STU bit FILOSOFICE. II.

PROBLEMELE PSIHOLOGIEI

DE

C. RADULESCU-MOTRU

BUCURESCI.
LIBRARIA SOCEC & CIE
21 - CALEA VICTORIEI - 21
1898.
PRETUL 1,50 LEI.

www.dacoromanica.ro
Case fascicole form ó3d un voluni .,si vor apare in decursul until an.

www.dacoromanica.ro
PR OBLEMELE PSIHOLOGIEI

www.dacoromanica.ro
 I.-0 §tiinta, a careia emancipare de sub tutela filosofiei
se petrece chiar in zilele nostre, nu NH. Ore-cari protes-
tari din partea filosofilor, este Psihologia.
In ultimul patrar al secolului nostru, cercetarile psiholo-
gice ail avut tendinta constants de a lua caracterul unor
cercetari de §tiinta. speciall Toti acei cari le-ail Intreprins
ail cautat sa se emancipeze de sub traditiunile filosofice §i
s'ail silit sä introduce in psihologie metodele intrebuintate
in §tiintele de observatiune §i de experiment. Tendinta lorl
a isbutit astazi in atat cel putin, cals'a inlaturat autoritatea
vechilor speculatiuni metafisice concepute asupra sufletului
§i s'a deschis viitorilor cercetatori o cale mai sigurd de cat
o aveail acei de ping. acum.
Dar acesta, lard indoiala, nu e de ajuns.
Emancipate de sub influenta speculatiunilor metafisice,
psihologia nu este Inca o §tiinta specials, pe cat timp in cu-
prinsul sell nu s'aii obtinut resultate, cari sa 1)60 fi puse
alaturi cu resultatele celor-l-alte §tiinte speciale.J Dupe re-
sultate se pOte cunkte, Intru cat noua directiune este bung
sail nu, Intru cat pOte fi cu putints sail nu o psihologie
§tiintifica. Singura emanciparea nu folose§te la nimic. Caci
daca psihologia, indrumata pe noua cale, nu obtine alte re-
sultate de cat pe acelea, sail in genul acelora, pe cari le

www.dacoromanica.ro
36 C. R. MOTRU

obtinuse i vechia filosofie, atunci e clar ca rolul filosofiei

nu este Inc . ter minat Ltd de dinsa. $i atunci mult dorita
emancipare de astazi nu 'Ate fi privita de cat ca semnul
unel start de crisa filosofica in care ne aflain astazi i ni-
mic mai mult.
Probabil hash ca nu vom aye acesta deceptiune. Noua
psihologie stiintifica nu ne ofera, ce-i drept, nici o cunostintA
exacta, care sa 1)6ta fi pusa aldturi. de cunostintele, ce ni
le oferd stiintele asupra naturii; totusi inceputurile de cu-
nostintd, pe cari ea ni le oferd de-o-cam-data, se arata In
multe, privinte atat de deosebite de vechile speculatiunl fi-
losofice, in cat, dacd nu increderea, ele ne prov6cd in on -ce
cas curiositatea sa asteptam complectarea for in viitor.
Inceputurile or -caret "stiinte sunt de alt-fel legate cu o
multime de dificultdti si de aceste dificultdti nu era nici o
causd ca sd fie scutita singura psihologia.
Studiul de fala are de scop de a arata problemele mai
principale, earl' se discutd In psihologia de astazi. Zicem «pro-
blemele*, fiind-ca acOsta denumire se potriveste mai bine cu
studiul pregdtitor in care se afild astazi psihologia §tiintifica.
Mai tarzhi, cand nouile metOde vor fi dat resultate mai nu-
morose si mai sigure, de cum ad dat pin/ acum, p6te ca
se va face si aci, precum se face si in cele-l-alte stiinte spe-
ciale, mai putind vorba de probleme ; de-o-cam-data insa in
psihologia de astazi ele primezd on -ce alt/ cercetare. Insdsi
determinarea obiectului asupra caruia se intinde noua stiintd,
aceea ce aiurea e de la sine inteles, pentru psihologi este
un subiect de discutie. Apoi determinarea obiectului atrage
dupd sine determinarea metodei. Met6dele stlintelor exacte
Bunt aplicabile numai acolo unde se gaseste un obiect me"-
surabil ; tar unde nu, ele produc numai niste pseudo-cu-
nostinte, a caror ilegithitate suntem expusi s'o descoperim
la fie-ce moment. (De aceea pentru psihologie este astazi o
problema, §i Inca cea mai importantd, determinarea obiectu-
lui $i a met6delor ei.
Bine inteles Insd, discutarea problemelor nu ne Indreptd-
teste catusi de putin sa oprim incercarile ce s'ar face cu in-

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIEI 37

troducerea metodelor experimental° in psihologie, cad de

reguld nu prin legitimari anticipate se introduc si s'ail in-
trodus vre-o data directiunile noui in vre-una din stiinte,
ci ele ail cucerit singure terenurile for prin aplicatiuni di-
reete si prin resultatele ce ele le-ail produs ; si asa va fi
casul probabil si cu psihologia.
Discutiunea problemelor are insa un indoit stop. Ea ne
preparil sa intelegem, in primul rind, calea, pe carp vor
trebui s6 se indrumeze inovatiunile pentru a aduce un pro-
gres in psihologie si in al doilea rind apol, ea ne serveste
drept o recapitulare a tuturor incercarilor de progres fa-
cute ping in present. Chiar data in acesta discutiune so Ira
insista mai inult asupra dificultatilor, cu cari strut impreu-
nate inovatiunile in psihologie, psihologia ca stiint6 nu va aye
de cat sa castige ; cad tin progres e cu atat mai neindoios,
cu cat primirea lui a fost intovarasita de un examen mai
minutios. Invinge noua psihologie stiintifica tote argumentele
ce i-se pot ridica in contra-I, atunci nu mai re,mane indoiala,
viitorul WI este pe deplin asigurat.

II.Problemele psihologiei results pentru not din compa-

ratiunea pe care o facem intre datele psihologiei de astazi
$i conceptiunile fundamentale ale celor-l'alte stiinte naturale.
T6te deosebirile ce ni-le infatisez'a acesta comparatiune stint
tot atatea probleme de cercetat, caci mintea nOstra nu pot°
fi impacata pe cat timp nu este in stapinirea unei concep-
tiuni unitare, eare sa explice cu aceiasi incredere intregul
domeniil al experientei. Conceptiunile fundamentals din stiin-
tele naturale cer dupa dinsele conceptiuni analOge in psi-
hologie. Cu aceiasi incredere, cu care isi explica fenomenele
naturei externe, voeste mintea omenesca sa-si explice si fe-
nomenele interne sufletesti si on -ce piedica adusa acestei
explicari comune este pentru dinsa un motiv de neliniste.
Este natural insa ca pentru acesta explicare comunii pri-
mal pas sa-1 faca stiintele naturale exacte, ca fiind cele mai

www.dacoromanica.ro
38 C. R. MOTRU

vechi. Conceptiunile acestora din urma servesc de norma

pentru psihologie, i on -ce abatere a psihologiei de la ele
trebue indoit controlatd.
Principalelo abateri pe cars le intilnim not ix discutiunea
problemelor, se pot imparti in urmatorele trei clase:
In prima clash intra abaterile relative la insd§i consti-
tuirea conceptiunilor psihologice. In ,5tiintele exacte, precum
§tim, conceptiunile fundamentale consista in abstractiuni e-
vocatOre de intuitiune ; dar este tot ft§a i in psihologie?
Regdsim §i la fenomenele psihice aeeia§i intuitiune, pe care
o gasim la fenomenele naturil externe?
0 deosebire ni se presinta de la primul exanien. Fenome
nele natures externe sunt in spa Ill, pe cand cele interne,
nu; cum se va pute gdsi dar o explicare comund la unele
§i la altele? Acestil prima clash pune in discutie insa§i §ti-
inta psihologiei.
In a doua clash intra abaterile relative la caracterul de
individualitate, pe care it au fenomenele psihice in deose-
bire de cele naturale. Pentru §tiintele naturale, natura este o
grupare de atoms uniform', sau, cu un termen mai generic,
do element° uniforme in ultima analiza ; pentru psihologie
'1110. lumea sufletesca nu perde nici o data caracterul de
grupare de individualitati. Este Ore cu putinta o §tiinta care
tine soma de individualitata ?
i in sfirit, in a treia clasci intra abaterile privitore la
inldutuirea causala a fenomenelor psihice. Fenomenele na-
ture extern° e inlantuesc dupd ni§te legi constante §i uni-
forme, can pot fi prezise §i deduse din legea generald a
conservcirii energiei: fenomenele psihice insd, pretind unit,
sunt dominate de legea ere,sterii; energiei §i prin urmare
la dinsele nu vote fi vorba de legi constants i uniforme.
TOte aceste abater' trebuesc studiate Si pe cat so pOte a-
planate, inainte de ce filosofia sa incerce a da o concep-
tiune unitary despre lume §i viatd. Acosta ne explica pen-
tru ce filosofia din zilele 'Astro da o ap mare atentiune
problemelor psihologiei. De solutiunile ce se vor da acestora
din urma, depinde direetiunea filosofiei in viitor.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET 39

De alt -fe], tot-d'a-una sistemele filosofice au fost influentate

de teoriile psihologice ale timpului. Asa sistemul filosofic
al lui Platon n'a fost cu putinta de cat cu sprijinul teoriei
psihologice : Ca ratiunea, este un ce deosebit de simturi ti,
ca ea, ratiunea, este organul, prin care omul percepe lumea
ideilor, lumea transcendentala, pe cand simturile ne sunt
reservate pentru experienta zilnica. Influentat de psiholo-
gia timpului a fost $i Descartes §i mai ales Kant, care din
tripla impartire a sufletului omenesc in intelect, sentiment
si vointa, a construit dialectica Intregului ski sistem filoso-
fic. Dintre toti mai conscient de acesta influents a teoriilor
psichologice a fost insa Leibniz, care afirma ca in natura
omul nu distinge de cat aceea ce distinge si In sufletul
se'il (1). i in istoria filosofiei s'ar gasi Inca multe asemenea
exemple.
Aceeasi influents o vor pastra-o de sigur teoriile psi-
hologice din viitor. Cad e natural ca on -ce filosof, se va
gandi la cunostinta sufletului omenesc, Inainte de a se gandi
la on -ce alts cunostinta ; sail in on -ce cas, chiar neluand
cunostinta sufletului ca punct de plecare, fie-care filosof va
cauta totusi ca solutiunea adusa de sistemul seu filosofic
sa nu fie contrazisa Intru nimic de experienta sufletesca.
De aceea solutiunile ce se dail problemelor psihologice de-
cid, precum am mai zis, directiunea filosofiei viitorului.
$i se 'Ate ca in cele din urma, dupd noua indrumare pe
care a luat'o psihologia de astazi, sä se schimbe cu desa-
virsire solutiunile date la vechile certe dintre spiritualism
si materialism, universalism si individualism, optimism si
pesimism, certuri cari ail Impartit pe cugetatorii din tote
timpurile.
De succesul psihologiei stiintifice este legata dar o mare
transformare in istoria sistemelor filosofice.

(1) Erdmann, Leibnitai opera philos., 1840 pag. 214 b ; Gerhardt, Die
philos. Schriften von G. W. Leibniz, 1875-90 V, 70; comp. M. Dessoir,
Geschichte d. n. deutschen Psychologie, 1897, 2-te Aufi., I, pag. 34.

www.dacoromanica.ro
40 C. R. MOTRU

III. Problema aratata in prima class datezti de la

insusi Im. Kant. In prefata scrierii sale, Metaphysische An-
fangsgrfinde der Naturwissensehaft (1786), acesta, dupa ce
face deosebirea intre ftiintd propriu zisa si cunoolinfa in
inteles larg, aretand ca denumirea celei d'intai de stiinta
propriti zisa vine de acolo, ca acesta sta intr'un strins ra-
port cu matematica, (in acesta prefata se gasesc mult cita-
tele cuvinte: Ich behaupte aber, dass in jeder besonderen
Naturlehre nur so viel eigentliche Wissenschaft angetroffen
werden Winne, als darin Mathematik anzutreffen ist.), ajunge
a vorbi si de psihologie. Kant contests lamurit psihologiel
caracterul de stiinta in intelesul restrins al cuvintului si
acesta pentru motivul ca inteinsa nu-si pote gasi matema-
tica nici o aplicatiune. < Mai mult de cat insasi chimia, zice
«dinsul, trebue sa fie indepartata 0.tiinfa sufletului de la
«rangul unei Ante propriii zisa, pentru ca inainte de tote
«matematica nu pote fi aplicata asupra fenomenelor vietii
<interne sufletesti. Numai legea continuitdfii, pe care o ga.-
«sim in matematica, ar putea fi aplicata si asupra fenome-
«nelor sufletesti ; dar avesta lege este tot asa de putin folos
«pentru formarea unei stiinte psihologice, precum ar fi pentru
«a forma o stiinta a geometriei, proprietatile liniei drepte
«Caci intuitiunea interns, in care ne-am putea construi not
«stiintificeste fenomenele sufletesti este timpul,§i acesta are
«numai o singura. dimensiune(1). Daca lasam la o parte
comparatiunea cu stiinta chimiei, care pentru zilele nOstre
nu mai are sons, de Ore-ce chimia a invins dificultatile ye-
zute de Kant si astazi e susceptibila de a fi matematica,
argumentul in contra stiintei sufletului se reduce la urma-
torul. Fenomenele sufletesti ni se infatiseza numai Intr'o
singura dimensiune, ,timpul, si ast-fel fiind nu ne putem
construi in minte imagina for intuitive. Pentru a ne puto
construi ceva intuitiv trebue sa avem cel putin done di-
(1) Im. Kant's sammtliche Werke (herausgeg. Hartenstein) IV, pag. 361.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIEI 41

mensiuni; cum avem in geometric pe cele doue coordinate.

*tiinta sufletului neputendu-si fixa intuitiv abstractiunile
sale, nu va putea nici sa se apropie de evidenta axiome-
lor matematice: relatiunea intre intuitiune sl abstraetiune
va remane la dinsa tot-d'a-una vaga. Ca atare, ea remane
tot-d'a-una departe de stiintele exacte. Kant adaoga apoi la
acest argument general si un altul de un cgracter mai spe-
cial. «Dar nici macar ca arta, sail ca stiinta exprimentala,
«nu pete psihologia sa se apropie de stiintele exacte, fie si
«chiar de stiinta chimiei: pentru motivul ca fenomenele su-
fletesti se despart intre ele numai prin observatiunea nestra
interna, fara ca sa se pastreze acesta despartire pentru
un timp mai Indelungat, pentru ca apoi sa le impreunam
«dupa voie; cu atat mai putin Inca putem observa un su-
«biect strain: insasi observatiunea prin sine altereza si stria.
<positiunea obiectului observat.x' Kant ar mai fi putut
adaoga Inca si urmatorul argument. Fenomenele si dispo-
sitiunile suflete§ti nu numai ca nu se pastreza despartite
uncle de allele, dar in fie-care din ele se gasesc contopite
fenomenele anteriere cu care ele isi gasesc asemenare. Ast-fel
impresiunile actuale pe cari le-am ave, buniOrd, de la un
arbore ce s'ar gasi in fata nOstra, nu proveca in sufletul
nostru o imagine individuala, deosebita de tot trecutul nostru
sufletesc ; ci impresiunile actuale se contopesc impreund
cu imaginile diferitilor arbori pe cari le-am avut alts -data
si tote la un loc ne dail apoi imaginea cea noun a ar-
borelui. La fie-care fapt sufletesc actual iau dar parte tete
faptele sufletesti anteriere : imaginele actuale contin pe tete
cele din trecut (1). Ast-fel fiind, intuitiunea pe care o pre-
tindem not de la adev erurile fundamentale ale stiintei este
lovita de greutati, aprope de neinvins, in stiinta sufletului
Caci prin ce mijloc am putO not Ore sa oprim vesnicul curs
al contopirii faptelor nOstre sufletesti, pentru a pute incepe
o analisa exacta asupra lor ?
In stiintele asupra fenomenelor naturei externe asemenea

(1) H. Bergson, Matiere et memoire, Paris. 1897. Felix Alcan.

www.dacoromanica.ro
42 C. R. MOTRU

greutati lipsesc cu desavirsire. Ast-fel, cand studiem buniOrd

legile caderil corpurilor in vid, a dilatatiunii corpurilor la
caldurd, legile refractiunii luminif, etc., experientele si ob-
servatiunile n6stre nu incep pina ce nu isoldm cu desavir-
sire obiectul sau grupul de obiecte din natura, asupra cd-
ruia intreprindem studiul. Daca acesta isolare n'ar fi cu
putintd, si in experientele ce le-am face asupra until obiect
s'ar amesteca tot-d'a-una influenta celor-l'alte corpuri din
natura, atunci de sigur n'am putea ajunge la nicf un resul-
tat. Legile caderii corpurilor ne sunt cu putintd de cuno-
scut, numai fiind-ca not putem isola un corp in natura si-1
putem studia apoi pe acesta singur, fara a face atentiune la
restul corpurilor; dach insa ar fi sa tinem semi de intrega
natura, atunci ce lege s'ar putea Ore descoperi? Putinta
de a isola este premergatOrea putintei de a observa din
punet de vedere stiintific; cand lipseste ea, este impede-
cats si cea din urma. cu tote acestea asa pare a fi
casul in psihologie. Aci isolarea until act sufletesc este cu
neputintd, caci fie-care se resimte de existenta celor-l'alte.
Imaginea sufletOscd despre un arbore, pe care ne-o facem in
momentul de fata, este produsul psihologic nu numai al im-
presiunilor actuale, ci si al celor trecute ; prin urmare ea sin-
gura nu pOte forma obiectul unel observatiunl. Psihologul
se gaseste fata si de un singur act sufletesc in aceeasi si-
tuatiune in care s'ar gasi find fata de intreg avutul sOu
sufletesc, cad el n'are posibilitatea pe care o au ceI-Palti
Omeni de stiinta, ca sail determine in anume limite terenul
observatiunii. De aceea se pot forte lesne intelege linen-
sole dificultati pe earl el le intimpind. Ce ar face un me-
canic, spre pildd, cand nu i-ar fi cu putinta despdrtirea cor-
purilo din natura in sisteme bine limitate?
In resumat dar, imprejurarea ca fenomenele sulletesti. au
in prima linie numai o singura dimensiune si apoi, precum
am addogat, ca ele nu sunt susceptibile de a fi isolate pentru
observatiune, ca prin urmare, nu pot fi fixabile intuitiv intr'o
limita precisa ; acesta imprejurare atrage dupd sine impo-
sibilitatea aplicarei matematicei asupra lor, si deci ar zice

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET 43

Kant, imposibilitatea ajungerii psihologiei la rangul de stiinta

proprid zisd. Fara indoiala, romane insa psihologiei rangul
de cunostinta in genere, adicd de cunostinta care n'are pre-
tentiunea de a reda intr'o formulare abstracts precisa in-
tuitiunea fenomenelor sufletesti, ci in eel mai bun caz a da
numal o descriere despre aceste fenomene.
La aceste argumente psihologii, earl' au imbratisat di-
rectiunea stiintifica, nail sovait a respunde.
Prima obiectiune, ca fenomenele sufletesti nu all de cat
o singura dimensiune: durata lor in timp ; si ca din acesta
causa matematica nu 'Ate fi aplicata asupra lor, ei au eau-
tat sa o inlature facendu-ne atenti asupra unei alte di-
mensiuni neluata in soma de Kant. Fenomenele sufletesti,
zic dinsh, pe langa ca au o durata in timp, au fi o mitten-
sitate; adica sunt niste marimi durablie si intensibile. Ca
atari ele sunt susceptibile de a intta inteun raport cu ma-
tematica. Nu se vor putea aplica asupra lor, ce -i drept,
constructiuni geometrice, insa totusi cele dou6 dimensiuni
durata si intensitatea, pot servi fOrte bine de coordinate
pentru a ne construi in minte forte precis raporturi nume-
rice. Pe acesta posibilitate s'a bazat Herbart, cand a intre-
prins sa faca din psihologie o psihologie stiintifica si in thnpul
din urma pe aceeasi posibilitate se basezil si incercarile de
psiho-fisica.
In ceea ce priveste a doua obiectiune sprijinita pe faptul
ca fenomenele sufletesti nu pot fi isolate uncle de altele,
rOspunsul ni-1 dau succesele obtinute ping acum de noile
metode stiintifice aplicate la psihologie.
Argumentul hi Kant avea temei pe cat timp psihologia
nu cunostea alts metOda, de cat pe acea de introspectiune;
astazi insa argumentul pOte fi, data nu inlaturat en desa-
virsire, dar forte mult slabit. Metodele cele not isbutesc in-
tr'o masura en mult mai mare sä no mijlocesca isolarea fe-
nomenelor sufletesti, de cat era in stare alts data metoda
introspectiunei pe care o avea Kant in vedere. 0 bung do-
vada despre acesta este legea degenereflenter memora, lege
gasita din observatiunea cazurilor de patologie mintald. Aci

www.dacoromanica.ro
44 C. R. 1410TRU

gasim isolarea fenomenelor suflete§ti i dupa ordinea lor

cronologicd §i dupd ordinea graduldf lor do complexitate.
Legea degenere§tentei memorii ne arata cu destuld pre-
cisiune cum se pierde buniOrd din memorie rind pe rind
partile de cuvint din vorbirea omului §i, cum tote aceste
pierderl sunt strins legate de distrugerea materiel nervOse.
Vechia metoda, acea a introspectiunei, era desarmata in
studiul fenomenelor suflete§tI, din cauzd mai ales, ca ea nu
cauta sa to pund pe aceste din urma in nici un raport cu
materia corpului omenesc, care e susceptibild de divisiune.
Metddele cele pout' insd cautd acest raport i, pe cat reuvsc
ele §i introduc in domeniul sufletesc divisiunea pe care o
introduc cele-l'alte §tiinte exacte in domeniul naturii externe.
Caci qste evident, ca odata ce isbutim a cune"te raportul
in care se an un fenomen sufletesc cu substratul seil ma-
terial, de ore-ce acest din urma este divisibil, avem prin a-
costa ,5i putinta de a isola un fenomen sufletesc de un alt
fenomen sufletesc. CunOtem s. ex., ca imagina unui obiect
este formatd in mintea nostra din combinarea mai multor
dispositiuni a celulelor nervOse, care, unele corespund la
sensatiunile de irk, allele la cele de auz, altele la cele de
tact, etc. §i ni-se presinta ocasiunea de a-le vedea organi-
ce§te destrunchiate pe unele de altele in cazurile patolo-
glee, atunci prin ac6sta ni se presinta ocasiunea de a le
observa Si din punct de vedere psihologic ca isolate unele
de allele) Metodele cele not ne aduc prin urmare indirect
de la intuitiunea fenomenelor sufletesti, care este lipsita de
spa fig, la intuitiunea materii cu care ea este legatd §.i care
intuitiune cuprinde spa(iti.De aceea cu cat aceste metOde
vor da. resultate mai sigure, cu atat i obiectiunile ridicate
de Kant vor pierde din valorea lor. E evident apoi ca a-
ceste metOde, stabilind precis raportul dintre fenomenele su-
flete§ti §i dintre substratul lor material organic, prin acesta
inlesnesc i matematicii putinta de a fi aplicata asupra lor.
Ast-fel, terminand cu acOsta cestiune, putem zice, ca de la
succesul noilor metode depinde *i rangul ce s'ar putO da
§tiintei sufletului in viitor. Psihologia va fi o §tiinta propriii

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIEf 45

zisa, in intelesul dat de Kant, sailnu, dupd cum metOdele

sale o vor puts sail nu aduce sa inlocuiasca observatiunea
directa a fenomenelor sufletesti cu observatiunea directa a
substratului nervos de care ele sunt legate. Pina astazi,
acesta problema nu este definitiv resolvata; indicil sunt insa
in de ajuns, care sd ne faca sd speram, ca in obiectiunile
sale Kant n'a putut vedea intreg adeverul.

IV.Mai greil este de gasit un respuns satisfacdtor la in-

trebarile indicate in a doua clasa a problemelor; caci aci e
vorba de o diferenta Inca Si mai profunda dintre psibolo-
gie si stiintele naturale exacte. Acei ce ridica aceste pro-
blame argumenteza in chipul urmator : *tiintele naturale
exacte cauta sa stabilesca legi sail descrieri exacte despre
fenomenele naturii $i Resultatul for definitiv este reduce-
rea acestor fenomene la cite -va fenomene tipice, care se gd-
sesc in ultima analisa la baza tuturor cate le presinta na-
tura. Dar acest resultat definitiv nu este cu putinta, de cat
pe baza postulatului ce si-1 face mintea, ca natura intrega
se reduce in ultima analisd la cite -va elemente unifornie si
ca legile sail descrierea gruparilor acestor elemente uniforme
pot inlocui legile sail descrierea fenomenelor reale. Daca a-
cesta inlocuire n'ar fi cu putinta ; prin urm are, data ana-
lisa fenomenelor reale au ne-ar duce la postularea unor e-
lemente uniforme, atunci n'ar fi cu putinta nisi stiinta e-
xacta. Fenomenele tipice pe earl le gasim in conceptiunile
fundamentale ale stiintei exacte sunt obtinute numai si nu-
mai pe cat timp postulatul uniformitatii naturii este de mai
nainte admis ; o natura care ar presinta fenomene ireduc-
tibile la fenomene tipice elementare n'ar puts forma obiec-
tul unel stiinte exacte. Din acelas motiv i abstractiunea are
un asa de mare rol in stiinta exacta. Putinta de a inlocui
experienta reala cu o experienta fictiva a elementelor uni-
forme, e acea care sustine intreg progresul stiintific. Pe a-
cesta putinta se basoza incredorea nostra in prevederile

www.dacoromanica.ro
46 C. R. MOTRU

stiintei. caa not nu prevedem fenomenele reale ale naturii;

ci prevedem desfasurarea fenomenelor tipice intre elemen-
tele uniforme ale naturii; dar fiind-ca aceste din urma for-
meza substratul celor d'intaiil, indirect le prevedem i pe
acele reale. Omul de stiinta are in mintea sa o experienta
cu mult mai elementary de cat aceea pe care o vedem
not cu simturile nOstre ; el are o experienta abstracta, uni-
forma ; dar tocmai acOsta experienta abstracts e ca un fel
de prototip pentru cea reala ci, indirect din cunostinta uneia
isvoreste pentru el si cunostinta asupra colei-l'alte. De a-
ceea cu un cuvint sa zice, ca stiinta exacta nu cunOste fe-
nomene sau lucruri individuale; CrICI prin individuale not'
intelegem tocmai imposibilitatea de a reduce acele fenomene
sati lucruri la cite -va fenomene tipice, cari singurele for-
meza un obiect pentru stiinta. Tot ce este individual este
in afara de postulatul uniformitatii naturii, prin urmare in
afara din cadrul stiintei exacte.
$i cu tote acestea, postulalul unifornziteigi este departe
de a fi tuturor dovedit pentru lumea sufletesc6.! Nu mai
amintim pe acel, earl din motive religiOse, atribue fie-carui
suflet omenesc un sens, un stop'... in acest univers; caci pen-
tru acestia e de la sine inteles, ca o stiinta exacta asupra
sufletului nu pOte sa fie. E un blasphem a credo, ca sufle-
tul omului pOte fi redus la fenomene tipice si uniforme cu
acele ale intregii naturi, cand sufletul omului este conside-
rat, ca avend menirea lui individuale, menire data $i, la ju-
decata de apoi, controlata de constiinta dumnezeiasca! Pe
acestia dar, ii lasam la oparte. Dar in afara de ei, sunt insa
si alai,, earl din alte puncte de vedere sprijinesc totusi in
fond aceleasi obiectiuni. Caci inteadever, zice W. Wundt,
«exista numal Intl-6ga realitate a unel experiente sufletesta
ssi exists imediat asa cum ea este data (1)0. Fenomenele
naturii pentru a fi explicate trebuesc a fi recluse la rela-
qtiunile dintre elementele unei substante eterne ; si cum a-
ccesta substanta nu p6te fi gasita de cat prin abstractiune,
(1) Logilc, II, 2 Abth. 1895 pag. 263.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIEf 47

«de acea si explicarile date de stiintele naturale au in cele

«din urmd tot-d'auna un caracter abstract. Din potriva re-
«latiunea dintre fenomenele sufletesti nu pote fi de cat ime-
«diata, asa precum sa gaseste in intuitiune ; ea nu pole fi
Idesprinsa de fenomenele sufletesti, si cum fenomenele a-
«ceste sunt intuitive, urmeza dar, ca si relatiunea causald
«sufletescd sa nu p6td fi de cat intuitivd (1).> «Ultimii fac-
«tori ai intelegerii causale sufletesti sunt tot-d'auna niste
«acte imediate ale constiintei, si nici de cum niscal-va forte
«sad elemente substantiate ipotetice obtinute pe baza vre-
«unei analise facute. De aci importanta deosebire dintre sti-
«intele naturale si psihologie. In domeniul sufletesc rela-
«tiunea causala este data in observatiunea mistra interns
«si prin urmare ea este tot-de-odata legatd de insdsi con-
«stitutiunea constiintei, care pune inteo dependentd directs
«sail indirecta tote pArtile continutului ei. In domeniul stiin-
«telor naturale insa relatiunea dintre causa si efect este tot
«d'auna abstracts (2). )
Din acesta particularitate a fenomenelor sufletesti resultd
de la sine, ca in psihologie nu vom put() ajunge in nici un
chip sa ne formam prin abstractiune cate-va fenomene ti-
pice, la care sa S6 reducd intrega retea a fenomenelor corn-
plexe reale. Experienta sufletescd neputend fi de cat intui-
tive, omul de stiintil in nici un chip nu o va pute inlocui
cu and abstracts rationald , care sd-i facd prezicerea
posibila. Intelegerea causala a sufletului remane strins le-
gata de fenomenele sufletesti asupra carora ea se aplicd,
prin urmare remane tot-d'a-una actuald, adica legatd de
momentul de timp, in care ea se petrece. Dar o intelegere
pururea actuald este tot de °data si individuald, adica este
ireductibild la o intelegere comund pentru un mai mare
numer de fenomene. Ast-fel observatiunile lui W. Wundt
ajung in definitiv sa stabilescd o separatiune fundamen-
tals intre stiintele naturale exacte si psihologie. Acesta din

(1) Op. cit. pag. 259.

(2) Wundt's Philosophische Studien, X pag. 108.

www.dacoromanica.ro
48 C. R. MOTRU

urm are de tints de a ne reda realitatea intregd, asa

cum ea se presinta in intuitiunea concreta a simturilor nostre,
o realitate actuald si imediata ; pe cand stiintele naturale
au de tints de a ne reda aceiasi realitate, insa inteun mod
mediat, asa cum ea se presinta prin mijlocirea abstractiunei
nOstre (1). Psihologia nu cunoste legit" tipice uniforme, pentru
ca ea nu cunOste nici altd forma de experienta de cat pe
acea actuald si prin urmare individuald ; pe cand stiintele
naturale exacte, avend putinta de a se ridica de-asupra
actualitdtii momentului, ajung prin acesta sa cuprinda in ab-
stractiunile for fenomene distantiate in timp si loc. Cu alto
cuvinte, stiinta sufletului este stiinta sufletului individual,
asa cum el ni se presinta in diferitele momente de timp,
iar nici de cum stiinta sufletului in genere, pentru ca despre
acesta not nu putem avea nici un fel de intuitiune iinediata.
Prin urmare, psihologia nu pOte fi nici odata o stiinta co-
ordinata celor l'alte stiinte naturale, cad): intro ea si aceste
l'alte exists o deosebire profundd de obiect psihologia e
:

stiinta fenomenelor actuale, individuale, pe cand stiintele

naturale sunt stiinte abstracte, concepute pe baza postula-
tului, ca natura e in ultimul seu substrat uniformd.
Argumentarea acesta pare de la prima infatisare ca ire-
futabild. Inteadever ce se pOte opune acelui care afirma, ca
nu pOte fi o stiinta mai complectd despre fenomenele sufle-
testi, de cat insasi constiinta nOstra despre aceste fenomene ?
Cel ce nu are ochiti ca sa pricopd o colore, in zadar i s'ar
face descriere de ce este colOrea, cad el nu va fi sti sa si-o
inehipuiascd. Ori-ce fenomen sufletesc nu exists de cat intru
atat intru cat apare la lumina unel constiinte. Aceea ce n'a in-
trat nimenui in constiinta vre ()data, nici ca fenomen sufletesc
nu pOte sa existe. La acestea sa adaogam apoi, ca fie-care om
nu pOte sa alba cunostinta de cat do fenomenele propriului
seu suflet si atunci avem intrOga argumentare de mai sus.
Fenomene sufletesti exists, numai fiind-ca exists o con-
stiinta de om care sa le percOpd: si cum fie ce constiinta
(1) W. Wundt, Philosophische Studien, XII, pag. 11 ai urm.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGlET 49

de om este individuald pentru ca fie-care om stio numal

acea ce se petrece in sufletul slit ---, deci asupra fenome-
nelor sufletesti nu se pOte sti do cat pe cale individuals.
Realitatea fenomenelor sufletesti nu pot° fi dedusa prin
ajutorul rationamentelor abstracts, cdci ea exists numal pe
cat timp exists o constiinta individuals, si rationamentul n'o
pOte inlocui nici odatd in caz de lipsd. Ast-fol stiinta sufle-
tului este redusa la experienta pe care o face fie-ce om cu
propriil sei suflet. Este acestd experienta bogata sail sdracd,
este ea desvoltatfi sail nu, dupd cum va fi ea, asa va fi si
stiinta sufletului; caci incd °data fie-care om nu admits alts
realitate sufletesca de cat realitatea cunoscutd de constiinta sa.
Deosebirea dintre-o asemenea stiinta si stiintele naturale
exacte este ast fel evidenta. $tiintele naturale stabiles° legi
universale si necesare, Mil a tine s6ma de schimbarile pe
earl ar putea sa le sufere individul omenesc: legile stabi-
lite de stiintele exacte sunt pentru tote timpurile si pentru
tote locuri16. Contrariul e insd cu legile stabilite de stiinta su-
fletulul. Aceste legi neave,nd realitate in afara de consti-
inta omului, si constiinta nefiind reala de cat pe cat e ac-
tuald urmeza deci ca ele n'ail nici un drept la donurnirea
de universale si necesare, ti ele sunt legi efemere, intocmai
cum este si existenta individului.
Cu tote acestea, argumentarea de mai sus nu este tocmai
asa de temeinicd precum pare la prima vedere. Un logician
deprins sa observe viciurile formale ale unel argumentari,
ar putea fOrte lesne descoperi In acea aratata un viciu e-
sential si anume : argumentarea de mai sus pacatueste, spre
surprinderea nOstra, cand o examindm mai de aprOpe, prin
aceea ca ea is ca dovedit Inca de la inceput, aceea cell pro-
pune sa dovedescd la urma. In stilul manualelor de logics
acest viciii de forma s'ar numi o petitio prineipii. Inteade-
ver, cand aces ce obiectezd psihologiei, ca ea nu 'Ate ajunge
a fi o stiinta exacta, plOca tocmai de la faptul ca fenomenele
sufletesti cari formOza obiectul psihologiei nu sunt suscepti-
bile de analisd abstracts si ca ele exists numai imediat in
constiinta actuala a individului, prin acesta ei resolva pro-
4

www.dacoromanica.ro
50 G. R. MOTRU

blema prin insasi enuntarea ei. Caci evident, constiinta ac-

tuala a fie-carui individ nu da de cat o analisa superficiala
asupra continutului sea.; o analisa care nu 'Ate servi cu
suficienta intemeierii unel stiinte exacte. In constiinta actuala
a fie-carui individ fenomenele sufletesti se reflects in in-
trega for totalitate, si ca atari aceste fenomene apar tot-d'a-
una ca individuale. Numai prin analisa se perde individua-
litatea ; caci prin analisa, in locul fenomenului luat in tota-
litate, avem factorii lui elementari si acesti factori elemen-
tari 11 putem gasi in mai multe alto fenomene. Pe cata.' vreme
remanem insa dinc6ce de operarea acestei analisa, nici de
formularea unel cunostinte stiintifice nu pOte sa fie vorba ;
tot ce putem avea este numai descrierea fenomenului indi-
vidual. Si acesta nu numai in psihologie, ei si in cele- l'alte
stiinte exacte. Ore fenomenele si lucrurile din natura externs,
acelea can formeza obiectul stiintelor exacte, sunt ele intea-
dever uniforme ? Sunt done frunze de copac in natura per-
fect identice? Nu; fenomenele si lucrurile naturil externe
sunt in intuitiunea nostra tot a§a de variate si de indivi-
duale cum sunt si fenomenele sufletesti. Numal elementele
provenite din analisa acestor lucruri externe, le presupu-
nem not stiintificeste ca sunt identice ; si numai pe baza a-
cestora putem intemeia stiinta nostra exacta. Daca ne-am fi
marginit la fenomenele si lucrurile externe luate in totali-
tate, si a fost o vreme cand Omenii nu procedail alt-fel,
n'am fi putut ajunge de cat eel molt la descrieri de feno-
mene si lucruri individuale, iar nici °data la o stiinta cu
legi generale. SA' intelege ea, la urma urmelor, se pOte sus-
tine ca asemeni descrieri de fenomene si lucruri individuale
formeza ele singure adeverata cunostinta, si ca legile gene-
rale elaborate de abstractiunea nOstra mintala nu sunt de
cat niste simbole ale adeverului iar nu insusi adeverul (1)
(1) eVielmehr ware das Ideal alles Wissens, ohne Anwendung der Be-
griffe alles Einzelne in concreto zu erkennen. Wenn die GOtter spra-
chen, warden sie stets in Eigennamen sprechen, bemerkt v. Kirchmann
.in der Philosophic des Wissens gegen Hegel». C. Goring, System der
Philosophic I, Leipzig 1874, pag, 301.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET 51

dar acesta sustinere, dreptd sail nu, de-o-cam-data nu ne im-

ports. Aceea ce ne importd este sä stim, ca stiintele natu-
rale exacts nici ele nu-sI gAsesc obiectul for preparat gata
de natura, pentru a intra in legi uniforms, ci ele trebuesc
ss si.-1 pregatescd prin analisd acest object. Uniformitatea
naturil este un postulat dovedit indirect din valarea resul-
tatelor dobind-ite pe baza la jar nu un postulat dovedit di-
rect prin intuitiune.
Si daca lucrurile sunt ast-fel in stiintele naturale exacte,
de ce n'ar fi tot asa in psihologie? Fenomenele sufletesti,
asa cum le presintd intuitiunea directd, sunt individuals pen-
tru ca sunt date totale ; ca atare ele nu pot forma nici o-
data obiectul unel stiinte exacte. Pentru ca sa devina object
pentru stiinta exacta, ele trebue &A fie mai intai analisate si
numal dupd aceea, cu factoril elementari pe care-I dobindim
prin acesta analisd, sa Incercam a formula legi generale. 0-
biectiunea ca fenomenele sufletesti nu exists insA de cat asa
cum ni Is cid constiinta individuald si ca prin urmare fac-
torii elementari al acestor fenomene sufletesti, ne fiind dati
de constiinta, nu exists, se pOte intOrce tot asa de bine si
contra stiintelor exacts. Elements isolate nu exists nici in
natura materiald, ci ele in tot-d'auna exists incorporate in
ceva ; dar acesta nu-I un cuvint pentru stiinta ca sal nu is
admitd. Tot asa ar trebui sa fie si in psihologie. Elemente
sufletesti isolate nu exists real, ci ele tot-d'a-una cand exists,
sunt impreunate intr'un fenomen total (si constiinta indivi-
dului nu percepe de cat fenomene totale); dar acesta parti-
cularitate ne fiind mimai proprie lor, ea nu indreptateste
vre-o deosebire intro stiinta sufletului si cele-l'alte stiinte na-
turale. Psihologia va aye si ea legi generale asupra feno-
menelor sufletesti, indatd ce va proceda si ea la analisa a-
cestor din urma, asa precum a procedat si cele-Palte stiinte
naturale.
Pe cat timp insd o asemenea analisa nu s'a incercat, sail
in on -ce caz nu s'a ldsat destuld vreme ca sa se afirme, este
nedrept ca sa se is tocmai ca premisd a obiectiunilor aduse
in contra stiinteI sufletuldi, faptul ea fenomenele sufletesti

www.dacoromanica.ro
52 C. R. MOTRU

sunt individuale. Aceste fenomene remin individuale pe cat

timp studiul for remine restrins la observatiunea for interna,
adica la modul cum ele se presinta in constiinta actuala a
fie-cgrui individ. Indata ce insa studiul for sa intreprinde
in alt-fel, atunci Si cestiunea dacd ele sunt susceptibile de
analisd sail nu remine deschisa, si prin urmare remine des-
chisd si cestiunea dacd psihologia 'Ate fi consideratd ca sti-
inta exacta sail nu.
Indica sunt chiar ea acesta din urma cestiune pOte sa fie
resolvata in favOrea psihologiei. Inteadever nu vedem intru
ce ar pacatui partisanil unei psihologiTtiintifice, earl ar
argumenta in chipul urmator
In tocmai ca si stiintele naturale exacte, psihologia pleca
de la postulatul uniformitatil naturei, dar nu al naturei ex-
tune, ci al naturei sufletesti a omulul.
Manifestdrile sufletesti ale Omenilor, deli la lumina con-
stiintei par individuale, in ul lintd analisd insd ele sunt
pro dusul unor factor I uni for mi. Sufletele omenesti par ca
difera de la om la om, numai din cause ca ele so presinta
ca piste totalitati si ca atari comparatiunea intre ele este
greil de Mout. Dar aceste suflete, cand sunt analisate si re-
cluse la factorii din earl sunt compuse, sunt uniforme intre
toti membril omeniril. Individualitatea pe care si-o atribue
omul este o ilusid a propriel sale constiinte.
In ultima analisa, omul presinta pretutindeni aceasi viata
sufletescd, precum presinta i, aceasi viata organica. Micile
diferente earl exista de la individ la individ, nu pot fi so-
cotite ca obstacole pentru constituirea unei stlinte a sufletului,
precum nici micile diferente a functiunilor fisiologice n'ail
oprit constituirea biologiel.
0 consecinta apol a acestul postulat este ca metoda de
observatiune interne trebue inlocuita cu metodele de obser-
vatiune obiectiva externd. In Joe do a ne restringe la ob-
servatiuni asupra nOstrA insi-ne, observatiunl earl nu ne in-
lesnesc nici °data mai mult de cat midi analise superficiale,
trebue sa privim la viata sufletesca, asa cum ea ni se ma-
nifests in intrOga nature organica. Varietatea acestor ma-

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIFIOLOGTEI 53

nifestari ne pune pe calea unei adeverate analise §tiintifice.

Vom considera pe tote fiintele organice dotate cu sistem
nervos, ca fiind dotate §i cu viata sufletesca §i vom cauta
Ca, din diferentierile ce ele ni le presinta, sa ne punem pe
urmele factorilor elementari al vietii for suflete§ti. Vom in-
cerca chiar sa provocam acesta gasire a factorilor elemen-
tari prin mijlocirea experimentulul. Vom considera, cu tin
cuvint, viata sufletesca a fie-carui individ, nu ca o entitate
metafisica de sine statatOre §i cu stop §i functiuni indivi-
duals pe acesta lume, ci o vom lua ca uniforms. intre toti
membri omeniril, §i vom explica deosebirile suflete,ti dintre
diferitii indivizi numai din deosebirile de impreunare a di-
ferifilor factori unifgrmi, sit /1 eteW, iar nu din deosebirile
intrinsece a modului sufletesc de a fi al diferitilor indivizi.
Prin adoptarea acesteT directiuni alipirea §tiintei sufletulul
la grupul celor-l'alte §tiinte exacte este produsa de sine.
Avem peste tot acelea0 metode §i acela§ gen do resultate.
Psihologia nu se deosibe0e de cele-l'alte §tiinte exacte, de
cat pe cats vreme se termure§te in metoda observatiunel
interne; Indrumata Insa spre observatiunea externs obiec-
tiva §i bazata pe postulatul uniformitatil vietil suflete§tI a
intregil omeniri, ea este o stiiuta exacta, in intelesul pe care-1
as §i fisica, chimia sau biologialDeci obiectiunile pe cari
be am vezut mai sus nu pot fi thdreptate do cat in contra
unei psihologii incepetore, adica unei psihologii, care n'a
trecut Inca peste pragul analisei superficiale, pe care o ope-
re-za metoda observatiuniT interne ; iar nu contra unei psi-
hologil §tiintifice condusa de metodele obiective experhnen-
tale. Acosta din urma are Inaintea sa calea deschisa. Sa
mergem fara §ovaire pe dinsa inainte ; exemple bune nu
ne lipsesc. Insu§1. Wundt, a carui argumentare am citat'o
mai sus in sprijinul obiectiunilor, de fapt '§i-a indreptat
intrega lui activitate numai §i numai pe calea unei psiho-
logii §tiintifice. Viitorul va decide data este sail nu gre-
§ita acesta tale ; presintele nu are Inca drepul sa is o ho-
tarire contrarie.

www.dacoromanica.ro
54 C. R. MOTRU

V. Raman obiectiunile cuprinse in a treia clasa si cad'

se refera la inlantuirea causala a fenomenelor sufletesti. Tesa
acestor obiectiunl se p6te rezurna in urmatOrele :
Analisa psihologica, admitendu-se, ea ea s'ar putea face
dupa metodele stiintelor naturale exacte, ne aduce sa des-
coperim o particularitate caracteristie a inlantuirii causale
dintre fenomenele sufletestT, in deosebire de Icea dintre feno-
menele fisice. La aceste din tiring, operatiunei de analisa co-
respunde o operatiune de sintesa. Un fenomen sail object
din natura este in realitate suma exacta a elementelor gd-
site pe cale analitica; adica, intetin fenomen sail object din
natura, luat ca totalitate, nu se clescopera alte proprietati,
in afara de acele ce le-am gasit la elementele lor. Nu e tot
ast -fol insa la fenomenele sufletesti. La acestea gasim pro-
ducendu-se proprietati not prin simpla impreunare a ele-
mentelor lor ; adica, nu elementele insa-si sunt acele ce
produc noile proprietati, ci aceste proprietati isvoresc de la
sine din singurul fapt al impreunaril elementelor. Ast-fel o
representare a nOstra despre un object in spoliii, indata ce
va fi analisata, proprietatea de spalialitate se va perde;
cad spalialitatea este produsul impreunarti diferitelor ele-
mente ale representarii si Did de cum al vre-unuI element
sufletesc in parte. Tot de asemenea cu impresittnea de ar-
monie pe care o simtim la ascultarea unei bucati de mu-
siert. Armonia insa-si nu este de loc proprietatea yre-unul
element a diferitelor sunete auzite, ci ea consista toeing in
totalitatea lor, adica este un surplus isvorit din impreuna-
rea diferitelor sunete (1). ,$i intre exemplele de acest gen
s'ar pute cita mai tOte fenomenele nOstre sufletesti. In tOte
descoperim proprietati calitative nol, pe care nu be putem
atribui vre-unui element al lor in parte, ci trebue sa be a-

(1) A se vedea W. Wundt, Ueber psychische Causalitat u. das Prin-

cip des psychophysi,sehen Parallelismus (Philosophische Studien X, 1);
Logik II, Abth. 2, pag, 196.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEM EL E PSIHOLOGIEf 55

tribuim insusi faptului inpreunarii elementelor. Ast-fel, aceste

proprietati not au pe deplin infAtisarea de a isvori spontan
din dispositiunea sufletului nostru. Sufletul nostru pune o
legatura unitary intre diferitele sale elemente, si prin acesta
legatura el are si darul de a creea proprietdti sufletesti noi;
deci, sintesa operata de dinsul este o sintesa creature, in
deosebire de aceea simply causala pe care o produce na-
tura. Sintesa sufletesca confine tot-d'a-una un ceva pe dea-
supra factorilor elementari gasiti prin analisa, pe cata vreme
sintesa cunoscuta stiintelor naturale exacte este pe deplin
proportionatd analisei. De aceea in stiintele naturale se vor-
beste de o inlantuire causald intro diferitele fenomene, pen-
tru ca- aci nu intervine nici o creafiune spontan'ci, care sa
impedice calcularea exacta intre marimea causei si a efec-
tulut, pe cand in psihologie, uncle ne putem astepta ca la
fie-ce impreunare de factori sufletesti sa se creeze o vah5re
sufletesca noud, necunoscuta, nici de inlantuire causald nu
pote sa fie vorba. Tata dar ca intre stiintele naturale exacte
si psihologie, deosebirea pOte fi intemeiata pe o noua serie
de dovezi, earl' ar putea sa subsiste de sine si in cazul cand
acele ardtate in paginele precedente n'ar fi destul de con-
vingetore.
Din faptul existentei sinteselor creature in viata sufletescd
decurg apoi, .ca niste simple consecinte, si urmatorele done
marl' legi, cart deosebese viata sufletesca de natura mate-
rial' extern', Prima este legea inreversibi/itdig vietii su-
fletesti. Prin acesta lege intelegem ca fenomenele sufletesti
stint inreversibile, adica sa desvolta numai in directiunea
ler de crestere, iar nu ca fenomenele naturale cari pot fi,
in cele mai dese cazuri, eel putin, indreptate in directiuni
opuse. Acestd particularitate a fenomenelor sufletesti se ex-
plied prin producerea spontand a valorilor not sufletesti,
care valori, contribuind neincetat la producerea altor valori,
nici °data nu mai lasd a se readuce sufletul exact in ace-
leasi conditiuni precum a fost mai 'nainte. In lumea mate-
riald ins' acesta readucere este posibild, pentru bunul mo-
tiv, ea aci nu se creaza nimic spontan si prin urmare in

www.dacoromanica.ro
56 C. R. MOTRIT

domeniul &I se 'Ate incepe i reincepe o experienta, fie in-

tr'o directiune, fie intealta.A doua lege, si care cuprinde
prin generalitatea sa gi pe acesta prima aratata, egte legea
erepteHti energiei sufletesti. In lumea materiald, ne Rind crea-
tiuni spontane, nu pote sa fie nici crestere de energie. E-
nergia se conserva tot-d'auna aceeasi, fie eh ea s'ar presinta
sub diferite forme, pe cats vreme din combinatiunea facto-
rilor el nu se creazh sur-plusuri de energie peste energia
continuta in acesti factori. i asa este cazul in lumea ma-
terials. Dar in lumea sufletesch lucrurile par a sta alt-fel.
Aci existand sintesele creature, acestea atrag neaparat dupa
dinsele cresterea energiei sufletesti: chci aceea ce s'a produs
odata spontan din simpla impreunare a unor elemente, la
rindul seu va fi un element noil, care va intra $i el intr'o
impreunare viitOre, din care apoi va esi o noun valdre a
energiei sufletesti §i asa la infinit... Fie-care valOre nal creath
va fi baza pe care se va crea alta in viitor si ast-fel pe
cand lumea materialh r'emane tot-d'auna aceeasi, uniformh,
lumea sufletesca create in nesfirsit. Cum se vor putea dar
unifica stiintele asupra uneia cu stiinta asupra celei-ralte ?

VI. R'espunsul la .argumentarea de ma! sus nu pOte sa

fie dat de cat in urma unei distinctiuni. In problema sinte-
selor ereatore, pe cari le presinta viata suflete'sca in deose-
bire de lumea materials, sunt cuprinse in realitate cloud pro-
bleme, ce pot fi resolvite fie-care in parte. Prima problemh
este acea relativa la natura sintesei sufletestf, in compara-
tiune cu :natura elementelor din care ea se compune. Pe
acesta prima problemh o vom numi metafisica. A doua
problema este acea care sa referti la dependenta causald
dintre sintesa i elementele sufletesti din care ea se compune
i pe acesta de a doua o vom numi problema causalitatif
psihice. Dintre aceste dou6 probleme numai acesta de a
doua priveste stiinta psihologiel propriii zisa; cea dintal a-
partine metafisicei.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET 57

Sa vedem insa mai de aprOpe in ce consists aceste done

probleme. Prima, acea care se refers la natura sintesei psi-
hice, in deosebire de natura componentelor sale, este cunos-
cutil Inca de multa vreme filosofilor. De la primele incepu-
turi ale filosofiel, deosebirea dintre facultatile superiore si
facultatile inferiOre ale sufletultg omenesc a fost vesnic o-
biect de discutie. Forma sub care ea s'a presentat a variat
cate putin in decursul timpului; fondul el insa a ramas con -
tinuu acelas. Aceea ce a isbit pe cugetatoril tuturor veacu-
rilor au fost milk-1.01e deosebite pe cari fenomenele sufle-
testi superiOre le ofera in deosebire de cele inferiOre, Cu cat
tine -va analiseza mai profund sufletul omenesc, cu atat des-
copera ca elementele din care acesta sa compune se ase-
mend tot mai mult cu elementele naturei externe. Proprie-
tatile psihice ajung in ultima analisa sä se confunde aprOpe
cu proprietatile fisiologice ale materiel. Si cu tote acestea, su-
fletul In totalitatea sa este un ce cu desavirsire diferit de
materia naturii externe. La fie-ce noua impreunare a ele-
mentelor sufletesti se produc valori sutletesti, deosebite ca-
litativ de elemcmtele anteriOre impreundril : produsul su-
fletesc este de o natura calitativ diferita de aceea a facto-
rilor sei.
0 stiinta insa, care se va ocupa de suflet, va trebui ne-
gresit sa tins soma de aceste diferinte calitative. Dar, data
tinend soma de dinsele, stiinta sufletului nu le pOte gasi o
explicare plausibila, atunci nu va fi acesta un obstacol pentru
insasi constituirea psihologiei ca stiinta ? Sau, in on -ce caz,
nu va fi un obstacol pentru unificarea stiintei psihologice
cu stiintele asupra naturii externe faptul, ca sufletul este
calitativ diferit de proprietatile materii?
La ambele aceste intrebari respundem hota."rit: nu. Dife-
rentele calitative, pe earl le presinta fenomenele sufletesti
unele fata de altele, on unele fata de componentele lor, nu
sunt un obstacol pentru constituirea psihologiei ca stiinta. De
asemenea nici deosebirile calitative dintre manifestarile su-
fletesti si fenomenele naturii externe nu atrag dupa dinsele
imposibilitatea unificarii psihologiei cu cele-l'alte stiinte na-

www.dacoromanica.ro
58 C. R. MOTRIT

turale exacte. Si acest respuns ni-1 sprijinim pe urmatOrele

consideratiuni. Stiinta nu are catusi de putin scopul ca sa
ne dea explicari asupra naturii in sine a lucrurilor, ci ea
are de scop numal sa ne arate conditiunile sub earl se pro-
duc sj exists lucrurile in natura. Calitatile in sine ale lucru-
rilor ies din hotarele stiintei bine intelese. Cand cunOstem
conditiunile sub earl un lucru se produce in natura, atuncl
zicem ca pe acest lucru '1 cunOstem stiintificeste, deli calita-
tea sa intrinseca remise sj dupd acea Inca un mister pen-
tru mintea n6stra. Aflarea conditiunilor results, dupa cum
stiin, din analisa savirsita de rationamentul nostru. Scopul
omului de stiinta este atins, cand el si-a putut analisa sj In
urma determina exact suma factorilor elementari earl in
tra in producerea until fenomen sail object din natura; cat
despre calitatea intrinseca a lor, acesta este o preocupare
care vine dupei implinirea scopului proprill zis al stiintei :
este o preocupare metafisica. Si acesta iarasi nu numal cu
privire la psihologie, ci la tote stiintele in genere. Fisica
n'ar fifacut progresele pe ears le-a facut, data ea ar fi stat
sa resolve problema diferintelor calitative dintre diferitele
forme ale energiei. Cum si-ar fi explicat dinsa, s. ex. natura
particulars calitativa a caldurii, a magnetismului, a luminei,
etc. din miscarea mecanica a moleculelor ? 'Me aceste ma-
nifestari ale energiei apar in intuitiunea nOstra ca niste
manifestari diferite calitativ unele de altele sj nici o ana-
lisa nu p6te sa ne arate misterul producerii lor. Putem
not stadia on cat de mult miscarea moleculara a materii,
caci dintr'insa nu vom ajunge nici odata sa intelegem na-
tura calitativa a caldurell Si tot de asemenea en fenome-
nele de care se ocupa Chimia. Combinarea a cloud atome
de hidrogen cu unul de oxigen, ni se spune de stiinta Chi-
miei ca produc apa; dar sunt intr'adevar proprietatile cali-
tative ale apei explicate prin proprietatile oxigenulul si hi-
drogenului? Cine, cunoscend numai aceste dou6 elemente,
ar puts prevede natura calitativa pe care va aveo sintesa
lor, apa ?In §tiinta Biologiei Inca si mai multe exemple.
Organismul celei mai elementare plante nu pote sa fie ex-

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIEI 59

plicat din suma factorilor cart i'l compun; si la animale de

asemenea peste tot intre complex si elementar ni se arata
diferente calitative inreductibile. In Biologie mai ales este o
mare diferenta calitativa pe care o intimpinam do la primul
pas, anume aceea pe care ne-o presinta trecerea de la ma-
teria anorganica la corpul organic, intro materie si vieta ; si
cu tote acestea omul de stiint5, care se ocupa tocmai cu
vieta, o trece cu vederea. Pentru top. acesti Omeni de stiinta,
natura in sine a fenomenelor nu importa catusi do putin ;
aceea ce importa sunt numai conditiunile sub car! fenome-
nele se produc. Scopul stiintel este satisfacut cared aceste con-
ditiuni sunt determinate, caci atunci sa §tie ca in 07'r-C6
limp pi on -ce loc s'ar afla aceste conditiuni, ele vor fi urmate
de un efect determinat; fie de alt-fel, ca natura calitativa a
acestui efect n'ar ave nici o analogie intuitive cu acea a
conditiunilor. Si dace acesta e scopul stiintei in genere
pentru ce n'ar fi tot acelas si scopul psihologie!? Pentru
ce s'ar pretinde de la psihologi aceea ce nu se pretinde do
la nici un om de stiinta speciala ?
Si unitatea stiintelor, de alta parte, nu 'ite fi dobandita
de cat mentinem-lu-se unitatea planului general, in vederea
caruia ele sunt facute. 0 psihologie metafisicci n'ar infra
bine inteles, in planul stiintelor speciale, find eh' ea s'ar
ocupa de diferintele calitative ale fenomenelor; dar nu de
acesta psihologie e vorba, ci de o psihologie stiintifica.
Venim la a doua problema : problema causalitatii psihice.
Acosta de a doua apartine invederat psihologie! .stiintifice.
S'ar pute chiar zice, ca de la solutiunea ce-i se va da el
depinde pentru psihologie denumirea de stiinta. Gael in-
teadever, dach impreund cu cele-l-alte stiinte psihologia nu
are sä se preocupe de natura in sine a fenomenelor, in
schimb insa ea trebue sa ne dea conditiunile sub care un
fenomen sufletesc se produce si sa ne arate inl'antuirea di-
feritelor fenomene sufletestl intre dinsele. Din punctul de ve-
dere al nature! for calitative, putem admite ca fenomenele su-
fletesti sunt inreductibile unele la altele ; nu mai putin insa,
pentru a satisface programului stiintei, trebue sa admitem de

www.dacoromanica.ro
6o C. R. MOTRU

alts parte, ca orl-ce fenomen sufletesc, cand el se produce, se

produce cu necesitate in virtutea unor conditiuni date, si
ca acesta producere a lul Re urmeza intr'un mod uniform,
on -care ar fi momentul cue timp si loc in care el se intimpla.
Existenta sinteselor spontane sail creatOre nu sunt, prin ele
inti -le, un
obstacol pentru constituirea unel stiinte a psiho-
logiet Sintese creatOre, in intelesul aratat: eh' in sintese
so cuprinde un .plus peste aceea ce este cuprins in factoril
elementari, nu impedica in principiii existenta unor legi
constanto in inlantuirea fenomenelor sufletestt Aceea ce
ar impedica ar fi ipotesa, ca aceste sintese creatOre survin
intr'un mod arbitrar, adica din aceeasi suma de factorI
elementari cate °data ele se produe si ca.te odatA nu. Arbi-
trarietatea producerel, iar nu deosebirea for calitativti de
conditiunile ce le precede, ar fi un obstacol pentru constituirea
stiinteI asupra fenomenelor sufletestt Si pe acesta singur6
o pune in discutie si problema mistra.
Cuvintul de arbitrarietate se 'Ate, in cestiunea de fat5,
lua in cloud intelesurt Sail se intelege prin dinsul ea in-
lantuirea in sine a fenomenelor sufletestl, intr'un caz se pe-
trece intr'un fel si in alt caz, fara nici o cauza, se petrece
in alt-fel ; sail se intelege ca numal pentru eunostinta nOstr'd
inlantuirea fenomenelor sufletestI apare ca neconditionata,
deli pentru o inteligenta absoluta ea se petrece in tocmai
ca si intre cele-l'alte fenomene ale natures. Cu alte cuvinte
in intelesul de al doilea nu se tagadueste existenta abso-
lutil a legilor causale in domeniul sufletesc, ci se tiigadueste
numaI putinta omulul de a intra in posesiunea acestor legi;
nu ar fi dar propriu zis o arbitrarietate, ci o ignorantil re-
lativ omenesca, la care este condamnat omul in acesta pri-
vinta, un etern ignorabimus, cum s'a exprimat intr'o celebra
cuvintare a sa, E. Du Bois-Reymond. Invederat insa, ca
din punt de vedere practic, amandou6. Intelesurile revin
cam la unul si acelas. De lucrul .despre care n'avem nici o
cunostinta nu putem afirma nimic si prin urmare restrictiunea
ca numai pentru cunostinta nostra, iar nu si intr'un mod
absolut ar fi arbitrary inlantuirea fenomenelor sufletestl,

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET 61

pentru psihologie nu e de nici un profit. Intr'un caz si in-

tealtul tendintele de a face din psihologie o stiinta exacta
roman pentru tot-d'a-una condamnate.
In aceea ce priveste studiul de fats not ne vom margini
la intelesul de al doilea. $i e usor de priceput pentru ce. Acest
inteles singur are o importanta pentru stiinta psihologiel. In-
telesul d'intai, care pune problema causalitatil pe tarimul de
a se sti cum se vor fi petrecend fenomenele inteo lume
absoluta, p6te ca va fi avend si el multa importanta pentru o
inteligenta absoluta ; pentru o inteligenta relativa insa, cum
este acea a omulul, este cu mult mai importanta problema
push din punctul de vedere a celuT de al doilea inteles, adica
la acela relativ la limitele cunostintei nOstre. LCaci in deli-
nitiv la ce fobs ca fenomenele in lumea for absoluta se vor
fi petrecend dupa legi constante si uniforme, cand inteligenta
nOstra e condamnata sa nu be cunOsca nici °data! De aceea
verdictul ignorabimus equivaleza pentru noT cu una din
solutiunile ce se pot da la fintroga problema a causalitatii
psihice. Ignorabirnus este equivalent verdictuluT care isgo-
neste psihologia din rindul §tiintelor naturale exacte. A eon-
trario, dovedirea lul ca sofisma va fi un argument mai mult
in sprijinul psihologieitiintifice.

VII. Emil Du Bois-Reymond este eel d'intai care-a pus

acesta problema in tad limpeziciunea et In celebra sa cu-
vintare tinuta la congresul naturali.tilor si medicilor germani
in Lipsca, la 14 August 1872, cuvintare publicata sub titlu :
Ueber die Grenzen des Naturerkennens, (1) se afla enuntate
principalele argumente, sail mai corect zis, principalul ar-
gument, dupa care am fi indreptatiti sa tagaduim cunostintel
stiintifice omenesti putinta de a se extinde i asupra feno-

(1) Reden von E. Du Bois-Reymond, Erste Folge, pag. 105. Tradusa

si in 1. romans de d-1 T. Maiorescu: Despre limitele cunc4terii: naturei,
Convorbiri literare, XXV, pag. 620 645.

www.dacoromanica.ro
62 C. R. AloTRII

menelor sufletesti. Acest argument, hotaritor dupe Du Bois-

Reymond, este formulat in citata cuvintaro in chipul urmator:
Ce este cunosterea naturil !
Cun6sterea naturii, mai exact : cunosterea stiintifica a
naturil sau cunosterea lumil fisice cu ajutorul si in intelesul
stiintel naturale teoretice, este reducerea fenomenelor ce
se petrec in lumea corpurilor, la niste miscari de atome, eari
se efectuiaza prin puterile for centrale independente de timp,
sau resolvarea fenomenelor naturii in mecanica atomelor.
Este un fapt al experientel psihnlogice, ca acolo, unde am
putut ajunge la o asemenea solutiune, simtim de-o-camdata
satisfacuta cerinta n6stra de causalitate. Propositiile meca-
nicei se pot presenta matematiceste si aduc cu sine aceeas
certitudine apodictica, pe care o all propositiile matematicel.
Intru cat fenomenele din lumea fisica le reducem la o sums
constants do energie potentials si kinetics (energie kinetics=
putere vie in miscare), inherenta cantitatei constante de
materie, nu ne mai remane nimic alta de explicat in aceste
fenomene.Daca am presupune tote fenomenele din lumea
fisica resolvite in iniscarT de atome, produse prin constantele
for puteri centrale, am avea intresga stiinta naturals a Uni-
versului. Starea lumii intr'un diferential de timp ni s'ar
presenta ca efectul imediat al stare]: el, in diferentialul de
timp precedent si ca imediata cause a starii in eel urmator.
Lege s,i intimplare ar fi numai alte numiri pentru necesi-
tatea mecanica. Se pOte chiar inchipui un grad de progres
al cunOsterri naturil, in care totalitatea fenomenelor lumii
sa fie representata printr'o singura formula matematica,
prin un singur sistem imens de ecuatiuni diferentiale si-
multane, din care ar resulta locul, directia miscarii si cele-
ritatea fie-carui atom din univers in ori-ce timp. Pentru
o asemenea stiinta n'ar exista diferentele calitative pe earl'
le percepem nor cu simturile nOstre. Legile de miscare ale
atomelor, la cari redus t6te fenomenele naturii, pre-
supun un substrat uniform si ori-ce calitate trebue explicate
din asezarea si miscarea until asemenea substrat. Se in-
elege Ca suntem hied departe de acest ideal al cunostintel

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET 63

stiintifice, totusi, in principiil, nimic nu se opune conceperei

lui. $tiinta nOstra se deosebeste de el numai cantitativ, iar
nu calitativ ; o deosebire de grad, pe care o putem acoperi
cu timpul.
Insd de odatd, indata ce se pardseste studiul lumii fisice,
inaintea omului de stiinta se ivesc fenomene heterogene si
cu totul rebele la postulatele admise pand aci. Aceste feno-
mene sunt fenomenele de constiintd. Fenomenele de con-
stiinta ies din limitele cunostintei stiintifice, fiind-ca ele nu
sunt cuprinse in cantitatea constants a energiei potentiate
si kinetice. Cunostinta nOstrd stiintifica este marginita la
cunostinta transformarilor energiei,si tOte fenomenele lumil
fisice nu sunt de cat transformari de energie, iar tot ce
nu se pot° subsuma acestor transformdri, remane in afara
de limitele cunostintii stiintifice. $i ca atare considerd Du
Bois-Reymond fenomenele de constiintd.Miscarea (energia
kinetics) nu pOte ss produca de cat miscare sau sd se pre-
facd inapoi in energie potentiald. Energia potentiald nu pOte
de cat sd producd miscare, sa mentie un echilibru static, sa
exercite o presiune sail o tractiune, Suma energiei re'mane
sub tOte aceste manifestari aceeasi. Mai mult de cat este de-
terminat prin acestd lege, nu se pOte intampla in lumea fisicd,
si nici mai putin; caluse mecanic se consume fara remdsita
in efectul mecanic. Prin urmare fenomenele spirituale, can
se petrec in creeri pe langd fenomenele materiale, sunt pen-
tru mintea nOstrd lipsite de ratiunea suficientd. Ele sunt in
afara de legea causalitatii, si chiar de aceea stint de nein-
teles, precum ar fi de neinteles un perpetuum mobile.
Pentru a fi inteIese, ele ar trebui sa se p6td grupa sub
conceptul energiei. Dar acestd posibilitate este de mai Ina-
into exclusd, dupd parerea lui Du Bois-Reymond. Miscarea
nu pole sd producd de cat miscare sau sd se prefacd inapoi
in energie potenfiald, fdra a mai Lass vr'un rest care sa
ne explice producerea fenomenelor de constiintd. Lumea fi-
sice este ast-fel inchisa de tote pArtile in legea de fier a
sumei constants a energiei. Nici un atom de materie nu so
misca fara ca miscarea lui sal fie- determinate de acesta lege.

www.dacoromanica.ro
64 C. R. MOTRU

Fenomenele de constiinta Insa se petrec alaturi de aceste

miscdrf de atomI, fard ca ele sa adaoge sau sa scadd cu.ceva
suma energief totale. Existenta for nu e conditionatd, stiin-
tificeste vorbind, do miscarile atomelor si aceste din urma
se pot sail nu petrece, fdra ca nimic cu tote aceste sa ne
face sa banuim ca ele sunt intovardsite de constiintd.Un
creier lipsit de on -ce constiinta, s. ex., un creier in' stare de
somn fdra vis, dace l'am reduce la miscdrile atomelor din
care este compus n'ar mai cuprinde pentru not nici un mi-
ster. Omul adormit fara vis este inteligibil, precat este in-
teligibila si lumea Inainte de a se fi ivit constiinta. Indata
ce se iveste insa o licdrire de constiinta misterul apare. Cad,
se Intreba Du Bois-Reymond, ce legatura imaginabild exista
Intro certe miscdri a certe atome din creieri met pe de o
parts, si faptele pentru mine primordiale, indefinibile, ne-
contestabile pe de alta: <eu simt durere, simt pldcere, simt
cald, simt rece, gust dulce, miros parfum de trandafir, and
son de ciavir, ved rosu, si certitudinea tot asa de imediat
resultand de aci: prin urmare eu stint . Este si rdmane
cu desdvarsire si pentru tot-d'a-una de neinteles, ca unui
numdr de atome de carbon, hidrogen, azot, oxigen, etc., sa
nu le fie indiferent, cum sunt asezate si se raised, cum ail
fost asezate si s'ail miscat, cum vor fi asezate si se vor
misca. In nici un mod nu este de priceput, cum din conlu-
crarea for sa se pad naste constiinta. Dace este ca modul
asezdrii si miscdrii for sa nu le fie indiferent, ar trebui sa
ni-1 inchipuim pa fie-care atom inzestrat cu constiinta, in
felul monadelor. Dar prin acOsta nici constiinta in genere
nu ar fi explicate, si nici n'am fi castigat ceva pentru ex-
plicarea constiintei unitare a individului. Prin urmare, fe-
nomenele de constiinta pot Intovardsi sail nu fenomenele
materiale, lard ca prin acesta ele sa atingd intru ceva legea
causalitatil mecanice. $tiinta nu be p6te supune sub legile
sale, de Ore-ce ele nu pot fi In nici un mod subsumate legit
conservdrii energiel: deci producerea for rdmane inexplica-
bila; ele sunt dincolo de marginile cunostintei
Asupra lor: ignorabinzus !

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET 65

Acesta e argumentul luI Du Bois-Reymond, redat aprOpe

cu propriile sale cuvinte (1). El se sprijina, dupa cum vedem,
pe cloud afirmatiuni earl in locul unor premise indiscu-
tabile. Prima premisd consista in afirmatiunea ca., sub «cu-
n6§terea §tiintifica a naturii> omul de §tiinta intelege «re-
ducerea fenomenelor, ce se petrec in lumea corpurilor, la
ni§te mivdri de atome, cari se efectuiaza prin puterile for
centrale independente de timp, sail resolvarea fenomenelor
naturil in mecanica atomelor ». Cu un cuvint, ca §tiinta
exacta sa reduce la mecanica. La acesta prima premisa se
adaoga apoi o a doua, care consista in afirmatiunea ca, fe-
nomenele con§tiinteI se petrec aldturi de fenomenele me-
canice, fdra ca ele sa fie insa supuse legilor acestora. Din
aceste doua premise resultd cu necesitate, pe cat timp pre-
misele sunt i ele indiscutabile, conclusiunea: fenomenele
con§tiinteI nu pot fi object de cunotinta §tiintifica. In adeve'r,
daca se margine§te cuno§tinta §tiintifica numai la presentarea
transformarilor energiel in formule mecanice §i se constata
ca la fenomenele de con*tiinta nu avem a face cu o forma
Ore-care de energie, atuncI neindoios fenomenele de con-
*tiinta sunt in afard de limitele cuno§tinteI §tiintifice. tiinta
s'ar intinde asupra lor, numai in cazul cand s'ar constata
ca ele nu fac exceptie de la legea stuneI constante a energiei
in univers. Dar o asemenea constatare, dupa Du Dois-Rey-
mond, este a priori exclusa. (Mivarea nu "Ate sa produca
de cat mi§care sail sa se prefacd inapoi in energie poten-
tiala. Fenomenele de con§tiinta, ne putend fi puse intr'o
legatura causala en fenomenele de mi§care, §i cunotinta
§tiintified neexistand de cat pentru acestea din urma, inve-
derat ca asupra fenomenelor de con*tiintd nu ne remane de
cat sa ne marlurisim perpetua nOstra ignoranta.
Du Bois-Reymond ajunge la acesta conclusiune avend in
vedere numai legdtura causald dintre fenomenele de con-
§tiinta §i dintre fenomenele materiale; dar tot a§a de bine ar
putea sa aplice.conclusiunea sa §i la legatura causala dintre

(1) Dupa excelenta traducere T. Maiorescu, pag. 621, 622, 638, 639, 640
5

www.dacoromanica.ro
66 C. R. MOTRU

fenomenele de constinta, ele intre ele. Caci argumentarea

nu are nevoe de noui premise. ()data ce fenomenele de con-
stiinta reman in afar de legea transformarii energiei mecanice,
atunci, fie ca vom studia conditionarea for de catre ele-
mentele materiale, fie ca vom studia conditionarea for de
catre alto fenomene psihice, tot de aceleasi difieultati ne vom
isbi. Pretutindeni ne va lipsi equivalenta mecanica dintre
cause si efect, aceea ce constitue criteriul causalitatii meca-
nice ; grin urmare pretutindeni vom fi in neputinta de a
edifica asupra for o cunostinta stiintifica. De alt-fel acesta
generalisare n'a intarziat s'o faca altil, dupa cum vom ve-
dea mai la vale.
In contra conclusiunii la care ajunge Du Bois-Reymond
nu se pote obiecta nimic, pe cat timp cele doua premise
reman indiscutabile. Ast-fel erail ele pentru Du Bois-Rey-
mond si pentru aceea, cu drept cuvint, acesta putea sa zica:
< Voiu dovedi acum (intr'un mod, pe care-1 creel de nerestur-
cnat), ca nu numai dupa starea de astazi a cunostintelor
nOstre, constiinta nu se pote explica din conditiile of ma-
teriale, ceea ce va admite ori-cine, dar si ca, dupa firea
1ucrurilor, nu va fi nici odatd explicabild din aceste con-
ditii.
Dovada sa, silogiceste, este perfecta, si indeplineste cu
prisos conditiunile cerute de logica formala,In acesta pri-
vinta este cu drept cuvint de nere-sturnat,-- dar conditiunile
formale nu sunt de ajuns ca sa constitue un adever. Pentru
ca o conclusie de argumentare sa pota constitui un adeve-r,
pe langa indeplinirea conditiunilor formale, se mai cere ca
ea sa piece de la premise adeve'rate. Dar acesta dovada
Du Bois-Reymond a crezut inutil s'o faca. Cu tote acestea,
pentru omenii de §tiinta de astazi, ea nu pare a fi tocmai
atat de inutila.
Ast-fel la prima premisa : cunostinta stiintifica = reduce-
rea fenomenelor din lumea fisica la miscare de atome , cu
greli s'ar gasi un om de stiinta astazi care sa adereze fara
nici o reserva. Du Bois-Reymond, impartasind-o fara nici o
reserva, se tradeza a fi si el unul dintre Omenii de stiinta

www.dacoromanica.ro
 PROBLE NI E PSI110 LOGIET 67

care considers ca o dogma conceptiunile filosofil materia-

liste. Acosta filosofie a exercitat, pc la jumetatea secolului
nostru, o adeverata terore asupra spiritelor; terOre insa fOrte
explicabild prin circumstantele istorice in care ea s'a pro-
dus. Materialismul venea atunci ca representant al stiintii
in contra speculatiunilor metafisice ale unui Fichte, Schel]ing
si Hegel, si, ca atare, era natural sa se confunde cu insasi
stiinta. Astazi insa aceste circumstance istorice au disparut.
Ne-am astepta, prin urmare, ca sä dispard si ,confusiunea
dintre stiinta si materialism. Du Bois-Reymond insa, ce-T
drept, cuvintarea sa a fost tinuta la 1872,mentine pentru
stiinta definitiunea data de filosofia materialists. Ast-fel nu-i
de mirare ca el sa se gasesca astazi in contradictie cu mai
toff cugetatoril de frunte ai timpului nostru.
Citam in contra definitiunii sale parerile a doi dintre a-
cestia din urma, doi dintre cei mai cunoscuti si eel mai putin
contestati: E. Mach si W. Ostwald.
Pentru eel d'intaia nu mai face nici o indoiala ca «teoria,
«dupa care Mecanica ar trebui considerate ca stiinta funda-
mentals pentru tote cele-l'alte stiinte fisice, si ca tote feno-
«menele lumei fisice se explica prin Mecanica, este numal 23
<prejudecata. Aceea ce istoriceste a venit 'mai intaia nu tre-
«bue sa re'mana pentru tot-d'a-una ca baza pentru intelege-
«rea celor ce yin mai pe urma. In mesura ce se descopera
«si se studiaza fapte noul, in aceeasi mesura se impun si teorii
«noui. Nol nu putem sa stim astazi, earl dintre fenomenele
«fisice stint mai fundamentale si earl nu; not nu putem §ti,
«daca nu cum-va tocmal fenomenele mecanice sunt tole mai
«superficiale, on dace tote sunt de o potriva de fundamentale.
«De asemenea nici in Mecanica nu se mai considers legea
«pirghii, legea cea d'intaitt descoperita, ca lege fundamen-
«tala pentru tote cele-l'alte descoperite mai in urma.
«Conceptiunea mecanice a universului> (aceea pe care Du
Bois-Reymond o consideril ca identica cu insasi cunostinta
propriti zis stiintifica) ne apare, continua E. Mach, «ca o con-
«ceptiune explicabila istoriceste si de aceea pang la un punct
«permisa, pote chiar trecator folositOre, in intregimea e

www.dacoromanica.ro
6S C. R. MOTRU

< insa ea este o ipotesa artificiala . <Desvoltarea concep-

tiunei mecanice a fost favorisata de o multime de impre-
jurari. Mai intaiti faptul necontestat, ca tote fenomenele na-
turii sunt impreunate cu fenomene mecanice, a produs ten-
<dinta de a explica fenomenele mai putin cunoscute prin cele
«mecanice, ca mai cunoscute. Afars de acesta, in domeniul
«Mecanicei s'a descoperit mai nainte de cat on uncle legi ge-
< nerale». Una dintre aceste legi este si principiul conser-
vatiunei energiei, care consista in afirmatiunea ca intre fortele
vii (energia kinetica) i energia potentiala a unul sistem exists
tot-d'auna un raport constant. Fie-ce perdere a energiei po-
tentiale este compensate prin un adaos in energia kinetica.
«De Ore-ce insa se "Ate ca in nature sa se intimple, ca energia
CpotentialCt sa fie, nu numal o energie mecanice, ci i o can-
«titate de caldura, on potentialul unel incarcari electrice, etc.,
«de aceea s'a crezut ca in principiul conservatiunel energiei se
4<afla exprimat, acum pentru tot-d'a-una, o lege fundamentals
a tuturor fenomenelor din nature. In fapt insa principiul
«de mai sus nu exprima alt-cev a de cat raportul cantitativ
«dintre fenomenele mecanice si restul fenomenelor din na-
< tura.»
Istoriceste chiar, ar fi o gresela data s'ar crede ca prin
<conceptiunea mecanice s'a produs un mare progres in cu-
< nosterea naturil.> Un Galilei, un Huygens, n'ati avut'o
de be si cu trite acestea ei sunt fundatoril mecanicel. De
asemenea It. Mayer, la stabilirea equivalentei intre caldura
si travaliti, nu s'a gandit catusi de putin la conceptiunea me-
canice a universulul. Stiinta nOstra asupra naturil, afirma
mai departe Mach, consista in inlocuirea raporturilor dintre
fenomenele reale cu raporturile dintre conceptele nOstre, cart
ne sunt mai familiare si deci mai explicabile. Convingerea ca o
asemenea inlocuire este indreptatita, este singurul fundament
pentru legea causalitatii. Legea causalitatil nu exprima alt-
«ceva de cat presupusa dependents dintre fenomenele na-
turil.»Pentru a li se usura insa gasirea acestor raporturi de
dependents, omenii de stiinta i T impure el singurl o specia-
lisare in munca lor. Specialisarea are multe avantagil, dar nu

www.dacoromanica.ro
 PRO IiI,EMELE PSIIIOLOGIEI 69

este lipsita §i de Ore-cari defecte. Until dintre aceste din urma

§i eel mai principal este acela, ea se exagereza uncle mijlOce
ale tiintei in paguba celor-l'alte, §i ca de multe oil chiar
aceste uncle mijlOce sunt transformate in scopuri ale cerce-
tarilor §tiintifice insasi. Ast-fel pare a fi cazul cu coneep-
tiunea mecanica. MijlOce de abstractiune ca mussel, pulere,
<salon?, cari n'au alt ro], de cat sa ne dea intr'un chip mai
<familiar, mai economic experientele n6stre din natura, sunt
,transformate de unit Omeni de §tiinta intent' fel de realitati,
'Co stail de sine in afara de &Wire. Bit Inca so erode, ca
«asemenea abstractium, ca 'micro si wassci, sunt adev6ratul
«continut al cercetarilor ;;tiintifice, §i ca data una tit alta
ar fi °data bine cunoscute, atunci tote fenomenele naturii
< s'ar explica cleductiv din mivarea si echilibrul masbelor.
<Cand cine-va ar fi condamnat sa vaza lumea numai in ta-
< blourile de pe cenele de teatru §i apoi ar fi mitts sa cu-
,nOsca mecanismul prin care tablourile se mik;ca, atunci de
sigur acest cine-va ar fi inclinat sa crOda, ca precum mi§-
carea tablourilor are nevoe de o rota de invirtit, tot w ar
fi avend i lumea reala. Tot asfel procedeza insa §i acela
care is drept fundament° ale lumif reale, aceea cc nu sunt
. de cat simple mijiOce pentru a face sa se represinte lumea
<pe cena inteligentii nOstre. - Asemenea strimtete de jude-
cata iii are neaparat un ecoit si in filosofie. Ea se arata in
< punerea tutor anumite probleme, socotite ca neresolvabile...
< O atare este aceea care consista in intrebarea : cum se
<explica Ore sensatiunea din simpla mivare a atomilor?
(Ignorabimus a lui Du Bois-Reymond!)
Avesta intrebare stranie credem ca s'a impus prin urma-
«tOrea imprejurare. S'a luat de la inceput:ca indiscutabil, ca
< raporturile de Limp *i de spatiti sunt mai sigure, mai o-
«biective si mai reale, de cat tOto cele-l'alte raporturi dintre
sensatiunl ... Si cu tote acestea e forte u§or sa se convinga
«ori §i tine, dupa un examen minutios, ca sensatiunile sunt
«tOte de-opotriva de reale, cum sunt timpul §i spatiul, Si ca
46ta deosebirea dintre ele este numai, ca ne-am obinuit
<mai molt cu aceste din urma, de cat cu restul celor-l'alte. --

www.dacoromanica.ro
70 C. H. MOTRI-

Timpul si spatial au privilegiul de a fi u' or percepute, in

comparatiune en alto serif de sensatiuni. Dar timpul si spa-
tiul nu pot, in nici un caz, inlocui intregul grup de sensa-
tiuni, din care se compun pentru not corpurile din natura.
De aceea e o gresela cle a cauta explicarea unut fenomen
fisic exclusiv in niste elemente recluse la cite -va proprietati
ale timpului si ale spatiului, precum sunt acelea, pe care ni le
clan legile mecanice. Cu atat mai mult, de a cauta in acest
mod explicarea unui fenomen psihic. Mecanica nu constitue
nici fundamentul, nici chiar o parte a lumei reale, ci numai
o fatil a acestei huni (1).
lata dar parerea unui om cle stiinta,cu autoritate egala,
data nu chiar superiOrd lui Du Bois-Reymond, care nu
inparthseste de loc definitiunea data stiintei de catre acest
din urma. Pentru Mach conceptiunea mecanied nu este su-
ficienta pentru a da o explicare nici chiar tuturor fonome-
nelor din lumea fisica, necum sa dea o explicare la feno-
menele lumii sufletestt. Premisa de la care pl6ca Du Bois-
Reymond nu este, prin urmare, atat de indiscutabild, precum
o considers Mitsui de fapt.
Dar mai categoric de cat E. Mach este inca W. Ostwald.
La 20 Septembre 1893, 23 de ani in urma. luf Du Bois-
Reymond si inaintea aceleiasi societatt de naturalisti si medici
germani, a lost rostitil o cuventare de catre W. Ostwald.
Titlulnacestei cuventdri e: Die Ueberwimlung des wissenschaft-
lichen Materialisnots (2). (Infrdngerea materialismului sti-
intific); cuprinsul directa negare a definitiunei admisa de
Du Bois-Reymond pentru stiintd. Ostwald ne spune fart.'" in-
conjur ca, in lunga discutiune, care s'a produs in publici-
tate, in urma cuventarii WI Du Bois-Reymond Weber (lie
Grenzen des Naturethennens), acesta din urma a exit vic-
<torios, pentru ca toti contrazicatoril lui au plecat de la
(1) E. Mach: Die Mechanik in ihrer Entwickelung, historisch-kritisch
dargestelt, 2-te Anil. Leipzig 1889, pag 467-478; Die Principien der War-
melehre, Leipzig 1896, pag. 362-461; Analyse der Empfindnngen, Jena
1886, pag. 1-25.
(2) Naturivissenschaftli-he Randsclum, 2 Nov., 1895.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEIVIELE PSIIIOLOGIEi 7

<,aceea0 premisa, din care a scos Si Du B.-R. pe ignorabi-

inns al sell; §i pe cat time acesta premisd este admisa, pe
atilt time §i ignorabimus remane ca o conclusiune nece-
4 sari. AcOsta premisa, admisd de toti contrazicatoril lui, era
coneeptiunea mecanicii a universulni.; presupunerea, ca re-
solvarea fenomenelor fisice intr'un sistem de mi§cdri do
atome este ultima tints pe care §i-o pune inaintea sa cuno-
tinta *tiintificd. Cade insd acesta premisa > §i dupd Ost-
wald ea este de mult cazutd, atunci cade cu ea Si acel
ignorabimns si §tiinta are iard."§i cale libera inaintea sa.»
Ifirmatiunea, oil tote fenomenele naturii se pot reduce
la fenomene mecanice, nll trebue consideratil, adaoga Ost-
< wald, nisi macar ca o ipotesil utila trecator : ea est pur Si
simplu o erOre .
Atilt, in aceea ce privete prima premisa Sa venim acum
la a doua premisa, pe care Du Bois-Reymond o considers
iard*1 ca indiscutabild : fenomenele de con*tiinta se petrec
aldturi de fenomenele mecanice, fdra ca ele sa consume sail
se adaoge cu ceva la suma energiei totale din univers ; prin
urmare, ivirea fenomenelor de con§tiinta este lipsita pentru
intelegerea nostril de o ratiune suficienta.
Si acesta de a cloud premisd e departe de a fi indiscutabild
Mai nainte de tote insd e bine sa ne intelegem asupra cu-
vintului energie. Citatele de mai sus din E. Mach ne ajutd la
acesta de minune.
Sub energie > nu trebue ss intelegem mai mult de cat aceea
ce se cuprinde §tiintifice§te sub cuvintul de fortd, pe care
ea '1 inlocue*te. Raporturile fixe in aparitiunel unor anu-
mite serif de fenomene, revenirea aceleia§1 ordine in modul for
de succ siune §i coexistentd, au condus pe Omenii de §tiinta
a le atribui o cause comund., pe care ail numit'o &dd. Ast-fel
mi§carea centrald a planetelor, caderea corpurilor spre centrul
pdmintului, etc., ail dat motive pentru a se stabili o forte a
gravitatii; de asemenea fenomenele de caldurd, magnetism,
lumina, etc.: forta calduril, magnetismului. Cum insa prin
teoria equivalentei §i prin o mai adincd cuno§tere a tutu-
nor acestor fenomene, in secolul nostril, hotarele dintre grupe

www.dacoromanica.ro
72 C. I(. MOTRU

sail sters incetul cu incetuj,nice felurimea causelor sail a

fortelor nu mai are ratiune de a fi. Pentru ce, in adeve'r, o
forty diferita pentru caldura, cand legile sub care ea se ma-
nifests sunt de o natura identica en cele ale luminii si ale
electricitatii, cum a dovedit'o Hertz in timpul din urma ?
In locul tuturor acestora, suntem dar indreptatiti a lua azi
una singura: energia; adied pentru ocasionarea tuturor fe-
lurilor de fenomene avem nevoie numai de o singura causa.
Unitatea e venita ca un resultat al analisei nastre stiintifiee,
iar nu fiind-ca am fi descoperit, acum in fine, ore-cum esenta
esentelor, acel ce misty 5i produce tot in lume! Energia,
intru cat re'manem in marginile tiintei, este un concept,
care resume $i simplifica resultatele stiintifice de pang acum
si nimic mai mult. (land vorbim de transformarile ei, nu tre-
hue s'o intelegem nici ()data ca afara din materie, venind
ca un principiti transformator pentru a modifica tot in cale-i:
ici a insufleti un organism, colo a face sa respire o frunza,
dincolo a atrage un magnet ... Asa ceva se asemand mult
cu credintele Omenilor, cari n'afi trecut Inca pragul vietif
abstracte: un mit prea frumos, dar fara utilitate si frtra be
intr'un sistem de stiinta exacta. Energia, cum si forty, sail
on -care ar fi numele lor, isi datoresc existenta for numai
faptului ca fenomenele naturia pot fi fixate abstract prin
raporturi cantitative ; ele sunt create de mintea nostra pen-
tru a inlesni expliearea sistematicii a lumh materiale. Ast-fel
fiind, energia nu anticipa a priori aceste raporturi dintre
fenomene, ci not o introducem, ca pe un concept folositor,
tot-d'a-una acolo, uncle gasim ea aceste raporturf exista. $i
cand not zicem, ca suma di este constants in univers, prin
acesta nu' intelegem ca universul este un fel de magazie de
energie, ci intelegem numai, precum am vedut in paginele
precedente di a inteles si Mach, ca in univers exista un ra-
port constant intre fenomenele mecanice i restul color - l'alte
fenomene ale naturil.
Prin urmare, data se va descoperi pe viitor ca un ase-
menea raport constant exista i fata de fenomenele de con-
stiinta, atunci nu mai remane nici un motiv, care O. ne faea

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PS41101.001E1 73

sa excludem fenomenele de constiinta de sub principiul con-

servatiunil energiei. Cuvintele de «consumare si de < adaos ,
pe earl le intilnim in acest principiu, nu trebuesc luate in-
tr'un inteles material si apoi opuse naturii calitativ diferitd,
pe care o au fenomenele sufletesti fata de cele mecanice;
ci ele trebuesc luate numai in inteles do raporturi abstracte.
Greutatea de a intelege cum la misearea atomilor pot co-
respunde sensatiuni, (ce legaturd imaginabild sa existe intre
ceerte misedri a certe atome din creieri si fapte primordiale,
aindefinibile, necontestabile: eu simt durere, simt pldcere,
<simt cald, rece...a, pentru stiinta propriii zisa nu este o gre-
utate. tiinta, precum am ardtat, nu se ocupil cu explicarea
naturii in sine a lucrurilor, ci numal cu conditionarea acestora.
Vom considera ca sensatiunea este explicatd stiintificeste
indata ce ni se vor ardta raporturile constante ale apariti-
unil ei ; cand ni se vor dovedi raporturile el de succesiune
si coexistentd. Intre aceste raporturi ce trebuesc dovedite,
intra neaparat si acela clintre sensatiune si miscarile materiel
creierului. Cu dovedirea acestui din urma raport, se opereza
de la sine, dupd cum resultd din tote cele zise pind aci, si
subsumarea sensatiunii sub legea generald a conservatiunii
energiei.
Du Bois-Reymond, in euvintarea sa, nu distinge cu destuld
precisiune problema pur stiintifica, adica aceea ce se referd
la aflarea conditiunilor, de problema asupra naturii in sine
a sensatiunii, adica problema metafisied, precum am numit'o
mai nainte. Nu mai putin adev6rat e insa, ca el le considerd
pe amindouil ca neresolubile. Ignorabimus se referd la una
ca si la cea-l'altd.
Restringendu-ne numai la problema propriti zis stiintificd,
aceea co ne imports pe noi, ne r'emane acum sa discuthm
intro cat premisa de a doua, de la care plecti Du Bois-Rey-
mond, se 'Ate sail nu sustine. Precum stim, Du B.-R. is ca
do mai nainte admis, ca fenomenele de constiinta se petrec
alaturf de fenomenele mecanice, tard ca insa, intro uncle si
altele, sa fie Willi raport Ore-care stiintific; liisam la o parte

www.dacoromanica.ro
74 C. II. .AIOTILli

asemCnarea de naturd, pe care, fart'''. indoiald, el o admite

cu atat mal putin.
Premisa lui Du Bois-Reymond se 'Ate lua insd in cloud
intelesuri. Un inteles l'ar avea, cand afirmarea lui ca feno-
menele do constiinta se petrec alaturI de fenomenele meca-
nice, LIM ca insd intro ele sid fie vr'un raport)am intregi-o
addogand, ca si de altmintreli, sub nici un punet de vedere,
aparitiunea fenomenelor de constiinta nu este supusd vre-unor
legi; Si un alt inteles l'ar avea, cand la aceeasi afirmatiune
am aclaoga, ca ele intro ele fenomenele de constiinta so pe-
tree dupl. ore-care raporturi, dar pe aceste raporturI mintea
nostra nu le pOte coordina, in nici un fel, raporturilor dintre
fenomenele mecanice. Adica, Math' in primul inteles, premisa
lui Du Bois -Rey mond ar considera fenomenele sufletestl ca
lipsite cu desdvirsire de o ratiune suficientd : ele se pot pro-
duce sail nu, exista sail nu, lard' ca vre-o-data o ratiune
omenesca sa stie pentru ce; luatd in al doilea inteles insd,
premisa lui Du Bois-Reymond ar concede existenta unor
legi speciale pentru lumea sufletescd, dar ar considera a-
ceste legi ca in afard de on -ce analogie cu tole-l'alte legi
stiintifice.
Du Bois-Reymond, stapanit de conceptiunea mecanica a
universului, inclina, farti indoiald, spre primul inteles. Pen-
tru el stiinta este identica cu conceptiunea mecanica, prin
urin are tot ce nu se pote coordina acestei din urma iese
in afara din limitele stiinteL,Lumea sufletesca, diva dinsul, nu
pOte avea legi speciale stiintifice, fiind-ca e dovedit ca
ea Ware nici o analogie cu lumea mecanica. Vom vedea insd,
ca premisa MI Du Bois-Reymond a fost reluatti en mult succes
do altii in intelesul de al doilea.
SA' discutdm asa dar primul inteles al premisel, acela pe
care l'a avut in vedere Du Bois-Reymond. Causa mecanica
«se consuma fard riimdsita in efectul mecanic... Fenomenele
«de constiinta sunt in afard de legea causalitatil §i pentru
taceea ele nu sunt de inteles, intocmal cum n'ar fi do in-
teles un perpetuum mobile.) (Este si re'mane cu desa-
(virsire §i pentru tot-d'auna de neinteles, ca unui num'er de

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PS11101 OGIEl 75

atome de carbon, hidrogen, azot, oxigen, etc. sä nu le fie

< indiferent, cum stint asezate si se mised, cum ail fost ase-
, zate si sari miscat, cum vor fi asezate si se vor misca. In
< nici tin mod nu este de priceput, cum din conlucrarea for
sal se 1)(50 naste constiinta.' Fenomenele de constiinta
stag asa dar in afara de orl-ce raport cu fenomenele fisio-
logice, earl stint, in Intima analisa, fenomeno mecanice. Ele
ne apar ca im fel de perpetuum mobile, fiind-ca ele, ca sal
so producd, n'ati necesitate de nici o causal mesurabild. TOte
causele pe caul' le putem mesura sal consuma fard remdsitd
in efecte mecanice. Organismul omului ar fi acelas, care este
si astazi, chiar daed fenomenele de constiinta ar lipsi cu de-
savirsire dintr'insul. Nei lipsa acestora n'ar atrage nici o
schimbare in asezarea si constituirea atomilor, carI compun
corpul omenesc. Corpul omenesc, cu sau ifira constiinta, ar
remane in ambele casurii tot acelas : un organism in care
causele mecanice sd initintuesc fard a presinta nici nu gol.
Omul adormit fdra vis este inteligibil, pre cat este inteli-
< gibild si lumea inainte de a se fi ivit constiinta. Omul
devine neinteles numai intru atat, intru cat el devine o fiinta
constientd, tact atunci incepe a se petrece intr'mnsul fenomene
lipsite de on -ee ratiune suficientd. Acesta ar fi premisa
mill Du Bois-Reymond. Sa fie ea Ore asa de inatacabila
precum are infatisarea sa Ili se presinte ?
CugetAtoril contimporani par a fi, si in acesta privintd, de
idel contrare lilt Du Bois-Reymond.
Un argument contra acestel premise se presinta, chiar dupd
putind reculegere, in mintea fie cdruia ; ammo urmetorul:
Daca fenomenele de constiinta sunt lipsite de on -ce ratiune
suficientd. ; dacd Pie pot sail nu intovdrasi cele- I'alte feno-
mene ale naturii; atunci la ce bun ivirea for insist in na-
ture? Natura ar fi produs si fdrd fenomenele de constiinta,
conform conceptiuneI mecanice, starea sa actuald; (loci exi-
stenta constiinteI nu pOte fi privity de cat ca un fel de dar
pe de asupra si, la urma urmelor, un dar absolut inutil.
Suma de energie o aveam si fdra ea si acesta sums este
constants. Fenomenele de constiinta nici n'o sporesc nici n'o

www.dacoromanica.ro
76 C. U. MOTRU

consuma, deci ele ar pute sä fie sail sa nu fie, natura ar fi

in aceia§1 stare in care o vedem astazi. Dar, care om de *ti-
inta va puts sustine acesta parere? In special care biolog
va isbuti sa elimineze cu desavil*re rolul con§tiintei din
evolutiunea fiintelor organice, pentru a nu lasa loe de cat
desfa§urarii causelor mecanice? Cestiunea care se pune
< este de a se ti, lasand la o parte partea filosofica,
cdaca, legile naturale gi cu deosebire legile biologics Watt
«de consecinta de a ne aduce sa concepem lumea, in hare-
gimea sa, ca tin tot, in care fie care parte indepline:;te o
functiune, fara ca nisi una sa scape de sub influenta reci-
«proca generals. Acest punct admis, ne rismane ss eercetam
dacil argumentele puse inainte, pentru a scot° intrega lume
sufletesca de sub acesta influenta reciproca, sent a*:t de
probante precum ail cite -odata aparenta de a fi. $i con-
clusiunea autorului, C. Stumpf, dupa care citam aceste
rinduri,este : Nu vedem pentru ce n'ar fi considerate Si
fenomenele sufletestt ca o forma particulars de energie, a-
vend equivalentul for mecanic Cain pentru conceptiunea
unitary a lumei nu este nevoe atat de elemente §i fenomene
omogene, cat de causalitate reciproca si de uniformitate
in legile supreme (1). Si aceste cuvinte le spune tin psi-
holog cunoscut cum e C. Stumpf (in calitate de pre§edinte
al congresului international de psihologio, tinut la Manclien
1806). Prin ele ni se indica intr'un mod manifest ca suntem
departe de timpul in care se pate, in numele tiintei, vorbi
despre fenomenele sufleteti, ca despre fenomene lipsite do
ratiune suficienta.
Dar inainte de C. Stumpf, teoria relatiunei causale dintre
fenomenele mecanice qi fenomenele de contiintil a lost sus-
tinuta inca de multi altii.
William James o pune ca bazil a psihologiei (2). Daca fe-

(t) Discurs inaugural la al III-lea congres international de psihologic

(Miinchen 1896), reprodus in Revue scientifigue din 12 Sept. 1896.
(2) W. James, The Principles of Psychology, New-York 18:)0. American
Science Series, Advanced Course.

www.dacoromanica.ro
 PRO13LEMELE PS1IJOLOGIE1 77

nomenele de constiinta, sustine cu drept cuvent dinsul, ar

fi numai niste epifenomene subjective, care pot fi sail nu
alaturi de cele fisiologice, atunci nu se explica, cum de ele
s'ati pastrat in decursul timpului si n'ail fost inlaturate prin
selectiunea naturala. Scopul naturii (sit venia verbo) este
sa pastreze numai aceea ce este de utilitate organismului
§i sa inlature tot ce face un fel de double emploi cu alte
functiuni necesare. Si in acest din lima caz s'ar gasi, dupd
ipotesa lui Du Bois-Reymond, fenomenele de constiinta fats
do functiunile fisiologice ale creierului. Ele ar pute lipsi fOrte
bine, cad suma constants a energiei nu s'ar resimti cu nimic
prin perderea lor. Faptul insa, ca ele nu numai ca nu s'ail
perdut, ci din contra au determinat sj determina, in multe
eazuri, selectiunea naturala, este o proba ca ele se gases°
inteo reciprocitate reala cu fenomenele fisiologice si ea, im-
preuna cu aceste din urma, pot fi grupate sub o singura
lege eausala generals. (1)
Un argument mai convingator Inca, in favOrea acestei re-
ciprocitati reale, se pote considera si rolul pe care-1 au fe-
nomenele sufletesti inconstiente fats de cele constiente. Un
fenomen de constiinta, repetat de prea multe ori, tinde pe
viitor sa devina inconstient. Dar odata devenit inconstient
el nu inceteza sa determine fenomene constiente actuale ;
si atunci intrebarea sa pune : cum este acesta determinare
cu putinta ? Ca determinarea exista, este de netagaduit. Ori-
eine, care isi da osten6la sa reflecteze asupra vietii sale su-
fletesti, este nevoit s'o admits, cad alt-fel ar avea neexplicata o
mare parte a vietii sale actuale. Imensa majoritate din faptele
sufletesti ale unui om adult nu sunt cu putinta, de cat in urma
trecerei a nnei multimi de alte fapte anteriore lor, in stare
de inconstienta. Ast-fel se castiga tote asa numitele dexte-
ritati in manifestarile sufletesti ale omului. Un om de ju-
decata repede, un musicant, un pictor, un om technic, etc.,

(1) The Principles of Psychology, I, 136 si urm.; a. s. v. Fr. Jodl, Lehr-

buch der Psychologie, 1896, pag. 84; A. Rield, Der philosophi,sche Kriti-
cismus, 1887, II, 2. Abth. pag. 176 si urm.

www.dacoromanica.ro
78 C. R. MOTRIT

toti incep prin a gandi asupra celor mai elementare lucruri

si numai dupe ce acOstrt glindire asupra luerurilor elemen-
tare a trecut, in urma unei prea dese repetari, in stare de
inconstienta, numai atunci ei devin capabill de manifestari
mai inalte. Acosta experientd, mai mult sau mai putin, o fac
toti Omeni fiird cleosebire. Fie-care simte, ea asupra vietii
sale actuale sufletesti apasa intrega viata din trecut ; ca fe-
nomenele actuale de constiinta sunt determinate de multimea
color ce au trecut odate prin acesta constiinta.
Dar odata trecute prin constiinta ce a putut sa remand
6re in urma acestor fenomene? Daca nu voim sa revenim
la vechile conceptiuni animiste, slattern snip sa admitem ca
fenomenele trecute altri-datti prin constiinta, ail ldsat in urma
for anumite dispositiuni fisiologice in creierul omenesc si ca
aceste dispositiuni fisiologice determind mai tarziti fenome-
nele constiintei actuale. Si iatA-ne ast-fel constrinsi sa ad-
mitem o reciprocitate realri intro fenomenele mecanice-fisio-
logice si fenomenele sufletesti.
Un alt argument, iarrisi in favarea acestei reciprocitriti,
p6te fi bazat pe resultatele ce le ail dat pang acum cerce-
Wile de psiholisica. Aceste resultate, fiind cu totul not, este
drept ca Du Bois-Reymond nu pute sa le aibri in vedere.
Psiho-fisica, in tendinta sa generala, plecd tocmal de la
ipotesa, ca fenomenele sunt si ele supuse unor legi con-
stante ; legi, care pot fi determinate intr'un mod matematic.
i cu t6te obiectiunile (de principal si de metoda) care Wail
adus contra ei prind acum, ea a isbutit sa stabilescri intr'un
mod positiv urmatOrea lege: variatiunile minimale, pe care
le percepe constiinta, in intensitatea unei sensatiuni, corespund
in tot-d'a-una unui raport constant in variatiunea excitatiu-
nilor externe, care provOcri sensatiunea. Pentru ca in con-
stiinta nOstra sa fie perceputd o schimbare (intelegem pe cea
mai mica) in intensitatea unei sensatiuni, trebue ca excita-
tiunea externa sa fi crescut (sail scazut) cu o cantitate, care
std intr'un raport constant cu cantitatea excitatiunei pri-
mitive. La sensatiunile auditive s. ex. percepem o diferenta
in intensitatea unui sunet, numai tend excitatiunea externa,

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLO;IEI 79

care provoca sunetul, a crescut (sail scazut) cu Vs din inten-

sitatea sa originard. Pe cat timp adaosul (sail perderea) nu
a atins insa acesta fractiune, nici constiinta nu percepe o
schimbare in intensitatea sunetului. Ace la§ raport este si la
sensatiunile de greutate. Pentru sensatiunile musculare frac-
tiunea scade la i/, si pentru tole visuale la 'ioo ; dar pen -
tru tote exista totusi asemeni raporturi constante(1).Acosta
(t) Acosta lege positive a psiho- fisicei este datorita WI E. A. Weber.
Ea a lost presimtita si de Bernouilli si Laplace in secolul trecut ; pand
la un punet chiar formulate. Termenii de care se serviair acesti din urina
erail lipsiti, in multe privinte, de precisiunea cerutd, dar nu mai putin ade-
verat e ea fondul cestiunei era gasit Inca de pe atunci. La fortune morale
(noi am zice sensatiunea), dupe Bernouilli si Laplace, std in tr'un raport
constant cu la fortune physique (eatul dintre averea posedatti si adaosul
castigat) Pentru ca un out deja bogat sit simta o placere la un castig
sit cere ca suma castigata sa fie proportionate averei ce el poseda; pen-
tru un serac de asemenea. Ast -fel ca doua sume de bani castigate, una
mare si una relativ mica, pot sa produce totusi aceeasi placere, dace
raportul intre fie-care din ele si averea ce o avea mar dinainte casti-
gatorul este acelas. In fond dar legea pe care ne-o da si Weber.Un pas
mai departe a incercat s a-1 feed G. T. Fechner. Dinsul plea de la legea
gasita de Weber, cii fie-care minima diferentil in" intensitatea unel sensa-
tium corespunde unui cat constant in variatiunea excitatiunii externe,
dar adaoga apoi ca diferentele sensatiunii precum si caturile in varia-
tiunea excitatiunii externe, ar putea forma fie-care o serie continua de
marimi. Din comparatiunea acestor cloud' serif, una (aceea a sensa(i-
unilor) fiind o serie aritmetied, far aceea a excitatiunii externe fiind din
caturi, deci geometricd, ajunge sa formuleze Fechner urmiltorea
lege generala : sensatiunea creste sail scade proportional logarit2nulca
excitatiunii. Acestd lege e insa exacta pe cata vreme se admite suposi-
tiunea lui Fechner ca diferentele sensatiunii pe de o parte si diferentele
in gradarea excitatiunii pe de alta, pot forma fie-care cate o serie con-
tinua. Dace acesta supositiune nu se admite, atunci cade si legea enuntata.
*i nu o admit toti aceia care sustin, ca diferentele de intensitate ale
rinei sensatiuni nu sunt propriit zis diferente de intensitate, ci sunt
diferente calitative; cad in casul acesta nu mai pote fi vorba de o
eerie continua in partea sensatiunii si prin urmare de stabilarea unei
functiuni intro seria sensatiunilor si seria excitatiunilor. Acosta obiec-
tiune insa, drepta sail nu, indiferent, lass cu desavirsire intacte resul-
tatele obtinute de \Veber, singurele pe care not ne bazam mai sus.
(Bernouilli, De mensura sortis; Laplace, Theorie des probabilites; Weber,
Tastsinn u. Gemeingefiihl; Fechner, Elemente der Psychophysik, Revi-

www.dacoromanica.ro
So C. R. MOTRI"

resultate, pe care ni le da psiho-fisica, de sigur Ca nu inve-

dereza, intr'un mod complect, legea causalitatiI dintre feno-
menele mecanice Si fenomenele psihice; invedereza totul
neindoios un lucru ; anume erorea pe care o comit acei ce
presupun ca fenomenele sufletesti sunt cu neputinta de de-
terminat prin legi, care sd alba vr'o analogie cu cele-l'alte
legi stiintifice cunoscute. Si psiho-fisica s'a ocupat 'Ana acum
numaI cu intensitatea sensatiunilor. Ce importanta vor avea
resultatele ei insa, cand ea va studia, pe lfinga intensitatea, si
calitatea sensatiunilor, acesta este o problema lasata viito-
mini. In on -ce cas solutiunea pe care o va primi-o acesta
problema numal identica lui ignorabinzus nu pate sa. fie.

Aceste consideratiuni demonstreza, creclem, intr'un

mod indestulator, unilaterabilitatea solutiunii data de Du
Bois-Reymond problemeI causalitatil psihice. Conclusiunea
ignorabimus, cu care §i-a sfirsit dinsul celebra cuvintare
Ueber die Grenzen des Naturerkennes, din 1872, se pate con-
sidera, cu drept cuvent astadI, ca un punct de vedere in-
vechit (1). Implicit Ina dovedirea acestei conclusiuni ca in-
sion der Hauptprobleme der Psychophysik; W. Wundt. Grundziige. der
physiol. Psychologie, I, cap. VIII, Vorlesungen fiber Mcnschcn u. Thi-
erseele, 2-te Aufl.; Ueber das Weber'sche Gesetz (Phil. Stud. II); G. E.
Muller, zur Grundlegung der Psychophysik; 0. Killpe, Grundriss der
Psychologie; H. Miinsterberg, Beitrdge zur experirn. Psychologie; Krae-
pelin, zur Kenntniss der psychophysischen Methoden (Phil. Stud. VI);
E. Hering, Zur Lehre von der Beziehung zwischen Leib und Seele. 1.
Milk. Ueber Fechner's psychophysischen Gesetz. Sitz-Ber der Wiener
Akad. Mathem.-naturwiss. Cl. III. Bd. 72; Grotenfeld, Das Weber'sche
Gesetz und die psychische Relativitat; o clard dare de semi in Fr Jodl,
Lehrbuch der Psychologie, cap. IV.
(1) Studiul nostru, Causalitatea mecanicd i fenomenele psihice, pu-
blicat in Convorbiri literare de la 1 Mai si 1 Iunie 1893, deli in fond
ajunge cu totul la alts conclusiune de cat aceea a lui Du Bois-Reymond,
totusi in multe privinte este mult influentat de acest din urma. Studiul
de fata este corectarea, necesara in urma scrierilor lui Mach si Ost-
wald, a studiului de atunci.

www.dacoromanica.ro
 PIIOBLEMELE PSIHOLOGIET 8t

vechita si unilaterala insemneza un argument mai mult in

faverea psihologiei stiintifice. Ca nu insemneza Inca deplina
indreptatire a psihologiei stiintifice este afara de on -ce in-
doiale. Numai atunci ar fi Indreptatirea deplina, cand, pe
langa dovedirea falsitatii solutiunilor contrare, s'ar dovedi
prin resultate directe, si asemanarea complecta intre legile
psihologiei si ale celor-l-alte stiinte. Acosta din 'Irma aseme-
nare insa trebue marturisit, ca pang in timpul de fata, nu
este davedita Inca inteun mod, care s'o Lea cu totul incon-
testabila. Totusi un pas important este pang acum fa'cut :
in contra psihologiei stiintifice, cu caderea lul ignorabimus
a lui Du Bois-Reymond, nu se mai pike opune un veto ab-
solut. Indreptatirea ei remane Incredintata resultatelor ex-
perimentale pe earl le vor obtine Omenii speciali de stiinta;
contra acestora filosofii perdut'all dreptul de veto.
In asteptarea resultatelor experimentale nu ne lipsesc to-
WO de pe acum teoreticienii, care sä aiba o deplina incredere
in confirmarea legilor causale din domeniul psihologiei ca
adeveruri" §tiintifice. In fruntea acestor teoreticieni este con-
siderat, si cu drept cuvint, logicianul german Christoph Sig-
wart.
Teoriile, expose de Sigwart in Logica (1) sa, pot fi soco-
tite astazi ca prima legitimare metoclologica a incercarilor
facute in directiunea psihologiei stiintifice. Ele sent, in prin-
cipiile lor, direct opune color done premise de la care am
vezut ca plea.' Du Bois-Reymond.
Ast-fel in contra primei premise, stiinta teoretica exacta
consista in legile mecanice ale fenomenelor), gasim la Sig-
wart afirmatiunea contrara: Metodele earl servesc pentru
descoperirea legilor generale, fie legi causale, fie legi em-
pirice, gasesc inn principtiC aceeasi aplicatiune si in dome-
niul psihologiei, adica asupra fenomenelor de constiinta a
<individului si a corespondentii acestora cu fenomenele fisice
< externeb. $i in contra celei de a doua premise, «feno-

(1) Chr. Sigwart, Logik, 2-te Aufl. 1893. Bd. II, pag. 518 574: Die
Induction auf psychologischent Gebiete and ihre Voraussetzungen.
6

www.dacoromanica.ro
82 C. R. MOTRU

menele de constiinta sunt lipsite de causalitate , Sigwart

afirma : «In special teoria relaiiunii: causale dintre feno-
«menele de constinta si fenomenele externe este pe deplin
olegitimatei prin postulatele cercetarilor experimentale (2). )
Argumentarea, pentru a-si dobandi aceste doue principii, o
face dinsul in modul urmator :
Cazul cel mai tipic, in care putem vorbi de o dependinta
causala la fenomenele sufletesti, este cazul dependentil dintre
cea mai elementary sensatiune si excitatiunea externs, care
o provOca. Acest caz intra cu desavirsire sub legea gene-
rals a causalitatil si asupra lul se pot aplica tot aceleasi
metode, pe car! le aplicam in tote cazurile pe car! le in-
tilnim in lumea fisica. Sensatiune de tact ori de durere, pe
care o provOca un corp extern venind in atingere cu su-
prafata corpulu! nostru ; sensatiunea auditivd care urmeza
unul fenomen extern, etc.; tOte aceste sensatiuni pot fi clasate
in rindul acelor, co numim noi in lumea fisica, efectele unel
cause anumite. Stiinta psihologica va avea sa prelucreze, in-
tr'un mod sistematic, acesta prima presupunere pe care o
face aprOpe instinctiv ori si ce inteligenta. Ea va avea sa
arate, in primul rind, procesele objective, car! sa interpun
intro primul inceput al excitatiunii si ivirea fenomenului
subiectiv al sensatiunii. Intro aceste procese sunt de asezat :
ondulatiunile mediului care umple distanta dintre obiectul
extern si sistemul nervos, apoi fenomenele ce se petrec ina-
untru corpului nostru, de la periferie pang la centrul nervos,
si in cele din urma fenomenele ce se petrec induntrul acestul
centru nervos. Prin stabilirea exacta a acestor procese, psi-
hologia va ajunge sa elimineze de la sine tOte cazurile cari
pa'reail ca fac exceptiune de la legea generald a causalitatii.
Se va vedea atunci, ca tote asa numitele exceptiuni sunt
efectele numal a deosebirilor pe cari le presinta fenomenele
ce se petrec mai ales inauntrul sistemulul nervos la diferitii
indivizi. Dace aceste fenomene ar fi identice la toff. Omenii,
efectele, adeca sensatiunile subjective, ar urma si ele intr'un

(2) Logik, II, pag. 518

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET 83

mod uniform pentru intrega omenire. Ast-fel, argumen-

teza mai departe Sigwart, nu este nici un motiv, care sd ne
impedice a substuna producerea fenomenelor subjective sub
legea generala a causalitatii. Dependenta intre sensatiune
si excitatiune este in totul analogy cu dependintele pe earl
le observam si in lumea fisica : s. ex., cu dependenta intre
incalzirea unui corp si fenomenul topirii sale. Caci poste
tot urmam aceleasi metode, §i avem in vedere acelasi resul-
tat. Resultatul acesta este de a gasi o explicare unitary la
diferitele schimbari cart' se petrec in timp si spatia ; a lega
aceea ce numim elect §i aceea ce numim causd intr'un sin-
gur tot unitar, pentru ca apoi din analisa acestui tot sa ni
se infatiseze relatiunea dintre causei §i elect ca o depen-
dinta necesara (1).
De sigur, observa Sigwart, nu putem avea Inca o aseme-
flare perfecta intre legile causale din domeniul Mecanicel si
cele din domeniul psihologiel. In acest din urma domeniti
nu pOte sd fie vorba de o dependenta exact matematica,
mai ales pe cat timp deosebirile calitative ale fenomenelor
sufletesti nu sunt susceptibile de o mesuratore exacta, cum
sunt deosebirile cantitative ale excitatiunilor. Dar Vito aceste
dificultati nu stint de loc de natura a ne sdruncina convin-
gerea, ca fenomenele sufletesti stint tot asa de bine supuse
la legi causale, in tocmai cum sunt si fenomenele fisice.
Mai seriOsa este insa obiectiunea, care se bazeza pe pre-
supusa imposibilitate de a admite, in acela§ timp cu legile
causale din domeniul fenomenelor sufletesti, si principiul
conservatiunii energieil Dupd multi este absolut imposibil,
ca odata ce principiul conservatiunii energiei este admis, sa
se mai pad admite alaturi de dinsul §i legi causale in psi-
hologie. Acosta si constituia, precum am vezut, a doua pre-
miss a lui Du Bois-Reymond. Sigwart deosibeste in acesta
obiectiune done asertiuni. Una este asertiunea positiva, prin
care se admite ca in domeniul fenomenelor materiale exists
o stricta inlantuire causala, asa ca on -ce causal materials
(1) Logik, II, pag. 14e-141, 521-523.

www.dacoromanica.ro
84 C. R. MOTRU

este pe deplin transformata in efecte iard§i materiale, fara

ca sr mai remand ceva din Cate se petrec material in cor-
pul omenesc, lipsit de ratiune suficienta ; $i a doua asertiune
este aceea negativa, ca fenomenele suflete§ti nu pot avea
nici °data drept causa un fenomen fisiologic, pentru ca (ni-
ce causa fisiologic se transformd complect in efecte fisio-
logice, precum §i vice-versa, nici un fenomen sufletesc nu
pete fi causa unuia fisiologic, caci alt-fel n'ar mai avea apli-
catiune principiul conservatiunil energiei. Amindoud aceste
asertiuni le-am vezut pe larg expuse in cuvintarea lui Du
Bois-Reymond i de aceea nu mai revenim asupra lor.
Dar nici acesta obiectiune nu inlaturd pentru Sigwart
ipotesa unel causalitrti psihologice. Alai intaiu, zice dinsul,
sa vedem care e intelesul §i pand uncle merge aplicatiunea
<principiulul conservatiunii energiei, pentru a judeca apol
dacd consecintele cari se trap dintr'insul sunt sail nu fun-
<date. Prin acest principiii se afirma : 1) eh efectul servd
drept mesurr pentru a socoti marimea causer (o afirma-
Ohne isvorita din insa§i enuntarea principiului); 2) ca in
< domeniul naturel fisice on -ce fenomen este provenit dintr'o
causa materiald 5i orice lucru material nu pete sr. produed
< alte efecte de cat efecte materiale (o afirmatiune care nu
< este necesar legatd de cea precedents); §i 3) ca on -ce causa
<materiald se transforms complect intr'un efect material,
care la rindul seu pote fi s,i el o causa pentru alt elect equi-
valent. Aceste din urma done afirmatiuni sunt dovedite
«numai pe cale empirica i nici de cum nu pot fi socotite
ca i*te consecinte necesare isvorite lin principiul insu§i
<al causalitiitii. Alai departe insa principiul conservatiunil
energiei nu ne spune nimic asupra felului efectelor, cart
vor isvori din anumite cause, nici asupra conditiunilor cart
«trebuesc indeplinite, pentru ca anumite cause sr. produca
«anumite efecte. Ast-fel el nu ne spune, ca mioarea pote
<produce sub anumite conditiuni cd/durci, ci el ne spune
< numal ca atuncl, cand a§a ceva se intimpld intre una §i
«alta std o dependents. eantilativa ... De asemeni dintr'in-
< sul nu aflam catui de putin, sub ce conditiuni se preface

www.dacoromanica.ro
 PROM, E MIME PSIIIOLOGIEt S5

energia potentials in kin etica, ori cea kinetics in potentials..,

oIn tote aceste cazuri trebue sa procedam pe tale
Ce-i drept, aceste din urma restrictiuni par a fi suplinite
prin afirmatiunea, ca fie-care elect, de fapt, are putinta sä
produce si el la rindul sett un elect equivalent si ca ast-fel
in infinit sa urmeza lantul fenomenelor materiale, equiva-
lente si mesurabile uncle prin altele. Lumea ar fi ast-fel
constituita in asa fel, ca fie-care clipita de timp a existentei
sale este determinate matematiceste de clipita de time an-
teriOrti; ca nimic nu se pOte interpune in acest lant de cause
si efecte materiale. Numai, adaoga Sigwart, nimic nu ne
oconstringe sa luam acesta afirmatiune ca hind singura po-
< sibila si logiceste nimic nu ne impedica ca sa admitem ca
sunt si efecte, can pot remane fare sa se transforme mai
,departe in efecte equivalente. A st-fel, insas1 teoria mecanica
oa caldurei ne spune (legea entropiei), ca transformarile con-
o.tinue ale energiei clue in definitiv la prefacerea miscaril
mecanice in caldurii, care rose nu mai pOte fi readusti la
orindul sett in miscare mecanica, pentru motivul ca stabi-
lindu-se, din ce in ce mai mult, o temperatura egala intre
< corpuri, acesta face sa lipseseil de aci inainte conditiunile
< neeesare pentru prefacerea calduril in miscare mecanica si
< deci, chiar (WO insasi teoria mecanica a caldurii, ajungem
< dupe tote transformarile energiei, la un elect final, care
<nu mai pOte fi conceput ca o cause a altor transformari
viitOre, 'ci numai ca un elect. Prin urmare afirmatiunea
ca se pOte determina matematiceste fie-care clipita de timp
in mersul universului, este exacta numai pe atat, pe cat se
presupune ca temperatura imprastiatil in univers este ine-
gala pentru diferite corpuri . . 0 restrictiune dar mai mult
la conceptiunea mecanica a universului. 0 alta restric-
otiune apoi ni se ofea, cand in be de a privi spre sfirsi-
«tul transformarilor energiei, ne intorcein spre inceput si
vedem cari sunt conditiunile pe cari principiul conserva-
otiunfl energiel le is drept presupuse. In primal rind, dis-
otantarea primitive a masselor in spatiti, care represinta o
energie potentialti, este presupusa ca data, lard a mai fi

www.dacoromanica.ro
86 C. R. MOTRIT

explicate din vre-o alts energie potentiala precedentil . . .

$i tot a§a en deosebirile in compositiunea chimica a dife-
ritelor corpuri. Deosebirile chimice represinta energie po-
tentiala, dar ele sunt considerate de la inceput ca date si
numai de la ele incepend a se produce efectele in energie
kinetica, incepe 01-0 aiba aplicatiune Si principiul conser-
vatiunii energiei (1). In resumat dar, principiul conser-
vatiunii energiei nu stabile0e intr'un mod analitic concep-
tiunea mecanica a universului. Pe baza lui nici o inteligenta,
fie chiar aceea vasta pe care o presupunea Laplace, n'ar
putea prevede cursul fenomenelor; caci unei asemenea into-
ligente i-ar lipsi, preeum am vezut, cuno§tinta a o multime
de conditimii de fapt, cuno§tintil pe care n'o pote da de cat
experienta. Pe baza prineipiului Conservatiunii energiei nu-
mai, nu s'ar putea §ti de cat, ca in abstracto efectele sunt
equivalent° eauselor (causa aequat effectum), fare Irish' a sti
mai depart° felul in care se urmeza causele *i efectele intre
ele 5i nici macar raportul numeric al equivalentei. Acest ra-
port este dat iaril0 do experienta. $i de multe on chiar
acest raport numeri,, este gasit forte tarziu, dupd ce nimeni
nu se mai indoia ca intro causa §i elect exists o relatiune
causala. Ast-fel s'a gasit raportul equivalentei dintre frictiune
si ealdura, de eatre Mayer si Joule, dupa ce nimeni nu se
mai indoia ca intro ele exists o lege causala ; de asemeni
cu raportul dintre inalzirea apei §i puterea de expansiune
a vaporilor, etc. $i acum revenind la relatiunea causala
dintre fenomenele suflete01 5i fenomenele fisiologice ale sis-
temului nervos, eu drept cuvInt observe Sigwart: Din sim-
pla definitiune a raportului dintre causa si efect nu se pOte
combat° do loc teoria unei relatiuni causale intre fenome-
nele suflete01 si tole fisiologice .
De aci primul sou principid: Metodele care servesc pentru
deseoperirea legilor generale, fie legi causale, fie legi em-
<pirice, gasesc in principiti aceea0 aplicatiune §i in dome-
nitil psihologiei, adeca asupra fenomenelor de con0iinta a

(1) Logilr, II, peg. 527 531.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET 87

individului §i a corespondentii acestora cu fenomenele fi-

sice externe.3. Este lasat insa experientei sa stabilesca,
daca intro unele §i altele exists un raport de equivalents,
precum s'a stabilit li la o multime de alto fenomene din
domeniul Fisica Greutatea pe care va intampina-o experienta
eu stabilirea acelui raport e lesne de inteles, dar acesta nu
e un cuvint pentru a-i tagadui pentru tot-d'a-una o solu-
tiune afirmativa ; caci am vezut ca §i in alte cazuri, rapor-
tul equivalentei a fost cunoscut fOrte tarziti, dupa ce nu mai
fdcea nisi o indoiala existenta legilor causale. Principiul
conservatiunii energiei ne spune atilt numai, di, de cite
on §i on undo, massele materiale au o actiune unele asupra
altora, tot-d'a-una intro cause §1 efecte se va pdstra un ra-
port de equivalenta; dar acest principiil nu impune catu§1
«de putin, ca orice schimbare a masses materiale sa aiba
de efecte numai efecte materiale, sau sa provina numai
din alto cause materiale (acestea roman a se demonstra
cprin experienta). -- Nimic nu ne impedica ca pe acelea0
masse materiale, sa le considergm odata din punctul de ve-
dere numai a schimbgrilor for strict materiale, compatibile
cu conceptiunea mecanicd a universului, §i alts data din
punctul de vedere mai larg al relatiunei for suflete*tf. Ast-fel
ca abituri de sstiinfa Meeanicei sa /ciseim, /oc ssi unei istiinfe
a Psihologiei. Acosta e o teorie pe care am vezut-o subin-
telesa §i la E. Mach, §i care in definitiv results de sine, indata
ce desbrticgin prineipiul conservatiunii energiei de tote con-
secintele care nu sunt proprif ale sale, ci sunt numai intro-
duse prin confundarea acestui principiti cu conceptiunea me-
canica asupra universului. Pe aceste arguments i§i fundozd
Sigwart al doilea principiu : teoria relatiunei causale dintre
fenomenele con*tiintei §i fenomenele externe este pe deplin
legitimata prin postulatele cercetarilor experimentale . El
se sprijina, precum vedem, pe analisa facuta asupra princi-
piului conservatiunii energiei, analisa in molts privinte iden-
tied cu aceea pe care am gasit-o exprimata §i la E. Mach.
Dar, fara indoiald, Ca dimpreuna cu relatiunea causala dintre
fenomenele suflete§ti si fenomenele fisiologice, nu se afla sub-

www.dacoromanica.ro
88 C. R. MOTRU

intelesa implicit, si identitatea complecta a legilor psiholo-

gice cu legile mecanice. Sigwart insists in destul asupra
deosebirilor dintre unele i altele (2). Aceea ce dinsul voieste
sa demonstreze, este numai legitimitatea coordonarei legilor
psihologice alaturi de cele-l-alte legi ale naturei; prepararea
conceptiunei moniste pe care C. Stumpf o indica asa de clar
in discursul sell inaugural prin cuvintele mai sus citate :
«Cestiunea care se pune este de a se sti, daca legile natu-
«rale si cu deosebire legile biologice n'ai1 de eonsecinta de
< a ne aduce sa concepem lumea, in intregimea sa-, ea un tot
«in care fie-care parte indeplineste o functiune, fara ca nisi
una sa scape de sub influenta reeiproca generals! .. Nu
<vedem pentru ce n'ar fi considerate si fenomenele sidle-
< testi ca o forma particulars de energie, avend equivalen-
tul for mecanic Cad pentru conceptiunea unitary a lu-
mei nu este nevoie atat de elemente i fenomene omogene,
< cat de causalitate reciproea si de uniformitate in legile su-
preme. Psihologia stiintifica nu are catusi de putin in-
tentiunea ca sa treed en vederea deosebirile dintre legile
psihologice $i legile mecanice ; intentiunea ei este numai de
a mijloci in genere o cunostinta obiectiva asupra fenome-
nelor sufletesti, o ennostinta bazata pe metode analOge cu
acelea pe care sunt bazate tote cele-l-alte cunostinte expe-
rimentale. Pentru realisarea acestei intentiuni era, fard in-
doiala, de cea mare importanta inlaturarea obiectiunilor de
principia, si mai in special dovada ca nici un argument se-
rios nu se opune la admiterea unei relatiuni causale dintre
lumea fisica Si lumea sufietesca.
Si la acesta dovada trebue recunoscut ca nu 'lute° slabs
mesurd contribuesc argumentele aduse de Sigwart.
Scrierile de logics mai tote 10 jail in genere sarcina de
a sistematisa ultimile progrese realisate in metodologia §tiin-
telor. Putine insa, pe langa acesta sarcina de sistematisare
isi mai iati §i pe aceea de a indica in ce directiune se va
face progresul.

(2) Logik, II, pag. 644 §i urn.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEM ELE YSIIIOI.OGII.I 89

Intre aceste patine este si Logica lui Sigwart. De aceea

cu drept euvint, ea ocupa un loc asa de insemnat in discu-
tiunile timpului si va ocupa pentru tot-d'a-una un loc in-
semnat in desvoltarea psihologiei.

IX. Nu atat, ca pe unul ce merge mai departe cu in-

crederea in posibilitatea unel causalitati psiho-fisice, de cum
a mers Sigwart ; dar ca pe unul ce are aceeasi ineredere ea
acesta in viitorul psihologiei ca stiintn, putem cita in sfirsit
in diseutia nOstra pe cea mai nalta autoritate a timpului in
acesta materie, pe Wilhelm Wundt.
Numele lui Wundt l'am mai amintit si in paginile preee-
dente, dar nu atat in favorea, cat in defavOrea psihologiei
stiintifice. lntr'adever multe din obiectiunile de fond acluse
contra psihologiei ca stiinta, sunt legate de numele lui. Wundt,
primul om de stiintil care a introdus metodele exacte in
psihologie, toemai el este acel care a sapat mai adanc deo-
sebirea intre psihologie 5i cele-l-alte stiinte exacte.
Dar la Wundt acesta are o explicare si pana la all pullet
tot la dinsul si o indreptare.
Explicarea o avem in insusi faptul ca dinsul este primul
care a aplicat metodele stiintelor experimentale in psiholo-
gie. Cand cine -va este primul intr'o directiune, si este in
acelas timp un adeverat om de stiinta, este natural ca el
sa aibn mai multe reserve de cat altii veniti in urma. Numai
inteligentele mediocre exagerezt resultatele viitOre, d'abia
intrevedute ; spiritele marl, spiritele productive sunt de obi
ceiil tole mai dificile in creditarea viitorului si tocmai pentru
acesta lumea pune atata pret pe creditarea ion.
0 indreptare sta. apoi in totalitatea scrierilor lui Wundt.
Aceea ce Wundt nu exprima el insusi direct, results totusi
indirect din cuprinsul scrierilor sale. La dinsul ca la toti
cugetntoril de Mita, fondul scrierilor intrece eu mult valOrea
solutiunilor exprimate. Pe acelas fond, pe care dinsul isi ba-
zeza astazi solutiunile sale, va cladi si viitorul altele noun,

www.dacoromanica.ro
90 C. R. MOTRU

cad fondul e mai vast de cat insusi creatorul lui si-l'a so-
cotit. Istoria filosofiei are multe asemenea exemple. Cate so-
lutiuni n'ai1 fost posibile pe fondul filosofiei unui Platon,
unui Descartes, unui Kant! De multe on solutiuni contrare,
cum stim forte bine. Dar tocmai in posibilitatea acestor so-
lutiuni contrare sta valerea fondului acelor filosofil ; sta pu-
terea for dialectics pentru omenire, cum ar zice, in stil me-
tafisic, Hegel. Solutiunile date de filosof se Invechiesc si se
uita, pe cand fondul filosofiei sale traeste si indemna la so-
lutiuni notia. $i ast-fel este cazul cu \V. Wundt. In totalita-
tea scrierilor sale se gasesc, de ,pe acum, multe argumente
care sprijinesc pretentiunile psihologiei la un rang egal cu
al celor-l'alte stiinte exact°. Urmasil nu vor intarzia sa le
recunosea si cand recunosterea va fi complecta, ei nu vor
intarzia sA aduca o indreptare solutiunilor lui Wundt. Dar
cand indreptarea va fi friptuita nu trebue sa se piarcia din
vedere ca acela care a contribuit intr'o largo mesurd la dinsa
a fost insusi creatorul fondului. De altmintrelea un magistru
al gandirii nu pote fi combatuf cu succes de cat cu arme
fanrite in propriul lui arsenal : acesta e o vechie experienta
a trecutuluf. i cate arme nu-si fauresc contra for magistrii
gandirii! Ei sunt cei dintaiu si cei mai marl nemultumiti pe
propriile for solutiuni ...
Recunosterea psihologiei ca stiinta speciald este facuta,
Inca printre cei clintai, si de Wundt. Manualul OA de psi-
holoyie fisiologied, care a fost, si este chiar astazi, cea mai corn-
plecta scriere, in care se gases° aclunate resultatele obser-
vatiunei si experientei asupra fenomenelor sufletesti, Incepe
prin a apera drepturile ca stiinta specialil ale psihologiei,
contra titturor celor-l'alte stiinte si mai ales contra Filosofiet
Astazi, asemenea aperilri au ajuns banal°, dar acesta gratie
iardsi lui Wundt. Ilt,Ispandirea manualului sea a contribuit,
in primal rand, la emanciparea complecta a psihologiei ca
stiinta, si numai pe baza lui au devenit apoi cu putinta in-
fiintarea laboratoriilor psihologice in diferitele centre cultu-

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PS1HOLOGIEI 91

rale din Europa si din America (1). Dar nu despre acestea

avem sa ne ocupam. Meritele lui Wundt, in acesta privinta,
roman pentru tot-d'a-una necontestabile si tot asa si solu-
tiunile admise de dinsul: Aparftiunea manualului sou a pus
pentru tot-d'a-una un sfirsit la amestecul Filosofiei si a spe-
culatiunilor metafisice in cuprinsul in cercetarilor psihologice.
Cu dinsul se pot considera ca sfirsite discutiunile prealabile
asupra metodelor.
Cestiunea care ne preocupd pe not este numai de a sti ce
solutiune a dat Wundt la problema causalitatii psihice, pro-
blema pe care am prenumerat-o intro acele ce se ridica contra
psihologiei stiinpfice. Aci von vedea insa, ca este ne-voie
de a recurge la acel fel de indreptare a solutiunilor expri-
mate prin directiunea generala a fondului filosofic, despre
care vorbeam in rindurile precedente.
Teoria lui Wundt asupra causalitatil la fenomenele su-
fletesti se afla amintita in mai tote scrierile sale princi-
pale (2). Ea se pOte resuma in urmatOrele cuvinte:
Exista o singura experien15, care se pOte analisa insa din
clone puncte de vedere: dintr'un pullet de vedere
acesta are loc in stiintele natural° ; si dintr'un punct de- ve-
dere imediat si acesta se intampla in psihologie. Prin me-
dial, subintelege Wundt, ca not pentru gasirea legilor ge-
nerale ale fenomenelor putem face sa mijlocesca si abstrac-
tiunile inteligentei, pe cand la analisa experientei, facuta din
punctul de vedere imedial, mijlocirea nu mai are nici un
rol sl experienta este luata de-a dreptul, asa precum se pre-

(1) Prima editiune din Grund :iige der physiologischen Psychologie a

aparut in 1874 La 1893 a aparut a patra editiune. (Leipzig, Verlag von
Engelmann).
(2) Grundziige der physiol. Psychologie, vol. II. pag. 644 §i urni.; Vor-
lesungen fiber die Menschenund Thierseele, 1892, pag. 476 §i urm.;
Logik, 1895, vol. II, 2-te Abth. pag. 241 Si urm.; Ethik, 1892, pag. 467
si urm ; System der Philosophic, 1897, pag. 592 §i urm ; Grundriss der
Psychologie. 1898, pag. 363 si urm ; Ueber psychisehe Causalitat and
das Princip des psychophysischen Parallelisnius, in Philosophisehe
Studien, vol. X, pag. I 5i urm., etc.

www.dacoromanica.ro
92 C. R. MOTRU

sinta in intuitiune. De aci resultd, ca in stiintele naturale

conceptele de forfei, substanfa, materie, massei, energie, etc.
all o intrebuintare rodnica si pe baza for se "Ate inchega
o explicare teoretica a fenomenelor naturil, pe (and in psi-
hologie, undo experienta este luata numai ca intuitiune di-
recta, asemenea concepte nu all nici un rol. Psihologul pri-
veste obiectele si fenomenele din natura din punctul de ve-
dere numai al intuitiunei sale interne si nu admit° OVA
realitate in afara de aceea care resulta din acOsta din urma.
Prin acestd deosebire a punctului de vedere, psihologul
si naturalistul se eomplecteza unul pe altul. Fie-care vede
lumea sub o perspective diferita, deli la urma urmelor a-
mandoi ve'd aceeasi lume. Dintre ei doi insa, psihologul pare
mai avantagiat : el vede lumea asa cum ea este data in
intuifinnea actuate pe cand naturalistul, deli vede aceeasi
lume, o vede insa prin prisma abstractiunilor elaborate de
mintea sa; el are despre lume un fel de intuitiune mijlocita.
Pe aceste consideratiuni ist fundeza Wundt teoria sa asu-
pra paralelismnt psiho-fi sie. (1) Prin papal el is»? psih o-fisie
el nu intelege catust de putin existenta a cloud substante de-
osebite, una maleria si alta sufletul, care ar corespunde una
alteia, eum admitea vechia Metatisied; ci prin para/e/isin
Wundt intelege numai deosebirea in pnnetul de vedere, dupd
care una si aceeasi lume se 'Ate analisa stiintificeste. Fiind
una si aceeasi lume, si numai punctul de vedere find deo-
sebit, este natural atunci ea sä existe o relatiune strinsa, un
fel de paralelism, intre legile deseoperite de psiholog si intro

(1) Alle Thatsaehen, die gleichzeitig der mittelbaren oder naturwis-

sensehaftlichen and der unmittelbaren oder psychologischen Erfahrung
angehoren, da sie eben Bestandtheile einer einzigen, nur jedesmal von
eineni versehiedenen Standiyunkte aus betrachteten Erfahrung sind, anal
nothwendig in Beziehungen stehen, insofern innerhalb dieses Gebietes
jedem elementaren Vorgang auf psyehischer Seite auch ein soldier auf
physiseher entspreehen muss. Man bezeichnet diesen Satz als das Prin-
cip des psyeho-physischen Parallelisinus p (Grundriss d. Psychol. 1896,
pag. 371). In genere, in filosofia lui Wundt, deosebirile din punet de
vedere yin forte des.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIEI 93

cele descoperite de naturalist. Acest paralelism if nume*te

Wundt qparalelismul psiho-fisicd>
Dar acest paralelism nu merge a*a departe, in cat tin
punct de vedere sa facd inutil pe cel'alt. Stint parti ale
«acelei una i aceia*1 experiente > pe care numai psihologul,
prin intuitiune imediata, le pOte gasi, ai altele pe care le pOte
stabili mai bine naturalistul. Principiul paralelismului psi-
ho-fisic, a*a cum e inteles de Wundt, nu exclude dar deose-
birea in continutul *tiintelor. Acea *tiinta cari se ocupa cu
o fats a experientei, precum este psihologia, are un continut
deosebit de *tiintele naturale, care se ocupa cu o alts Lts
a aceleea*I experiente. Corespondenta intre psihic §i fisic
nu merge a*a de departe, incat legile asupra unuia sa fie
pur *i simplu legile asupra celui-l'alt, rostite numai sub o
alts forma ; ci psihologia are legile sale proprii, inreducti-
bile la legile fisice, precum *i *tiintele naturale au pe ale lor.
Prin urmare, reducerea psihologiei la Fisiologie este tot a*a
de inadmisibila, ca *i reducerea *tiintelor naturale la resul-
tatele °Minute prin introspectiunea sufletului.
Rana aci Wundt se gilse*te in marginile psihologiel §tiin-
tifice. Caci, in afara de materiali*ti, care cred ca trite legile
trebue sa se reduca la legi mecanice, nimeni nu contests
psihologiei legi speciale inreductibile la legi. fisiologice. Inca
mai mult, Omenii de *tiintil, precum am vedut pe Mach, so-
cotesc, ca *i in cadrul *tiintelor naturale insa i, sunt legi
asupra unor fenomene inreductibile la legile asupra altor
fenomene. Numai filosofia materialists considers fenomenele
suflete*ti ca un fel de umbra a fenomenelor mecanice *i nu
admite alte legi *tiintifice in afara de cele mecanice.
Undo no pare insa ca. Wundt se intorce in contra psi-
hologiel *tiintifice este la fixarea caracterului legilor acesteia.
Omul de *tiinta, consecinte intregii desvoltari a *tiintei de
pang acum, este mai curand inclinat sa admits Ca legile
psihologice nu se deosibesc fundamental de cele ale celor-
l'alte *ffinte speciale ; ca Psihologia are sa contribuiasca
*i ea, pe baza legilor causale, la explicarea unitary a in-
tregei experiente de care este capabil omul. i acesta in-

www.dacoromanica.ro
94 C. 1t. MOTRIT

clinare am vezut-o pe deplin argumentata in Logica lui

Sigwart. Sigwart admitea, ca atat legile psihologiel, cat
si ale tuturor celor-l'alte stiinte, se pot subsuma, la urma ur-
melor, sub o singura lege generala a causalitatii; ea intre
stiinta sufletului si stiinta asupra naturil exists o continui-
tate, sad in orT -ce caz o reciprocitate. In special el admitea
o relatiune causala intre fenomenele fisiologice si fenome-
nele psihice; relatiune ce se impunea de sine, indata ce era
admis de mai nainte, ca legea causalitatii se intinde atat
asupra unora cat si asupra celor-l'alte. Si acestei argumen-
tari a lui Sigwart am vkut ca teoreticeste nu i se pOte opine
nimic. Nici definitiunea causalitatii, nici principiul conser-
vatiunii energiei, nu contrazic, dupd cum a aretat dinsul,
intru nimic existenta legilor causale psiho-fisice. Conceptiu-
nea stiintifica a universului apare ast-fel, pe baza argumen-
Vara sale, asa cum trebue sa fie, adica o conceptiune unitara
in care fie-care domeniil de fapte este arOtat sub un raport
de dependents causala In launtrul acestel conceptiuni uni-
tare, se pOte, de -alt-fel, forte bine, ca unele stiinte speciale
sa imbratiseze un punct de vedere in analisa faptelor si
altele alt punct de vedere, (s. ex. psihologia sä ia faptele
asa precum ele se presinta in intuitiunea actuala imediata,
pe cand stiintele naturale sa le ia asa cum se presinta prin
mijlocirea abstractiunilor); nu mai putin adeverat e insa, ca
resultatele unora si resultatele altora ajung in cele din 'Irma
sa se intrunesca intr'un singur tot; aceea ce este o condi-
tiune esentiald pentru ore -ce conceptiune stiintifica. Altmintreli,
pe cat time aceste resultate nu sunt intrunite, nu putem
vorbi nici de o stiinta propriti zisa. Unitatea conceptiunei
este singurul criteria temeinic al mintil orneriest' in deose-
birea adeverului de erore. Mintea omenesca este, prin insane
firea ei, constransa a prelucra conceptiunile pang ce si
le 'Ate coordona intr'un singur tot unitar. Negresit a-
costa prelucrare se pOte face in douil moduri. Sail se cauta
a se pune resultatele noud in conformitate cu cele vechi, re-
sultate admise de tote ca stiintifice ; sail se cauta a se pre-
lucra cele vechi pentru a fi puse in conformitate cu cele

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIEI 95

nona. Amandourt modurile sunt de o potriva de indreptatite

in principiti; remane numal ea, in fie-care caz special, sa se
vada care dinteinsele se pOte mai bine argumenta. De obicei
se adopts insa primul. Inteadever apare fie-caruia mai lo-
gic a considera ca resultatele noua sunt susceptibile de erOre,
iar nu cele vechi, pe care ne-am obisnuit a le considera ca
stiintifice; dar acesta preferinta, de sigur, nu pOte fi invo-
cata contra alternative) de a doua. E cu putinta si vice-versa;
ca resultatele vechi sh." trebuiasca a fi puse in conformitate
en cele noud ; esential este numai ca sa se ajunga printr'un
mod sail altul la o conceptiune unitary definitive.
In privinta causalitatii la fenomenele psihice, Sigwart in-
bratiseza, precum am veclut, prima alternative. Pentru el
legile psihologice ail acela§ caracter ca acele cunoscute din
stiintele naturale. Principiul lui este : < Metodele care servesc
<pentru descoperirea legilor generale, fie legi causale, fie
«legi empirice, gases° in prineiphi aceeasi aplicatiune si in
«domeniul psihologiei, adica asupra fenomenelor de con§tiinta
a individului si a corespondentii acestora cu fenomenele
«fisice externe . Acest principiu insa nu 'Ate sa se impuna

contra faptelor. Dace experienta dovedeste ca fenomele su-

flete§ti urineza altor legi causale, de cum sunt acele cuno-
scute in stiintele naturale, atunci principiul lui Sigwart, on
cat de bine ar fi el sustinut teoretice§te, remane totusi sa
fie inlocuit. Si in acest caz doua ipoteze sunt en putinta.
Prima ipotesa: fenomenele sufletesti sunt in afard de mar-
ginele stiintei, asupra for ignorabimus (mai ales data §tiinta
se defineste dupe filosofia materialists, precum face Du Bois-
Reymond); si a doua ipotesa: fenomenele suflete§ti sunt in
marginele stiintei, dar asupra for nu se aplica aceeasi lege
de causalitate ca si in stiinte naturale, ci o lege a for spe-
cifics, o lege de causalitate psihicci propriii zisa.
Acosta de a doua ipotesa este aceea a lug Wundt.
Faptele pe care se baseza Wundt pentru a desparti cau-
salitatea psihice de sub conceptiunea causalitatil, asa cum
ne este cunoscuta din stiintele naturale, stint de cloud cate-
gorii.

www.dacoromanica.ro
96 C. R. MOTRU

In prima categorie intra acele relative la felul de impreu-

nare a diferitelor elemente sufletesti intre dinsele. Cdci, pe
rata vreme, zice dinsul, la fenomenele fisice impreunarea
elementelor sd face dupti legi causale de equivalentd (feno-
menul total = suma elementelor), la fenomenele sufletesti
produsul total nu sta Intr'un raport de equivalents Cu suma
quantitative a elementelor, ci el tontine si ceva nou, spontan,
peste acesta suma sinlesele creatdre, despre care vorbem
incd la inceput. Acestor sintese creatore sufietesti le lipseste
ori-ce analogie in lumea fisica; ast-fel Ca principiul causali-
044 cum este cunoscut in stiintele naturale, se gaseste fare
aplicare transportat in lumea sufletesca. De aceea, conchide
Wundt, este necesard deosebirea intro causalitatea psihica si
causalitatea fisica. In domeniul fenomenelor sufletesti inter-
vin legi necunoscute lumei fisice; legi, care intro altele ad-
mit creatiunile spontane. In lumea fisica principiul causali-
tatel este bazat pe equivalents quantitativd Intre causil si
efect; in lumea sufletesca causalitatea is o forma particu-
lard : exists si aci o dependenta intre cause si efect, (aceea
ce face posibila stiinta psihologiei), dar acesta dependentd
se recunoste dupd alte norme de cat aceea din lumea fisica.
Legile psihologice nu, sunt asa dar legi stiintifice, in intele-
sul propriu zis al cuvintului, ci stint legi in intelesul lor,
ached numal pe cat timp este admisd in stiinta teoria causali-
tatii psihice. Acestea sunt faptele din prima categorie. In a doua
categoric intra faptele relative la natura calitativci a fenome-
nelor sufletesti. Acestea stabilesc Inca si mai pronuntat deo-
sebirea dintre lumea fisica s,i lumea sufletesca. Fenomenele
sufletesti sunt tot-d'a-una Impreunate cu o valore, ele repro-
sintd tot -cl'a -una, fie o valore estetica, fie una intelectuald,
fie morald ; pe cand fenomenele fisice sunt lipsite de ase-
menea determinari. De aceea dependenta intre fenomenele
din lumea fisica 'Ate fi curat cantitativd, pe tend intro fe-
nomenele sufletesti ea trebue sa fie in acelas timp si cali-
tativd. De aci necesitatea deosebirei intre legea causalitatif
la uncle si la altele. Fenomenele fisice se succed lard ca sä
intervina intro ele deosebiri calitative pronuntate, si ast-fel

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSITIOLOGIET 97

unele pot fi mesurabile direct sail indirect prin ajutorul al-

tora ; pe cand la fenomenele sufleteti, asemenea deosebiri in-
tervin §i ast-fel on -ce m6suratOre devine cu neputinta. Intre
opera unui artist i elementele din care ea este compusa,
intre scrierea luata in intregime a unui savant *i intre pro-
positiunile cuprinse inteinsa, scopul moral atins de fapta
unui om de bine §i mijlOcele materiale intrebuintate ... cata
deosebire ! Intre parte §i tot a intervenit o deosebire call-
tativa, §i totul represintd o valOre, care nu sta in nici un
raport de equivalents cu partile din care el este compus! Di.
ferenta intre causalitatea psihica §i cea fisica nu se margi-
ne§te apoi numal aci. Valorile cu care sunt legate fenome-
nele suflete§ti sunt susceptibile de desvoltare continua, ele
cresc necontenit. 0 opera artistica, §ffintifica, un stop moral
atins, odata ce sunt produse, ele nu se pierd, ci traiesc mai
departe in viala sufletesca a omenirii. Vechile valori infra mai
tarziil ca elemente in'producerea altor valori noua, §i ast-fel
in nesfar§it cre§te bogatia valorilor suflete§ti. Acest fapt
indreptate§te pe Wundt sa croda, ca pe cand legea causali-
tatii fisice se fundeza pe postulatul constantei fortelor sail
a materiel in univers ; legea causalitatii psihice trebue sa-§i
is ca fundament postulatul cre§teril valorilor suflete§ti. Prin-
cipiului conservatiunii energid, din lumea fisica, i se opune
dar principiul eroterii energid sufleteKi. Din acesta deo-
sebire deriva apoi §i insemnata consecinta, ca numai asupra
fenoinenelor din lumea fisica omul pOte sa aiba prevedere,
iar nu §i asupra fenomenelor suflete§ti ; pentru ca valOrea
acestor din urma cre§te necontenit, §i create prin sintese
spontane, creatOre.
Acestea sunt, in resumat, faptele pe care se baseza Wundt
pentru a stabili ipotesa sa asupra unei causalitati psihice,
propriil zisa, alaturi de principiul causalitatil, cunoscut in
§tiintele naturale. Teoreticete vorbind, aceste fapte nu atrag
dupd dinsele pierderea caracterului de §tiinta pentru psiho-
logie; cad, dupa cum am mai zis, nimic nu ne indreptate§te
din punctul de vedere logic, ca .nepotrivirile intre resultatele
diferitelor §tiinte sa le aplanam tot-d'a-una in desavantagiul
7

www.dacoromanica.ro
 98 C. R. MOTRU

§tiintelor mai noua. Daca faptele aretate de Wundt sunt ne-

contestate, atunci nu psihologia, ci ,§tiintele mai vechi trebue
sA se acomodeze noilor resultate. In on -ce caz, pans la do-
vedirea falsitatii lor, §tiintele naturale, de o cam data, trebue
sa primesca existenta unei a doua causalitati, alaturi de aceea
socotita pand acum ca singura gtiinifica, ramanend apol ca
filosofia sa gasesca o conceptiune mai superiOra asupra cau-
salitatii, care sd impace nepotrivirile dintre aceste doua.
Wundt le §i considerd faptele aratate de dinsul ca necon-
testate §i de aceea, in Sistemul ski de filosofie, incerca acOsta
impacare (1). Dar data teoretice§te este Last -fel, de fapt
deosebirea stabilita de Wundt, intre causalitatea psihica §i
aceea din §tiintele naturale, aduce totu§1 dupd sine o nein-
credere in caracterul §tiintific al psihologiel. $i lesne de in-
teles pentru ce. Conceptiunea causalitatii, care ne este data
de §tiintele naturale, este a§a de vechia i cu atatea drop-
turi castigate, in cat s'a identificat aprope cu conceptiunea
inski a §tiintel Ast-fel fiind, este natural ca o §tiinta,
care se presinta pe baza unei alte conceptiuni a causalitatil
sa fie primita de la inceput cu neincredere. 0 causalitate
psihica, deosebith de causalitatea fisica, este pentru omul
de §tiinta ortodox, o adeverata eresie, sail, in on -ce caz, in
ochii lui legile, bazate pe o asemenea causalitate, nu ail de
o cam data de cat un caracter provisorig de legi §tiintifice.
De aceea am socotit ipotesa lui Wundt, Inca de la inceput,
ca o ipotesa, care mai inult sdruncina, de cat intare§te ca-
racterul §tiintific al psihologiel.
Din fericire ipotesa acOsta insa nu este mai solida de cat
aceea a lui Du BOis-Reymond. Nu ea faptele aretate de
Wundt ar fi contestabile; faptele sunt in multe privinte a§a
precum le arata dinsul ; dar interpetarea for este facuta
dintr'un punct de vedere cu totul unilateral. $i acOsta ju-
decata asupra ipotesel sale ne impune s'o facem cu urmato-
role argumente, pe care in mare parte le imprumutam lul
insu§i Wundt.

(1) System der Philosophie, 1897, pag. 399 §i arm.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIEI 99

X. Dintre faptele invocate de Wundt in sprijinul ipo-

tesel sale, acelea din a doua categorie sunt neindoios cele
mar caracteristice. Inteinsele se cuprinde acel ce ex nihilo,
fdra nici o analogie in lumea fiisica, §i anume valdrea ea-
litativa de care sunt legate fenomenele suflete0i. Pe exis-
tenta acestei valorI se basezd, dupa cum am vezut, legea
cre§terii energiel suflete§ti; legea cea mai pronuntata contra
principiuluT causalitdtil din lumea fisica.
Faptele din prima categorie ail, fatd de aceste din urma,
mai mult caracterul unor argumente provisoril. Inteadever
de§i Wundt arata, ca §i la cea mai simpld impreunare a ele-
mentelor sufleteti se produce o sintesa creat6re, ca cbuniord
representarea unui obiect visual cuprinde ceva mai mult de
cat suma sensatiunilor de lumina §i de mi§care; iar represen-
tarea unui corp, vezut cu amendoi ochil, ceva mai mult decat
suma imaginilor retinale ; etc. . .> totu§i aceste constatdri nu
sunt de loc suficiente pentru a ne obliga sal parasim legea
causalitatil, adoptata in §tiintele naturale. Nu sunt suficiente
pentru ca, in primul rand, nimic nu ne obliga sa admitem,
ca aceea ce astazi se credo a fi un plus e§it pe de asupra
elementelor componente, pe viitor n'are sd se constate a fi
§i el cuprins in aceste elemente: Ast-fel nu mai departe, de
cat acum un secol, se credea ca animalele, §i organismele
in genere, ail' intr'insele forte creator°, functiuni fisiologice
care se determind spontan, etc.; ba, ceva mai mult ca §i fe-
nomenele de magnetism §i electricitate ar fi spontane §1
creatOre, (cate speculatiuni filosofice s'ati clddit pe asemenea
erorT, le §tie ori-cine, care a studiat filosofia unui Schelling !)
§i cu tote acestea astazi nimeni nu se mai gandeOe la aseme-
nea credinte. Intru cat Ore sintesele creatOre din psihologie
ar fi mai fericite §i nu s'ar putea Wepta §i ele la aceea§i
sOrta ?
Dar in afara de acesta: sintesele creatOre, chiar de ar
fi sd remand Si pe viitor in §tiinta psihologiei, ele, prin

www.dacoromanica.ro
 100 C. R. MOTRU

ele in§ile, nu sunt o piedica la formarea unor legi causale,

analoge celor din §tiintele asupra naturil. Acel plus adaogat
de sintesa sufletosca este susceptibil de cea mai exacta de-
terminare §tiintifica, intru cat el urmeza in tot-d'a-una
mentelor la care se adaoga. Cad inteadever, intru cat acel
plus se adaoga, tot-d'a-una cu necesitate, la o anumita suma
de elemente date, s. ex. la suma sensatiunilor de lumina
§i mi§care, se adaoga tot-d'a-una un ce, care preschhnba
acesta suma intr'o representare visuald, in tote aceste ca-
zuri conditiunile cerute de §tiinta sunt indeplinite. $tiinta
nu se preocupa de loc de natura in sine a acestut plus
adaogat, ci se preocupa numai daca acest plus se produce
sail nu, odata ce anumite conditiuni sunt date. Si insu§I
Wundt sustine in acesta priviata teoria afirmativa. Sintesele
suflete§ti simple (adica acele ce intervin la impreunarea celor
mai elementare componente suflete§ti) se produc intr'un mod
necesar. Nol nu §tim, ce-i drept, de unde vine acel plus, pe
care '1 gasim in sintesa, dar §tim in orT -ce caz ca el vine
cu necesitate, odata ce anumite elemente sunt adunate im-
preuna. Stiinta nici nu cere mai mult. Si exemple analOge
s'ar putea gasi cat de multe, chiar in §tiintele cele mai
exacte. In chimia anorganica descoperim la corpurile com-
puse proprietati, pe care nimic nu facea sa le banuim in
elementele lor. Proprietatile acestor corpurT compuse nu pot
fi nici odata urmarite pang in elementele lor ; aceea ce not
§tim numai este ca, elementele odata combinate, proprieta-
tile corpului compus se produc cu necesitate. Si. acesta este
in destul pentru a face din chimia anorganica. o §tiinta
exacta. Acela§ lucru ar trebui dar sa-1 zicem §i de psiholo-
gie, daca tote dificultatile s'ar margini numal la existenta
unui plus in sintesele creature sufletesti.
Faptele cuprinse insa de Wundt in prima categorie nici
nu cuprind mai multe. Adeverate dificultati incep cu faptele
enuntate in a doua categorie. Sintesele suflete§ti, pe langh
producerea acestul plus pe deasupra elementelor, sunt le-
gate, afirma Wundt, §i de o valore calitativa, care urmeza
apoT legilor sale propril. 0 valOre, odata produsa, da na-

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET WI

stere la rindul ei unei alteia, si ast-fel, cu ac6sta noug va-

lore, ea se desface din lantul causelor care aii. produs'o.
Acura nu mai pate fi vorba de o inlantuire propriu zis cau-
said ; fiind-ca dach prima valOre produsa este legata inteun
mod necesar de conditiunile ei sufletesti, cele-l'alte insa,
care urmeza primei, perd on -ce analogie cu inlantuirea fe-
nomenelor similar° din lumea fisica. Proprietatile corpurilor
compuse, despre care vorb6m, nu se desprind din lantul
causalitatii fisice pentru a da nastere la alte proprietati si
acestea la altele, pang in infinit; ci ele eernan determinate
tot-d'a-una de suma elementelor, din care corpurile sunt
compuse.
Adeveratele dificultati sunt indicate dar de faptele cuprinse
in a doua categorie. Asupra acestor fapte trebue indreptata
testa atentiunea 'Astra; cad: de interpretarea ce li se va da
lor, depinde valabilitatea ipotesei sustinuta do Wundt. In
paragraful urmator ne propunem a le discuta ceva mai pe
larg. Vom incepe cu o comparatie istorica.

XI. Mamie om de stiinta si filosof, RenO Descartes, cu

tad patrunderea inteligentei sale, n'a ajuns totusi nici °data
a intelege adeverurile fundamentale ale Dinanticei lui Galilei.
Obiectiunile aduse de dinsul contra nouei stiinte ne par as-
tazi atat de fragile, in cat cu mirare ne vine sa credem ca
ele ail putut fi macar ridicate vre-odata de cine-va, necum ri-
dicate de marele Descartes. Obiecta, inteadever, Descartes
contra legilor dinamice ale &Medi corpurilor, descoperite de
Galilei, ea aceste legi sunt ilusorii, fiind-ca ele se petrec
exact numal in vid si vidul nu exists nici unde in natures.
Apoi contra legei lui Galilei, dupes care iutela unul corp, in
caderea sa spre centrul pamintului, crest° inteun raport
constant, opunea Descartes insasi experienta de tote zilele,
care ne arata ca.' unele corpuri cad mai repede, -allele mai
incet; si de asemenea, ca obiectiune contra legei, ea in misca-
rea for orizontala corpurile pastreza o iutela uniforms, cum

www.dacoromanica.ro
102 C. R. MOTRU

sustinea Galilei, aceeasi experienta, care ne arata ca iutela

descreste (1).
Dar, din punctul silt' do vedere, Descartes avea totusi
dreptate. Legile descoperite de Galilei nu se petrec exact
de cat in vid absolut si de alts parte tots lumea convine,
eh vid absolut nu p6te sa se produch nici uncle in nature.
De aceea nimic mai logic de cat conclusiunea sa, eh legile
descoperite de Galilei sunt ilusorii. Aceea ce ar fi trebuit
sa alba Descartes, pentru a evita acesta conclusiune, era
eunostinta, ca insasi deviatiunile, pe care i-le presinta lui
experienta, la legile lui Gale lei, sa pot calcula si ele pe basa
acestor legi. Atunci ar fi recunoscut si dinsul, ca deli vidul
nu exists in naturti, totusi, odata ce putem calcula resistenta
mediblui inconjurator, caderea corpurilor spre centrul ph-
mintului se face intocmai dupil legea abstracts, descoperita
de Galilei pentru caderile in vid. Si tot de asemeni ar fi
recunoscut, eh experienta zilnied nu se opune catusi de putin
la legea cresteril proportionate a intern in miscarea verti-
calh, sau a uniformitatii in misearea orizontalh a corpurilor,
pentru ca tOte deviatiunile de la aceste legi sunt perfect
calculabile mai dinainte. Descartes ar fi recunoscut ast-fel;
ca aceea ce pe nedrept lua el ca urf fapt experimental de
opus legilor lui Galilei, in realitate insa venea in sprijinul
acestor legi.--Experienta ne °fora fapte in care sa intretaie
o multime de legi stintifice, asa ca ea nu p6te fi adusa in
sprijinul sail in contra unei descoperiri, de cat dupe ce s'a
operat o analisa asupra ei. Alt-mintreli suntem expusi sa
intim drept deviatiune la o lege aceea ce in realitato nu este
de cat efectul unei alte legi necunoscute ; casul in care se
gasea Descartes.
Pe terenul Dinamicei, rar sa se mai intaln6sch astazi
Omeni de stiinta in cazul lui Descartes. Legile dinamice sunt
asa de elementaro in cat e usor ca on -tine sa se feriasch
a lua drept abatere de la o lege, aceea ce in realitate este
numai efectul unei alte legi. Dar nu tOte legile sunt asa de
(1) Descartes, Lettres, vol. II Paris 1659, Lettre a Mersenne, pag. 391.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIEI 103

elementare ca acele ale Dinamicei! Pe terenul Biologief, $i

in special al PsihologieT, buniOra, sa nu fie Ore cu putinta
i astazi o repetare a exempluluT dat de marele om de
stiinta 1i filosof, Descartes? Sa nu se intample Ore pe aceste
terenurT, unde experienta este asa de complexa, ca fapte,
care in realitate sunt resultatele uneT intretaierT de legT di-
ferite, sa fie luate drept elementare Si invocate apof in spri-
jinul sail in contra unef anumite ipotese ?
Este asa de ilustru pentru istoria stiintei si a filosofiel, acel
care a dat exemplu de cum 'Ate cine-va cadea in asemenea
erorl, in cat cu grew am pute sc6te de sub acesta banuiala
pe on -ii care om de stiinta contimporan.
i ast-fel indirect suntem adusi a banui it pe W. Wundt.
Faptele invocate de dinsul pentru a dovedi ca principiul
causalitatil din stintele naturale nu-sT gaseste o aplicatiune
in psihologie, sa nu fie ele Ore efectele unor alte legT, in-
tocmai ca acele fapte de experienta pe care le invoca Des-
cartes contra 1ui Galilei? Valorile calitative, cu un cuvint,
cu care se gasesc inpreunate, dupd Wundt, sintesele starilor
sufletesti si care le fac pe aceste sä se desprincla din lanlul
causalitatiT, pentru a urma unor legf proprii lor ; sa nu fie
i ele explicablle ca efecte ale altor legl de cat cele pur psi-
hologice, 1i ast-fel critica lui Wundt contra legilor causale
psiho-fisice sa imite intocmai sofisma Jul' Descartes, care con-
sidera legile dinamice ca ilusorii, pe motiv ca asemenea legs
sä petrec exact numai in vidul care nu exista nicaeff ? Cad
in fond aceeasi tendinta o are critica luT Wundt ca si vechia
critica a luT Descartes. Nu exista legT causale psiho-fisice,
zice Wundt, pentru ca on unde intalnim in natura un suflet
omenesc, gasim impreunate tot de odata cu manifestarile
acestui suflet Si valori intelectuale, morale, estetice, etc., valori
insa, care nu sunt supuse causalitatif din lumea fisica. Su-
fletul, lipsit de aceste valori, este sufletul traitor in vid ;
este sufletul pentru care n'ar exista nici stints, nice religiune,
nici morals, nimic din aceea ce insemneza o valOre pe a-
cesta lume. Deci forte logic, conchide Wundt: legile unui
atare suflet sunt legf ilusorii. Asa conchidea si Descartes.

www.dacoromanica.ro
104 C. R. MOTRU

Aceiasi conclusie; prin analogie pate si aceiasi sofisma.

SA examinam insa mai de aprope in ce consists aceste va-
lori calitative, care de indata ce sunt adaogate sinteselor
sufletesti le da acestora un fel de aripi, cu care se inalta de
asupra sumel elementelor din care sunt psihologiceste corn-
puse si le fac apol sä crests in infinit... Filosofia contim-
porana nu este tocmai saraca in cercetari, care sa ne ajute
la acest examen.
In primul rind, de mult ajutor ne sunt insasi scrierile
lui Wundt.
Wundt este pate cel d'intai intre psihologii contimporani,
care a pus mai in evidenta erorile psihologiei traditionale.
$i una dintre acele erori era, ca vechia psihologie nu Linea,
catusi de putin, soma de participarea pe care o are indivi-
dui la viola societeigi din care face parte. Vechia psihologie
nu avea in vedere de cat sufletul individual si de acea re-
manea fara explicare la o multime de fenomene sufletesti,
care presupun tocmai ca indispensabil viata societatii. Dar
sa citam insasi cuvintele lui Wundt. < Nici ands, zice dinsul
«nu se arata mai bine importanta pe care o au principiile
«fundamentale ale psihologiei pentru intelegerea continutului
«si valorii fenomenelor sufletesti, ca in respunsul ce se da
«la intrebarea despre raportul intro individ si societate. Psi-
«hologia materialists si psihologia intelectualista (adica am-
«bele directiuni ale psihologiei traditionale) sunt, prin chiar
«origina lor, inclinate spre conceptiuni individualists. Pentru
«cea d'intai constiinta individuals nu este de cat impreunarea
atomistica a sensatiunilor. Acosta psihologie are in vedere
«numai impreunarea materials a functiunilor organismului
«individual si uita cu desavirsire ca din raportul sufletesc
«al diferitilor indivizi intre din$ii se produc fapte sufletesti
.01 valor' speciale. Din punctul de vedere al psihologiei ma-
«terialiste asemeni valor' speciale (produse din raportul in-
< divizilor intre sunt tot asa de putin admisibile, cum
«ar fi admisibila ipotesa, ca ar putea sa se adaoge la suma
«corpurilor, distantiate in spatiii, alte proprietati in afara de
«acele cuprinse in tote corpurile impreuna. Psihologia in-

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIEt 105

< teIectualist6, de alta parte, nu exagerezd intru atata impor-

«tanta individului material; dar, prin tendinta sa funda-
cmentard de a reduce t6te functiunile psihice la functiuni in-
«telectualo, revine si ea indirect la aceeasi er6re. Caci, indat5.
«ce procedeul de a reduce tote functiunile psihice la functi-
«unile intelectuale se aplica si asupra faptelor sufletesti, elite
<din corespondenta intre individ $i societate, atunci cu a-
«cesta de la sine se produce si inclinarea de a le socoti pe
«bite aceste din urma ca niste produse venite dupd un plan
«stabilit sail ca opera inteligentelor individuale. De aceea
«psihologia intelectualist6 a si dat nastere acelor teorii, in
«care invenfiunea sail contractul joca rolul fundamental ;
oteorii, pe cari le intilnim pretutindeni (mai ales in secolul
«trecut), in cestiunile asupra originii limbii, societatii, reli-
> giunii, moralei, statului, etc.)
Contra acestor doua directiuni gresite stabileste Wundt
o noun directiune in psihologie, singura stiintifica dupa
dinsul, si pe care o caracterisa prin urmatOrele rinduri: «Cu
«totul alta este situa'iunea psihologiei voluntariste (denumirea
epe care o dg. Wundt directiunil representata de dinsul in
«psihologie) fate de problema raporturilor reciproce intre
«indivizi. Acesta psihologie cauta sa inteleg6 natura $i va-
«16rea speciala a fie-carui fenomen sufietesc ; $i fiind ca pen-
< tru ea fenomenele sufletesti nu sunt fenomene unitare, ci
«sunt fenomene complexe, pe earl' noi, nunza prin abstrac-
«fiune, le separd ni in elemente, s. ex., in elPnzente represen-
tative fi volifionale ; de aceea ace" stei psihologie ajunge
de sine la teoria, ea- fi separctliunea individului de medial
«sufletesc in care el treiefte, este nunica o abstraefiune ar-
«bitrard a nastre i ; pentru ed realitatea unei mar); peirg
«din fenomenele psihice, std toemai in aceea, cei la produ-
4cerea for is parte o mulfinze de indivizi earl, trciese intr'un
craport sufietesc» (1).

(1) ,Vollig anders steht die voluntaristische Psychologie dem Problem

der geistigen Wechselwirkungen gegeniiber. Indem sic jedes Erlebniss
in seiner eigenen Natur and nach seinem eigenem Werthe aufzufassen

www.dacoromanica.ro
To6 C. R. MOTRU

Sd retinem importanta afirmatiune a MI Wundt: sepa-

rafiunea individului de mediul sufletesc in care el trciiefte
este numai o abstractiune arbitrary a ndstrd;> §i de
acesta afirmatiune sa apropiem acum faptele pe cari se fun-
deza teoria sa asupra causalitatii psihice. Ace le valori cali-
tative, pe cari le-am vezut ca au-s1 gasesc nici o analogie in
lumea fisica, inteo blind parte trebue sa le presupunem cif
sunt datorite cooperatiunii pe care o are mediul la manife-
starile suflete§ti ale individului, dupe cum reiese neindoios
din afirmatiunea fundamentala a psihologiei voluntariste,
representatd de Wundt si caracterisata de dinsul in rindurile
precedente. Dar prin dovedirea cooperatiunii mediului la
viata sufletesca a individului, analisa nestra asupra valo-
rilor calitative se gase§te acum inaintea unei noul *i din
cele mai importante probleme ; anume, problema de a §ti in
ce proportiune ia parte mediul §i in ce proportiune ia parte
individul propriii zis la constituirea acestor valori. Dace
legile desvoltarii unuia i altuia ar fi identice, atunci 'Ate
ca problema ar fi mai putin importanta, deli nu inch cu
desavir*e inutile. Chiar legile identice in experienta pot
veni in conflict uncle cu altele, tend durata realisarii for
este diferita. Si de acesta diferenta in durata nu se indoie§te
in cazul nostru nimeni; fie -tine tie ca mediul social nu se
desvolta atat de repede precum se desvolta individul isolat
Dar e departe de a fi admisa identitatea legilor unuia Si
altuia; prin urmare cu atat mai mutt sa impune numita pro-
blema. Punerea acestei probleme insa ne face sa intro-
vedem o none tale in discutiunea ce urmarim. Faptele in-

bemfiht ist,. und indem sie alle geistigen Vorgange als complexe Erei-
gnisse betrachtet, die wir immer nur durch willkiirliche Abstraction in
einzelne Bestandtheile, wie z, B. in Vorstellungs- und Willenselemente,
sondern konnen, wird ihr der Gedanke nape gelegt, dass auch die Tren-
nung des Einzelnen von der geistigen Umgebung in der er steht nur
eine willkiirliche Abstraction sei, weil die Realitat zahlreicher geistiger
Vorgfinge von zusammengesetzter Art eben darin besteht, dass an Hirer
Erzeugung stets eine Vielheit in geistiger Wechselwirkung stehender
Einzelwesen betheiligt 1st.* (Loga, II, 2-te Abth. 9895 pag. 292-293.)

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIEI 107

vocate de Wundt in sprijinul unei causalitati psihice, in de-

osebire de causalitatea cunoscuta din tiintele naturale, pot
fi interpretate §i in alt-fel, de cum le-a interpretat dinsul.
Din punctul de vedere al psihologiei voluntariste ar fi mai
natural chiar sd le interpretam alt-fel; cad nimic nu este mai
in spiritul nouei psihologii ca evitarea conceptiunilor in-
dividualists de care era dominata psihologia traditionald.
Noua interpretare, §i care se impune aprOpe de la sine,
este: sd luam faptele invocate de Wundt, flu ca deviatiuni
la legea causalitath, recunoscutd in restul celor- I'alte stiinte,
siapoi pe baza for sh concepem o altd lege a causal.-
OW, proprie numai psihologiei, ci sa le ludm pe aceste
fapte ca efeetele unor alte legi de cat tole propriti zis psi-
hologice, s. ex. a legilor sociale. Cu acOsta none interpretare
scdpdm en desdvir,ire de misterul cu care ne apdreau in-
tovar4ite sintesele suflete0. Deosebirea for calitativd fata
de elementele din care erafl aleatuite ; cre§terea valorii la
infinit ...; tote acestea devin acum forte eaplicabile. Prin
noua interpretare sintesa sufletesca 'Ate fi considerata din
done puncte de vedere deosebite. Dinteun punct de vedere
ea este considerata ca un product curat psiliologic §i in
acest caz ea este equivalentd elementelor din care este corn-
ear din alt punct de vedere ea este un product at
push'. ;
mediului social §i in acest cas ea represinta o valore, nu
equivalentd factorilor psihologiei, ci equivalents factorilor
sociali. In realitate, fdra indoiala, sintesa sufletescd este in
acela temp §i una §i alta ; adied *i product al factorilor psi-
hologici, grupati in sulletul individului, §i product al facto-
rilor sociali in care individul trdie§te; dar acesta improunare,
pe care o presinta realitatea, nu impedica do loc diferen-
tiarea punctelor de vedere dupd care se 'Ate conduce analisa
§tiintificd. 0 metoda identica este urmata §i de cele- l'alte
stiinte speciale. Fisica §i chimia studiaza acelea§i obiecte
din natura, dar numai din puncte de vedere diferite: una
considers anume proprietati §i cea Valid altele. Aceea§1 de-
osebire dar pike interveni intro psihologie $i stiinte socials.
$i ce s'ar puts opune Ore acestei noul interpretdri? Ar-

www.dacoromanica.ro
108 C. R. MOTRU

gumentul principal ar fi experienta. Dar experienta, am vezut

ca nu pOte servi ca argument de cat atunci, cand este bine
intelesd ; alt-fel ea 'Ate duce la conclusiuni gresite, cum a
fost acea a lui Descartes contra lui Galilei. Aceeasi expe-
rienta pOte servi pentru si contra unei legi, dupa cum este
1'11016sa bine sail reit Bine intelesa este experienta numai
atunci, cand mintea ornenescd p6te sa distinga inteinsa
aceea ce se raporta la lege si aceea ce nu se rapOrtd. Reil
intelesa, atunci, cand acestd distinctiune nu se face; $i in
acest cas experienta pote fi opusa or-cdrel legi. Nu existd
nici o lege in nature, al carei curs sh se desfasure exact
matematiceste; ci tot-d6-una cursul fie-careia este intrerupt
prin intervenirea celor-l'alte legi. Faptele din experienta
sunt punctele de intretaiere a legilor naturii ; si de aceea ele
nu pot fi aduse in sprijinul sail contra unei descoperiri noui,
de cat dupa ce s'a facut asupra for o analisa preliminard.
Acestd analisa preliminard se impune a fi facutd si asupra
faptelor invocate de Wundt. Sunt datorite aceste fapte in-
tretaieriI legilor psihologice i legilor sociale, atunci e ne-
stiintific a le raporta pe t6te in intregul for exclusiv numai
$i numai la legile psihologice. Procedeul stiintific ne spune,
ca trebue ale'sa dinteinsele partea care se refera la legile
sociale si acOsta parte trebue eliminate, inainte de a gasi
pe basa for dovezi, in sprijinul sail in contra legilor psi-
hologice. Altmintreli revenim la er6rea lui Descartes de a
lua, cum facea dinsul, resistenta aerului drept obiectiune la
legile caderii corpurilor.
Acestd analisa, din nefericire, lipseste la Wundt, cu tOta
magistrala lui caracterisare a psihologiei voluntariste. Si
explicarea acestei neconsecuente o avem pe deplin in bazele
Meta fisicii sale, dupa cum se pOte convinge on -tine (1).
Dar aceea ce a lipsit sa fad. Wundt, n'a remas totusi
(1) Bazele acestel Metafisici sunt :formate de teoria aperceptiunii,
care este o functiune a vietei sufletesa individuale. Prin acesta teorie,
Wundt este adus indirect sa ma in aceleasI erori pe care el le des-
coperise la psihologia traditionald. (Teoria aperceptiunii va fi tratata
pe Iarg intr'unul din Studille viitore).

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGTET 109

farA inceput de realisare in filosofia contimporana. Ten-

dinta acestei filosofii corespunde intocmai, ba Inca de multe
on exagereza aceea ce am vezut denumindu-se mai sus ca
directiune voluntarista in psihologie.
Pe basa resultatelor filosofiei contimporane s'ar putea, de
la inceput, stabili urmatorul principiti: nu exista manifestare
a sufletului, care representand o valore, sa nu fie In acela§
timp datorita in mare parte factorilor sociali. E, cum vedem,
principiul lui Wundt, numai intr'o generalitate desavir§ita.
Chiar cu incepere de la valorile cele mai elementare sufle-
te§ti, nu trebue perduta din vedere inriurirea mediului so-
cial, in care trae§te individul. 0 analisa minutiOsa descopere
pretutindeni cooperarea sa. Ast-fel, ce pOte fi mai elementar
ca valore, de cum este denumirea de experiengi pe care o
dam not fenomenelor suflete§ti? Carui fenomen sufletesc nu
i se pote atribui valOrea de a fi o experienta? *i cu t6te
acestea §i acesta val6re elementary ar fi necunoscuta omu-
lui, dach el n'ar trai in mijlocul unei societati. Omul absolut
isolat n'ar avea nici chiar aceea ce numim experienta, pen-
tru Ca n'ar avea putinta de a-§1 fixa inteun mod Ere -care
impresiunile sale subjective pentru a avea continuitatea ne-
cesara on -carei experiente. Omul absolut isolat n'ar ajunge
nici macar la con§tiinta personalitatii sale, necum la con-
§tiinta unei experiente personale. El nu §i-ar §ti corecta ilu-
siunile §i nici resuma in cuvinte cele vezute. Auzul pentru
el ar fi simtul eel mai putin util, cad n'ar avea tovara§1 cu
cari sä comunice. Pentru un asemenea om n'ar exista pro-
babil de cat viata actuala, a§a cum o cunosc animalele.
Pe cat timp, zice Riehl (1) nu e de§teptata nevoia de a co-
«munica §i altora impresiunile §i representarile isvorite din
<acestea, nu exista de cat intuitiunea vaga individuala.....
«Dar acea nevoe se de§tepta de indata prin viata in de co-
mun, ca o expansiune a instinctelor sociale, ca§tigate §i for-
tificate prin lupta pentru existenta. Animalele sociale, ele
< singure, tree de hotarele con§tiintet individuale, pe care o

(1) Der philosophische Kriticismus, 11, 2-te Abtli. 1887, pag. 63-64.

www.dacoromanica.ro
I To C. R. MOT RU

<ridica la valorea unei constiinte sociale. Cu acesta constiinta

«se prepara, pentru intaia Ora, terenul pentru experienta pro-
< priti zisa. i Inca existenta vietei sociale singura nu este
suficienta pentru a dobindi aceea ce numim experienta. Mal
< trebueste sa fie Si constiinta unor anumite norme, carora
«este supusq viata sociala ; aceea ce, dupa cate stim, nu exista
la animale. Pretutindeni, unde constiinta unel intuitiuni uni-
«versale lipseste, nu pOte fi vorba de experienta .... EU sunt
< chiar inclinat sä cred, ca la fie-ce impresiune pe care o do-
< bindeste omul se asociaza si un fel de instinct care -1 in-
demna s'o comunice.
Experienta este un concept social, iar nici de cum unul
psihologic-individual.»
Cu mult ma' putina indoiala ne lass apoi conceptul
ValOrea pe care o atribuim no' adeverarilor stiintifice este
in mare parte opera factorilor social'. Dacd acestia n'ar coo-
pera, din punctul de vedere al psihologiei individuale nici
n'ar exista o deosebire intro adever i erOre ; caci la pro-
ducerea amindorora concurs aceiasi factor' psihologiei. Deo-
sebirea incepe insa in afara de limitele psihologiei individuale;
indata ce ea are in vedere anumite norme, car' servesc drept
criteria. Aceste norme se stabilesc pe baza constiintei sociale.
Insasi filosofia lui Kant intrevedea, in de ajuns de clar,
acesta deosebire fundamentala intro constiinta individuals
qi constiinta sociala. Sa examinam, inteadever, cu atentiune
urmatorul pasaj, uncle este vorba despre deosebirea dintre
judecatile de intuiliune (Wahrnehmungsurtheile) si judeca-
tile de experienlei (Erfahrungsurtheile). Tote judecatile nO-
stre, zice Kant, incep prin a fi judecati de intuitiune. Aceste
judecati au valOre numai pentru no', adica pentru subiectul
nostru. Dar curind dupa aceea, noi no formam din ele ju-
< decatf de experienta, earl se rapOrta la obiect §i tinem ca
<aceste judecati sa remand valabile, atat pentru no' cat si
pentru on -tine altul, in on -ce timp. Valabilitatea acestor
judecati de experienta este obiectivd, pentru ca, odata ce o
«judecata se raporta la un object, tOte judecatile ce se vor
mai raporta $i de altii la acest obiect trebue sa fie iden-

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET III

dice cu aceea d'intaiii, a§a ca judecdtile de experienta stint

«valabile obiectiv, pentru ca sunt universal necesare (adica
«atat pentru subiect, cat j pentru on -tine altul)....
Prin urinare, valabilitate obiectiva fi valabilitate ne-
«cesarti pentru ton, sunt cloud' no iuni concordante. Nol chiar,
«de §i nu cunO§tem obiectul in sine, totu§1, °data ce asupra lui
«avem o judecata in general primitd §i prin urmare nece-
«sara, o consideram pe acesta ca obiectiva...
«SA' explicam acestea prin cate-va exemple. Cand zic, buni-
Ord, ca in odaia mea e cald, ca zandrul e dulce §i vermu-
dui amar; in Vote aceste exemple am exprimat judecati cu
to valOre numai subiectivd. Pentru ca de la aceste judecati
«n'am cerut catu§i de putin sd-mi exprime aceea ce eu voi
<simti tot-d'a-una, sail cum vor fi simtind §i altii in cazul
<met; ci in ele am raportat numai pur §i simplu cloud sen-
«satiuni la acela§ subject, adicd la mine (§i Inca la mine
<cum me aflu Intr'un anumit moment de timp), fare sd voesc
«a le da o valabilitate obiectiva pentru tote timpurile. Ase-
«menea judecati le numim judecati de intuitiune. Cu totul
«alt-fel sunt cele de experientd. Aceea ce experienta me in-
«vatd. pe mine, in anumite imprejurari, trebue sa invete §i
«pe on -care altul: valabilitatea for nu se margine§te dar
«numai la o persona in anumite imprejurari, ci la on -ce per-
«sond care s'ar afla in asemenea imprejurari. De aceea ase-
«menea judecati le ntunim objective. Cand zic, s. ex.: aerul
«este un corp elastic, acesta judecata este mai intaiii o ju-
decata de intuitiune, pentru ca in ea nu fac alt-ceva de
«cat impreun prin simtiri cloud sensatiuni diferite. Voiesc
«insa s'o transform inteo judecata de experientd, atunci tre-
ebue sa exprim acesta Impreunare de sensatiuni, ca fiind
«determinata de o conditiune (de un concept §tiintific), care
«s'o facd generald pentru WO. lumea. Prin urmare de la o
«judecatd de experientd cer, ca ea sa-mi dea Intro sensa-
diuni un raport, care sä remand acela§ in tOte timpurile,
«atat pentru mine, cat §i pentru on -tine altul (1).> Con§tiinta,
(1) Imin. Kant, Prolegomena zu einer jeden kiinftigen Metaphysik,
§ 18 §i 19.

www.dacoromanica.ro
112 C. R. MOTRU

care dal unitatea acestor judecati de experienta, este, dupa

Kant, constiinta in genere (das Bewusstsein iiberhaupt) (1).
Acesta constiinta in genere insa, ce alts realisare 'Ate sa
alba pe lumea acesta de cat in constiinta sociald? Ast-fel
suntem readusi la teoria lui Riehl.
Bine inteles, Kant e departe de a formula acesta teorie.
In timpul sou erail 'Inca prea a tot puternice conceptiunile
individualiste in psihologie, pentru a nu opri identificarea
constiintei in genere cu constiinta sociald. Dar acesta iden-
tificare se impune astazi. Si se impune pentru motive usor
de inteles.
Identitatea constiintei cu sine insasi, care forma pentru
Kant ca §i pentru toti logiciunii din inainte de dinsul, prima
conditiune a argumentarii logice si prin urmare tiro ifice,
pentru timpul nostru cu grew mai pOte fi restrinsa la con-
§tiinta individuala. Cercetarile istorice ne-ail obisnuit a con-
sidera poste tot locul manifestarile individului ca niste pro-
duse ale conditiunilor trecutului i prin urmare ne indomna
a extinde postulatul identitatii constiintei §i dincolo de ho-
tarele constiintei individuale. Si cum ar fi Ore alt-fol? Cum
s'ar intelege desvoltarea de secoli a stiintei, data n'ar fi o
identitate in legile de argumentare ale Omenilor ce ail vie-
tuit in diferite timpuri i diferite locuri? Constiinta unul
singur individ contribue cu o particica asa de infima la pro-
gresul stiintei, in cat calitatea ei de a remane identica cu
sine insasi, n'ar fi de nici un ajutor progresului stiintific.
Marea lege care conditionoza progresul stiintei este conti-
nuitatea constiintei in specia omenescd. Ea va fi, data nu
este Inca, una dintre cele mai Insemnate probleme ale me-
tafisicii Viitorului §i solutiunea ei este menita sä inlocuiasca
in viitor multe din solutiunile vechei metafisice
§i, in primul
rind, multe din acelea afirmate de Critica ratiunei: pure a
lui Kant. Un exemplu intro multe altele : Dupd Critica

(1) A§upra constiintei in genere mai pe larg in studiul nostru : Zur

Entwickelung von Kant's Theorie der Natureausalitat, Wundt's Philo-
sophische Studien, IX, 4. Heft.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIEt I13

ratiuniipure, principiul causalitAtif este un principal a priori

al inteligentei omenesti. Daca n'ar fi a priori, zice Kant,
n'am puts sA ne explicam caracterul de necesitate si uni-
versalitate, pe care it ail legile causale. Experienta, ea sin-
gura, nu pate sa dea legi causale, cAci in datele experientel
nimic nu ne incredintoza, ca aceea ce se intimpla acum se
va repeta in acelas fel in tote tiinpurile. Experienta, ea in-
sgsl, trebue sd fie bazata pe ceva care sd-i imprumute o
valabilitate obiectiva si acest ceva nu pate sd fie de cat a
priori. Prin urmare, conchide Kant, principiul causalitatii
este un principal a priori. SA privim insd aceiasi problema
din punctul de vedere al constiintei sociale. Intrebarea:
ce me incredinteza pe mine, constiinta individuald, ca legea
pe care experienta actuald mi-o afirma, va fi sustinuta si
de experienta viitore, (intrebare care facea pe Kant O. pos-
tuleze un principal a priori al causalitatii); so preschimba
acum, intr'o alta si mai generald, anume : ce me indreptd-
teste pe mine sd admit inainte de tote, ca aceea ce eil con-
sider ca experientd, este tocmai aceiasi pe care o considerd
tad lumea ? Cad:, data identitatea de constiintA intre dile-
riti omeni, este admisd, atunci problema causalitatii este de
la sine resolvitd. Prima lege causala este chiar de indata
si formulata : toti amenil au, cu necesitate, aceeiasi experienta;
o lege, care dacd e admisd nu mai are nevoe de nici un
principal a priori.
Acesta identitate de constinta insa este o problema direct
legatd de aceea a posibilitatil unei societdti in genera. De
aceea ni se pare, ca in solutiunea, pe care viitorul o va da
acestei din urma probleme, se va cuprinde implicit si solu-
tiunile pe cari le cauta Kant in Critica ra(iunei pure. «Uni-
tatea constiintei individuale legile a priori, earl fac, ca din
;

multiplicitatea sensatiunilor individuale, sd putem forma legi

generale universale >; spontaneitatea aperceptiunii, etc., pro-
blem° puse de Kant, si discutate atat de mult In secolul
nostru, sunt probleme subordinate unor probleme sociale
mai vaste, anume : unitatea constiintei sociale > ; cdetermi-
narea legilor, earl mentin unitatea cugetdrii omenesti in
8

www.dacoromanica.ro
 4 C. R. MOTRU

decursul veacurilor, cu tOta disparitiunea indivizilor, etc.,

§i viitorul va trebui sä le inlocuiasca pe cele d'intai prin
aceste din urma. $i inlocuirea acesta se va face negreOt
cu cat psihologia va pierde din caracterul exclusiv indivi-
dualist, pe care-1 avea pang acum, §i va recunO§te mai deplin
adevserul rostit de Wundt, ca gindividul isolat este o simply
abstractiune a mintii nostre.,
In ceea ce prive§te in special filosofia lui Kant, un in-
ceput important spre acesta inlocuire este chiar de pe acum
indeplinit. Interpretarea pe care F. A. Lange, o da aceste
filosofil nu mai lasa nici o indoiala de ce va aduce in viitor
F. A. Lange propune a se inlocui termenii filosofici intre-
buintati de Kant prin termeni de fisiologie. Ast-fel, sa tra-
ducem s. ex. teoria kantiand asupra causalitatil printr'o
teorie asupra «mecanismului actelor reflexes, pentru a o face
mai clara (1) ... Un pas mai departe §i teoria causalitatii
va perde cu desavir§ire caracterul individualist pe care
i-1 dase Kant, pentru a se preschimba intr'o teorie mai vasta
bio-sociala. Cad mecanismul actelor reflexe, presupune, in
prima linie, hereditatea dispositiunilor ca§tigate in societa-
tea Omenilor.
TOte aceste consideratiuni par a ne lamuri cu prisosinta
directiunea pe care o va urma filosofia contimporand in
explicarea conceptului de §tiinta. Vechile teorii date de psi-
hologia traditionala vor apare din in ce mai insuficiente,
iar local for 11 vor lua teoriile, in care conceptul §tiintei va
fi considerat ca un concept nedespartit de acela al societatil.
Ast-fel va fi evitata pe viitor erOrea de a cauta §tiintei o expli-
care bazata numai pe legile psihologice ale individului, cu
nesocotirea complecta a inriurirei legilor sociale. Dar °data a-
junsa aci, filosofia contimporand va intrevedea de indata §i inu-
tilitatea, sail in on -ce caz inoportunitatea ipotesei lui Wundt,
de a stabili o causalitate psihica speciala fenomenelor su-
flete§ti; ipotesa bazata pe faptul, ca fenoinenele suflete§tI

(1) F. A. Lange, Geschichte des Materialismus, II, pag. 44-45 (Edit.

1876).

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET 115

representAnd §i valori, s. ex. adeveruri $tiinfifice, acestea

nu pot fi puse intr'o equivalents cu causele psihologice cart
le-au produs. ValOrea fenomenelor suflete§ti, in aceea ce
prive§te valOrea ca adever §tiintific, cel putin, am veclut ca
trebue explicate nu numal prin legile psihologice ale indi-
vidului, ci §i prin legile societatif in care traeite individui.
Yana tend partea ce revine fie-cAror din aceste legi nu s'a
stabilit, este ne§tiintific a vorbi de abateri de la legea ge-
nerals a causalitatil §i a propune ipotesa unei causalitAti
psihice. Er Orea lui Wundt este dar cá anticipa resultatele
analisei asupra valorilor suflete0; analisa care indatA ce
este facutA. lash' O. se intrevada o alts interpretare pentru
aka zisele abateri de la legea causalitAtii fisice.
Aceia§i conclusiune ni se impure §i dupe analisa valori-
lor estetice, morale, religiOse, economice. T6te aceste valori
nu pot fi concepute in afara de societate; ele sunt apanagiul
vietei sociale a omului. Arta pur individualti, morals §i re-
ligie pur individuals(viata economics individuals, cuprinde
in sine o contradictie), nu exists nicaieri. Ele exists ca
resultate ale vietei sociale.
$i acesta conclusie, de§i se pOte interpreta in urma contra
ipotesei causalitatil psihice, nu-si gase§te totu§1 nici unde
mai multe argumente ca in insa§i scrierile lui Wundt. Critica,
facuta de Wundt conceptiunilor individualiste, in psihologie
§i etica, sunt hotaritOre pentru intrega istorie a filosofiei.
Nici unul altul mai bine ca dinsul n'a aretat cum psiholo-
gia §i etica, individualiste sunt in total bazate pe vechile
speculatiuni eronate Monte asupra sufletului. In lumina
acestor speculatiuni sufletul aparea ca o substanid, indivi-
sibila §i inalterabilg, identica cu sine insa§i, nemuritOre. Fie-
care individ era conceput ca Bind purtatorul unui fel de
atom sufletesc, avend scopurile sale definite pe lume ; ne-
murirea ii asigura chiar scopuri dincolo de lume. Un ase-
menea individ, era cu totul in afard de influenta mediului
social §i chiar a mediului cosmic. Societatea nu avea, con-
form acestor teorii metafisice, nici o realitate ; ea era o simply
agregatiune de indivizi. Constituirea statului era explicatgi

www.dacoromanica.ro
116 C. R. MOTRU

ca resultatul intelegeril intre cetateni ; ca produsul unui con-

tract. Chiar limbagiul omenesc ar fi isvortt si el in urma
unui contract primitiv intre omen.
Falsitatea acestor teorii nimeni altul ca Wundt nu a scos'o
mai in evidenta. .&EIe se sprijina pe cloud presupuneri
«cu totul false. Prima, ca la inceput ar exista numai viata
«sufletesca individuate, iar comunitatea sufletesca s'ar fi pro-
cdus mai tarzitl, dupd ce a Incetat isolarea intre indivizi.
«A doua, ca tote operile comunitatii sunt creatiuni indivi-
fduale, cari pot sa fie comunicabile intro membrii societatii
< dar nici °data creatiuni sociale. Aceste cloud presupuneri sunt
«deduse dintr'o ipotesa metafisica asupra realitatil ... In rea-
Aitate nicaeri nu se intilneste acel individ isolat, care ar
trebui sa fie Inainte de on -ce societate. Re alitatea ne arata
din contra, ca societatea este pentru viata sufletesca a in-
dividului un factor mai indispensabil chiar ca pentru viata
sa fisica. Limbagiul, moravurile, coneeptiunile religiOse
ccu cat le urmarim mai mult in originele lor, cu atat ni se
cpresinta mai putin ca niste inventiuni ale indivizilor. Ele
sunt produsele nu numai a mai multor indivizi de odata,
qci a vietii sociale insasi ... TOte acele creatiuni, cari con-
tstituesc desvoltarea vietil sufletesti, au nevoe, bine inteles,
1de activitatea individului, dar nu mai putin si de aceea a
societatii. Ast-fel, ca in tote privintele viata socials este
tot atat de primitive si de fundata cum este si aceea a
cindividului. Ca valore obiectiva si universals, viata socials
este chiar superiOra celei individuale, pentru ca ea este
mai durabila si mai cuprinzatOre (1).
De aceste idei este patrunsa i intrega Etieci a lui Wundt (2).
Ele sunt predominante in filosofia contimporana.
Pe ele se fundeza existenta stiintei Sociologiei, asa cum
a conceput-o, Inca de la inceputul secolului, A. Comte.
Sub influenta for directs stall astazi cercetarile istorice

(1) System der Philosophie, 2-te Aufl. pag. 612-613.

(2) A. s. v. in special Ethik, 1892, pag. 433-592.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET 117

asupra vietii politice, religiose §i culturale a poporelor (1).

Conceptiunile individualiste fats de ele devin din ce in ce
mai parasite. Disproportion alitatea intre dinsele este resimtita
chiar de pe acum.
$i cum ar pute fi alt-fel? Rationamentul pe care l'am
facut cu privire la valorile §tiintifice se pOte repeta intocmai
*i pentru valorile estetice-morale. Valorarea, inainte de tote
presupune o comparare §i o gradatiune, pe care nu le 'Ate
da de cat viata socials. Viata individuals, lasata la propriile
sale forte, n'ar ajunge nici odata sa impreune cu manifes-
tarile suflete*ti §i ideia unei valori. Ea apare determinate
de nemarginita viata a trecutului, dureza o clipita i se
perde iarasi in viata trecutului. V alorile sale, cu o asemenea
durata ar fi intre cele mai indiferente fenomene din cite
presinta universul. N4te fenomene de o clipita, perdute lard
urma in §irul neintrerupt al fenomenelor universului. $i in
asemeni clipite efemere sa consiste arta, morala, religiunea?
De sigur, e o ilusiune stumps pentru imaginatiunea o-
mului, ilusiunea individualitatii sale creatore. Copia' cred tot-
cle-una ca de la ei incepe lumea! Dar cat de uor ajunge
cine-va sä §i-o risipesca iard§i.
Singura creatOre de valori reale nu pOte fi de cat socie-
tatea, fiind-ca ea singura exists. Individul are intuitiuni su-
bjective, §i numal societatea face din aceste intuitiuni su-
bjective valori suflete§ti. Prin ajutorul acestei transformari
se asigura supravetuirea individului in operile sale. Intui-
tiunile subjective, munca psihologica pe care el a depus-o
in producerea unei opere de arta, in indeplinirea unei ac-
tiuni morale, ail disparut de mult dinpreuna cu clipita in
care ele all aparut ; aceea ce traeOe insa, este valOrea cu
care societatea a impreunat acele intuitiuni *i activitati su-
biective. Beneficiile acestei transformari individul le resimte

(1) Inutil a cita numele scriitorilor, cad' ele sunt in deobste cunoscute.
0 bibliografie cat se p6te de complecta in Bernheim, Lehrbuch d. histor.
lzfethode, 1894 $i P. Barth Die Philosophie der Geschichte ale Sociologie,
I, 1897.

www.dacoromanica.ro
118 C. R. MOTRU

oilier in timpul vietii sale. Ca membru al unei societati, el

traeste dimpreuna Cu viata sa subiectiva §i una sociala, o-
biectiva. El 41 vede pe fie-ce moment activitatea sa efemera
turnata pentru eternitate in memoria pe care i o prepare
viitorul. Q fapta a sa e calificata de bung §i alta de rea;
o opera de estetie'd §i alta nu ; dupa cum in ea se realiseza
sail nu o lege necesara a progresului social. Acesta realisare,
ea singura, determine calitatea valorilor sufletesti. Din punctul
de vedere al psihologiei individului de multe on aseme-
nea valori reman inexplicabile. Inteadev6r, cate adeveruri
§tiintifice, cate opere de arta, cate actiuni morale, nu ne
agar ele Ore ca elite din neant, atat de mica e activitatea
psihologica ce le-a produs. Si in schimb, cata cheltuiala de
activitate psihologica pentru a se ajunge une-ori la opere
neinsemnate! Daca legile psihologiei individului ar fi singure
existente, atunci aceste nepotriviri nu s'ar produce, si mesura
or -carer valori ar consista in munca depusa de individ inteo
anumita unitate de timp ; efectele sufletesti ar fi equivalente
tot-deauna causelor care le-ail produs. Dar asemenea legi nu
se desfasOra exact nisi unde, pentru ca nu exista nici unde
individul isolat.
Si ast-fel se produc exceptiunile pe cari le invoca Wundt
in sprijinul ipotesei sale. Aceea ce dinsul numeste o crWere
a energier nu este de cat efectul interveniriT legilor sociala.
Societatea valoreza dupa propriile sale legi, manifestarile
individului §i prin aceste valorare ea adaoga un element
diferit la natura manifestarilor sufletesti ale acestuia. De
aci acea deogebire calitafivci pe care o constatg. Wundt intre
sintesa sufletesca si elementele componente din care ea este
aleatuita. Sintesele sufletesti stint puncte de intretaiere ale
mai muttor legi. Ele apartin pe de oparte individului si in
acest cas fac parte din psihologia propriil zisa ; pe de alta
parte insa ele intra si ca elemente componente in constiinta
sociala si din acest punct de vedere explicarea for nu pote
fi data, de cat de stiinta sociala. Nesocotinta acestel deosebiri
a fost una din principalele cause ale erorilor din ipihologie.
S'a crezut, §i trebuia sa se crOda, mita vreme intr'o spon-

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET 119

taneitate creature, intr'o libertate morals, etc. pentru ca nu

se avea in vedere de cat legile .psihologice ale individului,
si se uita cu desavirsire ea acest individ, el insusi in tota-
litatea sa, este o infima particica a unei totalitati mai waste:
societatea din care individul face parte. Spontaneitatea si
libertatea lui se sprijineaii pe ignoranta legilor sociale.
()data ce aceste legi sunt cunoscute, legile psihologice propriil
zise, intra sub legea generals a causalitatil. Psihologia devise
atunci, din punctul de vedere al metodei, intru total analOga
celor-l'alte stiinte speciale, asa precum o gasim caracterisata
in Logica lui Sigwart (1).
(1) Dq.1 sub o forma prea indrasneta §i cu multe erori de detalifi,
tendintele filosofiei contimporane sunt, in multe privinte, exact redate
de catre Izoulet, in scrierea sa La Cite moderne et la Metaphysique de
la Sociologie (1894): «La revolution astronomique a classe la terre, en
la faisant rentrer dans le rang, parmi la fork des astres. La revolution
biologique est en train de classer 1' homme, en le faisant rentrer dans
le rang, parmi la for8t des vivants. Religion, philosophie, politique,
morale, sont bouleversees de fond en comble par cette double revo-
lution.« (pag. 14).
La psychologie a deux sources. En tant qu'elle etudie les puissances
mentales de l' anthropoide, simple animal, la psychologie se rattache a
la biologic, science de l'organisme animal ou du corps physique. En
taut qu'elle etudie les puissances mentales du citoyen ou homme pro-
prement dit, la psychologie se rattache a la sociologie, science de For-
ganisme social ou du corps politique. L'animal est une association de
cellules, et la cite est une association d'animaux. L'individu civilise cumule
en lui les benefices de deux associations pour ainsi dire superposees.
Il ne peut done 'etre connu et explique que par une psychologie double,
par une psychologie bio-sociale (pag. 152).L'art est la fleur capiteuse
de la cite (pag. 293). Ce n'est pas l'individu, c'est 1.1 cite qui est rai-
sonnable et libre, religieuse et legislatrice, industrieuse, savante et ar-
tiste, pensante et parlante. Ce sont la tous produits collectifs, tous pro-
duits sociaux. S'agitzil de science et d'art? Quoi de plus collectif que la
science, edifice grandiose. temple sublime de l'esprit, ou tant de nations
et des generations apporttent, apportent et apporteront leur pierre,
humble moellon ou glorieux marbre ? En depit des apparences, quoi
de plus collectif que l'art ? L'art, semble-t-il au contraire, c'est le tri-
omphe des individualites. Mais ce n'est la qu'une vue superficielle. L'art,
c'est le coeur humain. Or le coeur humain s'est fait, se fait, par re-
volution. A travers trois mille siecles, les aspirations, les emotions, les

www.dacoromanica.ro
120 C. R. MOTTU

XII. Cu noua interpretare, data faptelor invocate de

Wundt, se inlaturd ast-fel ultimele obiectiuni pe earl* cele
trei clase de probleme, enumerate la inceput, le pote ridica
in contra psihologiel ca still*. Resultatul definitiv la care
ajungem este dar, ca, in principiii, nici o obiectiune seriOsa
de metodd nu ne opreste de a admite Si in psihologie legi
causale, analoge celor-l'alte legi din stiintele naturale. Cu
acest resultat termenul chiar de problemele psihologiel
pierde ratiunea de a mai fi. Psihologia nu are alte probleme
in afard de acele pe cari le au tote cele-l'alte stiinte expe-
rimentale. Asa numitele probleme de astazi indica numai
epoca transitorie in care ea se gaseste.
Bine inteles, epoca transitorie este Inca departe de a fi
sfirsita pentru noua stiinta. Legi causale psihologice, pro -
priiz zise, cari sa le putem pune alaturi cu legile celor-l'alte
stiinte naturale nu exista, ping in momentul de fata. Si numai
de la gasirea acestor legi se pota vorbi, in inteles strict al
cuvintului, de constituirea psihologiel ca stiintd. Totusi, pins
la constituirea definitive ca stiinta, discutiunile metodologice
passions s'eveillent, se distinguent, s'affinent, se renforcent, s'elargis-
sent et s'approfondissent. Et c'est dans ces profondes entrailles de
l'humanite, c'est dans cette mugissante mer interieure, c'est dans cette
fournaise d'amours et de haines, de transports et de desespoirs, que
l'artiste va puiser ses ivresses ou ses imprecations. S'agit-il des arts
mecaniques, des arts et métiers, des arts industriels ? Tout cet immense
outillage de la civilisation dont nous jouissons sans seulement y prendre
garde, qu'est-ce autre those que l'alluvion des siecles innombrables ?
Qui a invente tel art, tel métier, tel outil ? Qui ? Et a quelle époque
reculee au plus profond des ages ?... Apres la science, l'art et l'indus-
trie, s'agit-il de la religion, de la legislation, du langage enfin? La re-
ligion, n'est elle pas le produit collectif et anonyme du genre humain?
Et y a-t-il encore quelqu'un pour croire a des inventeurs de la religion?
La legislation, elle, apparait bien nettement comme la tapisserie sans fin
de cette Penelope pensive, l'humanite (pag. 357-358). Qu'est-ce que
1' ame. . ? C'est un produit, une plus-value, un surcroit, un benefice dii
a l'association, a la societe, a la cite, a l'Etat, (pag. 399.). .

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET 121

de astazi au ii ele o deosebita importanta. In primul rind

ele pregatesc, Intr'o large mesura, gasirea lagilor causale
cautate ; si in al doilea rind, ele ne feresc de a continua cu
erorile trecutului. Si, in desvoltarea stiintelor, adese-ori, in-
laturarea unei vechi erori este mai importanta de cat gasi-
rea unui noir adever.
De resultatele acestor discutiuni metodologice se resimte
intrega directiune a filosofiei contimporane. Spiritul critic,
atat de caracteristic timpului nostru, este unul din efectele
lor. Fie-care scriere filosofica de astazi e bogatd in aprecieri
critice asupra filosofiei trecutului, dar cu totul saraca in afir-
marl positive. Este o relatiune strinsa Intre psihologia
filosofia fie-carei epoce. Afirmarile positive ale filosofiei sunt
bazate in tot-d'a-una pe conceptiunile psihologice. Increde-
rea in adeverul acestora da aripi speculatiunilor filosofice,
precum reese din analisa tuturor sistemelor marl ale filo-
sofiei din trecut. Astazi insa asemenea convingere lipseste.
Psihologia vechia este inlaturata, dar in locul el' nu avem
Inca o alto pe deplin constituita. In acesta epoca de tran-
sitie afirmarile positive sunt Inlocuite prin consideratiuni
critice ; de aci spiritul critic al timpului nostru. Filosofia
trecuta credea in existenta unui suflet, in legile si proprie-
tatile substantei sufletesti i pe acesta bazd Iii cladea Intr'un
mod dogmatic sistemele sale ; filosofia contimporand consi-
dera ca o er6re vechia credinta, dar in locul el' nu are Inca
un adever noir. Stiinta psihologice de astazi e mai mult ne-
gative ; adica ea ne arata erorile si cum trebue sa ne ferim
de erorile de altd data; fOrte putin insa ce trebue sa admi-
tern in locul lor. Filosofia de asemeni este mai mult criticd
si f6rte putin constructive. Timpul nostru este Intre periO-
dele alexandrine ale filosofiei.
Alimentat de noile resultate ale psihologiei, spiritul critic
stapaneste fare rival t6te cercetarile stintifice contimporane.
$i pretutindeni stApanirea lui a adus o adeverata revolutiune
in felul de a vedea de pans acum.
Ast-fel in morala inradacinata conceptiune individualists,
care avea de corolar libertatea morala si neatirnarea pers6nei

www.dacoromanica.ro
122 C. R. MOTRU

de mediul inconjurator, este astazi din ce in ce mai parasite.

Noile metode introduse de psihologia stiintifica au descoperit
erOrea pe care dinsa era fundata Este er6rea pe care am ana-
lisat-o in discutia problemelor din a doua class a studiulul
nostru. Mora la vechia pleca de la o conceptiune gresita
asupra individualitatii sufletulul. Pentru ea individul ome-
nese era un ce indivisibil si tot-d'a-una identic cu sine insasi.
Pe baza acestel conceptiuni libertatea morala era acum usor de
argumentat. In aceleasi imprejurari, zicea vechia moralA,
gasim acelas individ, car' une-or' se determina intr'un fel
si alte or' in alt-fel ; fapt care probeza ca nu exists nici
o relatiune causala intro antecedentele §i efectele sufletesti, si
deci omul este liber. DupA noua psihologie er6rea argumentarii
este evidenta. Sufletul omenesc nu este nici indivisibil, nici
identic en sine insusi ; ci el represintai o multiplicitate de fe-
nomene sufletesti, care sunt susceptibile de modificari par-
tiale. Ast-fel ea ceea ce numim not «acelas individ in di-
feritele imprejurari este numai un mod de a vorbi. Indivi-
dul remane acelas, numai pentru un ochiu superficial, pentru
acela care se multumeste cu conturele vagi ale figure' sale
fisice. Aceste conture reman, de sigur, cand durata de timp
nu e prea mare, cam aceleasi. Dar nu aceste conture vagi
sunt elementele importante in discutiune. Sub identitatea
aparenta a individului s'ail petrecut modificari insemnate
in constitutia creierului ( individul nu are in cloud momente
diferite de timp acelcq creier absolut identic); Si aceste modi-
ficari sunt cele importante. In imprejurAri identice nepresen-
-tandu-se dar acelcq individ, prin urmare nici nu trebue sä as-
teptam .aceleasi manifestari din partea lui. Manifestarile sale
sunt tot-d'a-una determinate inteun mod causal de antece-
dente, dar antecedentele nu reman aceleasi. Substanta cerebrala
a creierului, find intr'o perpetua transformare, ea aduce con-
final, pentru determinarea manifestarilor, alte antecedente de
cat eraii inainte, si cum si cea ma' mica modificare fisiologica
a creierului p6te determina si ea o noua indrumare in fap-
tele individului; acesta explica pe deplin pretinsa libertate
individuals. Aceiasi er6re apol in argumentarea neatir-

www.dacoromanica.ro
 PROR LEMELE PSITIOLOGIE1 I23

narii persona de mediul inconjurator. Numai Ca aci se mai

adaoga pe langa superficialitatea in cunasterea sufletului
omenesc si superficialitatea cunasterii mediului. lnteadever
pe cand partisanii libertatii morale se multumesc a substi-
tui adeveratei organthatiuni a creierului omenesc o organi-
satie fictive, pe care ei o concep ca indivizibila si neschim-
bat6re; partisanii neatirnarii de meditl, pe langa acesta, mai
substituesc si mediului o organisatiune fictive a lor. In con-
tra resultatelor tuturor stiintelor exacte, earl' ne -au obisnuit
cu analisa amenuntita a fenomenelor, acestia din urma se
grabesc, atunci cand vorbesc de media. inconjurator (atat
de eel cosmic cat si de cel social), sa-si substitue, in locul
adev6ratului mediti pe care '1 da natura, un medal fictiv al
lor, presentat in cate-va conture vagi. Asa ca nu-i de mirare
ca sa se potrivesca, ba chiar sa se arate ca identice, mediuri
distantiate prin mai multe secole. Apol, odata acesta sub-
stituire facuta. se pune cu multa dibacie intrebarea : De ce,
in mediuri identice, s'ail produs totusi manifestari sufletesti
variate? Intrebarea se pune mai ales in discutiunile es-
tetice. In special aci este terenul cel mai propice. Operile
de arta representand in mareTparte subiecte luate din mediul
inconjurator comparatiunea intro media si opere se impune
cam de la sine. $i adversarii influentei mediului au tote
aparentele de partea sofismei lor. Mediul inconjurator redu$
la cate-va conture vagi, operile do arta iarasi socotite ca
opere indivisibile si individuale, .. ce relatiune causala mai
pate fi intro unele si altele?
Cad in genere, relatiunea causala intro diferitele feno-
mene ale naturii nu pate fi stabilita nici in stiinta exacta
de cat in urma unei analise preliminare; anume dupd ce
s'atl gdsit elementele din care se alcatuiesc fenomenele.
Alt-fel, ce relatiune causala pate sa fie, pentru o minte ne-
deprinsa cu analisa stiintifica, intro diferitele fenomene, s. ex.
ca urmatarele : ruginirea fierulut, arderea unei lampe, cal-
dura corpului omenesc, etc., de o parte ; on fulgerul dupd
cer si schinteia electrica produsa prin frecarea unei bucati
de resina, de alta parte ; on nouri din atmosfera si vapor'

www.dacoromanica.ro
124 C. R. MOTRU

de ape produsi in bucatarie, sail inteo locomotive, etc.?

La prima infatisare, fare indoiala, nisi una. Numai duph
ce se face analisa acestor fenomene se vede ca dintre ele
mai multe la un lot sunt datorite unor cause comune. Fara
acesta analisa preliminary fie-care fenomen din grupurile
enumerate ar sta de sine isolat. Imaginatiunea popOrelor
primitive chiar le personifica cu de-abinele pe multe din-
tr'insele. DupA analisa insa ele apar, unele ca fenomene de
ealdura, altele de electricitate, lumina, etc., si la urma ur-
melor tOte ca simple transformari ale energiei. Ast-fel dispare
aparenta individualitate a fenomenelor, pe care o vede in
nature mintea fie-carui om lipsit de adeverata culture stiin-
tifica. In spiritul nouei psihologii aceiasi metoda trebue
aplicata si la gasirea unei relatiuni causale intre mediul extern
si manifestarile sufletesti ale omului. Atat mediul cat si ma-
nifestarile sufletesti sunt fenomene complexe, si ast-fel este
natural ca, la prima infatisare, ele sa ne apara ca neavend
intre dinsele nimic comun. Comunitatea se stabileste pe
mesura ce ne deprindem a le vedea prin prisma analisel
stiintifice. Numai cu progresul acestei analise, se prepare
adeverata intelegere a operilor omenesti. Mediul inceteza
de a mai fi mediul eel vag, presentat in cate-va conture
putin definite, pe cared putea tine -va sa-1 plimbe si in so-
cietatea elina si in societatile moderne ; iar manifestarile
sufletesti de asemeni inceteza si ele de a mai fi personificate
in fiinte mitologice-; si ast-fel, atat mediul cat si persOna o-
menesca, incetand de a mai fi cenceptiunii fictive, intre din-
sole sa stabileste de sine relatiunea causala, pe care o gasim
de la origina vietii sufletesti in legile elementare de psiho-
fisica. 0 multime de scrieri contimporane sunt indrumate in
acesta directiune. Dar netagaduit ca resultate definitive nu
putem avea Inca de la acesta directiune ping astazi. Asemeni
resultate se vor dobindi, dupd ce va fi eonstituita psihologia
*tiintifica. Atunci teoria neatirnarii pers6nei omenesti de
media inconjurator, va cede dimpreund cu tOte teoriile ba-
zate pe veehia conceptiune a sufletului substantial si indi-
vidual.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIEI 125

Tendinte analoge sal manifests apoi in cercetarile filologice

§i istorice.
Asupra celor dintai influenta psihologiei stintifice sal re-
simte in destul prin crearea Foneticii experimentale; o stiinta,
care pOte fi socotita ca revolutionara, data o judecdm corn-
parativ cu metodele filologice de pana acum.
De asemeni nu mai putin adinca este acesta influentd §i
asupra cercetarilor istorice.
Conceptiunea asupra sufletului este tot-de-una o concep-
tiune hotaritore pentru metodologia tuturor stiintelor care
ail de obiect pe om. Vechile coneeptiuni individualiste sileail
pe istoric sä nu gasesca in sirul evenimentelor trecute, de
cat fapte individuale, pe care el apoi le descria amanuntit,
unele dupa altele, fall a &auta sa stabilesca intre ele un alt
nex causal, in afara de acela pe care it sugereza activitatea
individului. Ast-fel stiinta istorii era tinuta in faza empirical;
ea ne enumera experientele trecute, fapt dupa fapt, fara sa
tinda la descoperirea legilor generale, in care sa intrupeze
pentru tote o explicate comuna.
Numai de la critica acestor conceptiuni individualiste incepe
o noua era in cercetarile istorice. Cad prin acesta critical
ilusiunea individualitatii faptelor omenesti este distrusa §i
dinpreuna cu ea principalul obstacol care se opune la in-
telegerea obiectiva a evenimentelor istorice. Noile metode
prepard nu numai in psihologie dar si in istorie alte con-
ceptiuni fundamentale. Istoricul din viitor va putO, nein-
pedicat de ilusiunea individualitatilor omenesti, sal strabatti
cu mintea pana in adincul causelor obiective, pe care sa
tese viata istorica a omenirii. Pentru el nu vor mai fi eve-
nimentele istorice explicate prin aparitiunea indivizilor, cum
forte des este cazul la istoricil de astazi, ci indivizil vor fi
explicati prin evenimentele istorice, in mijlocul carora ei se
gases°. Cad el se va convinge, ca istoric nu Vote fi nice
odata un fapt, care sa raporta numai la individ singur.
Individul are un trecut istoric numai intru atat, intru cat,
el cu activitatea sa, este cuprins in activitatea unei societatI
intregi. Societatea singura are o viata reala istorica, indi-

www.dacoromanica.ro
126 C. R. MOTRU

vidul isolat este o simpld abstractiune. $i pe baza acestei

conceptiuni fundamentale, istoricul din viitor va gasi, de
sigur, solutiuni not la cercetarile sale.
Solutiuni not se prepara prin acesta conceptiune, de ase-
menea, in studiul comparativ al religiunilor si in stabilirea
problemelor metafisice.
Cu disparitiun ea conceptiunilor in dividualiste din psihologie
va inceta credinta de panil acum in existenta intemeietorilor
de religiuni. Acesti intemeietori de religiuni n'aii alta exis-
tenta de cat aceea pe care le o da ilusiunea individualista
din psihologia populara. Va veni insa un timp cand va
dispare acesta ilusiune si atunci, ca o consecinta se va crede
tot asa de putin, ca religiunile, pot fi creatiuni individuale,
precum sa crede astazi, ca fenomenele mecanice ale naturit
sunt creatiuni ale unei vointe individuale. Acest timp it
prepara spiritul critic de astazi.
Apoi problemele metafisice : relatiunea intre subject
object, intre lucre in sine §i aparentd, eu §i non-eit, etc .. ,
care au format tema atator speculatiuni filosofice, cu ce con-
ceptiune psihologica sa alieau ele mai bine, dece nu cu aceea
asupra sufletului, ca substanrd individuald? Inlaturarea a-
cestei conceptiuni va atrage sj aci consecinte importante.
Peste tot, asa dar, noile metode introduse de psihologia
stiintifica prepara o revisuire, data nu o transformare to-
tald, a conceptiunilor fundamentale din stiintele, care at de
object pe om. Insuficienta en care era analisat sufletul ome-
nesc, fdcea sa covarsiasca in aceste stiinte explicarile in-
dividualiste. Cunostintele istorice, morale, estetice, etc., erail
reduse ,la descrierea manifestatiunilor individuale, pe care
era presupus ca le provOca din timp in timp vr'un suflet
individual omenesc. Problemele metafisice eraii recluse la
problemele sufletului individual. Noua psihologie deschide
pentru tote aceste stiinte o noun directiune
Ac6sta noun directiune o vedem forte clar exprimata in
tote scrierile contimporane. Dar exprimarea et nu se face
de o cam data de cat negativ, prin critica neindurata asu-
pra conceptiunilor trecutului. Exprimarea positive lipseste

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PSIHOLOGIET 127

Inca; ea va -rent insa neaperat cu primele resultate posi-

tive ale psihologiei §tiintifice. Cu aceste resultate va Inceta
spirittrl critic care stapane§te filosofia contimporana §i in
locul lui va Incepe epoca spiritului constructiv. Fie-care
dintre aceste resultate tontine in sinul for germenele unu
sistem filosofic. De aceea cu drept cuvint se 'Ate zice, ca.
psihologia este pentru timpul nostru §tiinta fundamentals
a invetamintului filosofic.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SUFLET
(Apendice la § III din Problemele Psihologiel)

www.dacoromanica.ro
 191

Notiunea desprc suflet, apa cum resulta din cercetarile

implica ea sau nu notiunea de spatiu ? Mal
logic stiintifice,
popular exprimat : pentru tiinta de astazi este inteles sufle-
tul ca avend o Intindere in spatiu, precum e Inteles ca au
obiectele materiale ?
Iata intrebarea pe care ne propunem sa o analisam in
studiul de fat t).
0 Intrebare legata de multe dificultatt. Nu este o alta care
sit fie subjugata traditiunilor $i prejuditiilor, atilt cum este
dinsa. Teoriile asupra sufletulul au format pena acum miezul
sistemelor filosofice $i uncle chiar al dogmelor religiose. Au-
toritatea for e sprijinita pe motive streine adeveruluf ; nu maT
putin insd, tocmal pentru aceasta, forte puternice. Fie-care
vine Inaintea respunsuluT cu ideile sale preconcepute. Putini
a§ceapta in lir4te desvoltarea argumentelor ; chiar punerea
Intrebaril pc uniT Ii revoltit. Cum, suflctul sa alba Intindere ?
Dar atunci el e materid ! Etf un materialist !... Propagi necredinta
si nihilismul moral ! In zadar to aT Inpotrivl ! Judecata publi-
euluI este ast-fel formata, ca ea nu pote admite o teoria asu-
pra sufletulul, fara sa admitd, in acela§ timp, si un sistem fi-
losofic. Cornball teoria sufletulul, pe care an imbrdtip.t' o
dogmele creOne, prin aceasta etf presupus a combate in-
treaga religiune cre, tina. Independenta cercetdrilor asupra su-
fletulul nu be recunote Inca mai nimenf ; pentru multi ele
trebuesc sit meargd dinpreund cu speculatiunile filosofice.
Si cu tote acestea, la aceastd. Independenta tindc psihologia
tiintifica de astazi. In acela spirit incercarn $i nob a gasi un
respuns la intreabarea pusd mai sus. Nu ne Ingrijim chtu-si
de putin de sistemul filosofic, care ar putea sa prate sau sa
1). Ca o complectare a studiulul anterior : Problemele Psihologief, §

www.dacoromanica.ro
132 C. R. MOTRU

piarda prin respunsul gasit. Psihologia este o stiintA, ca tote

cele l'alte stiinte speciale, si ca atare ea nu are sa se ocupe de in-
trebuintarea pe care o va face filosofia cu resultatele el. Filo-
sofia r6spunde unel alte menirl. Ea are sa impace ultimele
resultate ale stiintei cu dorintele si aspiratiunile inimel omenesti ;
sa fie o mijlocitore intre stiintd si credinta. Psihologia nu
trebue sa aibd catu-si de putin asemenea preocupdri. Ea are
sa se ocupe numal de observarea si coordonarea fenomenelor su-
fletesti ; sa emita teoril si ipoteze, in vederea faptelor ce '1
sent date a le explica. Criteriul unel bune teoril psihologice
este acela care nu depaseste domeniul psihologiei. Psihologia
nu are sa sacrifice o teorie a sa pe motivul ca nu convine
directiunii filosofice a timpului ; filosofia timpului sa-si sacri-
fice teoriile sale, dacd nu se potrivesc cu resultatele stiintii...
Asa dar, Inca odata, nu avem in vedere combaterea sau
sprijinirea unul sistem filosofic, ci desbaterea unel probleme
pur psihologice. Sufletul p6te fi conceput in doud feluri : ca
un ce imaterial, simplu, indivisibil si fard Intindere, sati ca un
ce asemenat materil, compus Si cu Intinderea in spatiti. Care
dintre aceste doua ipoteze e mat stiintifica ? Criteriul, cum am
zis, nu trebue sa depaseascd domeniul psihologil. Din acest
punct de vedere e un lucru stabilit : in domeniul fie -caret
stiinte, ipoteza cea mat buna este aceea care face posibila
explicarea unul mat mare numer de fapte ; ipoteza rea este
aceea care e contrazisa de un mat mare numer de fapte. Sa
aplicam acest criteriu la cele cloud ipoteze.

I.Inainte de tote ipoteza sufletului imaterial, simplu, indivisi-

bil si fara extensiune, face cu neputintd ajungerea psihologii
la rangul de stiintd. Aceasta ipoteza condamnd psihologia sa
nu profite de nicl o analogie, pe care resultatele sale ar
putea-o avea cu cele ale stiintelor naturale $i exacte. Inteade-
v6r, tote cele l'alte stiinte au de scop, ca prin analisa la care
sint supuse fenomenele naturel, sa ajunga la cate-va fenomene
tipice, in care sa se resume multimea fenomenelor naturale
de aparenta variatd. Asa buniord : ori cat de variat e pe su-

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SUFLET 133

prafata pamentului, fenomenul combustiunii, pentru stiinta el

se reduce la un fenomen tip, anume impreunarea elementulul
oxigen cu elementul carbon. Omul ignorant vede in natura cate
fenomene tot atatea varietati; omul de stiinta isi simplificd a-
parenta sensibila prin analisa stiintified. Pentru cel d'intai natura
e un chaos, fie-care fenomen avend modul sell propriu de
ardtare ; pentru cel de al doilea natura este repetata reali-
sare a cator-va legi simple de succesiune si coexistenta intre
elemente. Scopul omului de stiintd e atins indata ce a ajuns
sa stabileascd aceste legi de succesiune si coexistenta intre
ultimele elemente ale naturci. El vede in aceste leg' tipul celor
l'alte legi mar complicate, si curiositatea sa stiintifica e satis-
facutd. Dar, in tOta operatiunea omului de stiinta un lucru
remane totusi subinteles si anume : natura, in ultima ei ana-
lisd, este compusd din elemente deosebite ; fie chiar ca deo-
sebirea n'ar consista de cat in cea de spatiu. Dacd natura, in
ultima ei analisd, n'ar presinta elemente deosebite, atunci nici
o lege n'ar putea fi stabilitd. Legea stiintifica presupune o de-
pendenta si dependenta nu pate fi de cat intre elemente deo-
sebite, cel putin in spatiil. Si acesta este si cazul in stiintd.
Ultimele elemente stiintifice sunt atomele, elemente presupuse
identice ca natura, dar distantiate unele de altele. Legile care
servesc de tip tutulor celor l'alte, sint legile mecanice dintre
atome ; legi, in earl conceptiunea spatiuluT este fundamen-
tal& Este imposibil a stabili o lege causald, fd.ra a deo-
sebi intre causd si efect. Deosebirea cea mar usor de inteles
este insd distantiarea for in spatiu. De aceea legile miscarii
sint modelul legilor causale. Cu drept cuvint s'a fdcut din
coneeptiunea spatiului un postulat al stiintei moderne 1).
Spatiul se pate intelege insa in cloua modurl diferite. Avem
spatiul in inteles psihologic, adicd intuitiunea de spatiu,
cum ne este data de simturi, cu ilusiunile $i marginirile lor ;
si spatiul abstract, conceptul logic de spatiu, care con-
sista numal in partea formald a intuitiunei psihologice. Bine

1). W. Wundt, Logik. Methodenlehre, 2 -tc Aufl. 1894. 1. Abth. pag. 278
0 urm.

www.dacoromanica.ro
134 C. R. MOTRU

inteles cd pc acesta de al doilca l'avem nof in vedere, sand

vorbim de conceptiunea spatiului ca de un postulat al stiinteT
moderne. Intuitiunea psihologicd a spatiului e prea incarcatd de
elemente sensibile pentru a se putea potrivi legilor abstracte
ale stiinteT. Asa s. ex. in stiinta se afirmd ca pamentul se in-
verteste in spatiu, ca diferitele planete si stele fixe se gdsesc
in spatiu, cu toate ca nicT o minte omeneascd nu-0 pote re-
presenta intuitiv imensitatea acestui spatiu. D,e asemenea nici
spatiul in care sd gasesc dispuse atomele nu se pote repre-
senta intuitiv. Unul e prea imens si altul prea imperceptibil
pentru simturile nostre. Spatiul psihologic are limitele restrinse
ale representarilor sensibile. Atributele de infinit Si uniform privesc
notiunea shintifica a spatiului, iar nu spatiul psihologic. Acesta
e departe de a fi infinit si mal putin Inca uniform. Sufleteste
chiar, acesta din urma nu este nicT ociatd isolat, ci tot-d'auna
in asociere cu alte elemente sensibile : bunioard cu o sensa-
tiune de culore. Niel un om nu-sI pote represinta intuitiv spa-
tiul fard culore. Si gradele de claritate a insd-sl intuitiunei spa-
tiale sint determinate de usurinta evocdreT sonsatiuneT de culorea
cu care intuitiunea este asociata ; o usurinta care de sigur
variazd mult de la individ la individ.
Alt-fel insa e cu spatiul stiintific. Acesta, fiind un produs al
abstractiunel, este anume adaptat necesitatilor stiinteT. Din el
elementele sensibile slut inldturate si se pastreazd numaT ele-
mentele formale, cars convin abstractiuneT. Pentru stiinta, e des-
tul cd sd coexiste, in acelas moment de timp, maT multe o-
biecte de odatd, pentru ca ea sa le dea un loc in spatiu. Fi-
vor infinit de midi sau infinit de marl aceste obiecte, indife-
rent ; abstractiunea stiintifica despre spatiu e satisfacuta indatd
ce este admisd coexistenta obiectclor. La aceasta coexistenta
stiinta adaoga conceptiunea de spatiu, ca tin postulat al seu :
postulat care se mentine numat prin valoarea resultatelor ob-
tinute. Nu s'ar obtine legs stiintifice pe basa spatiului infinit
si uniform, atuncl nimic n'ar impedica pe omul de stiinta sd
postuleze o altd conceptiune maT adaptabild cu explicarea stiin-
tificd. Si incercarile in aceastd directiune n'au lipsit Ele n'au
1) Cf. Joh. C. Fr. Zollner : Ueber die Nalur der Cowden. Beilrage zur
Geschichle and Theorie der Erkenniniss, Leipzig 1872, pag. 299 0 urm.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SUFLET 135

reusit insa sa sdruncine increderea in conceptiunea de pOnAacum.

Aceasta distinctiune intre spatial psihologic si cel .stiintific
nu trebue nicT odatA perdutd din vedere. Ea este fundamen-
tala pentru tote cercetdrile stiintifice. Perderea el din vedere ar
duce negresit la cele mai regretabile confusiunl. 0 multime
de leg' stiintifice ar deveni de indata contestabile. Si in loc de
a fi un ajutor, conceptiunea spatiului ar fi cea maT teribila
barierd ce s'ar ridica in contra progresulul stiintei. Nu-ml
pot inchipui spatial in conditiunile in care-1 postuleazd a-
ceasta cercetare stiintifica", ergo, 11 oparte !
Cu aceasta judecata materialists s'ar zadarnici tot. Din fericire
asemeni judecati au devenit foarte rare printre representanta
propriu zisi al stiinteT. Intre acestia au remas putini din ace'
materialist' car' pretind sa vada, la lumina ochilor sensibilb
dcsfasurarea legilor nature'.
Si cu toate acestea asemenea erori, disparute din stiinta pro-
priu zisa, a stint sa se mentind in speculatiunile filosofice.
Cu singura deosibire, ca aicl nu sint materialistiT, car' le re-
presintd, ci tocmal pretinsit for adversarit spiritualism. Erorea
ca si adevarul nu are patrid.
Psihologja, a primit de la filosofle, cu multe alte specula-
tiunl, .si doctrina spiritualista. In contra tendintelor sale legitime
de a se asimila celor l'altc stiinte speciale, doctrina spiritualistd
opune un veto absolut. Sufletul omenesc, zice acesta, fiind prin
natura sa imaterial, nedivisibil si fard extensiune,... evident ca
nu pote fi un obiect de cercetare stiintificli. Stiinta cautd a
stabili dependence cauzale intre elemente divisibile si asezatc
in spatiu ; sufletul insa e unu si acelas, indivisihil ; cum dar
s'ar putea stabili legs asupra 1w ? De ce insd tocmai accste
atribute sint inherente sufletulut omenesc ? La acesta intrebare,
spiritualistiT au un respuns peremptoriu: Fiind-ca e absurd s6.-
1 inchipulascS cineva sufletul cu extensiune. Mintea ome-
neascd nu-sl pote represinta un suflet divisibil .i cu intindere
in spatiu... Vechea judecata materialista : Nu pot' sa-ti repre-
sintI inaintea ochilor, dee' nu pote intra in domeniul stiintei.
Pentru .spiritualistt .stiinta este confundata cu cea mai josnicd
filosofie materialists. CInd vezi naintea ochilor, atunci e pen-

www.dacoromanica.ro
136 C. R. MOTRU

tru eT stiinta adeveratd. Sufletul nu-1 vezl, deci el e afard din

domeniul stiinteT.
Acesta e primul argument in contra ipotesel care considers
sufletul ca un ce indivisibil si prin urmare incompatibil cu no-
tiunea de spatiu. Numita ipotesd face cu neputinta alipirea
psihologii la corpul celor Valle Stiinte speciale. Dar acesta e
un argument care nu probeazd inca in de ajuns. De sigur.
Alipirea psihologii la cele l'alte stiinte speciale nu este o pro-
ceiare care se impune a priori inteligentei omenesti ; ci o
procedare care trebue dovedita mai luta' prin Inrudirea natu-
reT obiectelor de care se ocupd diferitele stiinte. Remane de
dovedit solutiunea afirmativa la urrndtorea intrebare : Presintd
sufletul omenesc elementele necesare, care sa facd posibild
intinderea notiunei de spatiii asupra lui, in tocmal cum este
cazul in stiintele speciale ? Sail, mai precis, presinta sufletul
omenesc o diversitate de elemente coexistente ? La aceasta
vom incerca a respunde in paginile urmatOre.

II. Este un fapt, forte des trecut cu vederea de catre

spiritualise, dar care cu greil sd pate impaca cu ipotesa for
favorita : taptul anume, al existentel mai multor suflete ome-
nesti in acelas timp si care traiesc sub o influents reciproca.
Indata cc Admitem ca sufletul fie-cdruia dintre noT pate fi o
parte din sufletul poporulul, al rassei, al claset sociale cdreia
apartinem, cu aceasta am stirbit autoritatea ipotesei spiritualiste.
Cad, un suflet care face parte dintr'o totalitate sufleteascs
mat mare, si care pate fi influentat de alte suflete externe luT,
nu pOte fi in acelas timp de naturd indivisibild $i tot de una
identic cu sine insusi. Posibilitatea raportulul a altor suflete
implied neapdrat posibilitatea adaptd.rii sale la aceste suflete.
Insd, cum pOte fi el adaptabil pe baza teoril spiritualiste ? Pentru
ca adaptatiea sa se explice, trebue sa admitem ca in consti-
tutiunea sufletulul individual intra elemente diferite, carT se
pot asocia intre ele in vederea unel situatiuni anumite. Sufletul
indivizibil, tot de una identic cu sine insusi, nu e susceptibil
de nicl o participare la o opera comund. Cu asemenea suflete

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SUFLET 137

viata sociala ar fi imposibild. Fie care individ ar traT de sine

viata sa aparte. Ar fi ce-T drept nemuritor individul cu ase-
menea suflet. Cad mortea nu se arata de cat acolo unde e-
xista o asociare de elemente dcosebite. Cand aceasta nu existd,
nu exista nici disociare, prin urmare nici morte : atomul nu
more, fiincd e indivisibil si tot de una identic cu sine InsusT.
0 singurd fiinta ar putca fi conceputd insa ca indeplinind
conditiunile cerute de ipotesa spiritualistd. Si aceasta ar fi Dum-
neze0. Pe Dumnezeu it presupunem indivizibil, identic tot de
una cu sine insusi, nemuritor, dar in acelas timp si tunic. Con-
ceptiunea de Dumnezeu exclude orT-ce influents externs. E ast-
fel singura conceptiune care, intr'un mod logic, sa pote alia cu
ipotesa spiritualists. Conceptiunea despre om e cu totul alta.
Din panctul de vedere al sufletulul, fie care individ ome-
nesc este un produs al desvoltaril istorice, prin care a trecut
societatea din care face parte. El e legat de existenta indivi-
zilor ce trdesc in acelas timp cu dinsul ; sufletul sou este o
particica din sufletul Intregil societatT. Ca membru al societatiT,
el este asa dar un element sufletesc coexistent altor elem- ente
sufletestI, representate prin diferitT indivizT... Sufletul unef so-
cietatT, dacd ar fi sa -1 admitem, si majoritatea psihologilor it
admite, are, asa dar, o extensiune ; fie-care din noT o simtim,
cand intram in relatiune cu de apropele nostru. Fiinta si ac-
tivitatea fie-cal-LIT suflet individual umple, in tot cazul, un loc
in spatiti de o ore care marime. Spiritualismul este ast-fel
constrins sa recunoscd, ca sufletele, Tritru cat ele stau sub o
influents reciproca, probeazd prin aceasta ca nu sint cu totul
streine de atributele de spatialitate s i materialitate", zice
un psiholog contimporan 1).

III. Fapte numerose probezd de asemeni coexistenta unei

diversitdti de elemente si in Iduntrul fie carul suflet individual.
Vom enumera pe cele maT principale.
Desvoltarea sufletului individual sd produce treptat de la
1). H. Ebbinghaus, Grundziige der Psychologie, Leipzig, 1897, pag. 40.

www.dacoromanica.ro
138 C. R. MOTRU

simplu la complex, paralel cu diferentiarea extensivd a siste-

mulul nervos. Ar fi inexplicabil acest paralelism, in cazul cand
sufletul ar fi simplu, indivisibil. Cel molt ce s'ar putea admite
cu acestd ipotesd. ar fi cre§terea in volum a sistemuluT ner-
vos ; dar diferentiarea elementelor nervose nu. Diferentiarea
presupune ca fie-care element nervos este chemat sd inde-
plinescd un rol special, diferit de rolul celor-l'alte elemente,
Dar cum 4 ore posibil, ca un suflet fail extensiune, sd
profite de existenta acestor elemente, cart, pe langd cd sint di-
ferentiate ca- functiune, sint §i risipite pe o intindere in spatiu ?
Acosta, bine inteles, remanend in ipotesa spiritualistd, cd su-
fletul ar fi un ce deosebit de corp.
ApoT din observatiunl §flintifice §tim, cd activitatea sufletescd
este legatd de consumarea unor anumite substante cerebrale.
Substantele cerebrale sint materiale §i cu extensiune. Cre§terea
activitatil suflete§ti e insotitd de cre§terea consumatiet acestor
substance. Acesta e un raport constatat §i admis ca un ade-
vet' curent. Cum este el insd explicabil pe baza ipotesel spi-
ritualiste ? Ca sufletul sd determine un consum de energie ma-
teriala, trebue sd intre cu acesta intr'un contact direct. Si con-
tactul presupune iard§r extensiunea.
Dar acestea sint fapte tagAduite din principiu de doctrina
spiritualistd. Sd enumerdm altele :
Existenta fenomenelor suflete§tT lacan-§tiente in acela§ timp
cu fenomenele con§tiente.Alteratiunile §i dedubldrile de per-
sonalitate, cart duc pe psihologul Th. Ribot la conclusiunea :
Decurge din teoria evolutiunei cd formele superiore de indi-
vidualitate au trebuit sd iasa prin agregatiune Si alipire din
naltele mai umile. Prin urmare, §i individualitatea care atinge cel
mai inalt grad, cum o intalnim la om, este §i ea acumula-
tiunea §i condensarea, in patura corticald a creierulul, a mai
multor con§tiinti elementare, carT la origind sint autonome §i
disiminate... Dupd intelesul etimologic, individ este ceea ce
nu se pote divide. Dar, pentru a corespunde acestuT inteles,
trebue sd cautam pe individ forte jos in seria zoologica"....
Si dupd ce arata ca individualitatea ornenesca este expresiu-
nea unel colonil de individualitdti inferiOre, Ribot termina cu

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SUFLET 139

cuvintele : Unitatea euluT, in sensul psihologic, este asa dar

cohesiunea, pe un timp determinat, a unui anumit num6r de
stall de constiinta clara, insotite de altele de o constiinta
maT putin clara si de o multime de start fisiologice, cart
lard sa fie constiente ca cele-l'alte, au totusT un rol si Inca
un rol mat mare ca acele constiente. Unitate nu vrea sa zicd
de cat coordinatiune. Ultimul nostru cuvent este, ca de ore
ce consensul constiintei este subordonat consensulul organic,
problema unitatii eulul, in ultima analisa, este o problema. biolo-
gica. R6mane ca biologia ss explice, daca p6te, generatiunea
organismelor si solidaritatea pdrtilor lor. Interpretatiunea psi-
hologica nu are de cat sa-1 urmeze. 1).AceiasT conclusiune
reiese si din studiul maladiilor memoriel, a vointeT, a atentiu-
neT. Pretutindent entitatea spiritualistd dispare inaintea multipli-
citAtii elementelor reale sufletestT. PretutindenT sufletul reiese a
fi o coordinatiune schimbatore a diferitelor sale start. Din
experientele fdcute asupra duratel reactiunilor, resultd ca cu
cit procesul psihic e maT complex, cu atit si durata reac-
tiunel e maT lunga, probd dar ca unda nervosa percurge un
spatiu ma! mare. ApoT fenomenele de contrast, pe care be
intalnim asa de des in viata sufleteascd, nu se pot explica de
cat prin notiunea spatiuluT. Un contrast sa produce cand ele-
mentele ce contrasteaza exists in acelasf timp si in acelasT
spatiu ; un suflet nespatial n'ar presinta nicT odata fenomene
decontrast.Dar mal presus de tote, faptul cel mai doveditor,
este faptul localisdrilor cerebrale. Importanta acestul fapt a fost
recunoscuta de la inceput. De aceea rare orT un adever sa fi
intimpinat atata rezistenta din partea prejudecatilor. Localisdrile
cerebrale sint experimenta cmcis contra ipotesiT spiritualiste.
Nu este locul aci a arata intr'un mod amenuntit aceea ce
se cunoste astazi asupra acestel cestiunT. Tote tratatele de Fi-
siologie si tote cele bune de Psihologie se ocupa de dinsa.
Not ne marginim a indica directiunea pe care au luat'o aceste
cercetarT si a confrunta resultatele obtinute pang acum cu ipo-
tesele facute asupra sufletulul.
Evident, ipotep--lufletului indivisibl, simplu, inextensibil....
1) Les maladies de la personnalite, Paris 1891, conclusion.

www.dacoromanica.ro
140 C. R. MOTRU

nu se pote impdca, din principiti, cu ideia nicl unul fel de ra-

port cu materia ; cu atat mai putin, cu aceea a unui raport
diferentiat pe localisari. Daca este sd se admitd ideia unuT
raport §i, in urma atator dovezl §tiintifice eel mai recalcitranti
chiar n'au in contro, sint constran§i s'o admitd, atunci pen-
tru salvarea macar de aparenta a ipotezeT spiritualiste, e necesar
sa i se dea o forma care sd aminteasca mai putin pe aceea
a unuT raport material. Ast-fel era potrivitd ideia lur Descartes,
care alegea numal un punct din creier, glans pin alis, prin
mijlocirca caruia corpul primea influenta spirituluT. Contactul in-
tr'un singur punct nu evoca de cat forte vag ideia unul raport
material. Spirituali01 erail prea multumitl §i se acomodasera
prea bine acestel teoril a lul Descartes. Dar cercetarile §tiin-
pee continua §i adeverul localisarilor se impune contra lor.
Atuncl o ultima teorie mijlocitOre maT vine in sprijinul ipotezel
spiritualiste a sufletului. Nu un singur punct al creierulul, ci
creierul in intregimea lui, intra in raport cu sufletul, afirma
noua teoria. ; intelegand prin intregime, ca o parte nu e mai
speciala ca alta, ca pentru fie ce functiune sufleteasca cola-
boreaza creierul intreg. Indivisibilitatea sufletulul era Inca °data
salvata. Fisiologul francez Flourens este principalul represen-
tant al acestel teoril. SpiritualiOT it ail tot de una in mare stima
§i iT imprumuta forte multe citaliunl. Dar inaintea observati-
unilor de fapt §i aceasta teorie e nevoitd sä cedeze. Astazi,
triumful teoril localisdrilor nu se maT discuta.
Cercearile au dovedit ca Intre creier §i cele l'alte organe
fisiologice, cum sint plsmanil, ficatul, glandele salivare, etc.
exists o diferentd fundamentald. Acestea din urma indeplinesc
functiunea for intr'un mod uniform ; adica fie-care parte din
aceste organe e afectatd la aceia§1 functiune ; pe cand creie-
rul e singurul care I§I diferentiaza functiunea, localisand'o
in partite lul deosebite. Vechia formula, intrebuintata de ma-
terialisti : gandirea e o secretiune a creierulul, intocmal cum
e fierea o secretiune a ficatulul ", s'a dovedit a§a dar ca
fal§a. Creierul nu secreteaza ca cele l'alte organe fisiologice...
Curios e insa ca, §i de asta datd, sphitua4tii partisanl a teoriel
lui Flourens, mica. pe urmele materialiOlor. Pentru a salva

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SUFLET 141

Indivisibilitatea sufletuluT, el sacrifice diferenta intre creier si

cele l'alte organe fisiologice. Materialistii, de asemeni, de si
din motive contrare : pentru a materialisa sufletul, ail nevoie,
de acest sacrificiti. Logica eroril IT uneste in contra vointeT lor.
In .aceasta diferentiare a functiunilor cerebrale o tendintd sa.
manifests maT cu deosebire : tendinta ca suprafata corticala a
creierulul sa. fie cat mai extinsa. Pentru a castiga in exten-
siune, creierul isi formeazd o multime de circumvolutiuni des-
partite prin adancaturT intre dinsele. Tots suprafata corticoid
este Intretaiata de sute si miT de cute ; tendinta de a castiga
spatiti e manifestd. Pe aceste circumvolutiunl sint localisate
apoT functiunile sufletestl. Functiunea vorbireT pe circumvoluti-
unile frontale din hemisferul sting si anume pe cea de a treia ;
vederea pe circumvolutiunile occipitale ; mirosul in gyros hyp-
pocampi ; auzul pe circumvolutiunile parietale ; miscarea cor-
pulul in partile superiore a circumvolutiunilor frontale, etc.
Suprafata corticald reproduce ast-fel a doua ors suprafala sen-
sibilA a corpuluT. Si chiar i'ntr'o anume ordine. Representatiu-
nea corticala a unuT organ sail functiunT se gaseste mai tot
deuna localisata pe partea creieruluT, diametral opusd positiu-
niT pe care organul sail functiunea o ocupd. pe suprafala cor-
pulul. Cazul cu simtul vederil e cel maT tipic. Sensatiunile de
vez sint localisate pe circumvolutiunile occipitale, adica sint
tocmaT diametral opuse loculul pe care '1 ocupa organul ye-
derel. i). Aceastgi dispositiune nu este de sigur o simply co-
encidenta. Ea este produsul desvoltarir genetice a sistemulul
nervos Intreg, o lege biologicgi. Fie care functiune cerebrala
este localisata pe locul pe care i-1 determinA Intregul complex
al functiunilor cerebrale ; spatiul nu-T indiferent, ci e hotarItor
pentru functiunea care va avea s'o indeplineascd fie care ce-
lula nervosa. Sintem, precum vedem, cu totul departe de te-
oria care exclude din notiunea sufletuluT on si ce determindri
spatiale 1 La acestea se maT adaogd Inca si urmatorea obser-
vatiune : Am vorbit pent. aci de vedere, a miros, miscarea
corpuluT, etc., luandu-le pe fie care ca o singurd categorie de
fapte sufletesti. Pentru a fi Ins d pe deplin in conformitate cu
1). Cf. H. Ebbinghaus, Grundziige der Psychologie, pag. 122.

www.dacoromanica.ro
142 C. R. MOTRU

adeverul trebue sa schimbam acest mod de exprimare. Pe

suprafata creierulul nu se cunosc localisari en bloc. Fie care
din grupele enumerate mai sus se subdivid la rindul for in
o multime de alte grupe. In vedere se cuprind : sensatiunile si
representarile visuale ; apoi in sensatiuni : sensatiunile de cu-
lore, de forma, etc. $i subdivisiunile nu se opresc aci. La
fie care dintre aceste subdivisiuni corespund localisdri deose-
bite si probabil ca. pentru a marca deosebirea dintre ele, infra
in joc, pe linga positiunea spatiala a celulelor nervose, si forma
for anatomic.. Unele celule vor fi speciale representarilor, pe
cand altele sensatiunilor propiu zise ; zicem 'MM. probabil, de
ore ce asupra acestul punct cercetarile stiintifice n'ati spus
ultimul for cuvent. Intre diferitele celule, in earl' sint loca-
lisate elementele sufletesti, sa interpun apol mil' si milione de
fibre nervose de asociatiune, cari stabilesc o leg ,turn intre ele
si fac cu putinta existenta actelor sufletesti mai complexe. A-
ceea ce no', in viata familiara, numim un act sufletesc simplu,
in realitate este un produs forte complex, ale carui elemente
sa gasesc destul de distantiate pe suprafata corticala a creie-
rulul. Spre pild., un cuvent ca acela de carte, pare tot ce
pote fi mai simplu. $i cu tote acestea cand cautdm sa-1 analisam
descoperiin inteansul o complexitate destul de inaintata. Cuven-
tul carte, este legat de representarile sunetelor cari intra in corpul
sea si acestea sint localisate in circumvolutiunile parietale ; apol
el este legat de imaginile literilor din care e compus si aces-
tea sint localisate in circumvolutiunile occipitale ; de imaginile
motoril pentru a'l vorbi si acestea sint localisate in circumvo-
lutiunile frontale ; de intelesul abstract, care face ca la ivirea
ori-carui exemplar individual de carte sd. stim ca. el se numeste
tot carte, inteles localisat iardsi deosebit de tote cele de pang.
acum ; si seria s'ar mai putea Inca mult continua. Tote aceste
elemente, cad sint cuprinse si constituesc cuventul carte,
sint localisate in parti diferite ale creierulul. Ele ocupd, unele
fata de altele, un loc in spatiti si acest loc nu e fart. impor-
tanta. Fie-care individ are anume partf din creierul seu mai
desvoltate de cat altele. Elementele sufletesti cad vor fi lo-
calisate in aceste part! vor fi si ele mai precumpanitore in

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SUFLET 143

constituirea unuT act sufletesc. Ast-fel diferitele elemente cu-

prinse in cuventul carte, vor fi de o valore neegald la diferiti
indivizr. Unit avend maT desvoltate circumvolutiunile parietale,
la cuventul carte vor avea maT Intel in minte representarea
sunetelor ; altil, cu circumvolutiunile occipitale maT desvoltate,
vor tinde sa si-1 substituiasca cu imagina visual a literilor,
etc. UniT vor fi visuali, altiT auditivT, aI it motorT, dupa cum
circumvolutiunile for cerebrale sint desvoltate pentru un grup
de sensatiunT maT mult de cat pentru altul. 5i casul pe care
11 Intalnim fate de un singur cuvent, e acelasT cu acel pe
care i1 intalnim, de avem in vedere Intreaga vidtd. sufleteasca.
Deosebirile sufletesti Intre pers6ne sint reflexul deosebirilor
dintre diferitele functiuni ale patureT corticale. Dupe cum a-
numite elemente precumpenesc sau sint precumpanite, e de-
terminat si sufletul individuluT. Si in acest raport dintre ele-
mente, notiunea de spatiu este subinteleasa de teoria locali-
serilor. Ast-fel revenim la acea ce ziceam maT sus, vorbind
de sufletul uneb societall : daca este admisd influenta reci-
proca Intre diferite suflete (in casul sufletuluT individual tre-
bue zis : Intre diferite elemente), atuncl e subinteles ca acestd
influents nu se pote petrece de cat In spa iu. Deosebirile in-
dividuale se explica ca resultat al influentelor reciproce dintre
elemente. Aceste influence presupun insd raporturile de spa-
)id dintre elemente, diferit localisate. DecT $i notiunea sufle-
tulul individual implica pe acea de spatiu, IntocmaT cum no-
tiunea sufletuluT colectiv al societatiT implica distantiarea in
spatiii a membrilor sufletestr carT o compun. Sufletul ome-
nesc, precum afirma Th. Ribot, nu este de cat coordonatiu-
nea diferitelor elemente sufletestI maT inferiOre, un produs al
evolutiunel. Ca atare luT nu i se pote atribui unitatea si in-
divizibilitatea, de cat in sens metaforic. In realitate stiinta ni-1
arata ca divisibil si prin urmare compatibil cu notiunea de spatiu.

IV.Iata dar un punct castigat pentru stiinta : compatibilita-

tea intre notiunea de suflet si notiunea extensiunif sau a spa-
tiuluT stiintific. Ne va intreba insd cineva acum : s'a resolvat
prin acesta marile probleme earl au agitat de secolt omenirea,

www.dacoromanica.ro
144 C. R. MOTRIJ

a raportuluT dintre suflet $i corp, a natureT sufletulul, a leg&

turei intre om §i Divinitate, etc., etc. ? Vom respunde, de si-
gur nu. Fie-care progres facut in §tiinta nu are de scop sa
stramute pe o alta bazd gandirea omenesca. Adeverurile §tiin-
tifice sa cucetesc treptat §i de cele maT adese orT incomplecte.
Viitorul le complecteza §i adaoga rang dinsele altele. Solu-
tiunea pe care aceste adeverurT o prepara vine insa numai in urmd
§i maT tot-de-una de aka naturd de cum a fost banuiq.Cine
pote §ti de pe acum, la ce solutiune va contribui noua cunw
tinta despre extensiunea sufletului ? Asti. -zi ea pare a fi o nimi-
chore a idealismului ; un sprijin adus doctrineT spiritiste, care
crede in exteriorisarea sufletuluT in afara de corp, etc. ; dar
fi-va tot ast-fel Si maT tarzid ? Cand legile rotatiuneT parnen-
tului in jurul sorelui au fost descoperite, ele aparead pentru
multi ca o cauza ce va contribui sd umilesca faptura ome-
nesca, sa-i rapesca din suflet aspiratiunile ideale pe care le
avea inainte, cand se credea ca ocupa centrul universului $i I

cu tote acestea adeveratul idealism n'a Inceput de cat dupd

ce noul adever a fost popularisat. $i a§a se intampla cu maT
tote cunoOntele §tiintifice. In primul moment ele agar alt-fel
de cum Sint maT tarzid, cand sint complecte si sistematisate.
De acea, Inca odatd, studiul de fata nu sprijind nicT o so-
lutiune filosofica ; pe cea materialists maT putin Inca de cat pe
cea idealista. Cad idealismulul ldrgirea conceptiund de su-
flet prin notiunea de spatialitate, IT aduce, in mod indirect, un
profit. Prin acesta largire cunoOnta nostra asupra sufletulul
intra intr'o faza maT positiva de cum era pend acum. Ipotesa
spiritualista definea sufletulul numai prin negatiuni, in scop de
a-1 opune materiel. Sufletul era, indivisibil,pentru a nu fi di-
visibil ca materia ; simplu, pentru a nu fi compu.s si deci
schimbatOr $i expus la mode ; identic cu sine insuAfiind-ca
alt-fel n'ar fi fost opus materiel. Cu Inlaturarea acesteT doc-
trine, abisul intre suflet si materie dispare $i sd deschide cale
uneT largi conceptiuni moniste. In acesta directiune idealismul
nu pate de cat sd profite. Doctrina spiritualistd era pentru din-
sul un obstacol, sail, in ori ce caz, o prietenie compromitatore.
B-->j<-1

www.dacoromanica.ro
 . r I '

46,/
. 7"."
fir E

4 . . .
., ... ..:
.. V !
k'L,'-e.r. fl,
jo. I.
dt 174k f., A
i .0 .
i ' 41 E
- 4_
7
- t .

.:,,,

. tir . co'
,.
lit
,
, .

,
Y r141','
6.!

. ,
..,

r.
1
A

igr4 4 .1
ftbi.
;:\
www.dacoromanica.ro
A.=
= 41, r
2
, ti

0
ftra