Relaţii interpersonale.

Strategii de autoapărare

Asertivitatea nu funcţionează întotdeauna şi „celălalt” s-ar putea să reacţioneze agresiv. În astfel de situaţii,
dacă nu merge „cu frumosul” e mai bine să nu insistăm şi să recurgem la comportamentele de autoapărare.

1. Tehnica discului defect

Atunci când avem de-a face cu o persoană care ne desconsideră şi nu este deloc dispusă să ia în
considerare punctul nostru de vedere asupra problemei, cea mai bună soluţie este să renunţăm la explicaţii,
argumente şi să spunem categoric şi scurt „nu”. Important este să nu cedăm pe parcurs şi să nu devenim
agresivi. Important este să ne păstrăm calmul şi răspunsul scurt şi hotărât.

2. Ignorarea selectivă
Această tehnică e foarte bună atunci când cineva vă chinuie la nesfârşit cu lamentările şi văicărerile sale,
deşi nu face nimic să şi le rezolve. Adică, aţi încercat s-o ajutaţi dar niciodată nu v-a urmat sfaturile şi nici nu
a încercat să depăşească momentele respective iar acum pur si simplu „vă termină” .
Soluţia este lipsa reacţiilor pentru acele subiecte. Adică vorbiţi, discutaţi cu persoana respectivă dar de
fiecare dată când începe cu lamentările, o ignoraţi şi astfel nu mai obţine ceea ce vrea, nu mai poate „face
pe victima”. Nu recurgem la această tehnică decât după ce în mod clar ne-am exprimat punctul de vedere şi
după ce-am „avertizat” persoana respectivă că o s-o ignorăm dacă mai aduce vorba despre acel subiect.

3. Potolirea mâniei
Dacă se încing spiritele într-o discuţie şi vedeţi că nu ajungeţi nicăieri e mai bine să luaţi o pauză. „Ne-am
aprins amândoi şi nu cred că ajungem nicăieri dacă suntem nervoşi. Hai să încheiem aici discuţia asta şi să o
reluăm după ce ne calmăm puţin. Eu nu pot şi nici nu vreau să discutăm în astfel de condiţii”.

4. Disocierea aspectelor
De multe ori oamenii confundă anumite aspecte. De exemplu, cineva apropiat ar putea spune „dacă ai
ţine cu adevărat la mine, m-ai ajuta să rezolv problema asta”. În astfel de dituaţii e bine să lămurim si să
separăm cele două lucruri „ţin la tine, doar că de data aceasta nu te pot ajuta şi cred că-i mai bine să te
descurci singur”.

5. Acceptarea vinovăţiei
Când cineva care la un moment dat ne-a ajutat sau faţă de care ne simţim datori, ne cere ajutorul ne
simţim vinovaţi şi obligaţi să-i ajutăm chiar dacă e împotriva intereselor noastre. În astfel de situaţii trebuie
să învăţăm să ne acceptăm acest sentiment de vinovăţie şi mai ales, că nu putem mulţumi pe toată lumea
tot timpul. „Îţi mulţumesc şi îţi sunt recunoscător pentru ajutorul dat atunci dar chiar nu te pot ajuta de data
asta. Îmi pare rău”.

6. Scuzele
În unele situaţii (atunci când greşim ceva intenţionat sau neintenţionat) este bine să ne cerem iertare.
Nu trebuie însă să exagerăm şi să ne cerem scuze mereu, pentru orice sau să acceptăm să fim complet
criticaţi din cauza unei singure greşeli.
 7. „Am să-ţi transmit eu”
Primul impuls este să spunem mereu „Da” atunci când cineva ne face o solicitare şi nu ne lăsăm nici o
portiţă de scăpare. Pentru a evita astfel de situaţii, când facem ceva doar din obligaţie e mai bine să învăţăm
să răspundem tot timpul cu „trebuie să îmi verific agenda”, „trebuie să văd dacă pot”, „o să revin”, „te
sun/anunţ eu în 2 h sau mîine”.