12/8/2013

Metodologia cercetarii
stiintifice
Curs 3

Terminologie (1)
• PopulaŃia este o colecŃie (mulŃime) de indivizi,
obiecte sau date numerice obŃinute prin
masuratori ale cărei proprietăŃi trebuiesc
analizate.
• Eşantionul este o submulŃime a unei populaŃii.
• O variabilă de răspuns (simplu, variabilă) este o
caracteristică (de obicei numerică) care prezintă
interes în cazul fiecărui element (individ) al unei
populaŃii.
• Ex. vârsta studentului, culoarea părului, înălŃimea, greutatea, etc.
sunt variabile de răspuns în cazul populaŃiei: studenŃii de la
Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport.

1
 12/8/2013

Terminologie (2)
• Parametru - este o caracteristică numerică a unei
populaŃii.
• Ex. Procentul de studenŃi de la Facultatea de EducaŃie Fizică şi
Sport care au promovat toate examenele la sesiunea din iarnă -
este un exemplu de parametru în cazul populaŃiei: studenŃii de la
Facultatea de EducaŃie Fizică şi Sport.

• O statistică este o caracteristică numerică a unui

eşantion
• Ex. InălŃimea medie a 25 de studenŃi.

Culegerea informaŃiei (1)

• culegerea datelor este prima etapă a cercetarii

propriuzise
• se realizează în funcŃie de obiectivele propuse,
tipul studiului, timpul disponibil şi resurse umane
şi financiare
• Există două mari posibilităŃi de culegere:
1. În funcŃie de elementele studiate
2. În funcŃie de durata culegerii

2
 12/8/2013

Culegerea informaŃiei (2)

1. În funcŃie de durata culegerii:

• Culegerea exaustivă:
- toŃi subiecŃii populaŃiei pe care dorim să o studiem
- greu de realizat din cauza costurilor foarte mari
sau a alterării populaŃiei de studiu
• Prin eşantionare - utilă pentru populaŃii mari,
fonduri limitate

Culegerea informaŃiei (3)

1. În funcŃie de durata culegerii:

• Culegerea exaustivă:
- toŃi subiecŃii populaŃiei pe care dorim să o studiem
- greu de realizat din cauza costurilor foarte mari
sau a alterării populaŃiei de studiu
• Prin eşantionare - utilă pentru populaŃii mari,
fonduri limitate

3
 12/8/2013

PopulaŃia Ńintă

• orice colectivitate întreagă de oameni, animale,

plante sau obiecte de la care putem colecta date
• întregul grup care ne interesează, pe care dorim
să-l descriem sau să tragem concluzii despre el
• Pentru a putea realiza generalizări spre
populaŃia Ńintă deseori suntem obligaŃi să folosim
un eşantion (selecŃie)
• esantionul trebuie să fie reprezentativ pentru
populaŃia Ńintă

Eşantionul (1)

• grup de elemente selectate dintr-un grup mai

extins (populaŃia Ńintă)
• Metoda eşantionării este în general preferată
pentru că:
• PopulaŃia Ńintă este prea mare şi nu poate fi studiată
ca întreg
• Nu avem acces decât la parte din populaŃia de studiu
• Eşantioanele pot fi studiate mai rapid
• resursele necesare studiului sunt mai reduse

4
 12/8/2013

Eşantionul (2)

• pentru ca eşantionul să fie reprezentativ pentru

populaŃia studiată se folosesc tehnicile de
randomizare.
• Tehnicile de randomizare trebuie să satisfacă
două condiŃii principale:
1. condiŃie de ordin cantitativ – numărul elementelor
dintr-un eşantion (volumul selecŃiei) să fie suficient
de mare
2. condiŃie de ordin calitativ - eşantionul trebuie extras
aleator din populaŃia Ńintă

Eşantionul (3)

Eşantionarea probabilistică este metoda cea mai folosită

pentru a realiza reprezentativitatea eşantionului

Există patru tipuri de eşantionări:

1. Simplu randomizat
2. Sistematic
3. Stratificat
4. Cluster (în cuiburi)

5
 12/8/2013

Eşantionul simplu randomizat

• Fiecare element din populaŃia Ńintă are o şansă

egală, non zero, de a fi inclus în eşantion
• Se ia la întâmplare un număr de elemente egal cu
volumul eşantionului
• Dezavantajul: presupune cunoaşterea întregii
populaŃii Ńintă.

Eşantionul sistematic

• După aflarea volumului eşantionului şi a populaŃiei

Ńintă se calculează factorul de eşantionare (k),
împărŃind volumul populaŃiei Ńintă la volumul
eşantionului.
• Apoi fiecare al k-lea element este selectat spre
includere.
• Dezavantajul: presupune cunoaşterea întregii
populaŃii Ńintă.

6
 12/8/2013

Eşantionul „cluster” sau în cuiburi

• folosit în cazul unui studiu amplu (investigarea

populaŃiei unei întregi Ńări sau regiuni), datorită
imposibilităŃii de a investiga indivizi răspândiŃi în
întreaga zonă.
• se desemnează la întâmplare un număr calculabil
de grupuri populaŃionale „cuiburi”, extinse în toată
zona de studiu.
• la nivelul fiecărui „cuib” se aplică o tehnică
precedentă (sistematic sau simplu randomizat) de
selecŃie a cazurilor.

Tipuri de culegere a datelor

1. Culegere de tip eşantion reprezentativ - grupul de

indivizi incluşi în studiu sunt reprezentativi (calitativ
şi cantitativ) pentru populaŃia generală

2. Culegerea de tip eşantion sistematic - se

calculează factorul de eşantionare (k), împărŃind
volumul populaŃiei Ńintă la volumul eşantionului.

7
 12/8/2013

Culegere de tip eşantion reprezentativ

• Este necesar pentru acest tip de culegere a

datelor ca iniŃial să fie cunoscut volumul
eşantionului (calculabilă în funcŃie de prevalenŃă
şi precizie)
• Pentru evaluarea datelor culese se utilizează
tabelul de contingenŃă 2 x 2 astfel:

Tabelul de contingenŃă 2 x 2

Unde:
a – persoane expuse unui factor de risc care au boala studiată
b – persoane expuse unui factor de risc care nu au boala studiată
c - persoane neexpuse unui factor de risc care au boala studiată
d - persoane neexpuse unui factor de risc care nu au boala studiată

8
 12/8/2013

Tabelul de contingenŃă 2 x 2

Este posibilă din acest tip de culegere de date

(Culegere de tip eşantion reprezentativ)
calcularea:
1. PrevalenŃei unei afecŃiuni
2. FrecvenŃei expunerii
3. Gradul de asociere între factorul eventual de risc şi
afecŃiune

Culegere de tip eşantion sistematic

• Eşantionul sistematic se construieşte alegând fiecare al k-

lea element din cadrul eşsantionului.
• In această selecŃie se foloseşte tabela de numere
aleatoare o singură dată, pentru a determina punctul de
plecare
Ex. Dacă se consideră o populaŃie de 245 de studenŃi ai FacultăŃii de EducaŃie
Fizică şi Sport şi se doreşte un eşantion sistematic format din 15 studenŃi, atunci:
1) asociem fiecarui student un numar de la 1 la 245;
2) se calculeaza k (pasul de numarare) folosind urmatoarea relatie:
numarul de elemente din cadrul esantionului 245
k= = = 16
numarul de elemente din esantion 15

3) se alege punctul de plecare între 1 si numarul k cu ajutorul unui tabel de numere

aleatoare. Daca acest numar este 10, atunci obtinem esantionul: 10; 16; 32; 48; 64; 80; 96;
112; 128; 144; 160; 176; 192; 208; 234

9
 12/8/2013

Determinarea frecvenŃei

• După colectarea unui set de date urmează prelucrarea

primară a datelor.
• Determinarea frecvenŃei şi gruparea datelor este un
procedeu de prelucrae primară a datelor şi este utilizat
atunci când numărul datelor este mare.
Ex. Pentru a prezenta conceptul de frecvenŃă să considerăm următorul set de date:
3 2 2 3 2 4 4 1 2 2 4 3 2 0 2 2 1 3 3 1.

FrecvenŃa f (din coloana a doua) arată de câate ori apare valoarea variabilei x în
setul de date:

10