MODULUL 35. Boli infecto-contagioase si nursing specific Generalitati Boala infectioasa = totalitatea manifestarilcr clinice, biochimice gi histopatologi- ce ce apar in organism in urma patrunderii si multiplicarii agentului infectios. Infectia = patrunderea si multiplicarea agentului patogen tn organismul gazda. Contaminarea = prezenta de agenti patogeni pe suprafetele epiteliale ale orga- nismului gazda, fr ca ei s& se multiplice. Contagiozitatea = capacitatea unor boli infectioase de a se extinde de la o surs de infectie la organisme snétoase prin diferite c&i de transmitere avand ca rezultat imbolnavirea populate — gradul de contagiozitate difera tn functie de boalas Imunitatea = nereceptivitatea organismului fata de boli. Boala infectioasa sistemica ciclica are o evolutie regulata cu perioade ce se succed constant intr-un timp limitat: ~ incubatia = perioada de timp scursé de la momentul infectant pana la aparitia primelor semne de boala; > debutul = aparitia primelor semne de boala; ~ perioada de stare = perioada in care se deruleazé manifestarile caracteristice bolii; > perioada de declin = perioada tn care manifestarile clinice se remit treptat; ~ convalescenta = perioada in care are loc refacerea organismulu. Clasificarea bolilor infectioase A. In functie de poarta de intrare: — boli aerogene (tractul respirator); — boli digestive (tubul digestiv); — boli cutanate (la nivelul tegumentelor); — boli cu inoculare direct (postintepatura). B. In functie de sursa de agent patogen: — boli cu contagiune interumana (sursa de infectie este umana); = zooantroponoze (sursa de infectie este animalul boinav sau eliminator de ger- meni).ene BOLI INFECTIOASE CU POARTA DE INTRARE AEROGENA 1. VARICELA Este 0 boala infecticas acuta, deosebit de contagioasa, produsa de virusul vari- celo-zosterian, caracterizata clinic prin febra, exantem polimorf (macule, papule, ve- zicule, cruste) ce apare in valuri, foarte pruriginos, si enantem, urmata de imunitate definitiva. Incubatia: 14-15 zile. 2. RUJEOLA ~ pojarul Este 0 boala infectioasa acuté deosebit de contagioasa, produsa de virusul ru- jeolic (virus ARN) si caracterizata prin: febra, catar respirator, exantem gi enantem caracteristice, complicalii severe (mai frecventa la copilul mic sub 2 ani, distrofic, rahitic) si imunitate durabila. Incubatia: 10 zile. 3, RUBEOLA Este 0 boald infectioasa acuté, viral, produsa de virusul rubeolic (virus ARN), caracterizata clinic prin adenopatie generalizata, manifestari catarale respiratorii usoare, exantem macular, afectare moderata a stérii generale, benigna pentru copii si periculoasa pentru gravide prin riscul teratogen. Da imunitate durabila. Incubatia: 14-21 zile. 4, PAROTIDITA EPIDEMICA — infeetia urliana — Oreionut Este o boala acuta infectioasa transmisibila produsa de virusul urlian, mai frec- venta la scolari, adolescent si adultitineri, caracterizata clinic prin afectarea glande- lor salivare, pancreasului, testiculelor si sistemului nervos central. Cea mai frecventa localizare este parotidita urlian&, Pancreatita urliana poate aparea concomitent sau independent de alte localizari. Orhita urlian& apare la baieti afla{i la pubertate uni- sau bilateral. Imunitatea dupa boala este durabila. Incubalia: 14-18 zile. 5, MONONUGLEOZA INFECTIOASA Este boala infectioas’ umana, contagioasa produsd de virusul Epstein-Barr cu evolutie autolimitanta si manifestari clinice reprezentate in majoritatea cazurilor de febra, angina, adenopatil si modificari hematologice caracteristice. Se transmite prin saliva, se mai numeste ,boala sdrutului*. Are receptivitate generala, cu maxim de ‘imbolnaiviri la adulti tineri. Incubalie aproximativ 4-6 saptémani. 6. SCARLATINA Este 0 boala acut, infectioasa transmisibila, determinata de streptococul B-he- molitic de grup A, toxigen, caracterizat clinic prin: febra, angina acuta, exantem specific (eruptie micropapuloasa congestivé caracteristica). Imunitatea dupa boala este specifica de serotip (reimbolnavirile sunt posibile deoarece grupul A de strepto- coci contine 60 de serotipuri). 7. DIFTERIA Este 0 boala infectioasa acuta, transmisibila strict uman, provocata de bacilul dif- teric (Corynebacterium diphieriae) cu evolutie autolimitanta. Bacilul difteric ramane la poarta de intrare, se multiplicé, determina fenomene locale specifice (edem si fal- se membrane) si elimina 0 toxina care difuzeaza in organism, determinaind fenome- ne toxice la distanta si afectare toxic severd a organismului, cu risc de complicati si evolutie letald, in prezent boala evolueaz’ sporadic datorit& generalizérii vaccinarii specifice. Incubatia: 2-6 zile. Pot aparea mai multe forme de boala: ~ angina difterica = localizarea cea mai frecventé a infectiei; — difteria laringian& (crupul difteric) — laringita obstructiva, rapid progresiva; ~ difteria nazal caracterizata clinic prin rinita.8, TUSEA CONVULSIVA — tusea magareasca Este 0 boala infectioasa acuta contagioasé, caracterizata clinic prin accese de tuse paroxistic spasmodicd, precedate de o inspiratie zgomotoasa urmaté de e: pectoratie dificilé a unei secre{ii mucoase vascoase. Accesele sunt repetitive, mai frecvente in cursul noptii si au 0 evolutie de cateva saptamani. Agentul etiologic este Bordetella pertussis care este un cocobacil Gram negativ. Incubatia in medie 7-10 zile. Clinic se caracterizeaza printr-un stadiu cataral (7-14 zile),urmata de sta- diul convulsiv (2-4 saptéméni), iar la final stadiul de declin si convalescenta (3-4 saptamani). 9, GRIPA Este boala infectioasa acuta foarte contagioas, produsa de virusuri gripale, ca- racterizata clinic prin manifestéri respiratorii, st€ri febrile, si manifestéri generale, uneori severe. incubatia 1-3 zile. Debutul este brusc cu febra inaltd, cefalee, mialgii, dureri musculare. in perioada de stare, febra este persistent, apare astenia, in petenta, dureri in globii oculari, disfagie, odinofagie, tuse iritativa, mialgii, artralgi Formele severe de gripa sunt frecvente la batrari, bolnavi cronici, cu boli respiratorii si cardiace. 10. MENINGITE ACUTE INFECTIOASE ‘Sunt inflamatii acute ale meningelor produse de variati agenti etiologici. In me- ningitele acute infectioase se asociaza doua sindroame majore: sindromut infectios, general, manifestat prin febra, frisoane, stare de curbaturd, mialgii si sindromul m ningian cu cefalee violenta insotité de rahialgii, dureri spontane lombare, varsdturi repetate in Jet fra efort, fotofobie. Acestor doua sindroame li se adauga in mod variabil sindromul de hipertensiune intracraniana, manifestari neurologice difuze sau localizate, si manifestari particu- lare ce tin de agentul etiologic, complicatii etc. Meningitele acute bacteriene sunt provocate de bacterii piogene. Germenii cel mai frecvent implicati sunt meningo- cocul, pneumococul. Meningitele virale sunt provocate de virusuri gi sunt caracte- rizate printr-un tablou de meningita cu lichid clar si evolutie de obicei favorabila. Meningoencefalita tuberculoasé reprezinté localizarea infectiei tuberculoase la nive- lul meningelor, de la alte focare TBC din organism, de obicei pulmonare. BOLI INFECTIOASE CU POARTA DE INTRARE DIGESTIVA 1. TOXIINFECTH ALIMENTARE (TIA) Sunt boli infectioase acute care apar sporadic sau cu izbucniri epidemice tn urma consumului de alimente contaminate cu bacterii sau toxinele acestora, caracterizate prin manifestari de gastroenterocolité acuta aparute Ia tofi consumatorii acelui aliment. Agentul etiologic: bacterii din genul Salmonella, stafilococi enterotoxige Apar frecvent in familie sau colectivitati. > TIA cu Salmonella: incubatie 4-48 de ore. Debut brusc, stare de rau general, febrd, frisoane, cefalee, colici abdominale, scaune diareice apoase, abundente, fe- tide de culoare verzuie. > TIA cu stafilococ: incubatie 1-4 ore. Debut brusc, greata, varsaturi, dureri abdominale, scaune diareice. De obicei afebrilitate. 2. DIZENTERIA BACTERIANA (BACILARA) Este boala infectioasa acuta transmisibila produs de bacterii din genul Shigella. Manifestata clinic prin: febra, dureri abdominale, tenesme rectale, scaune diareice, caracteristice. Incubatie 1-7 zile, debut brusc, febra, stare generala alterald, cabdominale, scaune initial apoase, apoi cu mucus, puroi si singe reduse cantitativ (pana la 20 de scaune pe zi). Caracteristic: sensibilitate difuzé la palparea abdome- ulul si mai accentuatdi in fosa iliacd stanga, unde se palpeaza intestinul inflamat — acest semn se numeste ,coarda colicé". 3. HOLERA Este boala infectioasa foarte contagioasa, produsé de vibrionul holeric, caracte- rizaté clinic prin diaree apoasa severd si deshidratare important ~ soc hipovolemic. Incubatie céteva ore, 5 zile. Debut brusc, scaune diareice apoase, afecaloide cu as- pect de apa de orez, eliminate fjré colici. 4, POLIOMIELITA ‘ Este infectie viral aout, produsa de un enterovirus neurotrop localizat inifial in intestin. Debuteaza printr-un sindrom infectios necaracteristic si poate fi urmat sau nu de paralizii de tip flasc. Incubatie 3-35 de zile. 5. FEBRA TIFOIDA Este boalé infectioasa acuta sistemica, determinata de Salmonella typhi, caracte- rizata prin febra continua, stare tificd, splenomegalie si tulburari digestive. Incubajia 10-14 zile. Debutul insidios, febra creste gradat spre 39°C, cefalee, astenie, ameteli, dureri musculare, anorexie. in perioada de stare febra se men{ine in platou. Pacientii sunt apatici, adinamici, au tulburdri de senzoriu, hipoacuzie, delir, stare confuziona- Ia. La 7-8 zile de la debut, apare eruptia lenticulara, format din macule congestive roz, de m&rimea unui bob de linte, care, dupa 3-4 zile, dispar fra urme. CULEGEREA DE DATE Este un demers continuu in care, prin diverse metode (interviu, observatii, cer- cetare documente medicale, discutii cu profesionistii din echipele de ingrijire cu apartinatorii, examen fizic, anchet epidemiologica), se face o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa. ‘Avand in vedere caracterul transmisibil (contagios) al bolilor infecto-contagioase, culegerea de date vizeaza pe langa datele clinice si paraciinice rezultate in urma examenului fizic si de laborator, si date epidemiologice rezultate in urma anchetel epidemiologice. In acest context, asistentul medical igi exercita si functia de natura interdependenta (pe Inga cea de natura dependenta si independent) In cadrul echipei de profesionisti ce participa la ancheta epidemiologica. ANCHETA EPIDEMIOLOGICA stabileste: — sursa de infectie: in discutille cu pacientul, cu apartinatorii, se intreaba daca au existat cazuri de imbolnaviri, daca in ultimul timp au facut vizite, deplasari, daca au animale tn locuinta eto.; — calea de transmitere: se intreaba pacientul dacd a consumat alimente in comun cu alte persoane si acestea au semne de boalé; dacé a intrat in contact cu per- soane boinave cu leziuni ale pielii; daca 2 manipulat oblecte contaminate (land, piei de animale), dac a observat prezenta mustelor etc.; — starea imunologic’: daca a mai suferit boli infectioase, daca a facut vaccinari, ce -vaccinairi gi cand; se au in vedere 5! factoril epidemiologici secundari: varsta, pro- Yesie, starea locuintei dar si factorii climatici. MANIFESTARI DE DEPENDENTA (SEMNE S$! SIMPTOME) a. Leziuni la nivelul tegumentelor si mucoaselor: macula, papula, vezicula, pus- tula, flictena, ulcerafia, eritemul. Exantemul gi enantemul apar in cursul unor boliinfectioase si diferd de la 0 afectiune la alta in ceea ce priveste caracterul eruptiel, evolufia ei in timp, localizarea ei si modul de disparitie: — tn varicela eruptia este caracteristicd, cu aspect polimorf alcatuita din macule, pa- pule, vezicule, cruste, apare in valuri eruptive; enantem caracteristic; ~— in rujeolé exantem caracteristic alcdtuit din macule, papule congestive cu mar- gini neregulate, catifelate; enantemul este caracterizat prin congestie faringiana, microelemente hemoragice pe palatul moale; ,facies plans* caracteristic; semnul Koplick, micropapule albe situate pe mucoasa jugala; — in scarlatina: exantem de tip micropapulos congestiv aspru, pe fond difuz eritema- tos, dispus pe torace, abdomen, membre superioare, fese, coapse; caracteristic »masca Filatov" (aspect de facies palmuit) si semnul lui Grozovici-Pastia (linii he- moragice la nivelul regiunii inghinale, axilare; — Inrubeola apar adenopatii generalizate; exantemul este macular, roz cu elemente rotund ovalare ce nu conflueazé. b. Angina este un proces ce cuprinde amigdalele palatine, tntreg orofaringele, ineor' gi lueta. Este 0 inflamatie acuta si difuzé a mucoasel faringiene. Dupa condi- le de aparitie, anginele se impart in mai multe categorii angine primare, ce constituie manifestarea principal a infe = angina ca manifestare majora in cadrul unor boli infectioase; in scarlatina are as- pect de angina acuta eritematoasa sau angina acuta eritemato-pultacee; In difte- rie angina diftericé cu hiperemie faringiana, exudat amigdalian ce se transforma in 12-24 de ore in false membrane alb-sidefii consistente, aderente ce se extind pe amigdale, luetd si peretele posterior faringian. In mononucleoza infectioasé es- te caracteristica angina rosie sau alba. ¢. Semnele generale in cadrul bolilor infecto-contagioase includ: febra, frisonul, tahipneea, greturi, varsaturi, cefalee, dureri abdominale, inapetenta, obstructia cai- lor respiratorii, tulburari circulatorii, rinoree, tuse seacd, modifica ale functillor vitale, astenie, inapetenta, great, cefalee, ameteli, herpes labial, convulsii, delir. Apar tul- burari ale metabolismului, ale aparatului cardiovascular, ale functilor secretorii si ex- cretorit. Pot fi intalnite deshidratarea si tulburari ale echilibrului acido-bazic. Paralel cu cresterea temperaturii se produce tahicardia (exceplie: febra tifoida, unde apare bradicardie relativa) si tahipneea. Curbe termice caracteristice unor boli infectioase: — febra continuaé = temperatura ridicata, intre 39-40°C, cu variatii seara de 0,5-1° — febra remitenta = cu oscilatii febrile mai mari, inte 37-39°C, temperatura minima nu scade sub 37° ~ febra intermitenté = cu oscilatii foarte mari de temperatura intre 36,5-40°C ce sur- vin zilnic sau cu perioade afebrile de 1-2 zile (In acest tip de febra, temperatura minima atinge valori normale); — febra recurenté = perioade febrile cu temperatura continua 39-40°C timp de 4-6 zile, intercalate de perioade afebrile de aceeagi durata; — febra ondutant’ = caracterizata prin perioade febrile tn care temperatura urca tn: cet si se mentine la 38-39°C timp de 7-10 zile, apoi scade treptat si dupa o peri cada afebrila temperatura creste din nou; — febra de tip invers = temperatura minima seara si maxima dimineata. Manifestari gastrointestinale ce includ tulburarile de tranzit, varsaturi, diaree. intre dimineata si‘Semne ale aparatului circulator: poate apéirea colaps periferic prin deshidra- 1&ri, prin ac{iunea toxic asupra SNC a diferitelor substante medicamentoase si prin actiunea unor toxine microbiene in cursul toxiinfectillor alimentare, dizenterilor. Se manifesta prin hipotensiune arteriala, hipotermie, tegumente palide, puls tahicardic. Socul infectios este complicatia severa a bolilor infeolioase si se datoreaz’ ac- fiunii directe a microbilor gi/sau a toxinelor microbiene. In meningitele acute infectioase se asociaza 2 sindroame majore: 1. Sindromul infectios general caracterizat prin febra inalta, frisoane, stare de curbatura, mialgii. . 2. Sindromul meningian cu: cefalee violent insofita de rahialgii gi dureri lombare, varsaturi fh jet fara efort, fotofobie, hiperestezie cutanata cu semne de iritatie menin- giana: contracturé musculara (pozitie ,cocos de pusca", redoare de ceafa). La aceste 2 sindroame se pot asocia: — manifestari de hipertensiune intracraniand: cefalee, varséturi neprecedate de greala, stare de somnolenta; — manifestéri neurologice: tulburéri ale starii de constienta, de la somnolenta pana la coma, halucinatii, agitatie, convulsti A. PROBLEME DE DEPENDENTA IN BOLI INFECTIOASE AEROGENE gi sursele de dificultate: Hipertermialcauza: procesul infectios; > Alterarea integriafii tegumentelor $i mucoaseloricauza: virusuri cu tropism cu- tanat sau toxina eritrogend a streptococului &-hemolitic ce difuzeaza in organism determinand alterari cutaneo-mucoase; > Durerea localizata la nivelul: amigdalelor, istmului faringian (in bolile infecti- oase ce au angina ca manifestare majora)/cauza: congestia faringiana, inflamatia istmului faringian; > Alterarea stérit de conforticauza: pruritul tegumentar, tusea inalta; > Alimentafie inadecvata prin deficiticauza: odinofagia, disfagia, hipertermia; > Obstructia cailor respiratoriicauza: congestia mucoasei nazele, senzatie de nas infundat, rinoree, afectare traheo-bronsica; > Varséturilcauza: afectarea mucoasei intestinale; > Risc de suprainfectio bacteriana a elementelor eruptivelcauza: grataj, stare imunitard deficitara, igiend deficitara; > Risc de alterare a imaginii de sinefcauza: modificari cutanate sau ale aspec- tului fetei ete. ; > Potential de complicatit respiratoriilcauza: suprainfectie bacteriana, virusuri; > Potential de complicafii ale SNCicauza: febra inalta, suprainfeotie bacteriana, virusul rujeol > Pozitie inadecvatalcauza: iritatia meningeana; > Comunicare ineficienté la nivel senzoriai si motorfcauza: cresterea presiunil intracraniene, interesarea encefalului in procesul infectios. B, PROBLEME DE DEPENDENTA IN BOLI INFECTIOASE DIGESTIVE si sur- séle de dificultate: > Hipertermie/cauza: procesul infectios; > Vérséturilcauza: inflamatia mucoasei tubulul digestiv sub actiunea toxinelor; > Stare de deshidratare aculd de diferite grade/cauza: febra, varsaturi, diaree; itativa, febraPoe ee ne Mescolante > Durere abdominala sub forma de colici abdominale, sensibilitate difuza abdo- minal etc./cauza: inflamatia mucoasei intestinale prin mecanism invaziv al germe- hilor, prin actiunea toxinelor microbiene; > Alterarea confortuluilcauza: manifestarile digestive, durerea abdominala; > Potential de complicafi circulatorit sau renale/cauza: pierderi exagerate (val saturi, diaree), scaiderea volumului circulant; > Alimentatie inadecvata prin deficiticauza: greturi, anorexie, inapetenta. OBIECTIVE DE INGRJIRE > Diminuarea febrei: > Asigurarea permeabilitéfii cdilor respiratorii pentru o respiratie eficienta. > Asigurarea unei circulatii adecvate. > Combaterea durerii, inflamatiel > Asigurarea echilibrului hidro-electrolitic. > Ameliorarea starii de confort. > Asigurarea unei alimentatii si hidratari in concordant cu stadiul evolutiv al bolli \ > Diminuarea riscului de complicatii (septice, toxice, alergice etc.) > Cresterea rezistentei nespecifice a organismulul > Asigurarea unei eliminari adecvate (tranzit intestinal, diureza). > Educarea pacientului pentru respectarea repausului gi a regimului igieno-die- tetic. INVESTIGATII SPECIFICE $1 NESPECIFICE IN BOLI INFECTO-CONTAGIOASE Efectuarealparticiparea la investigatii in cursul imbolnavirii infecto-contagioase, necesita din partea asistentului medical respectarea Precautillor Universale (stan- dard si aditionale) pentru prevenirea infectiilor nosocomiale. Astfel, se impune tm- bracarea echipamentului de protectie (boneta, halat, masca, manusi), respectarea normelor de asepsie si antisepsie, transportarea produselor biologice si patologice in recipiente perfect etanse, introduse apoi tn ambalaje izolante. De asemenea, ma- terialele de unica folosinta utilizate vor fi colectate in saci impermeabil, iar instru- mentele utilizate vor fi supuse dezinfectiei si sterilizarii conform tehnicilor. Lenjeria de pat si de corp a pacientului va fi schimbata daca este necesar imediat dupa recoltare. Dupa transportul la laborator al produselor recoltate, asistentul medical igi schimba echipamentul de protect INVESTIGATII NESPECIFICE — se efectueaza examinari radiologice, explorari functionale, punctie pleurala, punc- {ia rahidiana pentru recoltarea LCR; — se recolteaza sange prin punctie venoasa pentru: VSH, HLG, glicemie, uree, pro- be hepatice complete, fibrinogen; — se recolteaza urina pentru examen sumar de urin&; in bolile cu etiologic bacteriana se constata sindrom inflamator biologic: leucoci- toz& cu neutrofilie, VSH crescut etc. In meningita acuta bacteriana LCR este tulbure sau purulent ‘in bolile cu etiologie virala se constata: leucopenie cu neutropenie si limfomono- citoza, VSH normal sau usor crescut, leucocitozé marcata cu neutropenie si limfo- monocitoz, TGP si bilirubina moderat crescute etc. In meningite acute virale LCRUWE cence rs este clar sau opalescent. In hepatita acuta virala cu virus hepatic de tip A (VHA) bilirubinemia este crescuta prin ambele componente. INVESTIGATII SPECIFICE: a. Examenele bacteriologice constau in izolarea ¢iidentificarea agentului etio- logic din secretii nazofaringiene, sange, scaun, urina, lichid pleurel, sputa. Din aces- te produse agentul etiologic poate fi pus in evidenta: — pe frotiu, prin examinare directa la microscop; — in cultur, prin insaméntare pe medil obisnuite sau selective; — prin inoculare la animale de laborator atunci cand agentul cauzal nu poate fi iden- tificat pe frotiu sau in culturi. b, Reactii serologice specifice prin care se pot evidentia anticorpii specifici din serul pacientului (de tip lgM care este indicator de infectie acutd). ji de aglutinare: Widal in febra tifoid’, Weil-Felix in tifos exantematio; fe neutralizare, hemaglutinare: reactia Hirst in viroze; — analize imunoenzimatice: metoda ELISA, RIA; Exemple: reactia Paul-Bunnel si testul Latex-aglutinare in mononucleoza in- feclioasa; reactia ASLO — deceleaza anticorpii antistreptolizina O in perioada de convalescen|a a scariatinei (litrul ASLO crescut exprima evolutia catre eventuale complicatii tardive). ¢. Anticorpii pot fi pusi in evidenta si prin reactii cutanate specifice: Reactia Schick — determinarea receptivitati fafa de difterie. Reactia Dick — determinarea receptivitati fafa de scarlatinas Reaclia Schultz-Charlton — pentru diagnosticul scarlatinei Intradermoreactia Mantoux — pentru diagnosticul tuberculozei. INTERVENTII SPECIFICE $1 NESPECIFICE IN BOLILE INFECTO-CONTAGIOASE Tn tratamentul bolilor infecto-contagioase pentru combaterea agentului patogen se administreaza antibiotice si chimioterapice, seruri si vaccinuri. Se urmareste co- rectarea dezechilibrelor, combaterea inflamatiei, combaterea simptomelor si susti- nerea general a organismului. Administrarea antibioticelor gi chimioterapicelor — impune respectarea regulilor generale de administrare a medicamentelor (cu atentie deosebita asupra respectarii orarului, dozei, cali de administrare indicata de medic, precum si a normelor de asepsie si antisepsie); — se impune supravegherea pacientului pentru observarea eventualelor reactii ad- verse, secundare ce pot s& apara: intoleranta locala (gre{uri, varsaturi irtatia ve~ nei, dureri la locul injectiei), efecte toxice, manifestéir alergice (cutanate, respira- torii, cardiovasculare, soc anafilactic); — pentru prevenirea reactilor alergice se impune testarea intradermica a sensibilité- ti fat& de antibioticul ce urmeazéi a fi administrat; testarea se face utilizand diferite dilutii (de exemplu, 1:100, 1:1000) din antibioticul de administrat; —' alt efect nedorit al administréirii prelungite a antibioticelor (In special cele cu spec tru larg) este dismicrobismul: consté in deprimarea florei saprofite proprii cauzata de antibiotic, favorizand colonizarea unor agenti patogeni ce produc manifestari locale (stomatite, vaginite cu Candida ete.)Proce ee ene ne Administrarea vaccinurilor — Vaccinoprofilaxia Este utilizata in profilaxie. Vaccinurile sunt produse biologice preparate din agenti microbieni sau virusuri atenuate, inactive sau omorate, sau din toxinele lor care si-au pastrat puterea imunizanta. Exist vaccinuri monovalente si vaccinuri asociate Te-Per, Di-Te). Vaccino-profilaxia utilizeaz: a. Vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii, atenuati: BCG, vaccin antipo- liomielitic oral, vaccin antirujeolic; b. Vaccinurl corpusculare din germeni inactivati: antipertussis, antirabic, antitific; c. Vaccinuri preparate din toxine detoxifiate transformate tn anatoxine (native sau purificate si concentrate): anatoxina tetanica purificata si adsorbita (ATPA). Cai de‘administrare: intradermic (BCG), subcutanat (antirujeolic), intramuscular (ATPA), oral (antipolio.), pe cale nazala (antigripal; exista si vaccin antigripal inacti- vat care se administreaza injectabil). Imunitatea ob{inuta prin vaccinate este de durata. Unele vaccinuri pot fi adminis trate si cu scop curativ (in stafilococii cutanate). ‘Administrarea serurilor — Imunizarea pasiva Poate fi conferita prin administrarea a trei tipuri de produse biologice: imunoglo- buline (normale) totale, imunoglobuline specifice si seruri specifice. Imunoglobulinele sunt produse biologie care contin anticorpi provenind din plasma umana. Exist doua tipuri de imunoglobuline: ~ Imunoglobuline (normale) totale: care con{in anticorpi de tip IgG, care respecta spectrul infectiei si imunizéiii prin care au trecut persoanele donatoare; se utili- zeaza in profilaxia hepatitel A si a rujeolei; — Imunoglobuline specifice: care se obtin de la persoane imunizate tn prealabil sau care au facut infectia si contin anticorpi specifici unui anumit antigen (de exemplu, imunoglobuline antitetanice si antirabice). Serurile specifice sunt solulji de anticorpi obfinute din serul animalelor imunizate cu antigene specifice (de exemplu, ser anticairbunos, antidifteric, antirabic, antiteta- nic). Se administreaza in scop terapeutic cu exceptia serurilor antirabic si antitetanic care sunt administrate si profilactic post-expunere. Caile de administrare: serurile pot fi administrate pe cale intravenoasé si intra- musculara (niciodata nu se administreaza in regiunea fesiera, ci doar in regiunea coapsei sau deltoidiané pentru a se putea aplica garoul la rédcina membrului tn cazul aparitiei socului anafilactic). Principii de administrare: — se respecta regulile de asepsie, antisepsie; = Inainte de administrare se pregéitesc: trusa cu medicamente antigoc (adrena- lind, HHC, antihistaminice), solufii perfuzabile si materiale necesare punctiei venoase; — Ia toti pacientii inainte de adi litati la ser, Metode de testare a sensibilitatil la ser: — testul conjunctival: se instileaza in sacul conjunctival o picatura din serul diluat 1100; in caz de sensibilitate, dupa 30 de minute apar lécrimare si congestie ( peremie); testul nu se aplica la copii; — testul cutanat: se depune o picaiturd de ser diluat 1:100 pe tegument dupa scari carea prealabila si se citeste dupa 30 de minute; in caz de sensibilitate apare hi- peremie intensa; istrare se efectueaza obligatoriu testarea sensibi-— testul intradermic (cel mai sigur): se injecteaza strict intradermic 0,1 ml ser diluat 4:100 sau 1:1000, se citeste reactia dupa 20-30 de minute, iar in caz de sensibi- litate apare un eritem cu diametrul intre 5-10 mm, eventual edem. Chiar dacé testele de sensibilitate la ser sunt negative, se aplicd la tofi pacienti schema minimal pentru desensibilizare ce consta in injectarea progresiva a canti- tatii, dupa metoda Besredka, strict intramuscular. Schema desensibilizarii variaza in functie de gradul de sensibilitate si de modul cum reactioneaza pacientul la primele administra Interventii autonome si delegate in ingrijirea pacientilor cu boli infecto-conta- gioase: g = permeabilizarea cailor aeriene: curatarea secretilor prin aspirare prin orofaringe sau prin canula de traheostomie sau de intubatie orotraheala; administrarea de bronhodilatatoare; ‘n urgente respiratia artificiald, ventilatia asistata; administrarea oxigenului prin masa sau sonda naso-faringiand cu un debit de 4-6 min; mésurarea pulsului, tensiunii arteriale; restabilirea volemiei (PEV cu solutii electrolitice, inlocuitori de plasma sau sange); — administrarea de tonicardiace; ‘n funclie de valorile ionogramei se corecteaza dezechilibrele electrolitice; efectuarea bilanfului ingesta-excreta: determinarea greutatii corporale a pacientului; aplicarea de comprese hipotermiante si Impachetari; administrarea de antitermice, antibiotice, medicamente antialgice, antispastice, antiinflamatorii nesteroidiene sau steroidiene; ‘in manifestari alergice se administreaza antihistaminice si adrenalina; administrarea de vitamine cu rol de sustinere si stimulare nespecificd. * pentru diminuarea si reducerea febrei, de 2-3 ori pe zi, se aplicd pe frunte, tora- ce, la nivelul membrelor, comprese hipotermiante; se ventileazd incdperea; se administreaza antitermice si antiinflamatori; * pentru reducerea inflamatiei se administreaza antiinflamatori dicului; in inflamatia istmului faringian (angine) se administreaza dezinfectante orofaringiene, antiseptice orale si analgezic * durerea poate fi combatuta prin administrare de antialgice; © obstructia cailor respiratorii, tusea si dispneea se amelioreaza prin umidifierea aerului, aerisirea salonului, hidraterea corecta a pacientului pentru a fluidifica secretiile acumulate; la indicatia medicului se administreaza medicatia antitusi- va (codeind fosfat); * riscul de deshidratare se diminueaza prin hidratare corecté pe cale orala dacé este posibil, completata cu solutji administrate intravenos; oral se administreazé zeama de compot, sucuri de fructe, ceaiuri, iar prin PEV ser glucozat 10%, ser fiziologic; se incurajeaza pacientii sA bea lichide pana la 3 | in 24 de ore; * ¢ complicatiile se previn prin repaus la pat in functie de afectiune, respectarea regimului igieno-dietetic si a tratamentului etiologic indicat; izolarea se face la domiciliu sau dupa caz in spital; igiena mucoaselor si a tegumentelor asigura prevenirea complicatilor prin suprainfeotie; de asemenea, dezinfectia obiecte- 1 teae lor si a lenjeriei pacientului, precum si dezinfecfia salonului previn raspandirea infectiei si aparitia complicatiilor; ¢ mucoasele si tegumentele alterate prin exantem si enantem se mentin in condi- {lide igiond: cavitatea bucala prin spalarea dintilor, gargara cu ceai de musetel, spalaituri cu ceal de mugefel dupa alimentatie, badijonari cu glicerina boraxat’, stamicina, vitamina A; se curaté corect cavitatea nazala; la indicatia medicului se instileaza cAle o picdtura de clorocid in sacul conjunctival; cu ajutorul com- preselor imbibate cu apa alcoolizata se efectueaza toaleta pe regiuni; pentru a evita gratajul leziunilor pruriginoase se aplica pe tegument solutii alcoolizate mentolate; baia general este permis in perioada de convalescenta; © cresterea rezisten(ei organismului in pericada de stare si in convalescenta se face prin respectarea repausului sia dietei, prin respectarea conditillor de igiena personal si a mediului ambiant; © se respect cu strictee tratamentul etiologic indicat de medic, se supravegheazé si se noteaza grafic in foaia de temperatura funcfile vitale si vegetative, se recolteaza produse biologice $i patologice pentru examene de laborator; * 0 component deosebit de important in terapia bolilor infectioase este dieta ali- mentara; ea trebule s& asigure un aport caloric ridicat corespunzator nevoilor ca- lorice sporite tn cursul febrei (2500-3000 calorit/zi); in perioada febril&, necesarul de calorii se asigura prin aportul crescut de glucide; necesarul de apa gi electroliti se asiguréi in functie de pierderi; alimentatia va contine proteine, initial asigurate din lapte $i derivate? ulterior din carne; se asigura necesarul de vitamine; dieta es- te adaptata la diferitele situatii in cursul tmbolnavirilor care impun masuri speciale (hepatite acute virale, tulburari de tranzit etc.); in convalescenta regimul alimen- tar este Imbogatit si diversificat, in special cu proteine pentru favorizarea refacer organismului; * in bolile digestive caracterizate prin tulburari de tranzit si varsaturi se are in ve- dere rehidratarea initial prin perfuzie endovenoasa, administrarea de antiemeti- ce la indicatia medicului (pe cale parenteral sau prin supozitoare), iar cand var- sAturile s-au oprit se Incearca rehidratarea oral prin ingerare de cantitati mici de lichide reci la intervale scurte de timp; alimentatia se reia in functie de tole- ranfa digestiva a pacientului; se incepe cu regim hidro-lacto-zaharat alcatuit din ceaiuri, compoturi, supe de zarzavat, iaurt; « deosebit de important in ingrijirea pacientului este educatia pentru sanata- te; se comunica pacientului s8 evite consumul de alimente alterate, pastrate la temperatura necorespunzatoare, sa controleze organoleptic alimentele suspec- te, s& respecte igiena in alimentatie; in cazul imbolnavirilor s evite consumul alimentelor interzise (alcool, grasimi animale, conserve, prajeli); in cursul imbol- navirilor aerogene se educa pacientul s tuseascd gi sé capteze sputa sau se- cretiile nazale utilizdnd batista de unic& folosin{a; persoanele care intra in con- tact cu pacientul trebuie sa tsi spele mainile la intrarea sila iesirea din camera. PREVENIREA $1 COMBATEREA BOLILOR INFECTO-CONTAGIOASE. Cuprinde totalitatea masurilor ce trebuie aplicate la nivelul fiecdruia din cei trei factori epidemiologici principali: izvorul de infectie, calea de transmitere, masa receptivaMasuri preventive fafa de izvorul de infectie: mésurile au in vedere anihilarea surselor de infectie prin: depistarea precoce a bolnavilor gi purtatorilor de germeni prin examene petiodice, triaj epidemiologic; izolarea purtatorilor, dup caz: in spital sau la domiciliu; a precoce a tratamentului; iii suspectii vor fi supravegheat} prin examene elinice repetate si in unele cazut' prin examene de laborator; contactii sunt supusi unel carantine pe durata maxima de incubafie a bolii respec- tive; tn timpul carantinei se interzice intrarea in colectivitati; convalescentii se externeaza dupa examene bacteriologice negative; se efectueaz educatie pentru sanatate {uturor persoanelor care pot transmite boala infectioasa; controlul medical si de laborator al personalului din sectorul alimentar, din institu- {lle de copii se efectueaza atat pentru a impiedica imbolndviri in randul populatiei dar si pentru a-i proteja pe cei care muncese in sectoare cu risc; ‘And sursa de infectie este animalul, masurile vor fi luate de medicii veterinari im- preuna cu cel umani si constau tn distrugerea rozétoarelor, vaccinarea, deparazi- tarea, sacrificarea (In caz de turbare). Masuri pentru caile de transmitere: includ metodele de dezinfectie, sterilizare, deratizare, la care se adaugé educatia pentru s&natate a pacientilor privind limitarea transmiterii infectiei: spalarea mai- nilor, colectarea si indepartarea corectd a resturilor alimentare, ventilatia incaperi- lor, controlul tusei, al str&nutului, igiena personala, evitarea locurilor aglomerate. ‘Masuri pentru masa receptiva: au ca obiectiv principal cresterea rezistentei organismului prin profilaxie specifica, profilaxie nespecifica si chimioprofilaxie; profilaxia specifica include vaccinoprofilaxia (imunizarea activa) si administrarea de seruri si imunoglobuline (imunizare pasiva); exista un program national de imunizare (vaccinare) care suport modifica in timp, in functie de situatia epide- miologica; asistentul medical din dispensare are obligatia de a cuprinde integral in catagrafie tot copiii programati pentru imunizare, conform calendarului stabilit, de a cunoaste populatja infantila, de a cuprinde in catagrafie subiectii amanafi, con- traindicati temporar, flotanti fn teritoriu, omisi din campania anterioara; chimioprofilaxia (profilaxia prin antibiotice) se practica in diferite situati chirurgicale pe plagi foarte murdare, fracturi deschise, plagi penetrante; profilaxie antitetanica in plagi tetanigene, de lunga durata; profilaxia cu antibiotice se practic’ in RAA, in malarie. PLAN DE INGRWJIRE ~ DIAGNOSTIC CLINIC: SCARLATINA. CULEGEREA DE DATE: se consemneaza datele relatiy stabile: varsta, sex, nume, caracteristi le, evenimente biografice legate de starea de sanatate, receptivitatea pacientului, grup sangvin, Rh, eventuale alergii, domiciliu, mediul de viata, colectivitate etc. ; datele variabile vor fi consemnate in dinamica (in evolufie), pe masura ce boala ‘evolueaza; in acest fel eventualele modificéri aparute in evolufia pacientului vor fi observate la timp, aduse la cunostinta medicului; interventiile vor putea fi aplicate specific, individualizat pentru fiecare problema de dependent a pacientului, ast- fel incat acesta sé ajunga la gradul de independenta avut anterior imbolnavirilRee Manifestari de dependenfa: — debut brusc cu febra inalta, frisoane, odinofagie, disfagie, cefalee (eventu- al varsdturi); la nivelul faringelui aspect de angina acuta eritematoasé sau eritemato-pultacee; — dupa 48 de ore febra creste din nou si se instaleaz& exantemul caracteristic: de tip micropapulos, congestiv, aspru, pe fond eritematos, pe torace, abdomen, membre superioare, si/sau coapse (niciodata nu apare pe fat, pale, plante) ce poate produce pacientului oarecare prurit; angina este de un rosu intens; tn pri- mele 2 zile limba este alb&, saburala, ulterior descuamAndu-se de la varf c&tre baza; — in urmatoarele zile descuamarea este completa iar limba devine zmeurie; pacien- tul are faciesul cu aspect palmuit: zone congestive contrastand cu paloarea peri- nazala si perioralé = masca Filatov; apar si elemente purpurice dispuse liniar, la nivelul plicilor denumit semnul Grozovici-Pastia; — dupa 7-10 zile de boal& tncepe perioada de descuamare tn care febra dispare, exantemul se remite. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENTA, A SURSELOR DE DIFICULTATE, FIXAREA OBIECTIVELOR, APLICAREA INTERVENTIILOR: 1. Hipertermie din cauza procesului toxic $i infectios manifestata prin febra inalté (39-40°C) frisoane, cefalee. Obiectiv: reducerea febrei; mentinerea temperaturii in limite cat mai aproape de valorile normale, pe toata perioada de stare a bolii. Interventii: — autonom us la pat; — delegate: administrare de antitermice (algocalmin, paracetamol). 2. Durere la nivel faringian din cauza inflamatiei istmului faringian manifestaté prin disfagie, odinofagie. Obiectiv: diminuarea durerii, reducerea pana la disparitie a durerii Interventti: — autonome: gargard cu ceai de musefel, igiend corectai a cavitatii bucale; — delegate: administrare de antialgice, antiseptice pentru mucoasa orofaringiana (faringosept, strepsils etc.), antiinflamatoril; 3. Alterarea tegumentelor si mucoaselor din cauza actiunil toxinel eritrogene a streptococului betahemolitic asupra organismului manifestata prin aparitia exante- mulul, anginei si a modificarilor mucoasei linguale. Objectiv: pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate, fr semne de su- prainfeotie, pe toata perioada evolutiei bolii; sa nu devina sursa de infectie; Interventii: — autonome tegumentelor; dezinfecti: bucale; — delegate: recoltarea exsudatului faringian, recoltarea sangelui pentru analize de laborator: HLG, VSH, fibrinogen, PCR; administrarea tratamentului etiologic: pe- nicilinai 6 zie iar in a gaptea zi o doza de moldamin; la pacientii sensibili la penici- lina se administreaza eritromicina 10 zile; 4, Rise de dezechilibru hidroelectrolitic din cauza varséturilor, a consumului redus de lichide. plicare de comprese umede reci, venttilare, hidratare adecvata, repa- izolarea pacientului in spital 7 zile; se asigura igiena mucoaselor si lenjeriei, obiectelor, inc&perii; igiena corect& a cavitatiObiectiv: diminuarea gradului de rise. Interventii: — autonome: masurarea si notarea funotiilor vitale; captarea varsaturilor; efectuarea bilantului ingesta-excreta; dupa oprirea varsaturilor, rehidratare pe cale orala cu lichide in cantitati progresive; — delegate: reechilibrare hidro-electrolitica prin perfuzie endovenoasa si administra- re de antiemetice in caz de varsaturi; 5. Allerarea nutrifiei din cauza disfagiei, odinofagiei, manifestaté prin aport redus de lichide $i alimente. Obiectiv: pacientul s& aiba o'glimentatie adecvata perioadei evolutive a boli Intervent: — autonome: regim hidrozaharat in perioada febrila (sucuri de fructe, zeama de compot, supe de legume), apoi lacto-féinos ale3tuit din alimente semisolide (piureuri de legu- me, fructe); pe masura ce starea general a pacientului se imbunatéleste, regimul ali- mentar se va imbogatti treptat si va include si proteine; — delegate: PEV cu solutji perfuzabile pentru completarea hidratarii, vitamine 6. Disconfort din cauza pruritului ce insofeste eruptia cutanaté manifestat prin stare de agitatie, imposibilitatea de a se odifii. Obiectiv; diminuarea disconfortului; pacientul s& se poata odihni suficient. Interventi — autonome: asigurarea condililor de mediu, schimbarea lenjeriei de corp de cate ste nevoie, mentinerea tegumentelor curate; — delegate: aplicarea de lofiuni cu alcool mentolat pe tegumente. 7. Risc de complicafii tardive (RAA, cardita reumatismala, Glomerulonoirita post- streptococica) din cauza lipsei de cunostinfe privind rolul controlului clinie $i paracii- nic dupa externare. Obiectiv: pacientul sa inteleaga importanta controlului dupa externare; s& nu pre- zinte complicati tardive poststreptococice. Interventil — autonome: comunicarea cu pacientul pentru a infelege importanta continuarii tra- tamentului si a controlului dupa externare; — delegate: sé infeleag’ necesitatee dispensarizarii clinice: controlul TA periodic, monitorizarea diurezei (0 luné dupa boala); dupa trei saptamani repeta analizele de laborator: VSH, ASLO, fibrinogen, examen de urina; continuarea terapiei cu moldamin.