MINISTERUL EDUCAŢIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova

Facultatea „Drept”

Referat la tema:
DESFĂŞURAREA URMĂRIRII PENALE

A efectuat:

Romanciuc Rodica
Grupa 4DFR

A verificat:

E. Guțanu

Chişinău 2017
 CUPRINS

1. Întroducere …. 3

2. Punerea în mișcare a acțiunii penale. …. 3

3. Punerea sub învinuire …. 5

4. Înaintarea acuzării …. 5

5. Schimbarea și completarea acuzării …. 6

6. Scoaterea persoanei de sub urmărirea penală …. 6

7. Incetarea urmăririi penale …. 7

8. Clasarea cazurilor penale …. 8

9. Temeiurile, modul și termenul de suspendare a urmăririi penale …. 8

10.Reluarea urmăririi penale …. 9

11.Redeschiderea urmăririi penale …. 10

12.Bibliografie …. 12
Întroducere.

Desfasurarea urmaririi penale presupune efectuarea tuturor actelor

procesuale si procedurale necesare pentru realizarea obiectului urmaririi, motiv
pentru care majoritatea activitatilor se concentreaza in jurul strangerii si
administrarii probelor referitoare la existenta infractiunii, la identificarea
faptuitorului si la stabilirea raspunderii acestuia, in asa fel incat sa se poata decide
daca este sau nu cazul sa fie trimis in judecata.

Pentru a putea dispune începerea urmăririi penale si, implicit declansarea

procesului penal, organele judiciare trebuie să fie încunoștințate despre săvârșirea
infracțiunii, prin unul din modurile de sesizare prevăzute de lege.

Modurile de sesizare a organelor de urmărire penală pot fi definite ca acele

mijloace prin care organul de urmărire penală ia cunostintă în conditiile legii,
despre săvârsirea unei infractiuni, determinând obligația acestuia de a se pronunța
cu privire la începerea urmăririi penale referitoare la acea infracțiune. Astfel
organele de urmărire penală sunt sesizate prin:
- plângere,
- plângere prealabilă, denunt
- sau se pot sesiza din oficiu

Punerea in miscare a actiunii penale

Daca in cauza exista temeiuri pentru punerea in miscare a actiunii penale,

organul de cercetare penala face propuneri in acest sens prin intermediul unui
referat care se inainteaza spre rezolvare procurorului.

Pentru a se pune in miscare actiunea penala trebuie intrunite cumulativ

urmatoarele conditii:

- faptuitorul este cunoscut

 - exista probe sau indicii temeinice care justifica tragerea la raspundere
penala a celui fata de care se efectueaza urmarirea penala

- nu exista vreunul din cazurile prev. de art. 10 Cod procedura penala care
impiedica punerea in miscare a actiunii penale.

Organul de urmărire penală efectuează acţiunile de urmărire penală în

strictă conformitate cu prevederile codului de procedură penală şi numai după
pornirea urmăririi penale, cu excepţia acţiunilor prevăzute în art.118 (cercetare la
faţa locului) şi în art.130 (percheziţia corporală sau ridicarea), care pot fi efectuate
şi pînă la pornirea urmăririi.
Orice acţiune de urmărire penală în incinta unei unităţi publice sau private se
poate efectua doar cu consimţămîntul conducerii sau al proprietarului acestei
unităţi ori cu autorizaţia procurorului, iar în cazurile prevăzute de codul de
procedură penală cu autorizaţia judecătorului de instrucţie.
Cercetarea, percheziţia, ridicarea de obiecte şi alte acţiuni procesuale la
domiciliu pot fi efectuate doar cu consimţămîntul persoanei domiciliate la adresa
respectivă sau cu autorizaţia respectivă.
În cazul infracţiunilor flagrante, consimţămîntul sau autorizaţia nu sînt necesare,
însă despre efectuarea acţiunilor respective este informat imediat, dar nu mai tîrziu
de 24 de ore, procurorul sau, după caz, judecătorul de instrucţie care urma să dea
autorizaţia respectivă.
Acţiunile de urmărire penală la sediile reprezentanţelor diplomatice şi
instituţiilor asimilate acestora, precum şi în clădirile în care locuiesc membrii
acestor reprezentanţe şi instituţii asimilate lor şi familiile lor, se pot efectua numai
de către procuror şi numai la cererea sau cu consimţămîntul statului străin,
exprimate de şeful reprezentanţei diplomatice ori de conducătorul instituţiei
asimilate reprezentanţei diplomatice şi în prezenţa acestora.
Consimţămîntul pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală în condiţiile
date se cere prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene
al Republicii Moldova şi aceste acţiuni se efectuează în prezenţa unui reprezentant
al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova.

1. Punerea sub învinuire

Dacă, după examinarea raportului organului de urmărire penală şi a materialelor

cauzei, procurorul consideră că probele acumulate sînt concludente şi suficiente, el
emite o ordonanţă de punere sub învinuire a persoanei.
Ordonanţa de punere sub învinuire trebuie să cuprindă: data şi locul întocmirii;
de către cine a fost întocmită; numele, prenumele, ziua, luna, anul şi locul naşterii
persoanei puse sub învinuire, precum şi alte date despre persoană care au
importanţă juridică în cauză; formularea învinuirii cu indicarea datei, locului,
mijloacelor şi modului de săvîrşire a infracţiunii şi consecinţele ei, caracterului
vinei, motivelor şi semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei,
circumstanţelor în virtutea cărora infracţiunea nu a fost consumată în cazul
pregătirii sau tentativei de infracţiune, menţiunea despre punerea persoanei
respective sub învinuire în calitate de învinuit în această cauză conform articolului,
alineatului şi literei articolului din Codul penal care prevăd răspunderea pentru
infracţiunea comisă.
În cazul în care învinuitul este tras la răspundere pentru săvîrşirea mai multor
infracţiuni care urmează a fi încadrate juridic în baza diferitelor articole, alineate
sau litere ale articolului din Codul penal, în ordonanţă se arată care anume
infracţiuni au fost săvîrşite şi articolele, alineatele sau literele articolelor care
prevăd răspunderea pentru aceste infracţiuni.

2. Înaintarea acuzării

Înaintarea acuzării învinuitului se va face de către procuror în prezenţa

avocatului în decurs de 48 de ore din momentul emiterii ordonanţei de punere sub
învinuire, dar nu mai tîrziu de ziua în care învinuitul s-a prezentat sau a fost adus în
mod silit.
Procurorul, după stabilirea identităţii învinuitului, îi aduce la cunoştinţă
ordonanţa de punere sub învinuire şi îi explică conţinutul ei. Aceste acţiuni se
atestă cu semnăturile procurorului, învinuitului, avocatului şi ale altor persoane
care participă la această acţiune procesuală, aplicate pe ordonanţa de punere sub
învinuire, indicîndu-se data şi ora punerii sub învinuire.
După înaintarea acuzării, procurorul îi va explica învinuitului drepturile şi
obligaţiile acestuia prevăzute în art.66 CPP. Învinuitului i se înmînează copia de pe
ordonanţa de punere sub învinuire şi informaţia în scris privind drepturile şi
obligaţiile lui.

3. Schimbarea şi completarea acuzării

Dacă, în cursul urmăririi penale, apar temeiuri pentru schimbarea sau

completarea acuzării înaintate învinuitului, procurorul este obligat să înainteze
învinuitului o nouă acuzare sau să o completeze pe cea anterioară în conformitate
cu prevederile articolelor respective din prezentul cod.
Dacă, în cursul urmăririi penale, învinuirea înaintată nu s-a confirmat într-o
anumită parte a ei, procurorul dispune scoaterea persoanei de sub urmărirea penală
în privinţa acestui capăt de învinuire.

4. Scoaterea persoanei de sub urmărirea penală

Scoaterea persoanei de sub urmărirea penală are loc în cazul în care:

a). se constată că fapta nu a fost săvîrşită de bănuit sau învinuit
b). în cazurile prevăzute în art.275 pct.1)-3) şi anume:
- nu există faptul infracţiunii;
- fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune;
- fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, cu excepţia cazurilor cînd infracţiunea
a fost săvîrşită de o persoană juridică;
b). precum şi dacă există cel puţin una din cauzele, prevăzute în art.35 din Codul
penal, care înlătură caracterul penal al faptei, şi anume:
- legitima apărare;
- reţinerea infractorului;
- starea de extremă necesitate;
- constrîngerea fizică sau psihică;
- riscul întemeiat;
Persoana poate fi scoasă de sub urmărirea penală integral sau numai cu privire la
un capăt de învinuire.

5. Încetarea urmăririi penale

Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile prevăzute în art.275, precum şi în

cazul în care se constată că:
1) plîngerea prealabilă a fost retrasă de către partea vătămată sau părţile s-au
împăcat
– în cazurile în care urmărirea penală poate fi pornită numai în baza plîngerii
prealabile sau legea penală permite împăcarea;
2) există cel puţin una dintre cauzele sau unul dintre cazurile prevăzute la art.35 şi
53 din Codul penal;
3) persoana nu a atins vîrsta la care poate fi trasă la răspundere penală;
4) persoana a săvîrşit o faptă prejudiciabilă fiind în stare de iresponsabilitate şi nu
este necesară aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical;
5) există o hotărîre definitivă a organului de urmărire penală sau a instanţei în
legătură cu aceeaşi acuzaţie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi
penale pe aceleaşi temeiuri.
În cazurile în care fapta bănuitului, învinuitului constituie o contravenţie
administrativă, urmărirea penală încetează. Încetarea urmăririi penale are loc în
orice moment al urmăririi penale, dacă se constată existenţa temeiurilor prevăzute
în alin.(1) şi (2), şi poate fi aplicată numai în privinţa unei persoane sau în privinţa
unei din fapte.

6. Clasarea cauzei penale

În cazul în care în cauză nu există învinuit şi a intervenit una din circumstanţele

prevăzute la art.275 alin.(1) pct.1)-3), procurorul, din oficiu sau la propunerea
organului de urmărire penală, prin ordonanţă motivată, dispune clasarea cauzei
penale.
Copia de pe ordonanţa de clasare a cauzei penale se înmînează persoanelor
interesate, explicîndu-li-se modul şi termenul de atac.

7. Temeiurile, modul şi termenele de suspendare a urmăririi penale

Urmărirea penală se suspendă în cazurile în care există unul din următoarele
temeiuri care împiedică continuarea şi terminarea ei:
1) învinuitul a dispărut, sustrăgîndu-se de la urmărirea penală sau judecată, ori
locul aflării lui nu este stabilit;
2) nu este identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire;
3) în caz de refuz privind lipsirea persoanei de imunitate sau în caz de refuz de
extrădare a persoanei de către un stat străin, dacă urmărirea penală nu poate fi
terminată în lipsa acestei persoane;
4) învinuitul s-a îmbolnăvit de o boală psihică sau de o altă boală gravă, care îl
împiedică sa ia parte la procesul penal, atestată printr-o concluzie medico-legală a
unei instituţii medicale de stat.
În cazul în care se constată unul din temeiurile specificate la alin.(1), organul
de urmărire penală înaintează procurorului propunerile sale împreună cu dosarul.
Procurorul va dispune, printr-o ordonanţă motivată, suspendarea urmăririi penale.
 Dacă în cauză sînt puse sub învinuire două sau mai multe persoane, iar
temeiurile pentru suspendarea urmăririi penale nu se referă la toţi învinuiţii,
procurorul este în drept să disjungă cauza într-o procedură separată şi să suspende
urmărirea penală în privinţa unor învinuiţi sau să suspende urmărirea în întreaga
cauză penală, în cazul în care urmărirea penală nu poate fi continuată fără
participarea tuturor învinuiţilor.

8. Reluarea urmăririi penale

Este actul procesual ce constă în reluarea urmăririi penale în cazul în care:

- a încetat cauza de suspendare a acesteia, s-a dispus restituirea cauzei de către

instanța de judecată în vederea refacerii urmăririi penale, s-a dispus
redeschiderea urmăririi penale;
- nu a intervenit vreunul dintre cazurile care împiedică punerea în mișcare a
acțiunii penale sau exercitarea acesteia,

Reluarea urmăririi penale după suspendare

Se dispune de procuror prin ordonanță în cazul în care constată, pe baza unei

expertize medico-legale, că starea de sănătate a învinuitului sau inculpatului îi
permite acestuia să participe la procesul penal.

Restituirea cauzei de instanta de judecată în vederea refacerii urmaririi penale

Instanța de judecată dispune, prin sentintă, restituirea cauzei la procuror în vederea

refacerii urmăririi penale:
- în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la competența materială sau
personală, când se constată, înainte de terminarea cercetării judecătorești, că
 în cauza supusă judecății s-a efectuat urmărirea penală de un alt organ decât
cel competent;
Cauza nu se restituie în situația în care constatarea are loc după începerea
dezbaterilor sau când instanța, în urma cercetării judecătorești, schimbă încadrarea
juridică a faptei într-o altă infracțiune pentru care cercetarea penală ar fi revenit
altui organ de cercetare;

în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la sesizarea instanței, prezența

învinuitului sau inculpatului și asistarea acestuia de apărător.

În cazurile în care dispune restituirea, instanța se pronunță și asupra măsurilor

preventive, asupra măsurilor de siguranță a obligării la tratament medical sau a
internării medicale, precum și asupra măsurilor asiguratorii.

Hotărârea prin care se dispune restituirea poate fi atacată cu recurs de către

procuror și de orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre, în
termen de 3 zile de la pronunțare, pentru cei prezenți și de la comunicare, pentru
cei în lipsă.
Dosarul este trimis procurorului imediat după rămânerea definitivă a hotărârii la
prima instanță sau în cel mult 3 zile de la pronunțarea hotărârii de către instanța de
recurs.

9. Redeschiderea urmăririi penale

Este cazul de reluare a urmăririi penale incident în situația în care, după ce s-a
dispus o soluție de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi
penale, se constată că nu a existat cazul care a determinat luarea acestor măsuri sau
că a dipărut împrejurarea pe care se întemeia încetarea sau scoaterea de sub
urmărire penală.
Constatarea lipsei impedimentelor la exercitarea acțiunii penale se poate face fie ca
urmare a plângerii formulate de partea vătămată sau de oricare persoană interesată
împotriva soluției procurorului, adresată procurorului ierarhic superior, fie din
oficiu, dacă s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, fie în cadrul controlului de
legalitate ce poate fi efectuat de procurorul ierarhic superior.
Redeschiderea urmăririi penale se dispune de
procuror prin ordonantă, cauza fiind trimisă organului de cercetare penală pentru
continuaqrea urmăririi penale din stadiul în care se afla la momentul dispunerii
soluției de încetare sau scoatere de sub urmărire penală, sau pastrată de procuror,
care continua efectuarea urmăririi penale.
De asemenea, redeschiderea urmăririi penale are loc în cazul în care judecătorul a
admis plângerea formulată de partea vătămată sau de orice persoană interesată
împotriva ordonanței, sau după caz, rezoluției procurorului de scoatere de sub
urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale ori de clasare și a trimis cauza
procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale.
BIBLIOGRAFIE:

1. Constituţia Republicii Moldova, 29 iulie 1994.

2. Codul de procedură penală al Republicii Moldova, actualizat la 10.09.2015.

3. Legea Republicii Moldova privind organizarea judecătorească, nr.514-XIII

din 06.07.1995.

4. Apetrei M., Drept procesual penal, Bucureşti, 1998.

5. Dolea, Dm. Roman, T. Vîzdoagă, V. Rotaru, A. Cerbu, S. Ursu, R. Botezatu,

V. Şterbeţ, E. Erjiu. Codul de procedură penală. Comentariu, Cartier juridic.
2005

6. Mateuţ Gh., Tratat de drept procesual penal, Bucureşti , 1999.

7. Neagu I., Tratat de procedură penală, Bucureşti, 1997.

8. Nictoreanu Gh., Apetrei M., Nae L., Paraschiv C., Dumitru A. Drept
procesual penal. Bucureşti, 1996.

9. Pintea A., Drept procesual penal, Bucureşti, 2002.

10.Volonciu N., Tratat de procedură penală, Vol. II, Bucureşti, 1997.