului lor digestiv deosebit de eficient ;la fel, organismul lor utilezeaza foarte bine si continutul de apa al umorii prazilor.
Ciclul de viata
Unele specii de scorpioni au un dans nuptial rafinat care poate dura mai multe ore. Masculul o prinde pe femela de picioarele de pipait si o
impinge inainte si inapoi intr-o miscare du-te-vino. Sperma este ejaculata pe sol, iar femela o aranjeaza in asa fel incat aceasta sa ajunga in
orificiul genital. Sperma ajunsa in organele genitale ale femelei o poate fecunda de mai multe ori.
Femela poarta ouale in corp chiar si un an, iar progeniturile sunt aduse pe lume vii ; unele specii nasc un pui, altele chiar o suta. Astfel,
nasterea poate sa tina mai multe zile, dar la majoritatea speciilor are doua etape, cu o pauza de 24 de ore. De obicei, micii scorpioni vin pe lume
in intuneric, iar in primele zile se ingramadesc pe spatele mamei lor. Dupa aceea naparlesc, li se dezvolta un schelet exterior si astfel sunt gata sa
se desparta de mama lor.