CURRICULUMUL NAŢIONAL

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Curriculum
pentru disciplina

LIMBA STRĂINĂ I

Clasele II-IV

Chişinău, 2010

1
Echipa de revizuire a Curricula, anul 2010

Coordonatori:
Ion Guţu, doctor conferenţiar, USM
Eugenia Brînză, consultant, Ministerul Educaţiei
Autori:
Ion Guţu, doctor conferenţiar. USM
Silvia Voroniuc, LT “Prometeu-Prim”, grad didactic superior
Elena Şapa, doctor conferenţiar, USM
Ana Gorea, doctor conferenţiar, USM
Tamara Lisnic, lector superlor, USM
Aurel Vatamaniuc, dr., IŞE
Caraivan Ana, Liceul Teoretic LT „M.Kogălniceanu”, Chişinău, grad didactic superior
Elena Genunchi, Liceul Teoretic LT „Hyperion”, Chişinău, grad didactic superior
Zinaida Mîrzenco, Liceul Teoretic „Cervantes”, Chişinău grad didactic I
Tatiana Petcu, Liceul Teoretic “Gh.Asachi”, Chişinău, grad didactic superior
Caraivan Ana, Liceul Teoretic LT „M.Kogălniceanu”, Chişinău, grad didactic superior
Elena Genunchi, Liceul Teoretic LT „Hyperion”, Chişinău, grad didactic superior
Leonid Covali, Liceul Teoretic „Cervantes”, Chişinău grad didactic I
Zinaida Mîrzenco, Liceul Teoretic „Cervantes”, Chişinău grad didactic I
Kojuşko Ludmila, Liceul Teoretic “D.Alighieri”, Chişinău, grad didactic superior
Botnari Violeta, Liceul Teoretic “D.Alighieri”, Chişinău, grad didactic superior
Loreta Gafton, Liceul Teoretic “M.Eminescu”, Chişinău, grad didactic superior
Oxana Abramova, Liceul Teoretic ”Puşkin”, Chişinău, grad didactic superior
Cazacu Angela, Liceul Teoretic “N.Iorga”, Chişinău grad didactic I
Frumuzachi Victoria, DGETS Chişinău, grad didactic I

Anul de ediţie 2006

Coordonatori:
Ion Guţu, doctor conferenţiar, USM
Teodor Balaban, doctor conferenţiar, USM
Eugenia Brnîză, consultant, ME
Autori:
Ion Guţu, doctor conferenţiar, USM
Aneta Guţu, doctor conferenţiar, ULIM
Ion Dumbrăveanu, doctor habilitat, profesor universitar, USM
Galina Burdeniuc, doctor habilitat, profesor universitar, USM
Elena Şapa, doctor conferenţiar, USM
Ana Gorea, doctor conferenţiar, USM
Tamara Lisnic, lector superior, USM
Veronica Gărbălău, conferenţiar, IŞE
Teodor Balaban, doctor conferenţiar, USM
Cornelia Cincilei, doctor conferenţiar. USM
Zinaida Radu, doctor conferenţiar, ULIM.

2
Echipa de revizuire a curriculum-ului:

Ion Guţu, doctor conferenţiar, USM

Oxana Abramova, Liceul Teoretic ”Puşkin”, Chişinău, grad didactic superior
Natalia Cojuhari, Liceul Teoretic "M.Eminescu ", Bălţi, grad didactic 1
Margarita Duşciac, Liceul Teoretic "Mircea Eliade” , Chişinău, grad didactic superior
Linda Gajdusec, dr., specialist în limba engleză, SUA
Maria Gîsca, Liceul "Prometeu Prim ", Chişinău, grad didactic superior
Virginia Iastremschi, Liceul Teoretic " Nicolae Iorga ", Chişinău, grad didactic superior
Zinaida Orfin, Liceul Teoretic " M. Eminescu ", Sîngerei, grad didactic superior
Tatiana Toma, Liceul Teoretic "Petru Movilă", Chişinău, grad didactic 1
Aurora Ţurcanu, Liceul Teoretic "Liviu Rebreanu ", Chişinău, grad didactic 1
Tatiana Varsulenco, Liceul Teoretic "Ştefan Vodă ",Vadul lui Vodă, grad didactic 1

3
 PRELIMINARII

Curriculumul la disciplina Limbi Străine I pentru învăţămîntul primar constituie un

document conceptual integrator al disciplinei date şi este modernizat din perspectiva trecerii de la
modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective la modelul centrat pe competenţe, adică pe
produs sau pe achiziţiile finale ale procesului complex de proiectare-predare-învăţare-evaluare.
E de menţionat faptul că formarea unui sistem pertinent de competenţe reprezintă un proces de
durată, care poate avea caracter interdisciplinar şi/sau transversal, aşa încît nu putem vorbi de
formarea unei competenţe doar în cadrul unei lecţii, modul sau semestru, cum ar fi competenţele
comunicative sau socioculturale la Limba străină I. E un demers complex şi de mare parcurs
educativ, care ţinteşte sfîrşitul unei trepte şcolare sau o poate chiar depăşi, lăsînd în seama
lecţiilor, a unităţilor de conţinut şi a tri/semestrelor formarea de subcompetenţe în baza fostelor
obiective de referinţă.
Comunicarea într-o limbă străină, recunoscută ca una din competenţele-cheie europene, se
bazează pe abilitatea de a înţelege, exprima şi descifra gînduri, sentimente şi fapte atît pe cale
orală, cît şi scrisă, la nivelul celor patru deprinderi integratoare (audiere, vorbire, citire şi
scriere), într-o gamă potrivită de contexte sociale stabilite de Cadrul European Comun de
Referinţă pentru Limbi (CECRL) – profesional, public, educaţional şi personal – prin
reajustarea la dorinţele şi nevoile individului. Totodată, domeniul comunicării într-o limbă
străină apelează şi la abilităţi de interacţiune şi mediere, fiind completat în eventualitate de alte
domenii educaţionale, definitivate de Curriculumul de limbi străine din Massachussets (CLSM),
sursă ce a stat la baza elaborării în 2008 a unui alt curriculum din republică - Curriculumul de
franceză pentru clasele bilingve (CFCB). Astfel, domeniul comunicării este completat de cel al
culturii (formarea competenţelor socioculturale în baza familiarizării cu cele două culturi prin
prisma limbii materne şi străine), comparaţiei (formarea mai ales a competenţelor metodologice
prin prisma deprinderii de a învăţa să înveţi), conexiunii (formarea mai ales a competenţelor
interdisciplinare prin prisma iniţierii în alte discipline) şi comunităţii (formarea mai ales a
competenţelor civice de ordin atitudinal şi axiologic în cadrul comunităţii de origine (a limbii
materne) şi a celei de primire (a limbii străine). Valabilitatea integrală a acestora ţine de formarea
generală a individului pînă la ciclul de liceu. Pentru ciclul primar nivelul performanţei va fi atins
şi realizat doar în cadrul domeniilor comunicării , cu sensibilizare uşoară în domeniile culturii,
comparaţiei şi conexiunii între diferitele limbi, conform moştenirii şi cadrului lingvistic al
individului, variind în baza celor patru deprinderi integratoare tradiţionale.
La modernizarea Curriculum-ului pentru ciclul primar s-a ţinut cont de următorii factori:
 specificul structurii sistemului de învaţamînt din Republica Moldova;
 experienţa acumulată în domeniul curricular de comunitatea profesorală din republică
 integritatea concepţiei curriculare la nivelul ciclului primar şi asigurarea continuităţii
predării în funcţie de contextul şi nevoile de comunicare ale elevului;
 recomandările documentelor europene privind achiziţionarea competenţelor-cheie în
cadrul învăţămîntului obligatoriu;
 racordarea competenţelor elevilor la nivelurile de performanţă prevăzute de CECRL;
 coordonarea conţinuturilor educaţionale cu disciplinele limitrofe ale ciclului primar ;
 ajustarea conţinuturilor educaţionale la particularităţile psihofiziologice ale elevilor.
Factorii în cauză au determinat concepţia Curriculumului la disciplina Limbi Străine I pentru
nivelul primar să pună accentul pe formarea la elevi a competenţelor iniţiale de receptare şi
producere a unor expresii sau fraze simple, de uz foarte curent pe teme familiare în formă orală şi
scrisă, asistate de competenţele culturale începătoare, în calitate de fundament pentru dezvoltarea
lor ulterioară la nivelul gimnazial. În acest scop, Curriculumul prevede eşalonarea corectă şi
dozarea adecvată a materialului de program cu specificarea finalităţilor concrete pentru fiecare
clasă aparte, cu luarea în considerare a particularităţilor de vîrstă şi de învăţare ale elevilor
claselor primare. La finele învăţămîntului primar elevii vor poseda competenţe şi subcompetenţe
la Limba străină I la nivelul A1 al descriptorilor CECRRL.

4
 STRUCTURA CURRICULUMULUI LA LIMBAPreliminarii
STRĂINĂ I PENTRU CICLUL
PRIMAR
Concepţia didactică a disciplinei

Competenţe-cheie/transversale

Competenţe transdisciplinare

Competenţe specifice disciplinei

Subcompetenţe, conţinuturi, activităţi

Subcompetenţ Subcompetenţ
Subcompetenţ e e
e II
Clasa Conţinuturi
Clasa III Conţinuturi
Domenii Clasa IV
Conţinuturi
Domenii şi conţinuturi
Domeniilingvistice şi tematice
Activităţi Activităţi
Domenii
Activităţi

Clasa II Clasa III Clasa IV

Domenii Domenii Domenii
Conţinuturi Conţinuturi Conţinuturi
Nivelul A1

Strategii didactice

Strategii de evaluare

Bibliositografia

ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Statutul Aria curriculară Clasa Nr. de unităţi de Nr. de ore pe

disciplinei conţinuturi pe clase an
Obligatorie Limbă şi comunicare II 3 unităţi de conţinut în 68
III evoluţie de la an la an 68
IV 68

Notă: Unitatea de conţinut echivalează cu o temă majoră a disciplinei Limba străină I.

5
 Curriculumul modernizat la Limba străină I este destinat profesorilor de limbi străine în
calitate de document oficial şi în scopul facilitării şi eficientizării procesului de predare-învăţare-
evaluare a disciplinei, servind desigur şi ca reper pentru autorii de manuale şi suporturi didactice
la această disciplină.

I. CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI

Concepţia didactică a disciplinei asigură o viziune coerentă şi logică asupra predării-învăţării-
evaluării limbilor străine la nivelul ciclului primar şi vizează cu preponderenţă dimensiunea
comunicativ-acţională a limbii în formarea tipului respectiv de competenţe. Prezentul document
abordează competenţa şcolară ca un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi,
deprinderi şi atitudini, dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de
realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor
probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Comunicarea în limba străină este una
din cele opt competenţe-cheie elaborate de Grupul de lucru B al Comisiei Europene în noiembrie
2004 şi care sunt necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii. La nivelul ciclului primar, demersul
de formare a competenţelor va ţine cont de faptul că elevii se află în proces de continuă
dezvoltare a deprinderilor psiho-motorii, că perioada de concentrare asupra unei activităţi este
redusă şi că elevii au nevoie de material ilustrativ concret pentru a însuşi şi conştientiza
conţinuturile limbii străine studiate.
Revizuirea Curriculumului de Limbi străine pentru ciclul primar presupune următoarele
premise:
 proiectarea curriculară centrată pe competenţe, dezvoltarea de strategii didactice care să
formeze aceste competenţe;
 proiectarea unui set unitar de competenţe generale şi specifice limbilor străine din
perspectiva modelului comunicativ-funcţional şi acţional de predare/învăţare;
 corelarea competenţelor specifice cu o serie de forme de prezentare a conţinuturilor;
 proiectarea conţinuturilor de predare în funcţie de nevoile şi competenţele de comunicare;
 corespunderea mai multor conţinuturi unei competenţe specifice disciplinei;
 corelarea treptată şi permanentă la nivelurile de performanţă ale CECRL;
 asigurarea continuităţii şi progresiei de la o clasă la alta, ţinînd cont de competenţele care
se formează la elevi;
 asigurarea unui demers didactic personalizat, instrumentul acestuia fiind unitatea de
învăţare.
Profesorul încadrat în predarea limbii străine în ciclul primar poate găsi activitatea sa atît
meritorie, cît şi solicitantă. Ca să poată beneficia din plin de această activitate, profesorul trebuie
să-şi cunoască foarte clar misiunea şi rezultatele la care se poate aştepta de la elevii săi. În acest
scop, profesorul va lua în calcul următoarele particularităţi de învăţare ale elevilor din ciclul
primar:
- abilitatea de a descifra sensurile mesajelor fără a înţelege sensul fiecărui cuvînt în parte
(memorarea frazelor întregi şi asocierea lor cu un anumit context);
- abilitatea de a utiliza cunoştinţele limitate pentru a crea situaţii de comunicare fără a se
inhiba;
- abilitatea de a învăţa şi în mod indirect (prin imagini, reprezentări etc.);
- abilitatea de a găsi plăcere în comunicare;
- abilitatea de a inventa şi a dezvolta imaginaţia;
Proiectarea-realizarea procesului didactic la limbile străine în ciclul primar se va baza pe
următoarele principii:
- principiul dezvoltării armonioase a personalităţii elevului;
- principiul repetării şi reciclării materialului prin varierea activităţilor şi strategiilor de predare;
- principiul ilustrativităţii în prezentarea materialului didactic;
- principiul accesibilităţii (de la simplu la compus) în prezentarea conţinuturilor;
- principiul abordării individualizate;

6
- principiul personalizării (sensibilizării individuale);
- principiul achiziţionării active a cunoştinţelor, aptitudinilor şi atitudinilor
- principiul abordării comunicative a conţinuturilor lingvistice şi tematice;
- principiul abordării interculturale;
- principiul coparticipării active a elevului la procesul de predare-învăţare-evaluare.

II. COMPETENŢE-CHEIE/TRANSVERSALE
Competenţele-cheie reprezintă un pachet multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe,
abilitaţi şi atitudini ce serveşte drept fundament pentru învăţarea ca parte a educaţiei ce se
realizează pe tot parcursul vieţii. Ansamblul de competenţe-cheie/transversale definit pentru
sistemul educaţional al Republicii Moldova a fost stabilit pe baza celor opt competenţe-cheie
elaborate de Comisia europeană în noiembrie 2004 şi conform profilului absolventului. Prin
completare, putem enumera următoarele tipuri de competenţe-cheie:
I. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat
II. Competenţe de comunicare într-o limbă străină
III. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi
IV. Competenţe interpersonale, civice, morale
V. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
VI. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale
VII. Competenţe culturale şi interculturale
VIII. Competenţe antreprenoriale
IX. Competenţe acţional-strategice
X. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare

III. COMPETENŢE CHEIE/TRANSVERSALE ŞI TRANSDISCIPLINARE PENTRU

TREAPTA PRIMARĂ DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Acest tip de competenţe derivă din competenţele-cheie, depăşeşte cadrul unei discipline
concrete şi se formează în baza mai multor discipline:
Competenţe de a învăţa să înveţi
 Competenţe de acumulare şi sistematizare a informaţiilor din diverse surse;
 Competenţe de învăţare prin autoformare şi autoghidare;
Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat
 Competenţe de realizare a deprinderilor integratoare în situaţii de învăţare şi
comunicare cotidiană;

Competenţe de comunicare într-o limbă străină

 Competenţe de actualizare a deprinderilor integratoare în situaţii concrete de învăţare
şi comunicare ;
 Competenţe de interacţionare prin mesaje scurte, aplicînd un minimum lexical şi
gramatical în limba dată;

Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie

 Competenţe de observare şi utilizare a diverselor forme şi instrumente de
măsurare şi sistematizare a informaţiei despre lume;
 Competenţe de exploatare a operaţiilor matematice de bază pentru a
soluţiona probleme în activitatea de învăţare;
 Competenţe de formare comportamentală în raport cu natura pe baza
cunoaşterii relaţiei „cauză - efect”.
Competenţe acţional-strategice
 Competenţe de comportare în funcţie de propriile aptitudini, eforturi şi succese;
 Competenţe de acţionare conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă;

7
 Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC)
 Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi odihnei;

Competenţe interpersonale, civice, morale

 Competenţe de interacţionare eficientă cu mediul animat şi inanimat;
 Competenţe de conştientizare a valorilor familiei, clasei, şcolii, a relaţiilor de
prietenie;
 Competenţe de identificare a apartenenţei naţionale, de conştientizare a valorilor
naţionale, de respectare a normelor de comportament legate de simbolurile Republicii
Moldova;

Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare

 Competenţe de manifestare a atitudinii pozitive şi a autoîncrederii;
 Competenţe de autoreflecţie, autoevaluare şi autocontrol în activitatea de învăţare, în
relaţiile cu alte persoane;
 Competenţe de autoresponsabilizare faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa, faţă de
obiectele personale;
 Competenţe de autosecurizare;

Competenţe culturale, interculuturale

 Competenţe de exploatare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi
autoexprimare;
 Competenţe de respectare a diversităţii umane, de recunoaştere a drepturilor
persoanelor ce reprezintă diferite culturi;

Competenţe antreprenoriale
 Competenţe de iniţiere a jocurilor, activităţilor în grup şi contactelor cu colegii săi.

IV. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI

Competenţele specifice disciplinei Limba străină I la nivelul ciclului primar reies din
competenţele-cheie şi transdisciplinare, din domeniile curriculare de bază şi din cunoaşterea
sistemului şi funcţiilor limbii străine studiate. Acest proces are loc în strictă dezvoltare şi fuziune
cu deprinderile integratoare ale studierii şi folosirii limbii străine ca instrument de comunicare
pluridimensională în cadrul mai multor domenii curriculare racordate la nivelul primar şi
identificate de Cadrul European (public, privat, educaţional) şi de concepţia americană a CLSM
(comunicare, cu sensibilizare în cultură, comparaţie şi conexiune). Transformarea
subcompetenţelor în competenţe specifice, extinderea şi diversificarea competenţelor specifice
disciplinei se vor efectua pe durata întregului parcurs educaţional cu trecere de la o unitate de
conţinut la alta, de la o treaptă şcolară la alta.

DOMENIUL COMUNICARE
În cadrul domeniului comunicării la limba străină I sunt formate:
 competenţe lingvistice (competenţa lexicală, gramaticală, semantică, fonetică,
ortoepică, ortografică)
 competenţe comunicative (competenţa de receptare şi producere a mesajelor orale
simple; competenţa de receptare şi producere a mesajelor scrise simple)
 competenţe pragmatice (competenţa discursivă, de interacţiune simplă, de
mediere)
Acest tip de competenţe este primordial pentru disciplina dată şi va fi supus pe tot parcursul
educaţional evaluării multiple şi diverse.
DOMENIUL CULTURĂ
8
 În cadrul domeniului culturii la Limba străină I este iniţiată formarea :
 competenţelor culturale (elemente de competenţe în tradiţiile şi obiceiurile
culturale ale ţării limba căreia este studiată)
Acest tip de competenţe este complementar celui format de domeniul comunicării în limba
străină respectivă şi va fi supus începînd cu ciclul gimnazial atît evaluării, cît şi autoevaluării
multiple şi diverse.
DOMENIUL COMPARAŢIE
În cadrul domeniului comparaţiei la Limba străină I este iniţiată formarea:
 competenţelor metodologice (elemente de competenţe de autoinstruire, de
autoevaluare, de conlucrare şcolară cu profesorii şi colegii, de mînuire a
instrumentelor de predare şi învăţare a limbii străine I, de sensibilizare a
metodelor de învăţare etc. şi care pot fi întrunite în deprinderea de a învăţa să
înveţi).
Aceste competenţe sau subcompetenţe sunt complementare, dar foarte necesare mai ales la
această treaptă cînd elevul deprinde primele metode de a învăţa, se iniţiază în specificul
colaborării şcolare, în specificul predării şi învăţării limbii străine, în nevoia cunoaşterii şi
manipulării cu variate instrumente educative (ghidul elevului, dicţionarul, glosarul, ordinatorul,
magnetofonul, televizorul etc.) şi vor fi supuse începînd cu ciclul gimnazial atît procesului de
evaluare, cît şi celui de autoevaluare multiplă şi diversă.
DOMENIUL CONEXIUNE
În cadrul domeniului conexiunii la Limba străină I este iniţiată formarea:
 competenţelor interdisciplinare (elemente de competenţe interlingvistice şi
interculturale în baza limbilor învăţate).
Competenţele interdisciplinare reprezintă un sistem de cunoştinţe, aptitudini, atitudini şi
valori acumulate pe durata întregului parcurs educativ şi care încep să fie formate mai ales la
ciclul gimnazial cînd se realizează deschiderea spre mai multe limbi şi discipline limitrofe. La
nivelul ciclului primar are loc doar sensibilizarea în formarea acestor tipuri de competenţe, mai
bine zis subcompetenţe, prin iniţierea deprinderilor de a observa, identifica şi evalua îndeosebi
asemănările dintre limbi pentru a facilita predarea-învăţarea-evalurea subsistemelor gramaticale,
ortoepice, lexicale, semantice, ortografice ale limbii străine şi materne. Competenţele date vor fi
supuse începînd cu ciclul gimnazial atît procesului de evaluare, cît şi celui de autoevaluare.
În mod schematic, corelaţia dintre toate domeniile Cadrului European şi cele ale CLSM în
asociere relativă cu tipurile de competenţe adecvate fiecărui domeniu ar fi următoarea:

Domeniile Domeniile Curriculumului de Tipuri de competenţe

Cadrului Limbi Străine din Massachussets asociate
European
Comun de
Referinţă
pentru Limbi
Educaţional Comunicare/Cultură/Comparaţie/Conexiune/ lingvistice comunicative
Comunitate pragmatice socioculturale
interdisciplinare metodologice
civice
Public Comunitate/Cultură civice
socioculturale
Personal Comunitate/Cultură civice
socioculturale

9
 metodologice
Profesional Comparaţie/Conexiune/Comunitate interdisciplinare
civice

Dacă ne-am referi doar la domeniile CLSM, care permit o viziune mai clară şi o
corespondenţă mai categorică între domenii şi competenţe, atunci am avea următoarea schemă :

Domenii curriculare Tipuri de competenţe adecvate

Comunicarea lingvistice, comunicative, pragmatice
Cultura socio/ pluriculturale
Conexiunea interdisciplinare
Comparaţia metodologice (a învăţa să înveţi)
Comunitatea civice (atitudinale, axiologice)

Treapta ciclului primar actualizează o parte din aceste domenii, adică

educaţional/comunicarea, fără referinţe la cel profesional al CECRL şi doar cu sensibilizare în
cele ale culturii, comunităţii şi conexiunii din CLSM. Competenţele specifice disciplinei la
treapta ciclului primar îi asigură elevului abilitatea de a susţine un dialog la nivel începător şi de
a comunica în scris în limba străină studiată prin:
a) însuşirea unui vocabular minimum de 200-250 unităţi lexicale la finele fiecărei clase
b) cunoaşterea normelor gramaticale de formulare a unui mesaj simplu în formă orală
şi scrisă
c) utilizarea deprinderilor de comunicare în limba străină în situaţii simple şi concrete
d) raportarea celor învăţate la viaţa sa personală
e) cunoaşterea elementelor de cultură a ţării limba căreia o învaţă
f) asimilarea formelor şi mijloacelor de colaborare şcolară cu profesorul şi colegii, de
mînuire a instrumentelor educative
g) sesizarea unor asemănări dintre limbile studiate

V. SUBCOMPETENŢE, CONŢINUTURI, ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

ŞI EVALUARE PE CLASE
Formarea competenţelor specifice Limbii străine I la ciclul primar se produce în cadrul
domeniilor comunicării, cu iniţiere în cele ale culturii, conexiunii şi comparaţiei, şi în baza
subcompetenţelor prevăzute pentru fiecare clasă. Subcompetenţele, la rîndul lor, sunt actualizate
de către profesori la lecţii prin formularea fostelor obiective de referinţă şi sunt coordonate în
paralel cu variate forme de prezentare a conţinuturilor şi cu diverse activităţi de învăţare şi
evaluare cu caracter de recomandare.

CLASA A II-A
Domeniul Comunicare

Competenţa de bază : Receptarea mesajelor orale

Subcompetenţe Forme de Activităţi de învăţare şi

prezentare a evaluare (recomandate)
conţinuturilor

Subcompetenţa fonologică Înregistrări audio Exerciţii de pronunţie a

1.1. Recunoaşterea sunetelor şi Cuvinte simple sunetelor şi grupurilor de sunete.
grupurilor de sunete specifice

10
limbii străine, rostite izolat şi în
cuvinte.
1.2.Distingerea în fluxul verbal a Înregistrări audio Reproducerea cu exactitate a
cuvintelor şi sintagmelor simple şi Cuvinte şi sintagme modelelor de intonaţie şi de
scurte, care conţin sunete, modele simple pronunţie a fonemelor specifice
de intonaţie, fenomene specifice limbii studiate. Exerciţii de
limbii străine, emise lent, clar şi pronunţie. Exerciţii de
repetat. identificare.
Subcompetenţa semantică Enunţuri simple şi Exerciţii de eliminare a
1.3. Identificarea sensului scurte. cuvântului intrus. Exerciţii de
cuvintelor în enunţuri simple delimitare a cuvintelor în
enunţuri.
Subcompetenţa sociolingvistică Dialoguri simple şi Exerciţii de corelare: imagine
1.4.Identificarea intenţiei de scurte. enunţ.
comunicare şi a formulelor de Înregistrări audio Răspunsuri la întrebări.
politeţe elementare pentru a stabili
un contact social (a saluta, a
răspunde la salut, a (se) prezenta,
a-şi lua rămas bun).
Subcompetenţa funcţională Enunţuri simple şi Exerciţii de răspuns la întrebări
1.5.Recunoaşterea întrebărilor şi scurte. privitor la identitatea unei
răspunsurilor simple şi scurte Înregistrări audio persoane familiare (membru al
referitoare la identitatea personala, a familiei, prieten): nume,
unei persoane familiare, la obiecte prenume, naţionalitate, vârstă,
familiare, emise lent, clar şi repetat. adresă.
1.6.Identificarea sensului Instrucţiuni şi Executarea în mod adecvat ( în
instrucţiunilor şi indicaţiilor scurte şi indicaţii scurte şi grup sau individual) a
simple privind activităţi de învăţare, simple instrucţiunilor referitoare la
formulate direct, în limbaj standard, activităţi de învăţare (scrie,
articulate lent, clar şi repetat. citeşte, repetă, copiază,
colorează, bifează, priveşte,
arată, repetă, răspunde, etc.).
Jocuri de executare a unor
comenzi orale formulate de
profesor sau elevi.

Competenţa de bază: Producerea mesajelor orale şi interacţiunea orală

Subcompetenţe Forme de Activităţi de învăţare şi
prezentare a evaluare(recomandate)
conţinuturilor

Subcompetenţa fonologică Sunete, cuvinte Exerciţii de pronunţie corectă a

2.1.Reproducerea unor sunete şi sunetelor şi grupurilor de sunete.
grupuri de sunete specifice limbii
străine, izolat şi în cuvinte.
2.2.Reproducerea unor modele de Enunţuri scurte şi Exerciţii de pronunţie conform
intonaţie şi fenomene specifice simple modelului. Reproducere de
limbii străine. enunţuri simple cu intonația
adecvată.
Subcompetenţa sociolingvistică Enunţuri scurte şi Dialoguri scurte reproduse după
2.3.Reproducerea unor enunţuri simple. model. Simularea situațiilor de
simple şi formule de politeţe pentru Formule de salut comunicare orala (profesor-elev,

11
 a stabili un contact social (a saluta, Dialoguri scurte şi elev-elev), respectîd norme de
a răspunde la salut, a (se) prezenta scurte. eticheta verbala. Exerciţii de
a-şi lua rămas bun). utilizare a formulelor de
adresare, salut, prezentare.
Subcompetenţa lingvistică Enunţuri scurte şi Utilizarea enunţurilor
Subcompetenţa pragmatică simple. memorizate pentru a se prezenta,
2.4.Reproducerea unor răspunsuri şi Formule de a prezenta persoane familiare, a
întrebări simple referitoare la prezentare. identifica obiecte familiare.
informaţii de ordin personal, la Prezentarea unei persoane
necesităţi imediate, identificare de familiare: nume, prenume,
persoane şi obiecte familiare vârstă, naţionalitate, adresa.
Solicitare şi oferire de obiecte.
Subcompetenţa fonologică Dialoguri scurte şi Recitări de poezii. Interpretări de
2.5.Reproducerea unor dialoguri, simple, cântece, cântece.
poezii, cântece scurte şi simple. poezii

Competenţa de bază: Receptarea mesajelor scrise

Subcompetenţe Forme de Activităţi de învăţare şi evaluare
prezentare a (recomandate)
conţinuturilor

Subcompetenţa ortografică Alfabetul. Grupuri de

Asocierea grupurilor de litere cu
3.1.Recunoasterea literelor, litere. sunetele corespunzătoare.
grupurilor de litere, silabelor, izolat Litere majuscule si
Asocierea cuvintelor cunoscute cu
si in cuvinte, in textul tipărit şi în litere mici, de tipar şi
transcrierea lor fonetica. Asocierea
de mână cuvântului cu imaginea
textul scris de mână
Cuvinte simplecorespunzătoare. Exerciţii de
lectură selectivă.
3.2.Recunoaşterea semnificației Enunţuri simple şi Selectarea enunţurilor
unor semne de punctuaţie: punct, scurte exclamative şi interogative. Citirea
virgulă, semn de întrebare, semn de enunţurilor cu intonaţia impusa de
semnele de punctuaţie. Adaptarea
exclamare.
intonaţiei la tipul enunţului.
Subcompetenţa lingvistică Enunţuri simple şi Răspuns la întrebări: Cine ? Ce?
Subcompetenţa funcţională scurte. Cum? Exerciţii de tip adevărat/
3.3.Identificarea sensului unor Liste de cuvinte. fals. Exerciţii de restabilire a
cuvinte, sintagme şi enunţuri scurte Legende ale ordinii cuvintelor în enunţ.
şi simple, care identifică persoane, imaginilor. Exerciţii de completare a
enunţurilor cu informaţii adecvate.
animale, obiecte din anturajul
Recunoaşterea in text a unor
cunoscut şi imediat. cuvinte şi modele repetitive.
3.4.Distingerea raporturilor dintre Enunţuri simple şi Asocierea enunţului cu imaginea
enunţuri şi imaginile care le scurte. corespunzătoare. Reproducere de
însoţesc Imagini enunţuri pe bază de desene.

3.5.Identificarea sensului Indicaţii şi Realizarea indicaţiilor simple

unor indicaţii şi instrucţiuni scurte instrucţiuni scurte şi privind activităţi de învăţare.
şi simple simple

Subcompetenţa fonologică Enunţuri scurte si Pronunţarea corecta a grupurilor de

simple litere, a cuvintelor, a sintagmelor
12
 3.6. Citirea cu voce tare a unor Poezii şi cîntece studiate. Exerciţii de citire cu voce
enunţuri simple şi scurte respectînd scurte şi simple tare (individual, pe roluri),
regulile de fonologie. respectând modelul.

Competenţa de bază : Producerea mesajelor scrise şi interacţiunea scrisă

Subcompetenţe Forme de Activităţi de învăţare şi evaluare
prezentare a (recomandate)
conţinuturilor

Subcompetenţa ortografică Litere, grupuri de Exerciţii de transcriere respectînd

4.1. Reproducerea/copierea literelor litere, semne modelul. Completarea cuvintelor
(majuscule, mici), grupurilor de diacritice (conform cunoscute cu grupurile de litere
litere, izolat sau în cuvinte standardelor de adecvate, respectând relaţia
cunoscute conţinut) sunet/grafie.
4.2.Reproducerea semnelor Semne diacritice, Exerciţii de copiere, de transcriere
diacritice, simbolurilor fonetice simboluri fonetice a cuvintelor cunoscute.
specifice limbii străine. (conform
standardelor de
conţinut)
4.3.Scrierea semnelor de punctuaţie Punctuaţia. Semne de Copierea unor substantive proprii, a
(punctul, virgula, semnul întrebării, punctuaţie (în unor propoziţii enunţiative,
semnul exclamării) propoziţii simple). interogative, exclamative. Exerciţii
de plasare a semnelor de
punctuaţie, înţelegând contextul.
Exerciţii de ordonare corectă a
cuvintelor într-o propoziţie.
4.4.Scrierea lizibilă şi îngrijită, Regulile scrisului Exerciţii de scriere a literelor,
respectând forma şi mărimea lizibil, uniform şi grupurilor de litere, silabelor,
literelor, înclinaţia uniformă, îngrijit. cuvintelor şi propoziţiilor,
spaţiului dintre cuvinte. respectând regulile scrisului.
Copierea enunţurilor din manual.
Scrierea denumirilor de obiecte de
uz cotidian, expresiilor utilizate
frecvent.
Subcompetenţa lexicală Cuvinte, simple Copierea corectă şi lizibilă a unor
Subcompetenţa gramaticală Propoziţii simple cuvinte izolate: denumiri de
4.5 Reproducerea unor cuvinte, rechizite şcolare, fructe, legume,
sintagme, propoziţii simple, membrii unei familii, etc. Exerciţii
respectînd modele scrise. de completare a unui rebus ilustrat.
Realizarea unor etichete pentru a
personaliza lucrările elevilor.
Subcompetenţa ortografică Litere, grupuri de Exerciţii de transcriere. Dictări de
Subcompetenţa ortoepică litere, cuvinte simple, litere, cuvinte cunoscute.
4.6.Realizarea legăturii dintre cunoscute
pronunţia, imaginea scrisă a
literelor, grupurilor de litere,
cuvintelor cunoscute şi scrierea lor.

Domeniul Cultură
Competenţa culturală: iniţierea în cunoaşterea altor culturi

13
Subcompetenţe Forme de Activităţi de învăţare şi
prezentare a auto/evaluare (recomandate)
conţinuturilor

1. Crearea şi dezvoltarea curiozităţii Discuţii, dialoguri Activităţi de observare, individuală

lingvistice, interesului pentru studiul simple. Fotografii, şi colectivă, cu sprijinul
limbii străine şi al culturii spaţiului desene, imagini. profesorului, a unor imagini,
alofon Colecţii de obiecte desene, fotografii referitoare la
culturale (vederi, aspecte ale vieţii din spaţiul alofon.
timbre, ambalaje...)
2. Conştientizarea existenţei unor Discuţii, dialoguri Selectare de informaţii referitoare
comportamente colective şi a unei simple. Fotografii, la societatea ţintă în diverse surse
organizări sociale diferite desene, imagini. de informaţii, inclusiv în limba
Înregistrări maternă, în vederea identificării
video/audio diferenţelor şi similitudinilor.
3. Formarea unor atitudini şi Discuţii, dialoguri Discuţii dirijate pe teme familiare.
concepţii care să dezvolte respectul simple. Jocuri de rol. Expunerea tuturor
de sine şi respectul celor din jur lucrărilor, caietelor elevilor în
vederea încurajării performantelor
individuale.
4. Descoperirea unei noi culturi a Dialoguri simple Dialoguri dirijate. Simulări de
comunicării şi adoptarea unor norme (scrise şi orale) situaţii de comunicare curente.
de comportament verbal şi însoţite de imagini. Vizionare de secvenţe video şi
nonverbal, în vederea stabilirii unui Înregistrări identificarea formulelor de politeţe
contact social (a saluta şi a răspunde video/audio standard. Observarea imaginilor,
la salut, a-şi lua rămas bun, a (se) fotografiilor referitoare la situaţii
prezenta ) cotidiene şi imitarea
comportamentului verbal şi
nonverbal asociat (gest, mimică,
postură, distanţă).
5. Cunoaşterea unor elemente Harta, documente Observarea unor fotografii, imagini
materiale ale universului alofon: ţara, iconografice care reprezintă aspecte
capitala caracteristice ţării alofone.
Localizarea pe harta a capitalei
ţării alofone.
6. Cunoaşterea unor nume şi Listă de nume şi Lectura şi scrierea unor nume
prenume tipice spaţiului alofon prenume tipice tipice. Selectarea unor nume care
au similitudini în limba maternă a
elevului.
7. Identificarea şi compararea Desene, imagini, Enumerarea membrilor unei familii
universului familiei (membrii unei poze tradiţionale. Prezentarea membrilor
familii tradiţionale, relaţii de Enunţuri simple familiei pe bază de desene, poze.
rudenie) Alcătuire de dialoguri simple
conform temei respective.
8. Cunoaşterea unor poezii, cântece, Poezii, cântece, Concurs de recitare
scurte dialoguri pentru copii care dialoguri scurte şi Serbări şcolare.
aparţin patrimoniului cultural al ţării simple, însoţite de
alofone imagini

Domeniul Conexiune
Competenţa de bază: conectarea la alte limbi şi discipline
Subcompetenţe Forme de Activităţi de învăţare şi

14
 prezentare a auto/evaluare (recomandate)
conţinuturilor

Competenţa interlingvistică: Cuvinte, enunţuri Activităţi de comparare a lexicului

iniţierea în asemănările dintre limbi simple in limbile cunoscute de elev (limba
1. Identificarea în enunţuri simple, maternă, limba străină).
scrise şi orale, a cuvintelor cu
similitudini lingvistice în limba
maternă a elevului
2. Identificarea culorilor Obiecte de diferite Asocierea culorii cu obiectul
culori, cârti de adecvat. Enumerarea fructelor si
colorat legumelor asociindu-le culorile.
3. Realizare de desene în cadrul unor Desene realizate Demonstrarea înţelegerii mesajului
activităţi de învăţare de elevi. oral sau scris, prin desen. Desenarea
portretului sau şi prezentarea lui
succintă.
4. Efectuarea acţiunilor de numărare Cifre, numere Numărarea cu voce a obiectelor din
până la 20 (oral) anturajul imediat (rechizite şcolare,
obiecte din clasă).
5. Scrierea corecta a cifrelor si Cifre, numere Scrierea cu litere a vîrstei sale, a
numerelor până la 10. vîrstei colegilor de clasă.
6. Identificarea lunilor anului şi a Enunţuri simple Asocierea lunilor cu anotimpul.
anotimpurilor. Imagini, desene Ghicitori despre anotimpuri.
7. Citirea şi scrierea corecta a Enunţuri simple Asocierea desenului cu denumirea
denumirilor de fructe si legume, Imagini, desene animalului. Enumerarea animalelor
animale de companie şi sălbatice sălbatice.
8. Ascultarea şi interpretarea Cîntece pentru Concurs pentru cea mai bună
cîntecelor copii interpretare a unui cîntec
9. Utilizarea inteligenţei chinestezice Indicaţii scurte şi Demonstrarea înţelegerii mesajului
(corporale) pentru a exprima simple oral sau scris, prin mimă.
nonverbal acte de comunicare, a Dialoguri dirijate.
realiza activităţi motrice, deplasări in Jocuri didactice
spaţiul clasei, jocuri didactice Elemente de gimnastică recreativă.

CLASA A III-A

Domeniul Comunicare
Competenţa de bază: Receptarea mesajelor orale
Subcompetenţe Forme de Activităţi de învăţare şi evaluare
prezentare a (recomandate)
conţinuturilor

Subcompetenţa fonologică Înregistrări audio Exerciţii de pronunţie a sunetelor

1.1. Recunoaşterea sunetelor şi Enunţuri simple şi grupurilor de sunete. Exerciţii de
grupurilor de sunete specifice limbii identificare a sunetelor.
străine, rostite izolat şi în contexte.
1.2. Distingerea in fluxul verbal a Înregistrări audio Reproducerea cu exactitate a
cuvintelor şi sintagmelor simple care Cuvinte şi sintagme modelelor de intonaţie şi de
conţin sunete, modele de intonaţie, simple pronunţie a fonemelor specifice
fenomene specifice limbii străine, limbii studiate. Exerciţii de
emise lent şi clar. discriminare auditivă a
propoziţiilor enunţiative,

15
 interogative, exclamative.
Subcompetenţa sociolingvistică Dialoguri simple Exerciţii de punere în
1.3.Identificarea intenţiei de Înregistrări audio corespondenţă a mesajului audiat
comunicare şi a formulelor de cu imaginea adecvată.
politeţe elementare în situaţii simple Activităţi de confirmare a
de interacţiune orală (a angaja şi a receptării prin realizare de desene,
încheia un schimb verbal faţă în faţă, notarea unor informaţii referitoare
a mulţumi şi a răspunde la la persoane, date, locuri.
mulţumiri, a identifica şi a localiza
persoane, obiecte, locuri, a oferi/ a
cere obiecte)
Subcompetenţa funcţională Instrucţiuni şi Executarea în mod adecvat ( în
1.4.Identificarea sensului indicaţii simple. grup sau individual) a
instrucţiunilor şi indicaţiilor scurte şi instrucţiunilor referitoare la
simple referitoare la activităţi simple, activităţi de învăţare (completează,
concrete, formulate direct, în limbaj plasează, etc.).
standard, articulate clar şi lent.
1.5.Identificarea sensului global al Înregistrări audio. Răspunsuri la întrebări: Cine? Ce?
enunţurilor simple care prezintă Enunţuri simple Cum este? Ce face?Când?Unde?
persoane, animale, obiecte, locuri Exerciţii de tip adevărat/ fals.
familiare din anturajul concret şi Exerciţii de asociere a enunțului cu
imediat, emise lent şi clar. imaginea adecvată.

Competenţa de bază: Producerea mesajelor orale şi interacţiunea orală

Subcompetenţe Forme de Activităţi de învăţare şi evaluare
prezentare a (recomandate)
conţinuturilor

Subcompetenţa fonologică Sunete, cuvinte Exerciţii de pronunţie corectă a

2.1.Articularea sunetelor şi sunetelor şi grupurilor de sunete.
grupurilor de sunete specifice limbii
străine, izolat şi în cuvinte.
2.2.Reproducerea modelelor de Enunţuri scurte
şi Exerciţii de pronunţie conform
intonaţie şi fenomenelor specifice simple modelului. Reproducere de
limbii străine enunţuri simple cu intonaţia
adecvată.
Subcompetenţa sociolingvistică Enunţuri simple. Dialoguri simple reproduse după
2.3.Reproducerea unor enunţuri Dialoguri simple model.
simple şi formule de politeţe Dialoguri dirijate.
elementare pentru a interacţiona oral Jocuri didactice
(a angaja şi a încheia un schimb Reproducerea unor formule de
verbal faţă în faţă, a mulţumi şi a politeţe simple în situaţii de
răspunde la mulţumiri, a identifica şi comunicare familiare.
a localiza persoane, obiecte, locuri,
a oferi/ a cere obiecte)
Subcompetenţa funcţională Enunţuri simple. Formulare de întrebări simple de
2.4.Producerea unor răspunsuri şi Dialoguri simple ordin personal (identitate,
întrebări simple adecvate unor domiciliu, persoane familiare), pe
situaţii curente din viaţa cotidiană, pe bază de suport verbal şi producere
baza modelelor de vorbire de răspunsuri simple.
2.5.Producerea unor enunţuri simple, Enunţuri simple Caracterizări succinte de persoane
izolate pentru a caracteriza sumar Monolog familiare pe bază de suport verbal.

16
 anotimpurile, persoane, obiecte, Imagini, desene, Descrierea succintă a imaginii pe
animale, locuri familiare, folosind fotografii bază de întrebări, suport de
cuvinte şi expresii simple, structuri cuvinte cunoscute. Descrieri
sintactice şi forme gramaticale succinte de anotimpuri, pe bază de
simple, memorizate. întrebări, imagini, suport de
cuvinte cunoscute.
Subcompetenţa fonologică Dialoguri simple, Redarea conţinutului unor
2.6.Reproducerea unor dialoguri, cântece, poezii dialoguri învăţate. Recitare de
poezii, cântece simple. poezii. Interpretare de cântece.

Competenţa de bază: Receptarea mesajelor scrise

Subcompetenţe Forme de Activităţi de învăţare şi evaluare
prezentare a (recomandate)
conţinuturilor

Subcompetenţa ortografică Cuvinte cunoscute Asocierea grupurilor de litere cu

3.1.Recunoasterea literelor, sunetele corespunzătoare.
grupurilor de litere şi a cuvintelor, Asocierea cuvintelor cunoscute cu
izolat şi în contexte, scrise cu transcrierea lor fonetica. Asocierea
cuvântului cu imaginea
caractere de tipar şi de mina
corespunzătoare. Exerciţii de
lectură selectivă.
3.2.Recunoaşterea semnificaţiei Enunţuri simple Selectarea şi citirea corecta a
unor semne de punctuaţie: două enunţurilor care conţin două
puncte, ghilimele, linia de dialog. puncte.
Subcompetenţa lingvistică Indicaţii şi Realizarea instrucţiunilor privind
Subcompetenţa funcţională recomandări simple activităţi de învăţare.
3.3.Intelegerea unor indicaţii,
sugestii şi instrucţiuni simple

3.4.Identificarea sensului global al Banda desenata Selectarea informaţiilor din text şi

unui scurt text simplu pentru copii asocierea materii şcolare cu ora de
Agenda curs corespunzătoare. Asocierea
Orar şcolar desenelor cu replicile personajelor
unei benzi desenate pentru copii.
3.5.Identificarea caracterizărilor Texte informative Exerciţii de tip adevărat/fals
simple de anotimpuri, persoane, simple si scurte, Asocierea caracterizărilor de
animale, obiecte, locuri familiare şi însoţite de imagini persoane cu imaginile
a acţiunilor/ activităţilor cotidiene corespunzătoare. Asocierea
personajelor şi a activităţilor lor.
Exerciţii de identificare a
informaţiilor referitoare la
cantitate, apartenenţă, localizare.
3.6.Asocierea unor informaţii din Texte informative Selectarea din text a enunţurilor
text cu documente iconogragrafice simple si scurte adecvate imaginilor.
(imagini, plan (casa, apartament) Imagini, plan
Subcompetenţa fonologică Texte simple Exerciţii de pronunţare a
Subcompetenţa ortoepică cuvintelor, sintagmelor. Exerciţii
3.7.Citirea corectă a unui scurt text de citire cu voce tare a unor
simplu cunoscut, respectând enunţuri simple, texte simple,
intonaţia adecvată sensului textului scurte. Citirea pe roluri a
dialogurilor cu/fără model.

17
 Memorizare de poezii, cîntece
simple şi scurte.

Competenţa de bază: Producerea mesajelor scrise şi interacţiunea scrisă

Subcompetenţe Forme de Activităţi de învăţare şi evaluare
prezentare a (recomandate)
conţinuturilor

Subcompetenţa ortografică Litere, grupuri de Exerciţii de transcriere respectând

4.1. Reproducerea literelor, litere, semne modelul. Completarea cuvintelor
grupurilor de litere, izolat sau în diacritice (conform cunoscute cu grupurile de litere
cuvinte cunoscute standardelor de adecvate, respectând relația
conţinut) sunet/grafie.
4.2.Reproducerea semnelor Semne diacritice, Exerciţii de copiere, de transcriere
diacritice, simbolurilor fonetice simboluri fonetice a cuvintelor cunoscute, conform
specifice limbii străine. (conform modelului. Copiere selectiva.
standardelor de Exerciţii de completare.
conţinut)
4.3.Scrierea semnelor de punctuaţie Punctuaţia. Semne Exerciţii de ordonare corectă a
(doua puncte, ghilimele) de punctuaţie (în cuvintelor într-o propoziţie
propoziţii simple). respectând semnele de punctuaţie.
4.4.Scrierea lizibilă şi îngrijită, Regulile scrisului Exerciţii de scriere a literelor,
respectând forma şi mărimea lizibil, uniform, şi ortogramelor, silabelor, cuvintelor
literelor, înclinaţia uniformă, îngrijit. şi propoziţiilor, respectând regulile
scrisului. Exerciţii de încadrare
spaţiului dintre cuvinte, aşezarea în
corecta in pagina a enunţurilor.
pagină. Scrierea unei adrese, date, ore.
4.5.Copierea corectă a unor texte Texte simple de Exerciţii de copiere corectă a unor
scurte, respectând semnele de mica întindere texte simple şi de mica întindere.
punctuaţie, semnele diacritice,
literele majuscule.

Subcompetenţa funcţională Listă de cuvinte Completarea unui orar şcolar, a

4.6.Scrierea unei liste de obiecte, de Orar şcolar unei agende şcolare. Completare
acţiuni, activităţi familiare Agendă şcolară de texte lacunare pe baza unui
suport verbal. Completarea unui
rebus, a unei grile pe baza unui
suport de imagine.
4.7.Completarea unui formular Formular simplu, Completarea unui formular
simplu/ unei fişe simple cu fişa simpla (pentru a simplu/fişă simplă cu informaţii
informaţii de ordin personal. se înscrie la personale: nume, prenume, vîrsta
biblioteca, concurs şi data de naştere (cu cifre),
etc.) naţionalitatea, tara de origine,
oraşul, adresa, data.
Subcompetenţa ortografică Cuvinte, simple, Exerciţii de scriere după dictare.
Subcompetenţa ortoepică cunoscute Exerciţii de transcriere.
4.8.Realizarea legăturii dintre
pronunţia şi imaginea scrisă a
cuvîntului cunoscut, a unui scurt

18
enunţ şi scrierea lui.

Domeniul Cultura
Competenţa culturală: iniţierea în cunoaşterea altor culturi
Subcompetenţe Forme de Activităţi de învăţare şi
prezentare a auto/evaluare (recomandate)
conţinuturilor

1.1. Identificarea şi respectarea Texte simple însoţite Dialoguri dirijate

unor norme de comunicare de imagini Jocuri de rol
verbale şi non verbale (a angaja Activităţi de simulare.
şi a încheia un schimb verbal
faţă în faţă, a mulţumi şi a
răspunde la mulţumiri, a
identifica şi a localiza
persoane, obiecte, locuri, a
oferi/ a cere obiecte)
1.2. Identificarea principalelor Nume de oraşe. Enumerarea principalelor oraşe ale
oraşe ale ţării alofone Enunţuri simple ţărilor alofone: Franţa, Marea
Hartă geografică Britanie, Germania, Spania,
Turcia, Italia. Localizarea pe hartă
a oraşelor principale.
1.3. Iniţiere în cunoaşterea Orar, enunţuri simple Completarea unui orar şcolar pe
sistemului educaţional al tarii bază de model. identificarea
alofone: discipline şcolare, orar. disciplinelor şcolare.
1.4. Cunoaşterea unor mijloace de Imagini, desene, Realizarea unor desene care
transport (automobil, tren, postere, poze reprezintă diverse mijloace de
avion, metrou, bicicletă) Texte simple însoţite transport. Identificarea mijloacelor
de imagini de transport din ţara de origine si
din ţara alofonă (imagini,desene).
1.5. Identificarea unor elemente Imagini, reviste Enumerarea articolelor
de ţinută vestimentară ilustrate, desene vestimentare pentru copii, femei,
Texte simple însoţite bărbaţi. Realizarea si comentarea
de imagini sumara a unor desene care
reprezintă diverse articole
vestimentare.
1.6. Cunoaşterea unor poezii, Poezii, dialoguri Concurs de recitare.
cântece, dialoguri simple care simple
aparţin patrimoniului cultural al
ţării alofone

Domeniul Conexiune
Competenţa de bază: conectarea la alte limbi şi discipline
Subcompetenţe Forme de Activităţi de învăţare şi
prezentare a auto/evaluare (recomandate)
conţinuturilor

Competenţa interlingvistică: Cuvinte, enunţuri Activităţi de comparare a

iniţierea în asemănările dintre limbi simple lexicului in limbile cunoscute de
1.1. Identificarea în enunţuri elev (limba maternă, limba
simple, scrise şi orale, a străină).

19
 cuvintelor şi expresiilor cu
similitudini lingvistice în limba
materna a elevului
1.2. Citirea corectă a cifrelor şi a Cifre, numere Indicarea vîrstei unor membri ai
numerelor familiei (frate, soră, părinţi).

1.3. Denumirea şi scrierea Enunţuri simple Asocierea orei cu desenul

corectă a orei Imagini, ceas corespunzător (cadran).

1.4. Denumirea şi scrierea corecta Desene Realizarea unui desen

a părţilor corpului uman Imagini reprezentînd corpul uman şi
Texte simple descrierea lui.
1.5 Desenarea şi prezentarea unui Plan simplu Prezentarea orală a planului unei
plan simplu al unei locuinţe (casa, case pe bază de suport verbal.
apartament).

1.6. Descrierea succintă a Descrieri simple Asocierea imaginii cu denumirea

anotimpurilor Imagini, desene, anotimpului.
Realizarea unui desen care
reprezintă anotimpul preferat şi
descrierea lui.
1.7. Ascultarea şi interpretarea Cîntece pentru copii Memorizarea cîntecelor şi
unor cîntece pentru copii interpretarea lor (individual, in
grup).
1.8. Utilizarea inteligenţei Enunţuri simple Jocuri de rol
chinestezice (corporale) pentru a Dialoguri simple Dialoguri dirijate
exprima nonverbal unele Jocuri didactice
comportamente, acţiuni,
sentimente, a realiza activităţi
motrice, deplasări in spaţiul
clasei, jocuri didactice

CLASA A IV-A

Domeniul Comunicare
Competenţa de bază: Receptarea mesajelor orale

Subcompetenţe Forme de prezentare Activităţi de învăţare şi

a conţinuturilor evaluare (recomandate)

Subcompetenţa fonologică Înregistrări audio Reproducerea cu exactitate a

Cuvinte şi sintagme modelelor de intonaţie şi de
1.1. Distingerea in fluxul verbal a simple pronunţie a fonemelor
cuvintelor şi sintagmelor simple care specifice limbii studiate.
conţin sunete, modele de intonaţie, Exerciţii de discriminare
fenomene specifice limbii străine, auditivă
emise lent şi clar.
Subcompetenţa sociolingvistică Dialoguri simple Exerciţii de tip alegere
1.2.Identificarea intenţiei de multiplă.

20
 comunicare şi a formulelor de
politeţe elementare pentru
interacţiona oral (a angaja şi a
încheia un schimb verbal faţă în faţă,
o convorbire telefonică; a solicita şi
a oferi informaţii uzuale (de ordin
personal, despre mediul
înconjurător); a formula şi a accepta
o invitaţie, a felicita, a propune şi a
cere cuiva sa facă ceva).
Subcompetenţa lingvistică
Subcompetenţa funcţională
1.3.Identificarea sensului Înregistrări audio.
instrucţiunilor şi indicaţiilor simple,
referitoare la activităţi de învăţare şi
la situaţii concrete, previzibile din
viaţa cotidiană, articulate lent şi clar.
1.4. Identificarea sensului de detaliu
din mesaje/anunţuri simple referitoare
la situaţii concrete, previzibile din
viaţa cotidiană, emise clar
1.5.Identificarea sensului global şi de Înregistrări audio
detaliu al unor dialoguri simple Mesaje simple.
referitoare la universul personal şi Dialoguri simple
familiar, articulate lent şi clar, care
descriu succint persoane, animale,
obiecte, locuri, acţiuni familiare;
exprimă unele gusturi şi preferinţe;
exprimă unele stări fizice şi
sentimente
Subcompetenţa sociolingvistică
Subcompetenţa funcţională
1.6.Identificarea sensului global al
unei conversaţii telefonice referitoare
la situaţii previzibile din viaţa
cotidiană, articulate lent şi clar.
1.7.Aplicarea strategiilor de
receptare a mesajului oral:
identificarea tipului mesajului
(conversaţie directă, convorbire
telefonică), numărului de
interlocutori şi intenţiilor exprimate,
identificarea unităţilor cuvintelor şi
expresiilor cunoscute, identificarea
sensului cuvântului necunoscut prin
raportare la context, identificarea
cuvintelor şi expresiilor cu
Exerciţii de completare.
a Exerciţii de corelare.
Instrucţiuni şi indicaţii Executarea în mod adecvat
simple. (în grup sau individual) a
instrucţiunilor referitoare la
activităţi de învăţare (asociază,
selectează, etc.). Reproducerea
pe un plan a unui itinerar
simplu, pe bază de indicaţii
simple şi clare.
Înregistrări audio. Selectarea unor informaţii
Mesaje autentice. concrete: oră, dată, destinaţie,
Anunţuri simple de tip număr, cantitate. Exerciţii de
informativ recunoaştere a unor momente
din mesajul audiat, pe baza
unor imagini.
Răspunsuri la întrebări: Cine?
Ce? Ce face? Cum este? Unde?
Cind ? Asocierea mesajului
audiat cu documente
iconografice (imagini, desene).
Selectarea imaginilor
corespunzătoare situaţiei de
comunicare. Ordonarea
temporală a secvenţelor unui
mesaj (emis de un prieten sau
membru al familiei).
Convorbire telefonică Răspunsuri la întrebări: Cine ?
simplă (dialog) Ce ? Cînd ? Unde ? Exerciţii
lacunare (completarea unei
fraze, a unui număr).
Dialoguri simple Exerciţii de discriminare
Conversaţie telefonica auditiva, de identificare a
formulelor de politeţe (tu/
dumneavoastră). Exerciţii de
reconstituire a enunţurilor .
21
 similitudini lingvistice în limba
maternă a elevului, utilizarea
experienţei personale pentru a
înţelege situaţia de comunicare,
ascultarea atentă şi conştientă.

Competenţa de bază: Producerea mesajelor orale şi interacţiunea orală

Subcompetenţe Forme de prezentare a Activităţi de învăţare şi
conţinuturilor evaluare (recomandate)

Subcompetenţa sociolingvistică Enunţuri simple. Realizare de dialoguri simple

2.1.Reproducerea unor enunţuri şi Formule de politeţe utilizând formule de politeţe
formule de politeţe simple pentru a Dialoguri simple învăţate. Reproducerea
interacţiona oral (a angaja şi a modelelor de vorbire pentru a
încheia un schimb verbal faţă în faţă, comunica cu profesorul, cu
o convorbire telefonică; a solicita şi colegii în cadrul activităţilor
a oferi informaţii uzuale (de ordin de învăţare: a solicita o
personal, despre mediul informaţie uzuală (despre
înconjurător); a formula şi a accepta familie, despre apartenenţa,
o invitaţie, a felicita, a propune şi a dată, oră, cantitate, preţ etc.),
cere cuiva sa facă ceva). a solicita un obiect.
Subcompetenţa pragmatică Enunţuri simple Descrierea casei, locuinţei pe
2.2.Producere de enunţuri simple, cu Monolog, dialog. bază de plan şi cuvinte-cheie.
scopul de a se descrie, a descrie Imagini, desene, Descrierea sumară a unor
sumar persoane, obiecte, animale, fotografii stări folosind expresii-cheie şi
locuri, acţiuni familiare, a exprima imagini corespunzătoare
unele gusturi şi preferinţe, stări fizice temei. Descrierea sumară a
şi sentimente portretului sau fizic, a
gusturilor şi activităţilor
cotidiene. Producerea unor
enunţuri simple pentru a
descrie o imagine, integrând
cuvinte noi.
2.3.Participare la dialoguri simple, Dialoguri ghidate Răspunsuri la întrebări simple
în contexte familiare sau de referitoare la sine, la familia
necesitate imediată, folosind cuvinte sa, la preferinţe şi activităţi
şi expresii simple, memorizate cotidiene. Producere de
întrebări simple pe baza de
cuvinte-cheie şi/sau imagini.
2.4.Redarea conţinutului textelor Texte informative Povestirea unor texte simple
studiate, integrând cuvinte şi expresii simple, scurte descrieri,
conform modelului.
memorizate naraţiuni
Subcompetenţa fonologică Dialoguri simple, Interpretare de cîntece, poezii.
2.5.Reproducerea unor poezii, cântece, poezii Activităţi muzicale.
cîntece, dialoguri simple.
2.6.Aplicarea strategiilor de Dialoguri simple Audiere şi repetare.
producere a mesajelor orale: Monolog Completare de grila.
identificarea situaţiei de comunicare Răspunsuri la întrebări.
(interlocutori, intenţii, localizare in
timp şi spaţiu), utilizarea cuvintelor
şi expresiilor cunoscute pentru a

22
 organiza discursul, respectarea
modelelor de discursuri,
autocorectarea erorilor, realizarea
legăturii dintre scris si pronunţie;
în cadrul interacţiunii orale (cu un
interlocutor înţelegător şi
cooperant):
aplicarea normelor de politeţe
verbală, manifestarea atenţiei fată de
interlocutor, solicitarea de a repeta
sau de a reformula (la nivel lexical),
utilizarea şi interpretarea unor
elemente nonverbale (gest, mimică).

Competenţa de bază: Receptarea mesajelor scrise

Subcompetenţe Forme de prezentare a Activităţi de învăţare şi
conţinuturilor evaluare (recomandate)

Subcompetenţa lingvistică Mesaje scurte şi simple Exerciţii de tip adevărat/fals.

Subcompetenţa pragmatică Mesaje electronice Identificarea destinatarului
3.1.Identificarea sensului global al mesajului amical.
unor mesaje simple şi scurte, Identificarea indicatorilor de
referitoare la situaţii familiare din timpi şi spaţiu.
viaţa cotidiana
3.2.Identificarea sensului unor Etichete, anunţuri scurte,
Exerciţii de citire globală a
cuvinte şi sintagme în scurte texte afişe simple ilustrate
textelor funcţionale.
autentice uzuale (etichete, anunţuri, Meniu simplu Reperarea informaţiilor
afişe, meniu), pentru a se orienta, a referitoare la ora, data, loc,
se informa preţ.
Subcompetenţa sociolingvistică Carte poştale simplă Exerciţii de tip Adevărat/Fals.
3.3. Identificarea sensului global al Răspuns la întrebările Cine?
unei cărţi poştale simple Ce? Când? Unde?
3.4.Identificarea sensului global şi a
Benzi desenate pentru Demonstrarea înţelegerii
informaţiilor principale în texte copii. textului prin răspunsuri
simple referitoare la universul Fragmente scurte din adecvate la întrebări. Exerciţii
personal, concret şi familiar care poveşti. de identificare a informaţiilor
descriu succint persoane, animale, Texte informative simple principale şi de reproducere a
obiecte, locuri familiare; însoţite de imagini informaţiei, oral şi scris.
descriu succint acţiuni, activităţi Selectarea cuvintelor si
cotidiene, evenimente familiare; enunţurilor referitoare la
exprimă unele gusturi şi preferinţe; situarea în timp şi spaţiu a
exprimă unele stări fizice şi evenimentelor. Reperarea în
sentimente, text a conectorilor logici
pentru a se informa şi a discuta elementari. Selectarea
propoziţiilor care descriu
trăsăturile fizice ale unei
persoane familiare. Asocierea
denumirii animalului şi a
caracteristicilor sale fizice.
Asocierea imaginilor cu
preferinţele corespunzătoare.
3.5. Identificarea sensului unor Indicaţii, instrucţiuni, Realizarea indicaţiilor simple

23
 indicaţii, recomandări, sugestii şi recomandări simple privind activităţi de învăţare.
instrucţiuni simple, pentru a se Selectarea unor informaţii
informa şi a acţiona care indică un itinerar simplu
şi completarea unui plan.
3.6.Asocierea unor informaţii din Texte simple şi scurte Exerciţii de asociere.
text cu documente iconografice Imagini, plan, hartă. Localizare pe hartă (ţări,
(imagini, plan (stradă, cartier), oraşe).
hartă)
Subcompetenţa fonologică Texte simple şi Exerciţii de citire cu voce a
scurte unor texte scurte. Citirea pe
Subcompetenţa ortoepică roluri a dialogurilor.
3.7.Citirea corectă, conştientă şi Memorizare de poezii,
fluentă a unor texte simple şi secvenţe din textele studiate
scurte, cunoscute, cu intonaţia
adecvată sensului textului

3.8.Aplicarea strategiilor de Texte simple şi Exerciţii de observare a

receptare a mesajului scris: scurte: carte poştală, textului: formă, aşezare în
observarea formei pentru anunţ, eticheta, pagină. Citirea global a
recunoaşterea tipului textului mesaj, meniu, text textului in vederea
informativ, fragment identificării sensului textului:
(carte poştală, mesaj electronic,
din poveste a solicita sau a oferi
etichetă, anunţ, meniu, afiş), Dicţionar bilingv informaţii, sfaturi, a accepta,
realizarea lecturi globale in a refuza, etc.). Realizarea
vederea identificării sensului lecturii selective pentru
textului, identificarea cuvintelor discernerea informaţiei
şi expresiilor cunoscute, principale. Exerciţii de
identificarea cuvintelor şi asociere a informaţilor din
text cu imaginile adecvate.
expresiilor cu similitudini
Identificarea cuvintelor şi
lingvistice în limba maternă a expresiilor cunoscute.
elevului, identificarea sensului Exerciţii de identificare
cuvântului necunoscut prin ghidată a sinonimelor şi
raportare la context, recitirea antonimelor.
textului, utilizarea experienţei
personale pentru a înţelege
situaţia de comunicare, utilizarea
dicţionarului bilingv în vederea
identificării sensurilor cuvintelor
necunoscute, repetarea mentală a
unităţilor lexicale în vederea
memorizării, constituirea
fişierului lexical personal.

Competenţa de bază: Producerea mesajelor scrise şi interacţiunea scrisă

Subcompetenţe Forme de prezentare a Activităţi de învăţare şi
conţinuturilor evaluare (recomandate)

Subcompetenţa ortografică Punctuaţia. Semne de Exerciţii de organizare a

4.1.Aplicarea regulilor de punctuaţie propoziţiilor în mesaj/text

24
punctuaţie în scrierea enunţurilor, respectând semnele de
mesajelor de mica dimensiune punctuaţie adecvate. Exerciţii
de completare.
4.2.Aplicarea normelor de Reguli de acord: grup Copieri, transcrieri selective.
ortografie lexicală şi gramaticală, nominal, grup verbal. Exerciţii de recunoaştere a
normelor semantice, în scrierea Norme ortografice. formei corecte de scriere, de
enunţurilor, mesajelor de mică Dicţionar ortografic. selectare, de completare, de
dimensiune Dicţionar bilingv. punere în corespondenţă, de
compunere de enunţuri.
4.3.Respectarea normelor de Reguli de scriere şi Exerciţii de scriere a
aranjare în pagină, în funcţie de aranjare în pagină. cuvintelor, propoziţiilor şi
tipul mesajului. mesajelor respectând regulile
scrisului. Copierea unor texte
scurte.
Subcompetenţa lingvistică Mesaje simple (descrieri, Alcătuire de enunţuri pe baza
Subcompetenţa pragmatică prezentări) de repere verbale şi
4.4.Scrierea unor enunţuri/mesaje iconografice (imagini, poze,
simple, de proporţii mici, referitoare desene) pentru a se prezenta.
la sine, la persoane din anturajul Descrieri succinte de persoane
imediat (familie, prieteni), la familiare pe bază de cuvinte şi
personaje imaginare, indicând expresii date. Redactare de
locuri şi activităţi familiare, propoziţii simple, corecte din
utilizând expresii şi propoziţii punct de vedere gramatical,
simple, structuri şi forme folosind cuvinte date.
gramaticale memorizate

Subcompetenţa sociolingvistică Carte poştală simplă şi Scrierea unei cărţi poştale (de
4.5.Scrierea unei cărţi poştale scurtă aniversare, de vacanţă, de
simple şi scurte, respectând modelul invitaţie, de felicitare etc.), pe
bază de suport: formule de
adresare, de felicitare, de
încheiere etc.
Subcompetenţa semantică Enunţuri, mesaje de Producere de enunţuri, texte
Subcompetenţa gramaticală proporţii mici de proporţii mici, utilizând
Subcompetenţa lexicală mijloace lexicale adecvate.
4.6.Utilizarea de cuvinte şi expresii Jocuri didactice de sinonime,
simple, structuri sintactice şi forme antonime.
gramaticale simple, sinonime şi
antonime, memorizate, adecvate
conţinuturilor tematice, în enunţuri,
mesaje de proporţii mici
Subcompetenţa discursivă Enunţuri, mesaje de Exerciţii de redactare a unor
4.7.Asigurarea coerentei si proporţii mici. tipuri de mesaje cu destinaţie
coeziunii enunţului/mesajului Conectori logici diversă: invitaţie, carte
produs, prin utilizarea unor elementari poştală, respectând modelul
conectori logici elementari de tipul scris.
şi, sau, dar, deci.
Subcompetenţa ortografică Texte scurte. Dictări. Dictări de enunţuri sau de
Subcompetenţa ortoepică Autodictări. texte scurte ce conţin
4.8.Realizarea legăturii dintre elemente lexicale si
pronunţie şi scriere (la nivel de text
gramaticale studiate.
de proporţii mici).

25
 Autodictări. Scrierea
corectă după auz a dictării
şi aplicarea semnelor de
punctuaţie in funcţie de
scopul comunicării.

4.9.Utilizarea strategiilor de Enunţuri, mesaje de Utilizarea cuvintelor

producere a mesajului scris: proporţii mici cunoscute in contexte
identificarea tipului de text solicitat, diverse. Aplicarea
respectarea modelului scris,
normelor ortografice
respectarea normelor lexicale,
ortografice, de punctuaţie, studiate la producerea
gramaticale, utilizarea dicţionarului textului scris. Exerciţii de
bilingv/ortografic pentru verificarea alcătuire de propoziţii
ortografiei cuvintelor. folosind cuvinte date.

Domeniul Cultura
Competenţa culturală: iniţierea în cunoaşterea altor culturi
Subcompetenţe Forme de prezentare a Activităţi de învăţare şi
conţinuturilor auto/evaluare
(recomandate)
1.1. Gestionarea unor situaţii de Texte simple însoţite de Dialoguri simple
comunicare pe teme familiare imagini Jocuri de rol
sau de necesitate imediată,
respectând normele comunicării
verbale şi nonverbale (a angaja
şi a încheia o conversaţie la
telefon, a face o urare, a
felicita, a exprima sentimente,
gusturi şi preferinţe, etc)
1.2. Cunoaşterea unor povesti Scurte fragmente din Identificarea personajelor
celebre povesti însoţite de imagini principale din poveste şi a
calităţilor lor. Realizare de
desene care reprezintă
personajul preferat.
1.3. Iniţiere în cunoaşterea unor Texte simple însoţite de Selectarea şi enumerarea unor
sărbători tradiţionale din ţara imagini sărbători tradiţionale pe baza
alofonă unui calendar.
1.4.Initiere în cunoaşterea unor Denumiri de produse Asocierea denumirilor de
comportamente alimentare specifice alimentare şi bucate produse alimentare cu
ţării alofone tipice. Imagini, fotografii, imaginile adecvate. Scrierea
reviste ilustrate unei liste de bucate specifice.
1.5.Initiere în cunoaşterea si Carte poştală simple Scrierea unei cărti poştale
respectarea unor norme de simple respectând codul
comunicare scrisă (carte poştală) epistolar.

1.6. Cunoaşterea unor activităţi Texte simple însoţite de Realizare de desene, colaje si
educaţionale, recreative, sportive imagini relatare sumara despre unele
tipice tipurilor de activităţi sportive.

26
 1.7. Cunoaşterea unor poezii, Poezii, cântece, dialoguri Concurs de recitare
cântece, dialoguri simple care simple Serbări
aparţin patrimoniului cultural al
ţării alofone

1.8. Cooperarea cu colegii pentru Indicaţii scurte şi simple Jocuri didactice colective.
realizarea activităţilor de învăţare, Dialoguri
manifestând responsabilitate şi
toleranţă în cadrul comunicării.

Domeniul Conexiune
Competenţa de bază: conectarea la alte limbi şi discipline
Subcompetenţe Forme de Activităţi de învăţare şi
prezentare a auto/evaluare (recomandate)
conţinuturilor

Competenţa interlingvistică: iniţierea Cuvinte, expresii, Activităţi de comparare a

în asemănările dintre limbi enunţuri simple. lexicului în limbile cunoscute
1.1. Identificarea in enunţuri Dicţionar bilingv de elev (limba maternă, limba
simple, scrise şi orale, a cuvintelor străină). Scrierea cuvintelor în
şi expresiilor cu similitudini fişierul/vocabularul personal.
lingvistice în limba maternă a
elevului
1.2. Explicarea unui plan simplu Plan simplu Dialoguri
(stradă, cartier) Jocuri de rol

1.3. Citirea corectă a cifrelor şi a Cifre, numere Indicarea vîrstei unor membri
numerelor ai familiei extinse.

1.4.Identificarea şi caracterizarea Texte simple însoţite Desenarea animalului preferat

succintă a unor animale de companie de imagini şi descrierea lui succintă.
şi sălbatice.

1.5.Identificarea şi exprimarea unor Texte simple însoţite Asocierea enunţurilor care

stări fizice de imagini exprimă stări fizice cu
imaginile adecvate.
1.6. Identificarea şi exprimarea Texte simple însoţite Descrierea sumară a unor
unor deprinderi de igienă de imagini deprinderi de igienă personală
personală pe bază de suport verbal şi
iconografic.
1.7.Ascultarea şi interpretarea unor Cîntece pentru copii Memorizarea cîntecelor şi
cîntece pentru copii interpretarea lor (individual, în
grup).
1.8. Utilizarea inteligenţei chinestezice Texte simple de tip Exerciţii de simulare a unor
(corporale) pentru a exprima narativ şi descriptiv, stări, sentimente, reacţii
nonverbal unele comportamente, însoţite de imagini nonverbale la mesajele orale
sau scrise.
acţiuni, stări, sentimente, a realiza
Jocuri de rol
activităţi motrice, deplasări in spaţiul Dialoguri
clasei, jocuri didactice. Jocuri didactice

27
 VI. DOMENII ŞI CONŢINUTURI LINGVISTICE ŞI
TEMATICE
Prezentul curriculum propune profesorilor de limbi străine şi autorilor de manuale o listă de
subiecte identificate în baza fuziunii domeniilor curriculare ale CECRL (public, privat,
educaţional) cu cele ale CLSM (comunicare, cu sensibilizare în cultură, conexiune şi
comparaţie). Conţinutuirle educaţionale de ordin tematic şi lingvistic vor fi racordate acestor
domenii curriculare conform specificului treptei şcolare a ciclului primar de actualizare a
competenţelor de bază, a nevoilor şi intereselor de vîrstă, a orientărilor culturale şi a eşichierului
axiologic al elevului în perspectiva extinderii pe durata ulterioară a parcursului educaţional.
Corelaţia dintre domeniile CECRL şi cele ale CLSM cu distribuirea relativă a tipurilor de
competenţe adecvate fiecărui domeniu ar fi următoarea în ciclul primar:
Domeniile Domeniile CLSM Tipuri de competenţe
CECRL asociate
lingvistice comunicative
Educaţional Comunicare/Cultură/Comparaţie/Conexiune pragmatice
socioculturale
metodologice
interlingvisitce
Public Cultură socioculturale
Personal Cultură socioculturale
Întrucît domeniul educaţional al CECRL include toate domeniile CLSM - comunicare,
cultură, comparaţie şi conexiune la nivelul ciclului primar, este mai judicios de a efectua
repartizarea conţinuturilor pe domenii în baza CLSM ce oferă o viziune mai clară şi mai motivată
asupra corelaţiei date. Această reformă conceptuală permite prezentului curriculum, în raport
cu cele precedente, să racordeze atît competenţele/subcompetenţele, cît şi conţinuturile la
domeniile CECRL şi ale CLSM pentru a o obţine o viziune mult mai armonioasă asupra
funcţionării în complex a domeniilor, competenţelor/subcompetenţelor şi conţinuturilor. Iată
de ce, realizînd principiile menţionate în concepţia disciplinei, conform cărora domeniul
prioritar şi fundamental este cel al comunicării, celelalte fiind complementare, se va
schimba, respectiv, şi structurarea conţinuturilor conform aceleaşi perspective. În consecinţă,
structurarea care urmează va situa întîi şi-ntîi conţinuturile lingvistice care sunt racordate la
domeniul comunicării, iar mai apoi conţinuturile tematice care sunt afiliate celorlalte
domenii de ordin complementar: cultura, comparaţia, conexiunea. Domeniul comunicării este
fundamental şi permite formarea competenţelor de specifice supuse evaluării, celelalte sunt
complementare şi formează competenţele supuse mai ales autoevaluării.

A. CONŢINUTURI LINGVISTICE
Cum este şi firesc capitolele de conţinut vor urma, longitudinal şi transversal, eşalonarea
treptată şi progresivă a elementelor de organizare lingvistică a comunicării, respectîndu-se
principiile menţionate în concepţia disciplinei: consecutivitatea, ascendenţa, accesibilitatea,
consecvenţa expunerii materialului ce vizează compartimentele sistemului limbii. Astfel
concepută, practica raţională a limbii va contribui la consolidarea competenţelor de
comprehensiune, exprimare şi interacţiune a elevilor, la o corectitudine a pronunţiei şi intonaţiei
eufonice, la o construire sintactico-morfologică adecvată normelor limbii respective etc.

28
 Limba franceză
CLASA A II-A

FONETICĂ, ORTOEPIE Şl ORTOGRAFIE

Dezvoltarea competentelor auditive şi articulatorii.
- Noţiuni de sunet şi literă. Particularităţi articulatorii şi de pronunţie a vocalelor şi
consoanelor specifice limbii franceze. Identificarea si asocierea imaginii auditive a sunetului cu
reprezentarea grafică a literei respective. Noţiuni elementare de transcriere fonetică.
- Alfabetul. Denumirea şi scrierea literelor.
- Consoanele duble (ll, tt, ss, rr, mm, nn, pp, gg), litera muta e, terminaţiile mute (-e, -es,
-ent). Grupuri de litere (gn, ch, ph). Litera mută H. Consoane finale cu şi fără valoare fonică (c, t,
s,r, f). Sunete nazale.
- Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe.
- Accentul. Regulile de accentuare. Accentul de intensitate. Accentul grafic. Tipuri de
accent (accent aigu, accent grave, accent circonflexe).
- Elemente de ortografie. Scrierea cuvintelor cu majusculă. Semne de punctuaţie: punctul,
virgula, semnul întrebării, semnul exclamării (.,!,?). Semne diacritice (cedille).
- Intonaţia. Intonaţia în diferite tipuri de propoziţii (enunţiativă, exclamativă, interogativă,
imperativă).
- Legătura dintre cuvinte (liaison vocalique, liaison consonantique, enchaînement).
LEXIC şi SEMANTICA
Vocabularul de bază va cuprinde circa 200 de cuvinte, expresii şi sintagme, printre
acestea enumerându-se substantive, verbe, adjective, adverbe, pronume personale, conjuncţii,
prepoziţii. Materialul lexical va fi însuşit pe baza unor enunţuri simple şi scurte referitoare la
tematici din universul personal şi familiar al elevului, şi va fi relevant pentru dezvoltarea
competentelor de receptare şi de producere a mesajului oral şi scris.

Teme si lexic
 Alfabetul
 Numere si cifre
 Şcoala
 Rechizite şcolare
 Obiecte şcolare
 Culori
 Animale de companie şi sălbatice (denumiri, elemente)
 Denumiri de fructe şi legume(elemente principale)
 Zilele săptămânii
 Lunile anului
 Anotimpurile şi caracteristicile climatice esenţiale
 Piese de mobilier (elemente principale)
 Locuinţa (casa, apartamentul): plan, odăi, mobilier (descriere generala)
 Prezentarea şi caracterizarea personală (nume, prenume, vârsta, sex,
naţionalitatea, clasa, domiciliu).
 Relaţii de familie (rude apropiate): prezentare şi caracterizare (nume, prenume,
sex, vârsta, naţionalitatea).
 Acte de vorbire/formule pentru a saluta şi a răspunde la salut, a face cunoştinţa, a-
şi lua rămas bun, a se prezenta, a prezenta o persoana cunoscută din anturajul
imediat

29
  Acte de vorbire/formule de politeţe pentru a stabili un contact social (merci, s’il
vous plait, s’il te plait, excusez-moi, pardon )
 Acţiuni legate de activităţi şcolare/de învăţare (indicaţii şi instrucţiuni simple şi
scurte, pentru a fi receptate şi realizate)
 Acţiuni legate de deplasare şi orientare în spaţiul familiar (elemente principale)
MORFOLOGIE
ARTICOLUL. Articolul hotărât şi nehotărât. Formele elidate ale articolului hotărât.
Categoriile gramaticale de gen şi număr.
SUBSTANTIVUL. Categoriile gramaticale de gen şi număr. Substantive proprii şi
comune, animate şi inanimate.
ADJECTIVUL. Categoriile gramaticale ale adjectivului. Adjective calificative regulate
(forme uzuale). Acordul adjectivului calificativ cu substantivul. Adjectivul posesiv.
NUMERALUL Numeralele cardinale de la 1 până la 20. Numeralele ordinale de la 1-5.
PRONUMELE. Pronumele personal (unele forme accentuate şi neaccentuate). Pronumele
de politeţe (vous). Pronumele de politeţe demonstrative (structuri de evidenţiere a subiectului).
Pronumele interogative (Qui? Que ? Qu’est-ce que?)
VERBUL. Modul indicativ: timpul prezent. Verbe uzuale de grupele I (aimer, chercher,
demander, donner, habiter, parler,…), II, III (faire, aller, dire…). Verbele auxiliare la prezent
(avoir, etre). Verbele reflexive uzuale la prezent (se presenter, s'appeler). Unele verbe uzuale la
modul imperativ (persoana a II-a, singular şi plural). Forma afirmativă şi negativă a verbului.
Construcţii interogative. Verbe şi expresii impersonale (il y a, il fait beau/mauvais/ chaud/froid;).
ADVERBUL. Adverbe de timp ( aujourd'hui, maintenant,), de loc (ici, loin,) , de mod
(bien, mal), de afirmaţie (oui), de negaţie (non, ne…pas), de cantitate (beaucoup, peu ).
PREPOZIŢIA. Prepoziţii simple uzuale (dans, sur, sous, avec, a, de).
CONJUNCŢIA. Conjuncţiile de coordonare şi de subordonare uzuale (et, ou, quand).
INTERJECŢIA. Interjecţiile frecvente în actele de comunicare (oh la la! oh! bien! Ah!).
SINTAXA
PROPOZIŢIA. Propoziţiile simple enunţiative, interogative, exclamative, imperative.
Propoziţii afirmative şi negative.

CLASA A III-A

FONETICĂ,ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE
Particularităţi de pronunţare a unor consoane în funcţie de poziţia în cuvinte
(ce,ci;ca,co,cu;ga,gu,go;ge,gi,gy,). Litera h aspirat. Familiarizarea cu unele fenomene fonetice
(eliziunea vocalelor, trunchierea terminaţiilor în unele cuvinte). Grupurile de litere sc, qu.
Grupurile de litere oi, oin, im, ain, aim, en. Identificarea deosebirilor intre fonem şi grafem.
Despărţirea în silabe a cuvintelor care conţin consoane duble. Diferenţierea omonimelor prin
accent (ou/ou; à/a; la/là;). Semne de punctuaţie: linia de dialog, două puncte, punct şi virgulă.
Semne diacritice (trema). Intonaţia propoziţiilor interogative generale şi parţiale.
LEXIC şi SEMANTICA
Consolidarea şi îmbogăţirea vocabularului cu noi unităţi lexicale, circa 200, se va face în
baza unor texte simple şi de proporţii mici, conform tematicii. Unele texte din manuale vor
conţine elemente de civilizaţie şi cultura franceză. Structura cuvântului. Formarea cuvintelor
prin derivare.
Teme si lexic :
 Numere şi cifre (reluare si îmbogăţire)
 Pârtile corpului uman
 Programul zilei (denumirea activităţilor principale).

30
  Discipline şcolare.
 Orarul şcolar
 Adresa
 Noţiuni de timp: data, momentele zilei (dimineaţa, ziua, după-amiaza, seara,
noaptea)
 Ora, ceasul
 Locuinţa: amplasare, odăi, mobilier şi localizare in spaţiu (actualizare si
îmbogăţire)
 Jocuri si jucării
 Instrumente muzicale (elemente).
 Alimentaţia/deprinderi alimentare
 Produse alimente(elemente principale)
 Bucate (elemente principale)
 Băuturi (elemente principale)
 Articole de vestimentaţie (elemente principale)
 Mijloace de transport (denumiri, elemente).
 Activităţi recreative pentru timpul liber.
 Ocupaţii/ activităţi si responsabilităţi in familie, la scoală
 Pregătiri pentru vacanta
 Denumiri geografice: tari alofone, oraşe, (elemente principale)
 Acţiuni legate de activităţi şcolare/de învăţare (indicaţii, instrucţiuni, recomandări
simple pentru a fi receptate şi realizate)
 Acte de vorbire/formule pentru a exprima sentimente (entuziasm, simpatie,
satisfacţie, uimire, tristeţe, admiraţie etc.)
 Acte de vorbire/formule pentru a angaja şi a încheia un schimb verbal (discuţie
fata in fata)
MORFOLOGIE
ARTICOLUL. Utilizarea articolelor hotărât, nehotărât, a formelor elidate si contractate cu
diferite categorii de substantive la singular şi plural (le, la, les, l', un, une, des).
SUBSTANTIVUL. Genul substantivelor. Modificări grafice şi fonice la plural.
ADJECTIVUL. Adjective calificative neregulate (beau-belle, nouveau-nouvelle). Pluralul
adjectivelor calificative. Acordul adjectivelor calificative cu substantivele. Adjective posesive.
Adjective demonstrative. Acordul adjectivelor posesive şi demonstrative cu substantivele.
PRONUMELE. Folosirea formelor accentuate şi neaccentuate ale pronumelor personale.
Pronumele interogative.
NUMERALUL. Numeralele cardinale 20-50. Particularităţi de scriere şi pronunţare a
numeralelor. Numeralele ordinale (1-10). Locul numeralelor ordinale. Acordul numeralelor cu
substantivele.
VERBUL. Familiarizarea cu categoriile de bază ale verbului (timp, persoană, număr,
formă verbală). Timpul prezent al unor verbe uzuale (vouloir, devoir, prendre, comprendre,
pouvoir, savoir). Verbele reflexive uzuale la prezent (se laver, se lever, s’habiller, se preparer).
Unele verbe uzuale la modul imperativ (persoana a II-a, singular şi plural).
ADVERBUL. Adverbe interogative (quand, ou, comment, combien, pourquoi). Adverbe
de timp de mare frecvenţă (jamais, toujours, quand,), de loc (ici, la, loin, pres ), de mod ( peut-
etre, bien, mal), de cantitate (beaucoup, peu, plus).
PREPOZIŢIA. Prepoziţii simple. Utilizarea unor prepoziţii polifuncţionale (a, de).
Utilizarea unor prepoziţii de localizare spaţială şi de timp (devant, derriere, a droite,, a gauche,
apres ...). Utilizarea prepoziţiilor înaintea substantivelor care denumesc data, luna, anul,
anotimpul, ora.

31
 CONJUNCŢIA. Utilizarea celor mai uzuale conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare
în diferite tipuri de propoziţii (et, mais, … ).
INTERJECŢIA. Interjecţii cu valoare afectivă pentru exprimarea stărilor emotive şi a
sentimentelor (entuziasm, simpatie, satisfacţie, uimire, tristeţe, admiraţie etc.)
SINTAXA
Noţiune de sintagmă. Sintagma şi propoziţia. Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată.
Pârtile principale ale propoziţiei. Acordul gramatical. Acordul predicatului cu subiectul. Acordul
predicatului nominal cu subiectul.

CLASA A IV-A
FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE
Particularităţi de pronunţare a vocalelor (vocale lungi/scurte, deschise/închise, nazale).
Respectarea ritmului şi intonaţiei specifice limbii franceze în propoziţii enunţiative, interogative,
exclamative, imperative. Hiatul. Particularităţi de scriere a unor ortograme specifice limbii
franceze.
LEXIC şi SEMANTICA
Sistematizarea şi îmbogăţirea lexicului achiziţionat în clasa a III-a. Însuşirea de noi unităţi
lexicale (circa 200) se va realiza pe baza unor texte variate şi de proporţii mai mari. Textele vor
conţine elemente de cultura şi civilizaţie franceză. Formarea cuvintelor prin derivare (prefixare,
sufixare). Dezvoltarea competentei lexicale se va realiza prin identificarea şi utilizarea în diverse
contexte de comunicare, a familiilor lexicale şi a unor sinonime şi antonime în concordantă cu
tematicile abordate.
Teme şi lexic :
 Sărbători în familie şi cu prietenii
 Descrierea unei persoane din anturajul apropiat: rude, prieteni, colegi
(caracteristici fizice si morale)
 Relaţii de familie (rude îndepărtate): prezentare, ocupaţii, preferinţe
 Denumiri de profesii şi activităţi caracteristice (elemente principale)
 Activităţi sportive şi sporturi tradiţionale (elemente principale)
 Activităţi recreative şi culturale
 Sănătatea
 Stări fizice si senzaţii
 Deprinderi de igienă personală
 Mijloace de transport (elemente principale)
 Conversaţie telefonica
 Direcţia/ destinaţia/ localizarea in spaţiu
 Gusturi şi preferinţe principale (culturale, educaţionale, alimentare, sportive)
 Meniu (simplu)
 Corespondenta personala: carte poştală simplă
 Animale domestice şi sălbatice: caracteristici esenţiale, protecţie
 Acţiuni legate de activităţi şcolare/de învăţare (instrucţiuni, recomandări, sugestii
simple pentru a fi recepţionate şi realizate)
 Acte de vorbire/formule pentru a exprima scuze, a accepta sau a refuza o invitaţie,
a exprima intenţii şi dorinţe, a solicita şi a da informaţii uzuale de ordin personal
 Acte de vorbire/formule pentru a exprima senzaţii şi stări (foame, sete, frig,
căldura, frica)
 Acte de vorbire/formule pentru a exprima gusturi si preferinţe alimentare,
vestimentare, recreative, sportive, culturale, educaţionale
 Acte de vorbire/formule pentru a întreţine o conversaţie la telefon (formule de

32
 iniţiere, de întreţinere, de întrerupere a conversaţiei), pentru a invita, a face o
urare, a felicita
 Acte de vorbire/formule pentru a exprima sentimente şi emoţii (apreciere,
speranţă, recunoştinţă, interes, încurajare, etc.)
 Sinonime, antonime, familii lexicale.
MORFOLOGIE
ARTICOLUL. Omiterea articolului. Articolul partitiv. Cazuri de substituire a articolului
cu prepoziţia de.
SUBSTANTIVUL Pluralul unor substantive feminine. Substantivele cu diferite forme de
plural. Pluralul unor cuvinte compuse. Substantivele proprii (nume de persoane, oraşe, mări, ţări,
etc.).
ADJECTIVUL. Utilizarea adjectivelor posesive. Pluralul neregulat al unor adjective
calificative. Gradele de comparaţie ale adjectivelor (pozitiv, comparativ). Formarea si utilizarea
superlativului relativ.
PRONUMELE. Pronumele personale tonice şi atone. Formele combinate ale pronumelor
atone. Pronumele personal reflexiv. Pronumele interogative ou, quand, combien, comment.
NUMERALUL Numeralele cardinale (50-100). Numeralele ordinale (10-20). Acordul
numeralelor ordinale cu substantivele. Folosirea numeralelor cardinale în operaţiile de adunare şi
scădere.
VERBUL. Familiarizarea elevilor cu principalele categorii ale verbului (mod, timp,
persoană). Imperativul unor verbe neregulate (venir, dire, faire, aller). Construcţiile impersonale
(il faut, il neige, il pleut). Verbe şi expresii de stare (avoir soif/ froid/ faim/ soif/ peur, avoir mal).
Verbe reflexive uzuale. Timpul viitor (Futur proche). Timpul trecut (Passe recent). Conditionalul
de politete „je voudrais”. Recunoaşterea valorii prefixului re- pentru unele verbe uzuale
(faire/refaire..).
ADVERBUL. Cazuri specifice de folosire a adverbelor în diferite tipuri de structuri
sintactice. Adverbe uzuale de timp, de loc, de mod, de cantitate. Adverbe de negaţie.
PREPOZIŢIA. Utilizarea prepoziţiilor à, de cu diferite categorii de verbe (de mişcare, de
stare etc.) şi substantive. Utilizarea prepoziţiilor dans, avant, apres, en, pendant, avec,
sans, pour.
CONJUNCŢIA. Utilizarea conjuncţiilor de coordonare şi de subordonare uzuale (et,
mais, alors, donc, parce que, ou) în diferite tipuri de propoziţii şi structuri sintactice.
INTERJECŢIA. Interjecţii frecvente în actele de comunicare pentru exprimarea stărilor
emotive şi a sentimentelor (apreciere, speranţă, recunoştinţă, interes, încurajare, etc.)
SINTAXA
Propoziţia simplă. Raporturi sintactice de determinare. Atributul. Pârtile secundare ale
propoziţiei. Complementul direct, complementul indirect, complementul circumstanţial.
Propoziţia compusă.
Coeziunea textului
Receptarea şi utilizarea în contexte de comunicare, a unor modalităţi elementare de
realizare a coeziunii între grupuri de cuvinte şi proposiţii, va fi asigurată de
conectori/articulatori elementari de tipul et, ou, alors, pour, mais, voila. Aceşti conectori cu
valoare semantică vor face parte din arsenalul lingvistic al elevului. Astfel se va asigura
formarea şi dezvoltarea competentei pragmatice care presupune organizarea şi structurarea
mesajelor orale si scrise, produse de elev, care la aceasta etapă este un utilizator elementar al
limbii franceze (nivel A1 conform CECRL).

In atenţia autorilor de manual

In prezentarea materialului lingvistic se va privilegia
abordarea comunicativă în cadrul unor situaţii cotidiene,

33
 previzibile referitoare la domeniul personal şi familiar al
elevului. O atenţie prioritară se va acorda înţelegerii
funcţiei comunicative a limbii franceze.
Temele şi subtemele vor vi abordate transversal, în cadrul
unităţilor elaborate din perspectiva concepţiei manualului,
în acord cu dezvoltarea competenţei comunicative.

LIMBA ENGLEZĂ

CLASA A II-A

FONETICĂ ŞI ORTOEPIE
Elevii vor fi familiarizaţi atît cu specificul fonetic al limbii engleze, accentul
punîndu-se pe sunetele noi, caracteristicile doar acestei limbi, cît şi pe rostirea corectă a
sunetelor aparent cunoscute din limba maternă, dar pronunţate altfel în limba engleză:
 Articularea corectă a sunetului [w] wood, when, Willie, why;
 Deosebirea fonetică dintre sunetele [t], [d], [f], [v] În poziţie finală: foot-wood, half-
move;
 Contrastul dintre sunetele [θ], [ð] this/this, thick/thin, this/that, precum şi cel dintre
[t], [θ], (boat, both) şi [d], [ð] (day/they);
 Articularea corectă a sunetelor consoane aspirate [p], [t], [k] – pen, ten, cake;
 Articularea corectă a sunetelor consoane [g], [ŋ], [s], [z], [ ], [ ],[ ] [ ] go, sing,
visit, she, chair, pleasure, change;
 Articularea corectă a sunetelor consoane [p], [b], în poziţie iniţială pay, boy;
 Respectarea duratei sunetelor vocale (prin cuvinte contrastante): this/these,
ship/sheep, spot/sport, etc;
 Rostirea vocalelor în silabe deschise (echivalentă cu denumirea lor în alfabet), în
silabe închise (sunet scurt), în al treilea tip de silabe (vocala+r+consoană) şi în al patrulea
tip de silabă (vocala+r+vocală);
 Specificul rostirii diftongilor şi triftongilor în limba engleză;
 Conturul intonaţiei şi accentului deosebit al propoziţiilor afirmative, interogative şi a
formelor scurte de răspuns;
 Articularea corectă a terminaţiei –s, -es a verbelor la persoana a III singular, Present
Simple şi a substantivelor la plural (eats, wins, changes; desk, tables, matches) şi a
formelor contraste de tipul it’s, there’s;
 Rostuirea neaccentuată a articolului: a, an, the.

LEXIC
 Părţile corpului
 Obiecte de îmbrăcăminte
 Piese de mobilier
 Noţiuni de timp
 Numerale: cardinale şi ordinare
 Relaţii de familie
 Nume de animale mai răspîndite
 Cuvinte necesare pentru a afla direcţia
 Culori

34
  Denumiri de profesii
 Zilele săptămînii
 Lunile anului
 Anotimpurile
 Vacanţa/sărbătorile principale
 Diverse materiale: wood, plastic, paper, etc.
 Denumirea utensilelor (lingură, furculiţă, etc)
 Bucatele cele mai des folosite
 Cele mai importante denumiri geografice
În plus vor fi întroduse:
 Cîteva verhe frazeologice (urmate de prepoziţie) tip: pick up, wait for, get up,
etc;
 Concepte de orientare în spaţiu: in front of, behind, before, after, etc;
 Substantive care pot sau nu pot fi numărate: cup, cereal,etc;
 Instrucţiuni simple care urmează a fi executate;
 sinonime, antonime simple, în special adjective de tipul good-bad, big-small, etc.
MORFOLOGIE
 utilizarea în situaţii de comunicare a timpurilor gramaticale Present Simple,
Present Continuous, Past Simple şi Future Simple;
 deosebirea între formele de singular şi de plural ale substantivului, inclusiv excepţiile
(man-men, woman-women, child-children, mouse-mice, tooth-teeth, foot-feet).
SINTAXA
Spre sfirşitul primului an de studiu al limbii engleze elevii vor fi capabili să înţeleagă
diferenţa în ceea se priveşte ordinea cuvintelor şi să folosească tipurile de propoziţii enunţiative
şi interogative. Ei vor însuşi:
 Ordinea cuvintelor în propoziţiile declarative şi interogative cu verbul to be
(de ex. They are leaving - Are they leaving?);
 Formele contraste ale verbului to be (he s, Ihey're, I'm);
 Folosirea corectă a articolului hotărît şi nehotărît;
 Răspunsurile afirmative şi negative scurte la întrebările cu verbul to be (Yes,
he is; No, she isn’t; No, we aren’t, etc.)
 Specificul folosirii altor verbe la timpul Present Simple;
 Ordinea cuvintelor în propoziţiile interogative (cu auxiliarele do/does) şi în
propoziţiile declarative respective;
 Răspunsurile scurte - afirmative şi negative - la întrebări, folosind do/does;
 Folosirea verbelor la persoana a III singular la timpul Present Simple cu
terminaţia -s, -es;
 Folosirea unor verbe neregulale la Past Simple (prin alternarea fonetică a vo-
calelor din rădăcina cuvîntului);
 Formarea timpului Past Simple a verbelor regulate (formele afirmativă, ne-
gativă şi interogativă);
 Răspunsuri scurte la timpul trecut.
 Formularea întrebărilor cu ajutorul cuvintelor interogative sau a ordinei
cuvintelor.
 Folosirea corectă a negaţiei not în propoziţiile declarative cu verbul to be (la
timpul prezent, trecut şi viitor).
 Folosirea corectă a cuvintelor care exprimă frecvenţa realizării acţiunii (He
sometimes walks. She is always present. They usually drink tea).

35
 CLASA A III-A

FONETICĂ ŞI ORTOEPIE
Prin diverse situaţii lingvistice, elevii vor continua familiarizarea cu specificul
fonetic al limbii engleze. Accentul va fi în continuare pus pe rostirea corectă a
sunetelor pur englezeşti şi a celor aparent similare cu sunetele din limba maternă, in
special, atenţie se va atrage la:
 Articularea grupului de consoane în poziţie iniţială [sp], [st], [sk], [sm], [sn], [sl],
[sw] (ca în speak, stay, skip, snap, smell, slip, swim);
 Articularea grupurilor de consoane finale: cats, flags, dropped, used, invited.
 Conturul intonaţional al întrebărilor generale şi speciale.

LEXICUL
În clasa a III-a va fi lărgit cu aproximativ 250 cuvinte noi vocabularul de bază care
ţine de cercul de noţiuni introduse în clasa a II-a în ideea includerii unităţilor lexicale
relevante pentru experienţa cotidiană a elevilor şi în scopul facilitării comunicării în
situaţii de interes pentru ei.
· În acest cerc de noţiuni se vor adăuga expresii ce ţin de:
· cumpărături
· ocupaţii şi responsabilităţi
· sănătate şi deprinderi de igienă personală
· membrii familiei (rude mai îndepărtate)
· articole de îmbrăcăminte
· materiale
· adverbe şi locuţiuni adverbiale de timp (early, in the morning, in the after-
noon, etc.).
· noi sinonime şi antonime
MORFOLOGIE
 Utilizarea în situaţii de comunicare a următoarelor timpuri gramaticale: Present
Simple, Present Continuous, Past Simple, Future Simple;
 Formarea corectă a singularul şi pluralul substantivelor (inclusiv formele
neregulate);
 Deosebirea formelor gradelor de comparaţie la adjective;
 Folosirea pronumelor personale în funcţie de complement direct şi indirect (I saw
him. Tell me.)
SINTAXA
În clasa a III-a elevii vor aprofunda noţiunile de sintaxă, întroduse în clasa a II-a,
la care se vor adăuga:
 Structuri în care me, to me şi for me sînt folosite cu anumite verbe.
 Ordinea cuvintelor în enunţuri cu adverbe de mod (John runs quickly).
 Utilizarea verbelor modale can, must, may în situaţii comunicative;
 Înţelegerea expresiilor care conţin verbul to be în enunţuri şi întrebări
raportate la timpul trecut ( He was on duty yesterday. I was walking. Were they
singing?).
 Utilizarea tehnici de asigurare a coeziunii între fraze: and, but, too
 Utilizarea –‘s ca formă contrastă a verbului şi ca expresie a cazului posesiv
(He’s got five books. It’s on the table. This is Lena’s pen.)
 Structuri comparate tip: bigger than, more than, as big as, the most beautiful.

36
 CLASA A IV-A
FONETICĂ ŞI ORTOEPIE
Elevii se vor obişnui:
· Să acorde o importanţă deosebită calităţii vocalelor din limba engleză, por-
nind de la concluziile semantice la care ar duce, eventual, neglijarea fenomenului
(vocală deschisă/vocala închisă: bag/beg; vocală lungă/vocală scurtă: sheep/ship;
sport/spot);
· Să recunoască variaţiile în reprezentarea grafică a unuia şi aceluiaşi grup
de litere (break/breakfast/speak);
· Să citească corect transcrierea cuvintelor în dicţionar;
· Să deosebească conturul intonaţional al întrebărilor generale şi întrebărilor
desjunctive;
· Să rostească cu intonaţia corespunzătoare propoziţiile imperative
(afirmative şi negative).
LEXICUL
Lexicul elevilor va fi îmbogăţit prin cuvinte (aproximativ 250 unităţi lexicale
noi) ce ţin de temele sugerate: •
· Nume de profesii şi acţiunile caracteristice lor;
· Denumiri de sporturi şi jocuri. plus verbele corespunzătoare ale acestora;
· Unităţi lexicale la tema cumpărături (de exemplu buy, cost, money,
cheap/expensive etc.)
· Familii lexicale ca cea legată de noţiunea de grijă (to care/to take care,
caring, careful, carefully);
· Adjective simple (sunny, rainy, windy, etc) şi compuse (blue-eyed, left-
handed);
· Adverbe de mod (quickly, attentively, hard etc.)
MORFOLOGIE
Vor fi introduse sau repetate:
· Timpurile Present, Past, Future Simple şi Present/Past Continuous
(formele
afirmativă, interogativă şi negativă);
· Adjectivele şi pronumele posesive;
· Cazul posesiv al substantivelor;
· Determinanţii some/any/n, other şi another
Substantive calculabile şi necalculabile utilizate cu many/few şi much/little.
· Gradele de comparaţie a adjectivelor monosilabice, bisilabice şi
plurisilabice, inclusiv excepţiile (good-better-the best, bad-worse-the worst, many
(much)-more-the most, little-less-the least)
· Verbele modale can, must, would pentru a exprima invitaţii şi oferte.
SINTAXA
Elevii vor folosi:
· Structuri de tipul how mulch/many? What do you Iike?
· There ca subiect formal, de exemplu: once upon a time there was ... ;
· It ca subiect formal: It is cold/hot,frosty/windy;
· Structuri de răspuns la întrebările de tip Why şi How;
· Do ca substitui verbal;
· Verbele frazeologice (cu prepozitii) tip call up, put up: a) în fraze unde
acestea nu pot fi separate (stand up) şi b) în fraze unde ele pot fi separate (call me up);
· Verbul to be + going pentru exprimarea viitorului (She is going to ride
home.
They are going to swim);

37
 · Structuri de invitaţie Would you Iike to. .. ? şi alte structuri de solicitare
şi oferte a informaţiei, de exprimare a acordului, dezacordului, a unei opinii, a unui
motiv etc.

LIMBA GERMANĂ

CLASA A II-A

FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE

Formarea noilor deprinderi de a percepe în mod conştient sunetele şi sistemul fonetic al
limbii germane.
Noţiunea de literă şi sunet. Identificarea imaginii auditive a sunetului cu reprezentarea grafică
a literei respective.
Particularităţile articulatorii. Modul de pronunţare a vocalelor lungi şi scurte (a: a ; e: e ; i: i ;
o: o; u: u ) vocalelor cu umlaut ä ö ü , diftongilor: ei ; ie; eu ; äu ; au .
*Alfabetul. Denumirea literelor şi scrierea lor. Pronunţarea corectă a consoanelor aspirative
H; P; T; K. Grupuri specifice de litere: tsch, sch, schs, qu, ch, ck, ig, st, sp etc.
*Silaba. Despărţirea cuvintelor in silabe. Vocale duble ,consoane duble..
*Accentul. Reguli de accentuare.
*Elemente de ortografie. Semne de punctuaţie. Scrierea cuvintelor cu majusculă.
*Intonatia. Particularităţi de intonaţie în diferite tipuri de fraze (declarativă,
exklamativă,interogativă}.
LEXICUL
Volumul materialului lexical asimilat în baza tematicii orientative va constitui circa 250-300
cuvinte, expresii şi sintagme, acestea fiind însuşite în baza unor texte mici; textul va cuprinde
forme tonice şi atone ale pronumelor personale, conjuncţii, prepoziţii - cuvinte formate prin
derivare (sufixare, prefixare); se va ţine cont şi de relaţiile semantice:sinonime, antonime.
MORFOLOGIE
Articolul. Formele articolului hotărît (der , die, das, die) şi nehotărît (ein, eine, ein-).
Substantivul. Categoriile gramaticale de gen şi număr.
Adjectivul. Adjectivele calificative (groß -klein), cantitative (viel(e), wenig).
Pronumele. Pronumele personale, posesive, interogative, pronume de politeţe.
Numeralul. Numerale cardinale (1-20) şi numerale ordinale (1-19). Adunarea şi scăderea.
Verbul. Modul indicativ. Verbele auxiliare haben, sein. Formarea şi utilizarea prezentului
verbelor slabe şi a unor verbe modale.

Adverbul. Adverbe de loc, de timp, de mod .

Prepoziţia. Prepoziţia simplă şi compusă. Cele mai frecvente prepoziţii ( in, auf, mit, zu,
für,neben)
Conjuncţia. Conjuncţii coordonatoare: (und, oder, aber )

SINTAXA
Topica cuvintelor în propoziţie. Propoziţiile simple enunţiative, interogative, exclamative.
Intonaţia propoziţiilor enunţiative, propoziţiilor interogative şi exclamative.

CLASA A III-A
FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE
Vocale şi consoane. Particularităţile de pronunţare a vocalelor lungi (a:, e:, i:,o:,u:). vocalelor

38
scurte (a,e,i,o,u) şi cu umlaut ( ä ,ö, ü). Pronunţarea corectă a consoanelor şi consoanelor
aspirative ( B, G, D, P, T, K). Unele particularităţi de despărţire a cuvintelor în silabe din două
vocale, două consoane, din mai multe consoane.
Accentul la substantivele compuse.
Elemente de intonaţie. Intonaţia propozitiilor afirmative în raport cu cele negative,
enunţiative, interogative şi exclamative.

LEXICUL
Îmbogăţirea şi consolidarea vocabularului cu unităţi lexicale cuprinse în texte variate
(povestiri, poezii, dialoguri, cîntece şi altele). Acumularea a circa 250-300 unităţi lexicale noi. În
studierea lexicului se va ţine cont de formarea cuvintelor cu ajutorul sifixelor, prefixelor, precum
şi de semnificaţiile variate ale cuvintelor.

MORFOLOGIE
Articolul. Însuşirea regulilor principale de folosire a articolului (hotărît şi nehotărît) cu
diferite substantive.
Substantivul. Categoriile gramaticale de gen, număr şi caz.(N. şi Akk.) Familiarizarea
elevilor cu unele reguli de formare a substantivelor compuse şi de formare a numărului plural.
Adjectivul. Gradele de comparaţie adjectivului. Pozitivul şi comparativul.
- Pronumele. Folosirea pronumelor personale, posesive, demonstrative şi reflexive.
Valoarea pronumelui impersonal es.
Numeralul. Numerale cardinale şi ordinale. Particularităţile de scriere şi pronunţarea a
numeralelor. Formarea şi folosirea numeralului ordinal de la 20-100
Verbul. Formarea şi utilizarea prezentului verbelor tari. Conjugarea verbelor slabe şi tari la
prezent. Conjugarea verbelor reflexive (sich waschen) şi a verbelor reflexive cu particula
separabilă (sich anziehen, sich abtrocknen) şi a verbelor modale (wollen, müssen, dürfen,
können,mögen). Specificul verbelor impersonale (es regnet, es schneit). Imperativul la persoana
II singular şi plural Geh ! , Geht !Lies!,Lest! ).
Adverbul. Însuşirea şi întrebuinţarea a mai multor categorii de adverbe, folosirea lor în
diferite tipuri de enunţuri. Adverbe de timp (heute, morgen, übermorgen, gestern, jetzt). Adverbe
de loc (hier, da, rechts,. links, oben, unten, hinter,).
Prepoziţia. Utilizarea celor mai frecvente prepoziţii : an, vor, neben, zwischen,unter,zu,mit).
Interjecţia. Folosirea interjectiilor pentru exprimarea stărilor emotive. Manifestarea
sentimentelor de plăcere, de bucurie, de voinţă, de dorinţă (Hurra !,Juche !, Ach ! Oh ! , Hallo!).
SINTAXA
Propozitia simplă. Propozitia dezvoltată. Topica cuvintelor în propoziţie.
Modalităţi de formare a propozitiilor negative.
CLASA A IV-A
FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE
Perfectionarea deprinderilor de rostire a sunetelor specifice limbii germane.
Corectitudinea intonării frazei germane. Însuşirea unor ortograme privind folosirea unor grafeme
specifice foneticii limbii germane (lustig, freundlich,.Deutsch).
Elemente de fonosintaxă.
Consolidarea deprinderi lor de intonare a tuturor tipurilor de propoziţii.
LEXICUL
Îmbogăţirea vocabularului cu aproximativ 250-300 unităţi lexicale noi în baza unor texte
variate respectiv tematicii indicate. Textele vor contine Elementele de civilizaţie şi cultură
germană.
Cuvîntul. Structura cuvîntului. Formarea cuvintelor noi cu ajutorul prefixelor,sufixelor şi
compunere. Analiza structurii cuvîntului. Se va ţine cont de existenţa relaţiilor semantice:

39
sinonime, antonime, familie de cuvinte.
MORFOLOGIE
Articolul. Familiarizarea elevilor cu unele reguli de omitere a articolului in limba germană.
Omiterea articolului hotărît înaintea substantivelor însoţite de determinantii posesiv (mein
Bruder) şi demonstrativ (diese Lehrerin), înaintea denumirilor de oraşe (München ist eine schöne
Stadt). Folosirea articolului hotărît înaintea substantivelor însoţite de prepoziţii (in die Stadt, in
der Stadt).
Substantivul. Familiarizarea elevilor cu unele reguli de formare a numărului plural (der
Zirkus - die Zirkusse. die Lehrerin- die Lehrerinnen). Formarea pluralului unor substantive
compuse (der Bienenstock - die Bienenstöcke, das Hochhaus - die Hochhäuser,die Gartenparty -
die Gartenpartys).
Adjectivul. Gradele de comparaţie (pozitiv. comparativ. superlativ).
Pronumele. Folosirea pronumelui man, pronumelor posesive şi a pronumelor tonice (Wer geht
ins Kino? -- Ich) şi atone (Ich lese ein Buch).
Numeralul. Numerale cardinale (100 - 1000), numerale ordinare( 1-19, 20 -40)Cele patru
operaţii aritmetice: adunarea, scăderea, înmulţirea,împărţirea.
Verbul. Formarea participiului doi de la verbele tari şi slabe. Formarea şi utilizarea
perfectului. Formarea şi utilizarea viitorului 1 (lch werde schreiben).
Adverbul. Gradele de comparaţie. Pozitivul şi comparativul. Gradele de comparaţie ale
adverbelor de mod (gut - besser - am besten). Adverbele de negaţie (vielleicht, nicht wahr, nein.
nicht).
Prepoziţia. Folosirea prepoziţiilor simple şi compuse cu substantive masculine. feminine şi
ambigene la singular şi plural (beim Frühstück ,zum Freund, zur Schule,vom Bruder, bei der
Großmutter, bei den Großeltern).
Conjunctia. Folosirea conjuncţiilor coordonatoare şi subordonatoare la diferite tipuri de
propoziţii şi structuri sintactice.
SINTAXA
Însuşirea şi folosirea structurilor asimilate anterior în situaţii noi. Utilizarea propozitiilor
(„weil”-Satz,” dass” - Satz, „Wer” - Satz).

LIMBA SPANIOLĂ
CLASA II-a

FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE

Reeducarea funcţiilor auditive şi articulatorii.
Noţiunea de sunet şi literă, particularităţile articulatorii şi de pronunţie a sunetelor specifice
limbii spaniole ( b,d,e,o,s,n,l,r).
Alfabetul. Denumirea literelor. Literele duble (ch;ll,rr). Litera mută H. Pronunţarea şi scrierea
grupurilor de litere ( gue, gui, que, qui).
Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe.Silabisirea (el deletrear) cuvintelor.
Accentul. Regulile de accentuare.Accentul de intensitate şi accentul grafic.Diferenţierea
omonimelor prin accent ( él /el ; tú/ tu; éste /este; etc.).
Elemente de ortografie, semnele de punctuaţie şi semnele diacritice ( tilda ,trema, accentul
ascuţit, punctul, virgula, ghilimelele, linia de dialog ), particularităţile ortografiei spaniole.
Enunţuri exclamative,interogative şi conturul lor intonaţional.
LEXIC
Materialul lexical se va asimila în baza tematicii orientative şi va constitui circa 250 -300
cuvinte expresii şi sintagme, printre acestea enumerîndu-se formele tonice şi atone ale
pronumelor personale, conjuncţii, cuvinte formate prin derivare (sufixe diminutivale cu nuanţe

40
afective: -ito, -ita, -cito, -cita,-illo, etc.; sufixe nominale: -ero,-era,-ista, -ano, -ana,etc. ; sufixe
verbale –ar, -er, -ear,etc).
GRAMATICA
 Articolul. Formele articolului hotarît şi nehotărît ( singular, plural,masculin, feminin).
Formele contraste al, del.
Substantivul. Categoriile gramaticale: genul şi numărul.
Adjectivul. Mărcile gramaticale ale adjectivului.Adjectivele cu o singură terminaţie. Adjectivele
cu două terminaţii.Acordul adjectivului cu substantivul.
Pronumele. Pronumele personal. Unele forme accentuate şi neaccentuate ale pronumelui
personal.Pronumele de politeţe Usted, Ustedes.
Numeralul Numerale cardinale (1 - 50) şi ordinale ( 1-5).Operaţiile de adunare şi scădere.
Verbul. Verbele de conjugarea I, II, III-a. Indicativul prezent al verbelor regulate (cantar, comer,
vivir) şi al verbelor neregulate: ser, estar, ir, tener, querer, haber indicativul prezent al verbelor
reflexive uzuale (levantarse, llamarse, sentarse, acostarse).Perifraza verbală: ir +a+ infinitivul.
Imperativul.
Adverbul. Utilizarea adverbului muy. Adverbele de loc, timp. Adverbele de afirmaţie şi negaţie
sí, no.
Prepoziţia. Prepoziţii simple (a, de, en, sobre, desde, bajo, etc.).
SINTAXA
Propoziţii enunţiative, interogative, exclamative. Propoziţii afirmative şi negative.Intonaţia
propoziţiilor enunţiative simple. Intonaţia propoziţiilor interogative.

Clasa III-a

FONETICĂ,ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE
Vocale şi consoane. Pronunţarea vocalei e. Vocale tari (a,o,e) şi vocale slabe (i, u). Utilizarea
dierezei (tremei) în grupurile gue, gui. Pronunţarea corectă a consoanelor b,v,d,s,r,n,ñ,ll,g,x.
Silaba. Despărţirea în silabe a cuvintelor care conţin grupurile de litere ll, ch, rr.
Diftongi şi triftongi. Pronunţarea diftongilor ascendenţi ue (we), ua (wa).
Elemente de intonaţie. Propoziţii enunţiative cu ton descendent. Intonaţia propoziţiilor
interogative generale şi parţiale.
LEXIC
300-350 unităţi lexicale, reprezentând cuvinte şi expresii corespunzătoare actelor de
vorbire şi ariilor tematice propuse.
Cuvîntul. Structura cuvîntului. Formarea cuvintelor prin derivare. Derivarea cu sufixe:-
an,
-ano ,-ción, -ero ,-es ,-oso, -ecesillo
GRAMATICĂ
Substantivul
Acordul în gen şi număr.Genul substantivelor după terminaţie.Modificări grafice şi fonetice la
plural (lápiz- lápices).

41
Articolul Utilizarea articolului hotărît şi nehotărît. Utilizarea articolului hotărît cu substantive ce
denumesc zilele saptămînii, lunile anului, nume de munţi, rîuri.
Adjectivul
Formarea femininului şi a pluralului.Adjectivul calificativ, posesiv, demonstrativ. Gradele de
comparaţie pozitivul şi comparativul (comparativul de superioritate, egalitate şi inferioritate ).
Pronumele Pronumele personal, interogativ, reflexiv. Folosirea şi locul pronumelor personale.
Numeralul
Numerale cardinale (50- 100).Particularităţile de utilizare a numeralului uno.
Particularităţile de scriere şi pronunţare a numeralelor 16 -29. Formele de singular şi
plural ale numeralelor ordinale (1-6). Apocoparea numeralelor ordinale primero, tercero.
Verbul
Indicativul prezent al verbelor neregulate: ser, estar, ir, tener, querer, haber,
contar
Indicativul prezent al verbelor reflexive uzuale.Formarea şi utilizarea viitorului
simplu. Formarea şi utilizarea trecutului apropiat şi a perfectului compus.
Formele impersonale ale verbului: infinitivul, participiul, gerunziul. Participiul
verbelor neregulate: decir, hacer, abrir, cubrir, esccribir, poner, resolver, ver,
volver. Imperativul afirmativ la persoana a II-a singular şi plural.
Adverbul
Adverbe de timp, de loc şi de mod (aquí , allí , allá , cerca , lejos , atrás ,
adelante , arriba , abajo ,encim a, debajo , dentro , bien , mal , así , pronto ,
despacio ,etc. ) folosite frecvent în comunicare.
Prepoziţia
Prepoziţii compuse adverbiale ( encima de, debajo de, antes de, después de,
luego de, etc.).
Interjecţia. Interjecţii cu valoare afectivă. (¡fuera!, ¡cuidado!, ¡ojo!, ¡basta!, ¡caramba!, etc.).
SINTAXA
Noţiune de sintagmă. Sintagma şi propoziţia. Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată. Părţile
principale ale propoziţiei. Acordul gramatical. Acordul predicatului cu subiectul. Acordul
predicatului nominal cu subiectul.

CLASA A IV-a

FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE

Particularităţi de pronunţare a consoanelor alveolare şi sonorizarea în contrast cu

consoanele sonore: y;asimilarea în contact cu consoana alveolară: las rosas (la rosas)
Cazurile de asimilare a consoanei n. Vocale tari şi vocale slabe. Hiatul. Transcrierea
sunetelor în grafemele corespunzătoare.
Elemente de intonaţie. Propoziţii enunţiative cu ton descendent. Mijloace de intonare a
propoziţiilor afirmative, negative, interogative,exclamative ( melodia tonului,accentul
emfatic, nuanţele intonaţionale, pauzele ).
LEXIC
350 de cuvinte şi sintagme, corespunzătoare realizării actelor de vorbire şi ariilor tematice
propuse.
Cuvîntul Structura cuvîntului. Formarea cuvintelor noi cu ajutorul prefixelor: ante-, des-,
de-, re-, sobre-.

42
GRAMATICĂ
Substantivul
Formarea femininului şi a pluralului ,acordul în gen şi număr.Substantive feminine după
terminaţii. Genul substantivelor de origine greacă terminate în –ma . Substantive cu
aceeaşi formă pentru ambele genuri.
Articolul
Utilizarea articolului hotărît şi nehotărît. Utilizarea articolului hotătît înaintea
substantivelor însoţite de prepoziţii (sobre la mesa – pe masă), înaintea substantivelor
care denumesc zilele săptămînii sau înaintea locuţiunilor adverbiale care desemnează ora.
Adjectivul Gradele de comparaţie. Formarea şi utilizarea superlativului relativ.
Pronumele
Pronumele posesiv, interogativ, relativ, reflexiv, demonstrativ (forme frecvent utilizate în
comunicare) Formele neaccentuate ale pronumelui personal.
Numeralul 100 -400. Funcţiile numeralului cardinal (adjectivală, substantivală, pronominală ).
Cele patru operaţii aritmetice: adunarea, scăderea, înmulţirea,împărţirea.
Verbul
Modul Indicativ. Prezentul indicativ al verbelor regulate ( reluare) şi neregulate :venir,
salir, querer, poder, poner(se), hacer, jugar, decir, dar, ver. Conjugarea verbelor neregulate
la viitorul simplu hacer, decir, tener, poner, poder, saber, salir.
Utilizarea şi formarea perfectul simplu al verbelor regulate şi al verbelor neregulate: ser,
estar, ir, hacer.
Perifrazele verbale: tener que + infinitiv ; ir a + infinitiv; empezar a+infinitiv; comenzar
a+infinitiv; ponerse a+infinitiv; echarse a+infinitiv.
Adverbul
Indicatori de timp, de loc şi de mod (cazuri de mare frecvenţă în comunicare). Formarea
adverbelor de mod cu sufixul – mente. Adverbe de negaţie. Utilizarea adverbelor
también, tampoco.
Prepoziţia Utilizarea prepoziţiei a cu verbele de mişcare, cu complementul direct şi indirect.
Suplinirea complementului direct-indirect introdus de prepoziţia cu formele atone respective ale
pronumelui personal.
Interjecţia Manifestarea exterioară a senzatţiilor, emoţiilor, dorinţei (¡Ah!, ¡ay!, ¡oh!)
SINTAXA
Propoziţia simplă. Raporturi sintactice de determinare. Atributul (adjectival şi substantival).
Părţile secundare ale propoziţiei. Complementul direct, indirect şi circumstanţial. Punctuaţia în
propoziţiile cu complement circumstanţial de loc de timp, de mod.

LIMBA ITALIANĂ

CLASA A II-A

I. FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE

Educarea deprinderilor de audiere şi reproducere corectă a sunetelor limbii italiene. Articularea şi
accentuarea cuvintelor, ritmul şi intonaţia frazei. Pronunţarea vocalelor (e, o, - închise şi deschise), a
consoanelor duble, a digramelor şi trigramelor (gn, gli, sci, sce) specifice limbii italiene.
Însuşirea alfabetului şi denumirea literelor. Litera mută (h) şi grafeme nespecifice limbii italiene (k, j,
w, x, y).

43
Despărţirea cuvintelor în silabe. Diftongii limbii italiene. Accentul. Accentul de intensitate şi
accentul grafic.

II. LEXICUL
Volumul materialului lexical asimilat va constitui circa 150 - 200 cuvinte, expresii şi frazeologisme,
acestea urmînd a fi însuşite şi memorizate în baza unor scurte texte orale şi scrise (inclusiv şi a unor
mici poezii şi cîntecele autentice de autori italieni). Lexicul va cuprinde de asemenea formele tonice
şi atone ale pronumelor personale, prepoziţiile, conjuncţiile.

III. MORFOLOGIE
ARTICOLUL. Formele artcolului hotărît şi nehotărît.
SUBSTANTIVUL. Genul substantivelor după terminaţie. Pluralul substantivelor masculine in – o.
Pluralul substantivelor feminine in – a.
ADJECTIVUL. Mărcile gramaticale ale adjectivului. Adjective demonstrative (questo e quello) şi
posesive ( mio, mia). Acordul adjectivelor cu substantivele după gen şi număr.
PRONUMELE. Pronumele personale.
NUMERALUL. Numerale cardinale (1-10) şi ordinale (1-3).
VERBUL. Categoriile gramaticale ale verbului (mod, timp, persoană). Conjugarea verbelor
avere şi essere la prezentul modului indicativ. Modul infinitiv. Formele imperativului (afirmativ şi
negativ).
ADVERBUL. Categoriile gramaticale ale adverbului ( adverbele de afirmaţie şi negaţie: si şi
no, adverbe de loc – sopra, sotto, dentro, qui, qua, lì, là, vicino, lontano ).
PREPOZIŢIA. Prepoziţiile simple ( di, con, in) .
CONJUNCŢIA. Conjuncţii simple de coordonare ( e, o, ma ).

IV. SINTAXA
Principalele tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, exclamative; propoziţii afirmative şi
negative).

CLASA A III-A

I. FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIE

Cizelarea şi desăvîrşirea pronunţării sunetelor specifice limbii italiene. Însuşirea regulilor de
articulare ale unor sunete în funcţie de poziţia acestora în componenţa cuvintelor (s, z, -zz-) sau a
sintagmelor.
Enunţuri exclamative, interogative şi conturul lor intonaţional.
Folosirea accentului grafic în anumite cuvinte monosilabice care se deosebesc ca sens în funcţie de
prezenta sau lipsa accentului ( e/ è, si/sì, la/là, li/lì ş.a.).

II. LEXICUL
Consolidarea şi îmbogaţirea vocabularului cu uinităţi lexicale sa va face în baza unor texte variate ca
tematică şi de proporţii mai mari ( povestiri, fabule, poezii, cîntece, dialoguri, ş.a.). Unele texte
inserate în manual vor trebui să conţină şi Elemente de civilizaţie italiană (Aşezarea geografică a
Italiei). Acumularea a circa 200 – 250 unităţi lexicale noi.

III. MORFOLOGIE
ARTICOLUL. Însuşirea principalelor reguli de folosire a articolelor (hotărît şi nehotărît) cu diferite
categorii de substantive la singular şi plural (un, uno, il,lo,l’,i, gli, le).
SUBSTANTIVUL. Substantivele masculine şi feminine in – e şi pluralul lor in –i.
ADJECTIVUL. Formarea pluralului adjectivelor calificative. Acordul adjectivelor calificative în gen
şi număr cu substantivele. Folosirea adjectivelor posesive şi demonstrative la singular şi plural.
44
PRONUMELE. Pronumele personale. Folosirea şi locul pronumelor personale. Pronumele personal
reflexiv. Folosirea pronumelor interogative che, chi, quale.
NUMERALUL. Numerale cardinale (10 -20). Scrierea cu litere a numeralelor. Folosirea numeralelor
cardinale în operaţiile de adunare şi scădere. Numeralele ordinale (4 -5).
VERBUL. Verbele regulate de conjugarea I, II, III ( parlare, cantare, mangiare, giocare, leggere,
vedere, scrivere, correre, dormire, aprire, etc.) Folosirea celor mai frecvente verbe neregulate la
prezentul indicativ ( andare, venire, fare, dire). Folosirea verbului reflexiv chamarsi la prezententul
indicativ.
ADVERBUL. Ci prezentativ în formele c’è , ci sono.
PREPOZIŢIA. Folosirea prepoziţiilor simple (a, da, per su, fra, tra).
CONJUNCŢIA. Folosirea celor mai uzuale conjuncţii în diferite tipuri de propoziţii (e, che, ,ma).

IV. SINTAXA
Familiarizarea elevilor cu principalele tipuri de propoziţiile simple. Părţile principale ale propoziţiei.
Acordul gramatical. Acordul predicatului cu subiectul.

CLASA A IV-A

I. FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE
Desăvîrşirea continuă a pronunţării sunetelor specifice limbii italiene. Însuşirea ritmului şi intonaţiei
specifice limbii italiene în cadrul diferi tor tipuri de enunţuri şi fraze (afirmative, interogative,
negative).
Însuşirea unor ortograme privind folosirea unor grafeme specifice foneticii limbii italiene (gn, gli,
sci, sce). Litera Q, care este întotdeauna urmată de u şi de o altă vocală (quaderno, questo, qui).
Eliziunea şi apostroful.

II. LEXICUL
Verificarea, consolidarea şi îmbogăţirea lexicului achiziţionat în clasa a III-a. Achiziţionarea de
noi unităţi lexicale se va sprijini pe o cunoaştere mai profundă a structurilor gramaticale şi în baza
unor texte mai variate şi de proporţii mai mari. Textele vor conţine şi unele subiecte legate de
geografia, istoria şi civilizaţia italiană, spre a-i familiariza pe elevi cu realităţile ce ţin de trecutul şi
prezentul spaţiului italofon. Se preconizează schiziţionarea a circa 200 - 250 de noi unităţi lexicale.

III. MORFOLOGIE
ARTICOLUL. Însuşirea şi automatizarea regulilor de folosire a articolelor cu diferite categorii de
substantive. Omiterea articolului înaintea substantivelor însoţite de determinanţi demonstrativi şi
posesivi, înaintea numelor proprii geografice care indică oraşe.
SUBSTANTIVUL. Familiarizarea elevilor cu unele reguli specifice de formare a pluralului.
Substantive invariabile. Substantivele proprii (nume de persoane, regiuni, oraşe, mări, etc).
ADJECTIVUL. Folosirea adjectivelor posesive cu articolul hotărît. Principalele cazuri de omitere a
articolului la adjectivele posesive.
PRONUMELE. Pronumele personal reflexiv. Pronumele interogative chi, che cosa, cosa, che, quale,
quanto. Pronumele şi adjectivele nehotărîte: poco,molto, troppo, tanto ; nessuno, niente, nulla.
NUMERALUL. Numeralele cardinale ( 20 - 100). Numerale ordinale (6-10).
VERBUL. Folosirea verbelor auxiliare de modalitate potere, volere, dovere. Familiarizarea elevilor
cu principalele categorii ale verbului (mod, timp, persoană). Passato prossimo cu verbul avere: ho
fatto, ho scritto, ho letto,ho finito, ho vinto, ho cominciato, ho giocato. Passato prossimo cu verbul
essere: sono andato/a, ( venuto, arrivato, corso, entrato, nato, partito, rimasto, salito, sceso,
tornato, uscito).
ADVERBUL. Adverbile interogative come? dove? quando? perché? Adverbele de timp (oggi, ieri,
domani). Adverbele de cantitate (molto, poco, più, meno). Adverbele de mod (bene, male, guisto).

45
PREPOZIŢIA. Folosrea prepoziţiilor simple şi articulate. Întrebuinţarea unor prepoziţii specifice
limbii italiene (da) cu diferite categorii de verbe şi substantive.
CONJUNCŢIA. Folosirea conjuncţiilor coordonatoare în diferite tipuri de propoziţii şi structuri
sintactice (e, ed, anche, pure, o , ma).

LIMBA TURCĂ
Clasa a III-a
I.LEXICUL
Cuvintele cu sens opus
II.FONETICA
Alfabetul
Lectura pe silabe
Lectura unui text necunoscut
III.MORFOSINTAXA
Substantivul
Formarea pluralului
Substantivele la numărul singular
Substantive comune
Substantive proprii
Sufixele
Sufixe pentru substantivele la cazul Acuzativ
Sufixe interogative ( -mi)
Sufixe posesive
Numeralul
Numeralul (1-10)
Adjectivul
Adjectivele interogative (care, ce, cît)
Adjectivele calitative
Pronumele
Pronumele interogativ (ce, cine)
Verbul
Forma iniţială a verbului (infinitivul)
Conjuncţia
Conjuncţia ve
Adverbul
IV.SINTAXA
Termenii var / yok

CLASA A IV-A
I.LEXICUL
Antonime
Sensul propriu al cuvîntului
II.FONETICA
Lectura unui text necunoscut
III.MORFOSINTAXA
Substantivul
Substantivele la numărul plural
Substantivele la numărul singular
Sufixele
Sufixele de loc (-da, -de)

46
 Sufixele interogative (-mı, -mi )
Formarea cuvintelor noi cu ajutorul sufixelor (-lı, -li)
Formarea cuvintelor noi cu ajutorul sufixelor (-ca, -ce)
Substantive la Acuzativ (cu cine ? cu ce?) (-la, le)
Substantive la cazul Dativ( cui?) (-a, -e)
Numeralul
Numeralul ordinal (1-10)

Adjectivul
Adjectivele interogative (cît, care, ce fel de )
Adjectivele calitative
Pronumele
Pronumele interogativ (ce, cine)
Verbul
Timpul prezent (forma afirmativă/forma negativă)
Prepoziţia
Funcţia dublă a prepoziţiei cu (prepoziţie şi conjuncţiei)
Adverbul
Adverbul de timp
Adverbul de mod
IV.SINTAXA
Propoziţiile afirmative. Propoziţiile negative

B. CONŢINUTURI TEMATICE
Axarea conţinuturilor tematice din curricula precedente pe trei macroconcepte: l.
Individul; II. Mediul înconjurător; III. Activităţile va conduce în prezentul Curriculum spre
fuzionarea şi dizolvarea acestora în interiorul domeniilor Cadrului European (public, personal,
educaţional) şi ale CLSM (comunicare, inclusiv cu sensibilizare în cultură, comparaţie,
conexiune), toate adaptate la treapta ciclului primar şi la nivelul A1 al descriptorilor CECRL.
Această fuzionare pare a fi judicioasă, deoarece îmbină experienţa curriculară europeană cu cea
amerciană şi reflectă în linii majore poziţiile-cheie ale vieţii sociale, culturale, educaţionale şi
private ale elevului, personalitatea şi competenţele variate ale acestuia aflîndu-se în centru.
Etalate pe clase, domeniile, temele şi subtemele se completează pe măsură ce cresc com-
petenţele de exprimare şi interacţiune orală şi scrisă ale elevului. Din corpusul subiectelor
propuse decurg posibilităţile formării competenţelor lingvistice (cunoaşterea sistemului limbii),
comunicative (aplicarea sistemului limbii în acte şi situaţii de comunicare personală şi
interactivă), metodologice (colaborarea cu profesorul şi colegii prin cunoaşterea metodelor şi
formelor de predare-învăţare, a instrumentelor educative etc.), interdisciplinare (conectarea cu
alte discipline limitrofe cum ar fi limbile), atitudinale şi socioculturale (dragostea faţă de familie,
şcoala, ţara, stima faţă de colegi, profesori; acceptarea alterităţii culturale; educaţia ecologică;
cultura individuală etc.). Spectrul de subiecte propuse presupune o vastă gamă de materiale
textuale, autorii de manuale fiind liberi în determinare şi alegere.
Un aspect important îl constituie abordarea în complex a subiectelor prin selectarea
conţinuturilor lingvistice în funcţie de domeniile curriculare şi specificul psihofiziologic adecvat
treptei şcolare respective. Prezentarea materialului gramatical se va face în concordanţă cu
orientările conceptual-tematice şi nivelul A1 al CECRL, astfel realizîndu-se principiile
funcţionalismului, ale ascensiunii spiralate, ale abordării acţionale în predarea-învăţarea limbilor
străine.
Tematica orientativă şi capitolele de conţinut vor fi corelate cu toate tipurile de competenţe:
cheie, transdisciplinare, specifice disciplinei, subcompetenţe şi vor reflecta activităţile
caracteristice elevului în cadrul domeniilor curriculare respective, vor dezvălui problemele ce-l
47
frămîntă, vor pune în valoare interesele lui faţă de lumea din jurul său, în conformitate cu
perioadele evolutive ale copilului şi particularităţile de vîrstă, toate abordate într-o viziune
flexibilă, acţională şi funcţională. Prin conţinutul lor textele vor contribui la educarea şi
dezvoltarea sensibilităţii elevilor, la îmbogăţirea vocabularului, la dezvoltarea exprimării fluide şi
corecte. Autorii manualelor alternative vor avea libertatea de a recurge la modele diferite şi
originale de decodare şi structurare didactică a unităţilor de conţinut, fie în capitole sau module
integrate, fie altfel. Oricum, selectarea şi structurarea propriu-zisă a conţinuturilor pentru audiere,
memorare, dialogare, prezentări scenice, activităţi ludice etc., vor reveni pe seama viitorilor
autori de manuale.

CLASA a II-a

Domeniul personal
1. Elevul despre sine : Prezentarea şi caracterizarea personală.
2. Mediul familial: Familia. Prezentarea membrilor familiei (rude apropiate): nume,
prenume, sex, vârstă, naţionalitate.
3. Mediul natural: Anotimpurile. Lunile anului. Zilele săptămânii. Data. Localizarea în
timp (dată, anotimp). Animale de companie şi sălbatice (denumiri, elemente). Denumiri
de fructe şi legume (elemente).
4. Locuinţa: Descrierea casei /apartamentului (elemente).
Domeniul educaţional
1. Mediul şcolar: identificarea şi enumerarea rechizitelor şcolare. Obiecte şcolare.
Identificarea şi determinarea numerică a persoanelor şi obiectelor din anturajul imediat.
Descrierea sălii de clasa şi a spaţiului şcolar. Orientarea în spaţiul sălii de clasă.
Identificarea culorilor.
2. Inserţia socială a copilului: formule pentru a saluta şi a răspunde la salut, a face
cunoştinţa, a-şi lua rămas bun. Formule de politeţe. Formule de adresare in funcţie de
interlocutor. Prezentarea personală, prezentarea unei persoane cunoscute din anturajul
imediat (familie, prieten, coleg). Recunoaşterea şi formularea răspunsurilor afirmative şi
negative. Identificarea şi formularea întrebărilor uzuale. Identificarea şi executarea
indicaţiilor, instrucţiunilor simple şi scurte, orale şi scrise, în cadrul activităţilor de
învăţare.
Domeniul cultural si public
1. Elemente de cultura şi civilizaţie: familiarizarea cu nume şi prenume tipice. Nume de
ţări şi oraşe. Cântece. Poezii.
2. Universul afectiv şi atitudinal: Formule de prezentare şi caracterizare a unei persoane.
Formule de politeţe elementare. Formule de iniţiere şi întrerupere a unei conversaţii directe
(faţă in faţă). Exprimarea sentimentelor de bucurie, plăcere, fericire, etc. Exprimarea
apartenenţei. Localizarea în spaţiu.

CLASA a III-a

Domeniul personal
1. Elevul despre sine: denumirea părţilor corpului uman. Sănătatea. Igiena personală.
Articole de vestimentaţie (elemente). Preferinţe alimentare (elemente).
2. Mediul familial: membrii familiei. Activităţile/ocupaţiile membrilor familiei. Denumiri
de produse alimentare, bucate, băuturi (elemente principale).
3. Locuinţa: Descrierea locuinţei. Adresa. Amplasare. Planul locuinţei (casă/apartament).
Descrierea odăilor. Mobilierul şi localizarea în spaţiu (actualizare şi îmbogăţire).
4. Mediul natural: Momentele zilei. Exprimarea orei. Caracteristicile climatice ale
anotimpurilor (îmbogăţire). Iarna şi activităţile recreative.

48
 5. Activităţi curente: organizarea programului zilnic (activităţi principale). Instrumente
muzicale şi activităţi muzicale (elemente). Activităţi recreative. Jocuri. Pregătiri pentru
vacanţă (elemente). Identificare şi localizare de persoane, obiecte, locuri.
Domeniul educaţional
1. Mediul şcolar: Orarul săptămânii. Discipline şcolare. Activităţi şcolare. Identificarea şi
executarea indicaţiilor, instrucţiunilor simple şi scurte, orale şi scrise, în cadrul
activităţilor de învăţare.
Domeniul cultural si public
1. Elemente de cultura şi civilizaţie: Nume de ţări şi oraşe (îmbogăţire). Oraşul/satul
(clădiri). Mijloace de transport. Cântece. Poezii.
2. Universul afectiv şi atitudinal: exprimarea sentimentelor de entuziasm, simpatie,
satisfacţie, uimire, tristeţe, admiraţie etc. Formule de salut în funcţie de interlocutor. Formule
pentru a mulţumi şi a răspunde la mulţumiri, pentru a cere şi a oferi obiecte. Formule pentru
a angaja şi a încheia un schimb verbal faţă în faţă.

CLASA a IV-a

Domeniul personal
1. Elevul despre sine; sănătatea. Deprinderi de igienă personală (îmbogăţire). Relaţiile cu
colegii de clasa, cu prietenii. Invitarea şi participarea la aniversarea unui prieten/coleg.
2. Mediul familial: Descrierea personala şi a persoanelor din anturajul apropiat: rude,
prieteni, colegi (însuşiri fizice şi morale). Denumiri de profesii şi activităţi caracteristice
(elemente principale). Sărbători în familie. Deprinderi alimentare (elemente). Meniu
simplu. Gusturi şi preferinţe principale (culturale, educaţionale, alimentare, sportive).
3. Mediul natural: Caracteristicile climatice ale vremii (îmbogăţire). Descrierea
anotimpurilor (îmbogăţire). Animale de companie şi animale sălbatice: caracteristici
esenţiale, protecţie. Dezvoltarea conştiinţei ecologice (respectul mediului natural).
4. Activităţi curente: Activităţi în timpul liber: recreative, educaţionale, culturale. Sporturi
tradiţionale şi activităţi sportive (elemente). Vacanţă. Călătorii (elemente). Direcţia/
destinaţia. Localizarea în spaţiu (localizare pe hartă). Comunicarea telefonică cu persoane
din anturajul imediat (rude, prieteni, colegi). Corespondenţa personală: carte poştală.
Domeniul educaţional
Mediul şcolar: Ocupaţii/activităţi şi responsabilităţi la şcoală. Comunicarea cu colegii şi
profesorii. Sărbători cu prietenii.
Domeniul cultural si public
1. Elemente de cultură si civilizaţie: aşezarea geografică a ţării alofone (elemente) şi oraşe
principale. Sărbători tradiţionale. Povesti. Cîntece. Poezii.
2. Universul afectiv si atitudinal: exprimarea sentimentelor şi emoţiilor (apreciere, speranţă,
recunoştinţă, interes, încurajare, etc.). Convorbire la telefon cu persoane din anturajul familiar
( pentru a invita, a face o urare, a felicita). Formule de iniţiere, de întreţinere, de încheiere a unei
convorbiri telefonice. Formule pentru a oferi şi a accepta o invitaţie, a felicita, a stabili o
întâlnire, a solicita informaţii de ordin personal, a exprima acord sau dezacord. Scrierea unei
cârţi poştale. Formule pentru a exprima senzaţii şi stări fizice (foame, sete, frig, căldura).
Formule pentru a exprima gusturi şi preferinţe.

II. Elemente de civilizaţie autohtonă

Descrierea unei tradiţii naţionale.

VII. STRATEGII DIDACTICE: ORIENTĂRI GENERALE

La nivelul ciclului primar predarea-învăţarea elementelor de organizare lingvistică a

49
mesajului se va realiza printr-o organizare concentrică spiralată prin intermediul unor
achiziţionări progresive, reluări constante, dar fără o specificare riguroasă a metalimbajului şi a
termenilor lingvistici respectivi. Unele categorii gramaticale vor putea fi cultivate la elevi prin
asimilare informatizată (mecanică) în baza unor enunţuri variate ca gen, exerciţii variate ca
formă (orale şi scrise), dialoguri şi acte de comunicare. Dozarea cu material lingvistic se va
efectua în baza unui vocabular minim activ de mare frecvenţă, conform necesităţilor de înţe-
legere şi actelor de comunicare, în deplină concordanţă cu terminologia gramaticală asimilată la
limba maternă. Accentul se va pune pe latura comunicativ-situativă şi nu pe gramatica
(morfologie/sintaxă) propriu zisă în lumina abordării acţionale şi comunicative promovată de
CECRL cu trecere de la o gramatică noţional-normativă la o gramatică discursivă, a sensului.
Astfel, gramatica nu va mai fi un scop în sine sau un punct de reper, ci mai degrabă un punct de
sosire, categoriile gramaticale respective reieşind sau deducîndu-se în baza materialului
lingvistic învăţat. Utilizarea metalimbajului se va face treptat ca un proces continuu, în funcţie de
nivelul real de cunoştinţe şi de posibilităţile de abstractizare ale elevilor, aşa încît aprofundarea şi
categorizarea unor noţiuni gramaticale vor fi lăsate pe seama anilor de studiu ulteriori.
Vocabularul de bază (aproximativ 200-250 cuvinte pentru fiecare clasă), flexibil din punct de
vedere al conţinutului va trebui să includă unităţi lexicale relevante pentru experienţa cotidiană a
elevilor, spre a le putea facilita comunicarea în situaţii de interes pentru ei.
Se recomandă o abordare comunicativ-acţională a prezentării materialului, inclusiv a celui
gramatical, în manuale. Ordinea în care vor fi abordate aceste teme va fi determinată de folosirea
lor în situaţiile cotidiene, de textele propuse pentru lectură sau pentru audiţie. Un accent deosebit
se va pune pe dezvoltarea capacităţii de a înţelege funcţia comunicativă a limbii, folosind situaţii
relevante pentru elevi.
La ciclul primar se recomandă ca profesorul să utilizeze pe larg materiale didactice ilustrative
(imagini, obiecte concrete, tabele, scheme, grafice etc), instrumente educative moderne
(calculator, TV, video, DVD etc.) şi activităţi ludice atractive (ghicitori, cîntece, poezii, poveşti
etc.). Pentru a dezvolta încrederea în sine a elevilor şi pentru a le permite acestora sa-şi dezvolte
fluenţa de exprimare, se recomandă organizarea de activităţi în perechi sau în grupuri,
monitorizate atent de profesor.

VIII. STRATEGII DE EVALUARE

Evaluarea, în sensul larg al cuvîntului, include: totalitatea proceselor şi produselor care
măsoară randamentul de predare-învăţare, corelaţia dintre finalităţile procesului de instruire şi
obiectivele preconizate, direcţionarea activităţii profesorului şi a elevului spre îmbunătăţirea
calităţii învăţării şi predării, judecăţile emise în vederea adoptării unor decizii educaţionale
concrete menite să reflecte nivelul, volumul şi calitatea reală a cunoştinţelor, competenţelor,
atitudinilor şi valorilor elevilor.
Formele evaluării pot fi diferite, în funcţie de criteriile care stau la baza uneia sau altei
clasificări. Astfel, în funcţie de scopul urmărit, evaluarea poate fi iniţială (diagnostică), continuă
(formativă) sau sumativă (cumulativă); în funcţie de timpul efectuării evaluării, aceasta poate fi
curentă, trimestrială şi finală; în funcţie de realizatorul evaluării, formativă (realizată de
profesor), autoevaluare (realizată de elev), coevaluare (realizată între colegi), internă (realizată de
conducerea liceului) şi externă (realizată de organele de conducere a învăţămîntului).
La nivelul primar evaluarea se va face din perspectiva observării ritmului de progres
demonstrat de elevi. Probele propuse pentru evaluare trebuie să fie simple şi să includă exerciţii
de tipul: adevărat/fals, alegere multiplă, potrivirea imaginilor cu vocabularul, ordonarea
imaginilor conform textului dat, completarea spaţiilor cu formele cerute după context, potrivirea
întrebărilor cu răspunsurile, scriere după dictare, copiere etc. La acest ciclul se va face
preponderent evaluarea competenţelor receptive, accent punîndu-se pe cunoştinţele de pronunţie,
vocabular şi gramatică. Formarea competenţelor din domeniul comunicării (competenţe
lingvistice, comunicative, pragmatice) se va supune variatelor şi multiplelor forme de evaluare,
totodată, formarea competenţelor din cadrul domeniilor cultură (competenţe socioculturale) şi

50
comparaţie (competenţe metodologice) vor cunoaşte variate forme şi mijloace de evaluare, dar
mai ales de autoevaluare ( sondaje, anchete etc.).

IX. BIBLIOSITOGRAFIA

Balaban T., Brînză E. şi alţii. Curriculum şcolar cl.I-IV. Chişinău, Editura Prut Internaţional,
1998
Balaban T., Guţu I., Brînză E. ş.a Limbi străine. Curriculum pentru clasele a II-a a IX-a.
Chişinău, Univers pedagogic, 2006.
Bettoni C., Vicontini G. Imparare dai vivo. Lesioni di italiano. Roma. 1986.
Brown, Douglas H. (1987). Principles of Language Learning. Second Edition. Prentice hall
Regents, Englewood Cliffs.
Brown, James Dean (1995). The Elements of Language Curriculum. Heinle&Heinle
Publishers, Boston, Massachusetts.
Bailey, Kathleen M. ( 1998) Learning about Language Assessement. Heinle&heinle
Publishers.
Cadrul european comun de referinţă, Chişinău, Tipografia Centrală, 2004
Cerdan M. et al. Réussir le DELF, niveau A1 du Cadre européen commun de références-
Paris : Didier, 2005
Chinchil A ., Minciarele F., Silvestrini M. Gramatica italiana per stranieri. Corso multimediale
di lingua e civiltâ a livello elementare e avansato. Perugia. 1990.
Crişan A., Guţu V. Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic. Chişinău: S. A .
TlPCIM ". 1996.
Cuq J.-P. Dictionnaire de didactique du FLE et FLS. ASDIFLE, Paris : Clé international,
2003.
Curriculum disciplinar. Limba şi literatura română. Clasele V-IX. Coordonatori: VI.
Pâslaru. Al. Crişan. Chişinău: Ştiinţa. 1997.
Decreto de curriculo. Secundaria Obligatoria. - Madrid: Ministerio de Educaci6n y
Ciencia, 1995.
Deutch Aktiv Neu 1 A, 1 B. Berlin. 1995.
Dreyer Schmitt. Lehr-und Obungsbuch der deutchen. Grammatik. Munchen, 1995.
Empfehlungen zur Ausarbeitung nationaler curricula fur die Sekundakstufe 1. Deutch
als Fermdsprache. Ergebnisse eines Kollogviums. Balton. 1995.
Guţu I., Brînză E. et alţii. Curriculum de Francais pour les classes bilingues. I-XII-ieme
classes. Chişinău, CEP USM, 2008.
Halliwell, Susan . (1992). Teaching English in the Primary Classroom. Longman, London
and New York.
Italiano. Guida practica al parlare e scriver correttamente. A cura di Aldo Gabrielle. Milano.
1986.
Lenguas Extranjeras. Secundari a Obligatorial Curriculo Oficial. - Madrid: Ministerio de
Educaci6n y Ciencia. 1995.
Pîslaru V., Crişan AI. ş.a. Curriculum disciplinar de limbă şi literatură română/Clasele V-IX.
Chişinău, Ştiinţa, 1997.
Predarea şi învăţarea limbii prin comunicare. Ghidul profesorului. Cartier Educaţional.
Chişinău, 2003, -204 pag.
Teoria şi metodologia curriculum-ului universitar. CEP USM, Chişinău, 2003.
Tagliante C. – L’évaluation et le cadre européen – Paris : Clé international, 2005.
The Commonwealth of Massachussets Department of Education - Massachussets Foreign
Languages Curriculum Framework, Malden, 1999.

http//www.doe.mass.edu/frameworks/current.html (pagini consultate pe 12.12. 2009)

51
Primlangues http://www.primlangues.education.fr (pagini consultate pe 24.09. 2009)
www.cle-inter.com (pagini consultate pe 04. 11.09)
www.fle.hachette-livre.fr (pagini consultate pe 10. 11.09)
www.hachettefle.fr (pagini consultate pe 11. 11.09)

52