GHID

PENTRU ELABORAREA MANUALULUI

CALITĂŢII

-1-
 CUPRINS

Pag.

1. Memoriu de prezentare ……………………………………………………………….. 1

2. Terminologie, definiţii, notaţii, şi prescurtări referitoare la calitate .............................. 2
3. Declaraţia conducerii ..................................................................................................... 5
4. Politica de calitate şi obiectivele generale ..................................................................... 6
4.1. Politica de calitate ........................................................................................ 6
4.2. Obiectivele calităţii ...................................................................................... 6
5. Manualul calităţii ........................................................................................................... 7
5.1. Obiectul şi domeniul de aplicare al manualului calităţii.............................. 7
5.2. Gestionarea manualului calităţii ................................................................. .7
5.3. Aviz de modificare ...................................................................................... 8
5.4. Arhivarea manualului calităţii ..................................................................... 8
6. Prezentarea societăţii comerciale .................................................................................. 9
6.1. Identificarea ................................................................................................. 9
6.2. Domenii de activitate ................................................................................. . 9
6.3. Structura organizatorica .............................................................................. .9
6.3.1. Organigrama ...................................................................................10
6.3.2. Funcţii şi responsabilităţi ale personalului în ce priveşte calitatea .10
6.3.3. Instruirea profesionala ....................................................................15
6.4. Utilaje utilizate ...........................................................................................15
6.4.1. Inventarul utilajelor ........................................................................15
6.4.2. Operaţii de întreţinere a utilajelor ...................................................15
6.4.3. Deficienţe posibile şi posibilităţi de remediere ..............................16
6.5. Echipamente de încercare, măsurare şi control utilizate ............................16
6.5.1. Inventarul echipamentelor de încercare, de măsură şi control .......16
6.5.2. Gestionarea mijloacelor de măsură, control şi încercare ................16
6.5.3. Etalonarea şi verificarea .................................................................16
7. Consideraţii asupra costurilor calităţii ..........................................................................17
7.1. Costurile de producţie legate de calitate .....................................................17
7.2. Costuri de asigurarea externă a calităţii .....................................................17
8. Calitatea şi piaţa ...........................................................................................................18
8.1. Studiu de piaţa (marketing).........................................................................18
8.2. Cerere de ofertă ..........................................................................................18
8.3. Decizia de programare ...............................................................................19
8.3.1. Decizii de cercetare ........................................................................19
8.3.2. Investiţii necesare ...........................................................................19
8.3.3. Lansări în fabricaţie ........................................................................19
9. Elaborarea documentelor, concepţie şi definire a produsului ......................................19
9.1. Acţiuni pregătitoare referitoare la solicitări şi exigenţe .............................19
9.2. Elaborarea documentelor de concepţie şi definire .....................................20
9.3. Omologarea ................................................................................................21
9.3.1. Omologarea interna a produsului ...................................................21
9.3.2. Omologarea externă .......................................................................21
9.3.3. Reomologarea ................................................................................22
9.4. Revederea concepţiei .................................................................................22

-2-
 Pag.

10. Aprovizionarea ............................................................................................................22

10.1. Cerinţe şi exigenţe contractuale .................................................................22
10.2. Selecţia şi alegerea furnizorilor ............................................................... .23
10.3. Comanda de aprovizionare ........................................................................23
10.4. Verificarea şi controlul intrării. Recepţie ...................................................23
10.5. Aprovizionarea societăţii comerciale de către client ..................................23
11. Producţie ..................................................................................................................... .24
11.1. Relaţia funcţiei producţiei cu celelalte funcţii ale întreprinderii ................24
12. Controlul de calitate .....................................................................................................24
12.1. Documente generale ...................................................................................24
12.2. Documente specifice ..................................................................................25
12.3. Documente de înregistrare a rezultatelor ...................................................26
12.4. Graficul de control şi supraveghere ...........................................................26
12.5. Marca de control şi calificarea operaţiilor .................................................26
12.6. Autocontrolul .............................................................................................26
12.7. Decizia modificărilor .................................................................................26
12.8. Supravegherea produsului înaintea acceptării lui definitive ......................26
12.9. Acceptarea de către client ..........................................................................27
12.9.1. Modalităţi de prezentare ................................................................27
12.10. Tratarea neconformităţilor .........................................................................27
12.11. Trasabilitatea produsului ...........................................................................28
13.11.1. Responsabilităţi în privinţa stabilirii trasabilităţii produsului .....28
13. Manipulare, protecţie, conservare, ambalare, stocare, transport ...............................29
13.1. Manipulare, stocare, depozitare ................................................................29
13.2. Protecţie, conservare, ambalare .............................................................. ..29
13.3. Identificare, marcare , etichetare ...............................................................29
13.4. Expediere, transport ...................................................................................29
13.5. Documente de însoţire ...............................................................................30
14. Punere la dispoziţie, utilizare, securitate .....................................................................30
14.1. Dispoziţii de inviolabilitate .......................................................................30
14.2. Securitatea relativă la produs şi responsabilitatea privind daunele aduse
de produse..................................................................................................30
15.Auditul calităţii ............................................................................................................31
15.1. Procedura de auditare ...............................................................................31
15.2. Pregătirea auditului ...................................................................................31
15.3. Efectuarea auditului ..................................................................................32
15.4. Urmărirea auditului ................................................................................ ..33
16.Lista de proceduri generale, specifice, operaţionale şi planuri de control ...................34
16.1. Proceduri generale.....................................................................................34
16.2. Proceduri specifice ....................................................................................34
16.3. Planuri de control de calitate, verificări şi încercări .................................35

-3-
 1. MEMORIU DE PREZENTARE

Unul dintre factorii care contribuie la realizarea performanţelor unei organizaţii este
calitatea produselor sau serviciilor sale.
În ultimii ani există o tendinţa de creştere a exigenţei clienţilor în ce priveşte calitatea,
fapt ce determinată o preocupare mai accentuată pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii,
atingerea unei calităţi maxime şi menţinerea acesteia.
Produsele sau serviciile trebuie să satisfacă cerinţele sau nevoile utilizatorilor, acestea
fiind prezentate sub forma specificaţiilor tehnice (în special).
Garantarea satisfacerii nevoilor clientului nu poate fi realizată însă numai de specificaţiile
tehnice, din cauza deficienţelor care pot să apară în sistemul de producţie sau servicii.
În acest sens se pune problema realizări unui altfel de sistem, care să poată da încredere
în calitatea produselor. Sistemul de management al calităţii(SMC) trebuie înţeles ca un ansamblu
de structuri organizatorice, responsabilităţi, proceduri, resurse necesare pentru implementarea
conducerii calităţii. Acest sistem trebuie să fie astfel ales încât să fie bine înţeles, eficace,
produsele şi serviciile să satisfacă aşteptările clienţilor, punând accentul pe prevenirea şi nu pe
detectarea problemelor după apariţia lor.
Pentru comercializarea eficientă a produselor sale, organizaţia (întreprinderea) trebuie să
atingă următoarele obiective:
 Să realizeze şi să menţină calitatea efectivă a produselor sau serviciilor sale pentru a
satisface în permanenţă nevoile exprimate sau implicite ale clientului;
 Să dea încredere propriei conduceri că este atinsă şi menţinută calitatea propusă;
 Să dea încredere beneficiarului că este atinsă calitatea propusă pentru producţia livrată
sau serviciul furnizat.
Manualul calităţii este documentul principal utilizat în proiectarea şi implementarea
sistemului calităţii. Scopul manualului calităţii este de a furniza o descriere adecvată a sistemului
de conducere a calităţii servind totodată ca referinţă permanentă în implementarea şi menţinerea
sistemului de management al calităţii.
Lucrarea de faţă se constituie ca un ghid cadru, destinat să îndrume societăţile în
proiectarea şi implementarea sistemelor proprii ale calităţii şi să sistematizeze modul de
elaborare a manualului calităţii, care descrie elementele şi funcţionarea acestui sistem.
Întrucât fiecare societate are forma sa proprie de organizare, sistemele calităţii pe care
acestea le vor aplica vor conţine elemente specifice.
Aplicarea corectă a sistemului de management al calităţii se realizează pe baza
manualului calităţii şi a procedurilor specifice. Ghidul care se prezintă, aduce propuneri, sugestii
referitoare la conţinutul şi modul de întocmire a manualului calităţii.
Elaboratorul manualului propriu poate da formulări proprii, obiectivele, declaraţiile,
responsabilităţile, procedeele, procedurile, planurile de calitate, cât şi modul de organizare fiind
specifice pentru societatea comercială respectivă. Având în vedere activitatea specifică de
elaborare a manualelor calităţii şi implementare a sistemelor de management, îmbunătăţirea
conţinutului reprezintă o practică continuă şi absolut necesară.

-4-
 2. TERMINOLOGIE, DEFINIŢII, NOTAŢII ŞI PRESCURTARI

REFERITOARE LA CALITATE

2.1. Terminologie şi definiţii

Calitatea - Ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi
conferă acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.
Clasa de calitate - Indicatorul de ierarhizare referitor la proprietăţile sau caracteristicile
care acoperă diferite ansambluri sau necesităţii pentru produsele sau serviciile destinate aceleaşi
utilizări.
Politica în domeniul calităţii - Orientările şi obiectivele generale ale unei organizaţii în
ceea ce priveşte calitatea, aşa cum sunt ele exprimate de către conducerea organizaţiei.
Conducerea furnizorului, cu privire la calitate, trebuie să-şi definească şi stabilească în scris
politica, obiectivele şi angajamentele. Conducerea trebuie să asigure că aceasta politică este
inclusă şi menţinută operaţională la toate nivelele organizaţiei.
Conducerea calităţii - Aspectul funcţiei generale de conducere care determină şi
implementează politica în domeniul calităţii
Asigurarea calităţii - Ansamblul de acţiuni planificate şi sistematice, necesare pentru a
de încrederea corespunzătoare că un produs sau serviciu va satisface cerinţele de calitate
specificate.
Controlul calităţii - Tehnicile şi activităţile cu caracter operaţional utilizate pentru
îndeplinirea cerinţelor referitoare la calitate.
Planul calităţii - Document referitor la un proces, serviciu, contract, sau proiect, care
enunţă practicile, resursele şi secvenţele de activităţi legate de calitate.
Auditul calităţii - Examinarea sistematică şi independentă în vederea determinării dacă
activităţile şi rezultatele privind calitatea satisfac dispoziţiile prestabilite şi dacă aceste dispoziţii
sunt implementate în mod eficient şi sunt apte de a atinge obiectivele.
Supravegherea calităţii - Urmărirea şi verificarea continuă a stadiului procedurilor,
metodelor, condiţiilor de execuţie, proceselor şi serviciilor şi analiza rezultatelor înregistrate prin
comparaţie cu referinţele în vederea asigurării ca cerinţele de calitate specificate vor fi
îndeplinite.
Fiabilitatea - Caracteristica unui produs de a îndeplini o funcţie cerută, în condiţii şi
pentru o durată de timp dată.
Trasabilitatea - Aptitudinea de a găsi istoricul, utilizarea sau localizarea unui produs sau
activităţi, a unor produse sau activităţi similare folosind înregistrări de identificare.
Necomformitate - Nesatisfacerea cerinţelor specificate.
Defect - Nesatisfacerea cerinţelor de utilizare prevăzute.
Inspecţia - Activitatea de măsurare, examinare, încercare a uneia sau mai multor
caracteristici ale unui produs sau serviciu şi compararea acestora cu cerinţele specificate în
vederea determinării conformităţii lor.
Specificaţia - Document care prescrie cerinţele la care produsul sau serviciul trebuie să
se conformeze.
Derogarea (înaintea fabricaţiei) - Autorizaţia scrisă, înainte de realizarea unui produs
sau de prestarea unui serviciu, de abaterea de la cerinţele specificate pentru o cantitate sau o
durată de timp.
Derogarea (după fabricaţiei) - Autorizaţie scrisă, după realizarea sau livrarea unei
cantităţi de produse sau stocuri deja realizate, dar care nu sunt conform cu cerinţele specificate.
Procedură - Document care specifică scopul şi natura unor activităţi, acţiunile care
trebuiesc întreprinse, persoanele care trebuie să le îndeplinească, locul, timpul şi modul,
echipamentul şi documentaţia ce trebuiesc utilizate, modul de control al acestei activităţi.
-5-
 Punct de control - Un loc de muncă în ciclul de producţie în care se efectuează
controale, de către persoane care au responsabilitatea de a determina acceptabilitatea produselor
sau a serviciilor şi de a înregistra datele de control de calitate, verificări şi încercări.
Manualul calităţii - Este un ansamblu de documente care vizează a se face cunoscută
calitatea produsului şi care precizează metodele şi căile de urmat prin care organizaţia realizează
obiectivele sale în materie de calitate. Manualul calităţii este documentul principal utilizat pentru
proiectarea şi implementarea sistemului calităţii.
Sistemul de management al calităţii (SMC) – Sistemul este ansamblu format din
structura organizatorică, responsabilităţi, proceduri, procedee şi resurse necesare pentru
implementarea politicii calităţii.
Sistemul calităţii trebuie să acţioneze astfel încât:
 Sistemul să fie bine înţeles şi eficace;
 Produsele si serviciile să satisfacă aşteptările clientului;
 Se pune accentul pe problema prevenirii mai degrabă decât pe detectarea problemelor
după apariţia lor.
Furnizorul trebuie să stabilească şi să menţină un sistem al calităţii care să asigure că
produsul corespunde cerinţelor specificate.
Activităţile pentru organizarea sistemului de management al calităţii:
a) elaborarea planurilor calităţii şi a unui manual al calităţii
b) identificarea şi procurarea tuturor mijloacelor de verificare, a procedeelor,
echipamentelor de control, dispozitivelor şi mijloacelor de producţie care sunt
necesare pentru a atinge calitatea cerută;
c) aducerea la zi a tehnicilor de control a calităţii, de inspecţii şi încercării, inclusiv
dezvoltarea de noi metode şi aparatură,
d) identificarea tuturor cerinţelor în domeniul măsurărilor care depăşesc posibilităţile
cunoscute;
e) precizarea standardelor de acceptare pentru toate caracteristicile şi cerinţele, inclusiv
cele care comportă un element subiectiv;
f) compatibilitatea proiectului cu procesele fabricaţiei, montajul, procedurile de
inspecţie şi încercările şi documentaţia aplicabilă;
g) identificarea şi elaborarea înregistrărilor privind calitatea.
Marca de control - Are ca obiect de a atesta execuţia unei operaţii de control (inspecţie),
fiind o materializare a deciziei luate, cu posibilitatea de identificare a întreprinderii şi autorului
marcajului.
Marca de identificare a operatorului - Are ca obiect de a atesta că o operaţie a fost
efectuata de către un anume operator, calificat, cu posibilitatea de a identifica întreprinderea şi
autorul marcajului.
Dosar de omologare a produsului - Cuprinde totalitatea documentelor necesare a fi
prezentate pentru omologarea produsului.
Dosar de fabricaţie al produsului - Cuprinde totalitatea documentelor necesare pentru
buna desfăşurare a procesului de fabricaţie a produsului.
Document normativ - Document care dă reguli, linii directoare sau caracteristici pentru
activităţi sau rezultatele lor. Expresia de „document normativ” este un termen generic, care
acoperă documentele ca: norme, specificaţii tehnice, regulamente şi reglementări. Se considera
ca „document” orice suport de informaţie împreună cu informaţia pe care o conţine.
Norma - Document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care
furnizează pentru utilizări comune şi repetate, reguli, linii directoare, rezultatele lor, garantând un
nivel de ordine optim intr-un contest dat.
Declaraţia de conformitate - Declaraţia făcută de furnizor, anunţând pe propria
răspundere, ca un produs, un proces sau un serviciu este conform unei norme sau altui document
normativ specific.

-6-
 Furnizor - Parte responsabilă pentru produs, proces sau serviciu care poate afirma că
asigurarea calităţii este aplicată. Aceasta definiţie se poate aplica la producători, distribuitori,
importatori, montori, prestatori de serviciu etc.
Certificarea conformităţii - Acţiunea unei terţe părţi demonstrând existenţa unei
încrederi adecvate că un produs, proces, serviciu identificat este conform cu standardul sau alt
document normativ.
Sistem de certificare - Sistem având propriile sale reguli de procedură şi conducerea
destinat să efectueze certificarea conformităţii.
Organism de certificare - Organism care conduce certificarea conformităţii.
Organism de inspecţie (pentru certificare) - Organism care execută servicii de
inspecţie în numele unui organism de certificare.
Certificat de competenţă - Document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare
indicând ca se asigură o încredere adecvată că o persoană numită este competentă pentru
efectuarea unor servicii specificate.
Solicitant (pentru certificare) - Persoana care urmăreşte obţinerea unui certificat de
competenţă din partea unui organism de certificare.
Autorizaţie (pentru certificare) - Document elaborat în conformitate cu regulile unui
sistem de certificare prin care un organism de certificare acordă unei persoane sau unei
organizaţii dreptul de a utiliza certificatul sau marca de conformitate pentru produsele sau
serviciile sau în acord regulile schemei de certificare relevant.
Marca de conformitate (pentru certificare) - Marca protejată, aplicată sau livrată
conform regulilor unui sistem de certificare ce indică cu un nivel suficient de încredere ca
produsul - procesul sau serviciu în cauză este conform standardului sau altor documente
normative specificate.
Încercare - Operaţia tehnică care constă în determinarea uneia sau mai multor
caracteristici ale unui produs, proces sau serviciu dat, conform unui mod de lucru specific.
Metodă de încercare - Procedură tehnica definită pentru realizarea unei încercări.
Raport de încercări - Document care prezintă rezultatele unor încercări şi alte informaţii
referitoare la acestea.

2.2. Notaţii şi prescurtări folosite

AC – asigurarea calităţii
CA – conducerea administrativă a societăţii comerciale
MC – manualul calităţii
MAC - manualul de asigurare a calităţii
SC - sistemul calităţii
SMC – sistemul de asigurare a calităţii
PC – programul de calitate
RAC –responsabilul cu asigurarea calitatii
PS – procedura de sistem
PG – procedură generală
Ps – procedură specifică
PO – procedură operaţională
I.L. – instrucţiune de lucru
S.C. – societate comercială
O – organizaţie

-7-
 3. DECLARAŢIE

S.C. _____________________ din cadrul _________________ şi-a stabilit propriu său

sistem de management al calitatii având ca scop îmbunătăţirea continua a calităţii produsului
___________ pentru a satisface cât mai bine cerinţele clienţilor săi.
Directorul unităţii conduce şi răspunde de întreaga activitate de implementare şi evoluţie
a sistemului calităţii din unitate împreună cu responsabilul de calitate şi compartimentul de
calitate, mobilizând în acest sens întregul personal.
Responsabilul de calitate va întocmi rapoarte trimestriale asupra stadiului implementării
sistemului calităţii, cu propuneri de acţiuni corective. De asemenea va asigura audituri interne
privind modul de implementare a „MANUALULUI CALITĂŢII” în cadrul activităţii unităţii la
nivelul tuturor compartimentelor.
Manualul calităţii este considerat un mijloc de lucru pentru stabilirea sarcinilor în vederea
implementării şi menţinerii sistemului calităţii în fabrică.
Manualul calităţii defineşte politica, obiectivele, angajamentele privind calitatea
impunând verificarea permanentă a compartimentului calitatea faptului că aceasta politică este
înţeleasă, implementată şi menţinută în toate activităţile.
Responsabilul de calitate are sarcina de a menţine la zi la un nivel corespunzător tehnic a
manualului calităţii precum şi de a educa personalul în vederea realizării sarcinilor de calitate ce
le revin.
Compartimentele funcţionale sunt responsabile de îndeplinirea sarcinilor ce le revin din
manualul de calitate.
Sistemul calităţii adoptat prin prezentul manual se va analiza trimestrial de conducerea
organizatiei în scopul de a se asigura că el este in continuare adecvat şi eficient.
Conducerea societăţii ia toate măsurile ce se impun ca responsabilii domeniilor supuse
auditului să iniţieze acţiuni corective, în timp util, pentru a remedia dificultăţile constatate în
timpul auditului.
Pentru a asigura o evoluţie a sistemului de management al calităţii şi a manualului
calităţii, acestea sunt supuse reviziilor periodice la intervale de minimum 3 ani şi ori de câte ori
se impune îmbunătăţirea sistemului calităţii.
Consiliul de administraţie are obligaţia de a acţiona astfel încât în S.C.
_________________ să se aplice efectiv prezentul manual în cadrul colectivelor de muncă.
Prevederile declaraţiei privind strategia calităţii în _____________________________
sunt obligatorii pentru tot personalul S.C.
Aspectele divergente privind calitatea, apărute între personalul cu atribuţii de asigurarea
calităţii şi personalul cu funcţii de conducere şi de execuţie sunt duse la cunoştinţă directorului
pentru rezolvarea finală.
Observaţiile referitoare la sistemul calităţii şi manualul calităţii trebuie să fie comunicate
în scris responsabilului de calitate ____________________, pentru a le analiza şi a pune în
discuţie eventualele modificări în conţinutul manualului calităţii sau în aplicarea sistemului de
management al calităţii în S.C.........

DIRECTOR,

-8-
 4. POLITICA REFERITOARE LA CALITATE ŞI OBIECTIVELE

GENERALE ALE S.C.

4.1. Politica referitoare la calitate

Existenţa şi dezvoltarea S.C. __________________ este dependentă de realizarea

permanentă a unor produse la nivelul de calitate stabilit cu costuri reduse.
Implementarea unui sistem de management al calităţii este un factor esenţial în obţinerea
unei calităţi corespunzătoare cerinţelor beneficiarilor.
Principiile generale ale sistemului calităţii au la bază standardele internaţionale la
asigurarea calităţii produselor .
Dezideratele de bază care definesc politica calităţii şi urmează a fi rezolvate sunt:
 perfecţionarea „clasei de calitate”, ca rezultat al unei previziuni şi programări
fundamentale, aceasta ducând la majorarea veniturilor S.C.;
 integrarea nivelului performanţei maxime în domeniu ”clasei de calitate”, astfel încât
fabrica să devină şi să fie recunoscută ca firmă de calitate, să deţină pe piaţă rol
conducător în domeniu său de activitate.
Manualul calităţii este folosit ca mijloc de solicitare a mobilizării fiecăruia dintre
angajaţii S.C. în realizarea obiectivelor calităţii.

4.2. Obiectivele calităţii

 asigurarea şi verificarea că beneficiarul primeşte produse care corespund necesităţilor
sale specificate prin clauze contractuale;
 asigurarea conformităţii produselor româneşti cu cerinţele standardelor, legilor şi
documentaţiilor specificate de client;
 asigurarea ridicării continue şi a menţinerii calităţii obţinute a produselor;
 dezvoltarea metodelor de lucru şi a activităţilor de rutină care să asigure atât calitatea
produsului, cât şi o folosire eficientă a mijloacelor umane şi materiale de care dispune
S.C.;
 identificarea dificultăţilor şi a abaterilor din sistemul calităţii şi soluţionarea lor;
 contribuţia la dezvoltarea conştiinţei pentru calitate şi satisfacţiei în rândurile angajaţilor.

-9-
 5. MANUALUL CALITAŢII
5.1. Obiect şi domeniul de aplicare al manualului calităţii

Manualul calităţii este un document care precizează dispoziţiile generale luate de S.C.
pentru a obţine şi asigura calitatea produselor sale.
Acest manual se aplică pentru produsul sau grupa de produse.
Manualul calităţii (MC) este legea internă a calităţii în S.C. . El conţine detalii suficiente
care să garanteze conducerii administrative şi beneficiarilor produselor S.C. că pe parcursul
desfăşurării activităţilor necesare fabricării produsului se păstrează nivelul de calitate impus.

5.2. Gestionarea manualului calităţii

Manualul calităţii este în gestiunea responsabilului de calitate numit de conducerea S.C..
Acesta are responsabilitatea pentru elaborarea, ţinerea la zi difuzarea şi arhivarea
manualului calităţii pentru produs.
Observaţie:
 Orice modificare sau revizuire se înscrie pe lista de revizuiri şi modificări.
 Modul de înscriere a capitolelor noi trebuie să fie acelaşi cu al celor deja elaborate;
 Se utilizează coduri de identificare a capitolelor noi şi acestea trebuie să aibă legături
coerente cu cele vechi şi să fie aprobate de persoanele desemnate;
 Se precizează data apariţiei primei ediţii şi a ediţiilor succesive ale manualului calităţii
sau a unor părţi din acesta şi datele revizuirilor şi modificărilor;
 Paginile sunt numerotate urmărindu-se evoluţia acestora;
 Se adaugă la manualul calităţii şi o listă a destinatarilor acestuia;
 Manualul calităţii se arhivează în scopul păstrării evoluţiei acestuia.
Se va indica locul şi modul de păstrare, durata arhivării şi accesul la arhivă a persoanelor
cu responsabilităţi specifice.

Lista de difuzare a manualului calităţii

Nr. Fabrica , atelier,

crt. serviciu, utilizatori Nume şi prenume Semnătura Data

0 1 2 3 4
1 Director general (manager)
2.1 Director calitate
2.2 Director tehnic
3 Şefi servicii şi ateliere

NOTA: Se vor nominaliza persoanele care au responsabilitatea difuzării modificărilor

manualului de calitate.

5.3. Aviz de modificare

Secţiunea Versiunea Nr. de Paragraful modificat, Data Aprobat de

nr. pag. adăugat sau suprimat
- 10 -
 Aprobat de: Director - calitate
(Responsabilul asigurării calităţii) Data

5.3.1. Lista trimiterilor manualului calităţii supus unui control

1 4
2 5
3 6

___________________________ ______________
Data

Responsabilul de calitate

5.4. Arhivarea manualului calităţii

Arhivarea se realizează în scopul de a păstra istoria evoluţiei manualului calităţii sau a

unor părţi din acesta.
Se va indica locul şi modul de păstrare, durata arhivării, accesul persoanelor la arhivă şi
responsabilităţi specifice.

6. PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE

6.1. Identificarea

S.C. ________________ face parte din ________________

Adresa S.C. ___________________________________________________________

- 11 -
NOTA: Se vor prezenta în continuare elemente referitoare la istoricul unităţii (organizaţiei) şi
elemente care pot influenţa competenţa şi relaţiile naţionale şi internaţionale, eventualele
recunoaşteri naţionale şi internaţionale.

6.2. Domeniul de activitate

Structura sortimentală a producţiei realizate (pentru grupa de produse)

Nr. Documentele care reglementează execuţia

Produsul
crt. produsului şi calitatea acestuia *
0 1 2

* Documentele pot fi standarde naţionale sau internaţionale, caiete de sarcini, condiţii

specificate în contracte .

6.3. Structura organizatorică

Lista personalului de la S.C. de_______________________________
din cadrul _______________________________

Responsabilităţile în ce priveşte
calitatea
Nr. Subordonarea ierarhică
Funcţia Nr. de personal Limite de competenţă şi
crt. şi funcţională
delegarea responsabilităţii
Legaturi
0 1 2 3 4

NOTA: Se va preciza cine are obligativitatea elaborării fişei postului şi difuzării acesteia la
fiecare loc de muncă. Se vor indica funcţiile persoanelor care conduc, şi supraveghează şi
controlează fiecare schimb.
Se explicitează responsabilităţile individuale pentru întocmirea, implementarea şi ţinerea la
zi, revizuirea şi distribuirea manualului calităţii.
Se specifică limitele de competenţe fată de aspectele cuprinse în manualul calităţii,
responsabilităţile.

6.3.1. Organigrama S.C.

Organigrama trebuie să permită înţelegerea organizării şi funcţionării S.C. precum şi
poziţia responsabilului de calitate în raport cu conducerea unităţii, compartimentele funcţionale
şi secţia de producţie.

- 12 -
 6.3.2. Funcţii şi responsabilităţi ale personalului în ce priveşte
calitatea.
Realizarea calităţii dorite implică participarea tuturor membrilor organizaţiei, în timp ce
responsabilitatea conducerii calităţii aparţine conducerii superioare a organizaţiei.
6.3.2.1 Consiliul de administraţie coordonează şi conduce ansamblul activităţilor din
cadru organizaţiei prin directorul general la societăţii.
6.3.2.2. Directorul general are, în cadrul sistemului calităţii, următoarele
responsabilităţi:
 Asigură conducerea , coordonarea şi controlul tuturor compartimentelor implicate în
realizarea produsului şi implementarea prevederilor manualului şi a procedurilor
sistemului de asigurare a calităţii;
 Stabileşte strategia asigurării calităţii;
 Stabileşte compartimentele din cadru organizaţiei implicate în implementarea sistemului
calităţii şi responsabilităţile acestora;
 Numeşte responsabilul de calitate şi stabileşte competenţele acestuia. Înştiinţează în scris
unităţile beneficiare despre această numire;
 Numeşte în cadru compartimentelor funcţionale persoane competente;
 Asigură baza materială şi potenţialul uman necesar pentru documentarea, implementarea
şi verificarea funcţionării sistemului calităţii;
 Delegă compartimentul „asigurarea calităţii” pentru stabilirea sistemului de calitate şi
verificarea modului de implementare a cerinţelor impuse de acesta;
 Analizează sistemul calităţii, pentru a verifica dacă este adecvat şi aplicat corespunzător;
 Aprobă manualul calităţii(MC), procedurile de asigurare a calităţii, planurile de calitate şi
alte documentaţii majore referitoare la calitatea produsului;
 Soluţionează problemele divergente legate de calitate, apărute între compartimentul
„asigurarea calităţii” şi celelalte compartimente implicate în implementarea sistemului
calităţii.
6.3.2.3. Director –tehnic- de producţie- cu calitatea : este subordonat directorului
general şi răspunde de activităţile de programare, pregătire şi urmărire a producţiei, organizarea
producţiei şi a muncii, modernizarea produselor existente şi menţinerea în fabricaţie numai a
produselor cu indicatori tehnico-calitativi ridicaţi.
 Dispune întocmirea de către compartimentele în subordine a procedurilor pentru
activităţile cu implicaţii asupra calităţii produselor;
 Aprobă documentaţia tehnică şi tehnologică, care constă din:
- norme interne;
- caiete de sarcini;
- procedee de fabricaţie
- proceduri de lucru, etc.
 Asigură elaborarea planurilor de control de calitate, verificări şi încercări prin serviciu
tehnic;
 Urmăreşte prin şefii compartimentelor în subordine modul de elaborare şi implementare a
procedurilor care reglementează desfăşurarea activităţilor;
 Asigură condiţiile tehnico-materiale necesare implementări sistemului calităţii în
compartimentele din subordinea ca şi în secţiile anexe;
 Asigură respectarea condiţiilor impuse prin manualul calităţii şi procedurile elaborate de
către compartimentele în subordine;
 Asigură colaborarea între compartimentele subordonate şi celelalte compartimente şi
secţii, care participă la realizarea produsului;
 Asigură respectarea cerinţelor manualului de calitate şi a sistemului calităţii de către
compartimentele în subordine;

- 13 -
  Dispune întocmirea de proceduri şi instrucţiuni, de către compartimentele din subordine
şi implementarea acestora în activităţile acestor compartimente;
 Asigură prezentarea în bune condiţii a produselor fabricate, calitatea ambalajelor pentru
transport şi desfacere;
 Coordonează activitatea de reclamă comercială.
6.3.2.4. Directorul economic : este subordonat directorului general şi răspunde de
problemele financiar-contabile, de analizele economice, preţuri şi control financiar intern. Are în
subordine serviciul contabilitate, serviciu financiar-preţuri şi control financiar intern, pentru care
răspunde de respectarea cerinţelor impuse de manualul calităţii şi de sistemul calităţii.
6.3.2.5. Responsabilul cu asigurarea calităţii: este subordonat directorului general
şi răspunde de conducerea şi coordonarea activităţii de asigurare a calităţii. Garantează ca
exigenţele în materie de calitate nu sunt subordonate nici unui interes prejudiciabil.
Are următoarele responsabilităţi funcţionabile:
 Verifică şi avizează manualul calităţii şi procedurile sistemului, pe care le prezintă spre
aprobarea conducerii organizaţiei;
 Urmăreşte implementarea cerinţelor manualului calităţii şi dispune revizia acestuia ori de
câte ori este necesar;
 Dispune elaborarea, în timp util şi corespunzător, a planurilor de control a calităţii;
 Dispune de elaborarea de proceduri şi procedee de fabricaţie şi instrucţiuni de lucru;
 Urmăreşte verificarea conformităţii produselor cu prevederile contractuale;
 Ţine legătura cu reprezentanţi beneficiarilor pe linie de asigurare a calităţii;
 Dispune efectuarea periodică de examinări tehnice de asigurare a calităţii pentru s se
asigura că diversele compartimentele ale întreprinderii lucrează în conformitate cu
prevederile manualului de calitate;
 Dispun identificarea şi înregistrare problemelor de calitate ale produsului şi raportează
probleme deosebite conducerii, în vederea luării măsurilor necesare;
 Dispune măsurile necesare pentru controlul produselor sau serviciilor neconforme,
urmând regulile stabilite de procedura de sistem pentru neconformitate ;
 Raportează permanent, conducerii organizaţiei stadiul realizării obligaţiilor de asigurare a
calităţii, precum şi problemele deosebite, în vederea luării deciziilor necesare;
 Asigură ca revizia manualului de calitate se face corespunzător şi la intervale de timp
impuse, iar ediţiile revizuite sunt distribuite în conformitate cu procedură indicată în
prezentul manual;
 Elaborează programe privind îmbunătăţirea calităţii produselor în fabricaţie, ia masuri
pentru perfecţionarea documentaţilor tehnice, programelor tehnologice de control,
stabileşte gradul de severitate al controlului, în raport cu deficienţele constatate pe fluxul
de fabricaţie;
 Solicită întreruperea fabricaţiei sau livrării de produse care contravin documentaţiei
tehnice;
 Participă la elaborarea şi îmbunătăţirea standardelor, normelor tehnice, caietelor de
sarcini, urmărind introducerea în acestea a parametrilor tehnico-economici, ai produselor,
la nivelul practicat pe plan mondial;
 Decide asupra refuzului de expediere a produselor, care urmează a fi livrate şi răspunde
de modul în care se soluţionează eventualele refuzuri de calitate.

6.3.2.6. Serviciul CTC – laboratoare: este coordonat de directorul general.

 Răspunde faţă de responsabilul cu asigurarea calităţii numai pentru activitatea de control,
efectuată pentru produs;
 Răspunde de implementarea (prin difuzare controlată), în toate punctele de control ale
fluxului de fabricaţie, a procedurilor de control, după ce acestea au fost avizate de
responsabilul cu calitatea şi aprobate de directorul general;
- 14 -
 Execută controlul de calitate al materiilor prime, materialelor aprovizionate şi al
produselor finite, în întreg fluxul de fabricaţie, conform prevederilor procedurilor de
control respective;
 Răspunde, împreună cu secţiile de producţie, pentru utilizarea în procesul de fabricaţie
numai a materialelor care corespund integral condiţiilor de calitate, prevăzute în
regulamentul de fabricaţie;
 Analizează, comenzile primite de la beneficiari, din punct de vedere al normelor şi
condiţiilor de calitate solicitate;
 Analizează şi avizează proiectele de contract întocmite de serviciul de desfacere pentru
produs;
 Controlează modul de păstrare şi conservare, în depozite, a materiilor prime;
 Depistează neconformităţile şi le tratează conform procedurii sistemului de calitate;
 Propune acţiuni corective responsabilului de calitate;
 Solicită oprirea fabricaţiei în zonele în care se produc abateri mari sau sistematice, de la
regulamentul de fabricaţie;
 Atestă îndeplinirea condiţiilor de calitate ale produselor şi emite certificate de calitate
pentru produsele livrate beneficiarilor;
 Păstrează evidenta neconformităţilor, a cauzelor acestora şi le duce la cunoştinţa
responsabilului cu calitatea, în vederea iniţierii acţiunilor corective;
 Rezolvă operativ reclamaţiile primite de la beneficiari, privind calitatea
necorespunzătoare a produselor livrate;
 Asigură cunoaşterea temeinică, de către întregul personal de control, a tuturor
documentelor de asigurare a calităţii (manualul calitatii, proceduri, procedee), tehnologii
şi planuri de control;
 Execută în prezenţa inspectorului autorizat (beneficiar sau organ de stat) refacerea
controalelor, verificărilor sau încercărilor cerute;
 Controlează şi verifică documentele de control;
 Asigură că la control şi la determinări de laborator nu se utilizează decât aparate
verificate, având termenul de valabilitate corespunzător;
 Organizează şcolarizarea personalului de control la locul de muncă;
 Elaborează raportări privind calitatea produsului fabricat;
 Răspunde de activitatea grupei de recepţie, la primirea materiilor prime şi materialelor
aprovizionate;
 Verifică periodic condiţiile de manipulare, depozitate şi conservate a produselor;
 Asigură că operaţiile de recepţie din întreprindere se desfăşoară în conformitate cu
procedura de recepţie;
 Asigură includerea, în contractele economice a clauzelor privind condiţiile de calitate,
termene de garanţie, metode de control, condiţii de conservare, ambalare şi depozitare a
produselor livrate;
 Execută analize, încercări, probe şi măsurători, în vederea determinării calităţii materiilor
prime aprovizionate şi a produselor finite; tine evidenţa acestora şi elaborează documente
cu rezultatele şi concluziile analizelor;
 Colaborează cu serviciu tehnic la elaborarea planurilor de control al calităţii, verificări şi
încercării;
 Face propuneri pentru prevenirea şi eliminarea deficienţelor de fabricaţie şi sesizează
directorul general asupra acestor probleme;
 Urmăreşte la beneficiar comportarea produselor livrate şi returnează la furnizor marfa
respinsă, însoţită de documentaţia de respingere şi, eventual, probleme de laborator;
 Urmăreşte şi menţine un microclimat favorabil pentru realizarea unui control de calitate;
6.3.2.6.1. Colectiv metrologic

- 15 -
 Asigură dotarea :laboratoarelor, secţiilor de producţie şi atelierelor, cu aparate de măsură
şi control;
 Răspunde de buna funcţionare a aparaturii de măsură şi control din dotarea instalaţiilor
tehnologice;
 Asigură gestionarea în condiţii legale a etaloanelor;
 Asigură îndeplinirea planului de verificări metrologice, prin verificări specifice,
efectuează operaţii de supraveghere a aparaturii de măsură şi control;
 Asigură repararea şi întreţinerea aparaturii de măsură şi control pentru menţinerea
preciziei şi uniformităţii de măsurare;
 Menţine înregistrări privitoare la identificarea, locul de lucru şi frecvenţa verificărilor
pentru toate aparatele de măsură, control şi automatizare utilizate.
6.3.2.7. Serviciu producţie

 Asigura îndeplinirea sarcinilor în domeniul programării, pregătirii şi urmăririi producţiei,

coordonează pregătirea tehnică a producţiei şi realizarea produselor, în vederea
respectării termenelor contractuale;
 Urmăreşte respectarea, indicatorilor tehnici şi tehnologici;
 Urmăreşte ca exploatarea utilajelor şi instalaţiilor să se realizeze în condiţiile tehnice
stabilite;
 Impune secţiilor productive ca întregul personal să fie instruit corespunzător pentru a
cunoaşte procesele de producţie, tehnologia şi utilajele la care lucrează, pentru
cunoaşterea şi respectarea procedurilor operaţionale(tehnologice) şi regulamentului de
securitate in munca .
6.3.2.8. Serviciu tehnic

 Asigură îndeplinirea sarcinilor în domeniul elaborării şi modernizării tehnologiilor de

fabricaţie;
 Elaborează şi implementează procedeele tehnologice de fabricaţie, după ce în prealabil,
acestea au fost avizate de responsabilul de calitate şi aprobate de directorul tehnic de
producţie;
 Coordonează actualizarea standardelor de metode de determinare a caracteristicilor
produsului, cu alinierea acestora la normele internaţionale;
 Urmăreşte şi răspunde de realizarea pregătirii fabricaţiei pentru produsele noi, iar după
obţinerea lor, pregăteşte omologarea acestora;
 Stabileşte normele de consum pe produs şi urmăreşte încadrarea în acestea;
 Întocmeşte, în colaborare cu serviciile CTC, producţie şi responsabilul de calitate,
planurile de control de calitate, verificări şi încercări.
6.3.2.9. Serviciul aprovizionare

 Asigură aprovizionarea cu materii prime şi materiale, necesare realizări produselor

contractate la nivel calitativ solicitat de secţiile de producţie;
 Organizează şi participă la recepţiile cantitative şi calitative ale materiilor prime şi
materialelor aprovizionate. Întocmeşte documentele de respingere pentru marfa
necorespunzătoare;
 Rezolvă toate cazurile de divergenţă în relaţiile cu furnizorii, solicitând la nevoie
colaborarea cu alte compartimente;
 Prezintă pentru avizare, la responsabilul cu calitatea, comenzile către furnizorii de materii
prime sau materiale şi proiectele de contract primite de la aceştia;
 Respectă şi aplică, în toate activităţile ce se desfăşoară pe linie de aprovizionare,
prevederile manualului de calitate şi ale procedurilor respective.
6.3.2.10. Serviciul desfacere
- 16 -
 Încheie contractele cu beneficiarii, în baza comenzilor acestora, verificate şi avizate de
compartimentele competente (producţie, tehnic, (DAC-CTC), responsabil de calitate);
 Asigură expedierea produselor în condiţiile calitative prevăzute în contracte sau
prescripţiile tehnice;
 Asigură, în cadrul depozitelor de produse finite, spaţii special amenajate pentru
depozitarea produselor verificate, analizate de către compartimentul CTC şi, separat,
pentru produsele neconforme;
 Asigură menţionarea marcajelor de identificare a produselor în depozite, până la
expedierea acestora la beneficiari;
 Asigură pentru expedierea produselor mijloace corespunzătoare de transport, care să
menţină calitatea acestora până la beneficiari;
 Respectă şi aplică, în toate activităţile ce le desfăşoară pe linie de desfacere, prevederile
manualului calităţii şi ale procedurilor respective;
 Rezolvă, împreună cu alte compartimente, reclamaţiile referitoare la calitate, ambalaje,
termene de livrare sau alte condiţii prevăzute în contractele interne .
6.3.2.11. Serviciu import-export

 Asigură portofoliu de comenzi la export, în vederea folosirii integrale ale capacităţilor de

producţie, şi realizarea desfacerii;
 Participă la respectarea pieţei externe, în vederea cunoaşterii solicitărilor acestora, atât cu
nivel cantitativ, cât şi calitativ;
 Prezinte oferte pentru desfacerea produselor la export;
 Încheie cu beneficiarii externi contractele economice şi urmăreşte realizarea lor în
termen, atât calitativ, cât şi cantitativ;
 Întocmeşte în colaborare cu serviciile producţie şi tehnic, albume şi prospecte cuprinzând
caracteristicile calitative şi domeniile de utilizare, ale produselor;
 Întocmeşte planul de aprovizionare din import (materii prime, piese de schimb etc.) pe an
şi trimestre, în baza solicitărilor secţiilor de producţie;
 Aplică furnizorilor penalizările prevăzute de actele normative pentru abaterile de la
disciplina contractuală.
6.3.2.12. Biroul personal – învăţământ - salarizare.

Este subordonat directorului general şi răspunde de:

 Stabilirea şi asigurarea necesarului de personal pe meserii, funcţii şi responsabilităţi,
corespunzător planului de producţie;
 Pregătirea şi calificarea forţei de muncă;
 Asigurarea colaborării cu celelalte compartimente implicate în realizarea produselor;
 Perfecţionarea pregătirii şi reciclarea personalului.
6.3.2.13. Secţii de producţie(sefi de sectii)

 Respectă în tocmai prevederile procedurilor tehnologice (operaţionale) şi regulamentul de

fabricaţie a produsului;
 Ţine o evidenţă strictă a documentelor elaborate pe parcursul fabricaţiei şi respectă
procedurile sistemului privind calitatea;
 Completează la timp şi cu responsabilitate registrele de urmărire a producţiei pe fluxul de
fabricaţie;
 Asigură gestionarea corespunzătoare a produselor executate, până la recepţia finală şi
predarea lor serviciului desfacere, în vederea livrării;
 Ia măsuri de depistare a neconformităţilor şi de aplicare a măsurilor corective.

- 17 -
 6.3.3. Instruirea profesională.
Întregul personal trebuie să fie convins că, realizarea calităţii produsului la cele mai mici
costuri este un factor esenţial al reuşitei în fabricarea unui produs şi că fiecare trebuie să
concureze la aceasta. Personalul este informat asupra rezultatelor obţinute în ce priveşte
îmbunătăţirea calităţii.

Acţiuni de pregătire profesională

.
Cum este asigurată pregătirea în ce
Nr. Cum este asigurată
Funcţia priveşte asigurarea calităţii pentru
crt. pregătirea profesională
personalul existent, nou angajat
0 1 2 3

NOTĂ: Se vor lua în discuţie, atât pregătirea profesională, cât şi perfecţionarea acesteia.

6.4. Utilaje folosite in S.C.____________________________ din cadrul

__________________________

6.4.1. inventarul utilajelor

Data punerii
Nr.crt Utilajul Constructorul Tipul Nr. de serie Data primirii în funcţiune Loc de montaj
0 1 2 3 4 5 6 7

Datele enumerate în tabelul de mai sus vor fii specificate pe sectoare şi activităţi (secţii
de fabricaţie, staţii preparare adeziv, ascuţitorii, întreţinere).

6.4.2. Operaţii de întreţinere a utilajelor

Operatii de Cine execută Cine controlează

întreţinere
o p e r a ţ i i l e e x e c u ţ i a c o r e c t ă
Nr. crt. Utilajul Procedura *

NOTĂ: Se va vedea lista de proceduri de întreţinere a utilajelor, indicându-se poziţia din listă.

6.4.3. Deficienţe posibile şi posibilităţile de remediere.

Nr. Deficienţe ce pot apărea la Posibilităţi de

Cauze *) Responsabilitate
crt. diferite utilaje remediere
0 1 2 3 4

- 18 -
NOTĂ: *) Se vor evidenţia şi deficienţele ce pot apare datorită supraîncărcării sau încărcării
incorecte a utilajelor. Se vor preciza instrucţiunile sau procedurile ce se vor aplica în
cazul că un utilaj a fost supraîncărcat sau utilizat greşit.

6.5. Echipamente de încercare, măsură şi control

Mijloacele de încercare, măsură şi control sunt necesare pentru a asigura că produsul

răspunde exigenţilor de performanţă şi fiabilitate. Aceste mijloace sunt stabilite prin planurile de
control de calitate, verificări şi încercări prezentate în „lista de proceduri, procedee şi planuri de
calitate” şi anexa la aceasta.
NOTĂ: Se elaborează planul de control de calitate, verificări şi încercări pentru aparate de
măsură şi control (AMC), unde se arată locurile de utilizare ale acestora, sunt definite
verificările prealabile utilizării, instrucţiunile privind acceptarea lor şi regulile de
identificare şi marcare care se aplică.

6.5.1. Inventarul aparatelor de măsură şi control

Etalonare şi
Aparatul de Data Locul
Nr. Construc Nr. de Data verificare
măsură şi Tipul montaju de
crt. tor serie primirii Periodici Cine
control lui montaj
tate face
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

6.5.2. Gestionarea mijloacelor de măsură, control şi încercare

Fişierul cu mijloacele de măsură, control şi încercare este constituit şi administrat de către
serviciul mecano-energetic (metrologie) din întreprindere, care stabileşte şi regulile aplicabile la
mijloacele în curs de utilizare, după reparare sau în caz de declasare.
Instrucţiunile de utilizare a acestor mijloace sunt elaborate de către furnizorul acestora şi
sunt difuzate la toate locurile de muncă unde se folosesc de către gestionarul mijloacelor.

6.5.3. Etalonarea şi verificarea

Etalonarea se face folosind fie etaloane de referinţă interne sau externe fie apelând la un
organism exterior specializat a cărui competenţă este recunoscută.

Nr. Mijloc de măsură control şi Etalon de referinţă (intern-

Gestionarea etalonului
crt. încercare extern) sau organism specializat
0 1 2 3

Alinierea etaloanelor întreprinderii la etaloanele recunoscute oficial este în

responsabilitatea serviciului mecano - energetic (metrologic) al întreprinderii. Acesta stabileşte şi
instrucţiunile destinate menţinerii calităţii acestora, răspunde de îndeplinirea „planului de control
- 19 -
de calitate, etalonare şi verificare pentru mijloace de măsură, control şi încercare” prezentat la
anexă la „Lista de proceduri, procedee şi planuri de calitate”.
Instrucţiunile de etalonare trebuie să specifice exigenţele privind mediul înconjurător,
compatibile la cerinţele de precizie şi fidelitate ale mijloacelor de măsură, control şi verificare.
La etalonare şi verificarea mijloacelor de măsură în conformitate cu planurile de control
se stabileşte folosirea în continuare a mijlocului de control, trimiterea lui pentru reparare sau
înlocuirea acestuia.
În fişele de înregistrare a rezultatelor se va consemna şi decizia privind folosirea în
continuare a mijlocului de control, trimiterea lui pentru reparare sau declasarea acestuia.
Se vor marca mijloacele etalonate şi verificate, marcajul conţinând data etalonării şi
verificările.
Fişele mijloacelor de măsură, control şi încercare definesc trasabilitatea măsurătorilor.

7. CONSIDERAŢII ASUPRA COSTURILOR CALITĂŢII

Costurile calităţii se pot împărţi în linii mari în costuri de producţie legate de calitate şi
costuri de asigurarea externă a calităţii.

7.1. Costurile de producţie legate de calitate

Reprezintă costurile suportate de întreprindere.

Acestea includ:
a) Costurile destinate prevenirii şi evaluării.
Costurile de prevenire sunt costurile implicate de eforturile de prevenire a defecţiunilor;
Costurile de evaluare sunt costurile implicate de controale şi încercări efectuate pentru a
se evalua dacă nivelul stabilit al calităţii produsului este menţinut.
b) Costurile datorate defecţiunilor (sau pierderilor).
- Defecţiuni interne: costurile care rezultă de pe urma unui produs care nu reuşeşte
să îndeplinească cerinţele de calitate înainte de livrare (de exemplu reparate,
reprelucrări, modificări, retestări, rebutare);
- Defecţiuni externe: costurile care rezultă de pe urma unui produs care nu
îndeplineşte condiţiile de calitate după livrare (de exemplu: garanţie, refuz, costuri
de returnare a produsului, costuri pentru subvenţionări directe, costuri implicate
de răspunderile juridice).

7.2. Costul de asigurare externă a calităţii

Reprezintă acele costuri implicate în dovedirea calităţii prin probă obiectivă cerută de
beneficiari sau terţi (proceduri, încercări de demonstrare) şi evaluare suplimentară (ex: încercări
efectuate de organe autorizate şi independente asupra produsului pentru determinarea anumitor
caracteristici specifice ).
Costurile legate de calitate trebuie prezentate conducerii şi supravegheate de către aceasta
în scopul evaluării gradului în care sistemul de conducere a calităţii este adecvat şi eficace,
identificării domeniilor cărora trebuie să li se acorde atenţie şi stabilirii obiectivelor în privinţa
calităţii şi costurilor.
Urmărirea costurilor calităţii se realizează de către serviciul CTC din întreprinderea care
înregistrează activităţile sau materialele generatoare de costuri de calitate în colaborare cu
serviciu financiar, care înregistrează costurile, serviciu tehnic, care stabileşte materialele
necesare remedierilor, modificărilor, serviciu organizarea producţiei şi a muncii pentru normarea
consumului de manoperă suplimentară, serviciu comercial, pentru urmărirea comportării
produselor în exploatare.
- 20 -
 8. CALITATEA ŞI PIAŢA

Nevoile beneficiarului sunt identificate prin studiu de piaţă sau cerere de ofertă,
concretizare prin comandă sau contract.
Este necesară precizarea corectă şi completă a cerinţelor calitative cât şi realizarea
efectivă a angajamentelor semnate.

8.1. Studiul de piaţă (marketing)

Studiul de piaţă este efectuat de serviciul marketing (comercial) al întreprinderii.
Cerinţele pieţi sunt stabilite prin anchete, analiza rezultatelor, definirea funcţiilor şi
performanţelor necesare produsului, fiabilitate, reglementări, norme.
În baza cunoaşterii cerinţelor pieţei se stabileşte cantitatea de produse care se
prognozează a fi necesară, calitatea acestora, eventuali beneficiari.

8.2. Cerere de ofertă

Comanda Cerinţe
Nr. sau calitative Baza
Beneficiar Angajament semnat Obs.
crt. contract documentară
nr. legală
Specificaţie Cantităţi Termene Costuri
0 1 2 3 4 5 6 7 8

NOTĂ: Bază documentară legală poate fi normă tehnică, caiet de sarcini, reglementări.

Se va specifica la observaţii dacă este comandă de produse din stoc, din catalog, a cărei
definire este furnizată de client sau produs a cărei dezvoltare a fost realizată de S.C. sau care
urmează a fi realizat în perioada următoare.
Comenzile şi contractele sunt primite de conducerea organizaţiei, care verifică
conformitatea lor cu concluziile consultaţiilor cu beneficiarii şi le transmite la serviciul
desfacere, care informează serviciile implicate în realizarea comenzii sau contractului (tehnic,
producţie, financiar, organizarea producţiei, secţie de producţie) confirmând în acelaşi timp
acceptarea lor la beneficiar.

Sinteza clauzelor.
Nr.
Specificaţie Comentarii
crt.
1 Aspecte comerciale administrative
juridice
2 Aspecte tehnice
3 Aspecte calitative
4 Alte aspecte

După analiza clauzelor şi posibilităţilor de execuţie se va da răspunsul la cererea de ofertă.

- 21 -
 8.3. Decizia de programare
Conducerea organizaţiei, împreună cu serviciul tehnic şi responsabilul calităţii în
colaborare cu serviciile care sunt implicate în realizare şi secţia de producţie decid temele de
cercetare necesare, invenţiile şi produsele ce se lansează în fabricaţie.

8.3.1. Decizie de cercetare

Cererea de ofertă ce
Data finalizării Data posibilă de
Obiectivul cercetării trebuie satisfăcută cu
cercetării aplicare
aportul cercetării

8.3.2. Investiţii necesare

Cereri de ofertă ce
Investiţia trebuie satisfăcută cu Data aplicării Obs.
aportul investiţiei

8.3.3. Lansări în fabricaţie

Clauze financiare, tehnice referitoare la

Lansare Cerere ofertă contract asigurarea calităţii. Riscuri industriale
legate de noutatea produsului.

9. ELABORAREA DOCUMENTELEOR DE CONCEPŢIE ŞI

DEFINIRE
9.1. Acţiuni pregătitoare referitoare la solicitări şi exigenţe
a) Documentaţii de definire produs.
Produsul _________________________________
Documentul de definire ______________________
Cerinţe calitative de bază _____________________

Materia primă Cantitate Preţ Costuri pe Manoperă pe Costuri Obs.

sau materialul (m3, m2, unitar materiale pe unitate de totale pe
pe unitate de kg) produs produs (ore) produs
produs

NOTĂ: Compartimentul tehnic va elabora documentaţii tehnice (de execuţie şi definire) a

produsului, materialele necesare pentru fabricarea produsului şi cerinţele calitative de bază
atât pentru produs cât şi pentru materiale. Compartimentul organizarea producţie şi a muncii

- 22 -
 va stabili manopera necesară pe produs iar compartimentul financiar, în baza
documentaţiilor primite, preţul de cost al produsului.
Se aplică tehnicile de analiză a valorii, analiză funcţională pentru a determina
componentele calităţii cu luarea în considerare a costurilor. Este stabilită terminologia de
ordin tehnic când se folosesc documentaţii străine.

b) Materii prime şi materiale sau subansamble necesare pentru fabricarea produsului

provenite din afara fabricii.

Nr. Materia primă, Baza legală Caracteristici, clauze Furnizorul Obs.

crt. materialul, aparatura documentară contractuale
sau subansamblul deosebite
0 1 2 3 4 5

NOTA: În planul de control pentru materii prime şi materialele se dau inspecţiile şi încercările
care trebuie efectuate la intrare în fabrică ca şi documentele de înregistrare a
rezultatelor şi responsabilităţile pentru controlul calităţii acestora. Se vor stabili şi
eventualele dispoziţii de acces şi de acţiune a reprezentanţilor întreprinderii (în special
coordonate cu acţiunile personalului omolog al furnizorului).
Sunt necesare audituri periodice ale sistemului calităţii furnizorului pentru menţinerea
sau retragerea încrederii în furnizor.

9.2. Elaborarea documentelor de concepţie şi definire

Elaborarea acestor documentaţii revine compartimentului tehnic al întreprinderii şi se
întocmesc, în funcţie de specificaţiile contractuale, normele existente în domeniu, posibilităţile
de aprovizionare şi posibilităţile tehnologice ale întreprinderii.
Documentaţiile sunt semnate de persoanele care le-au întocmit verificate de şeful de
compartiment şi aprobate de conducerea organizaţiei.
Difuzarea documentaţiilor de concepţie şi definire.

Nr. Documentaţia Locul de Nr. de Data Data efectuării

crt. difuzare exemplare difuzării unor eventuale
modificări de către
cine

NOTA: Se întocmesc :- documentaţie de execuţie

- specificaţii referitoare la solicitări şi exigenţe, specificaţii tehnice
- nomenclatoare.
Eventualele modificări ale documentaţiilor sunt făcute de elaborator şi difuzate prin grija
acestuia în toate locurile unde au fost difuzate iniţial documentaţiile cu înştiinţarea
conducătorilor compartimentelor sau locurilor de muncă.
Prin documentaţii se stabilesc serviciile exterioare făcute de clienţi, furnizori, utilizatori.
Tot prin aceste documentaţii se stabilesc condiţiile de stocare a produselor şi
consecinţelor acestor stocări (dacă este cazul).
Deciziile de stocare sau punere în vânzare sunt luate de conducerea întreprinderii, cu
consultarea responsabilului de calitate a compartimentului producţie şi a compartimentului
desfacere.
- 23 -
 9.3. Omologarea

9.3.1. Omologarea internă a produsului

Se face de către comisia tehnică economică (CTE) a întreprinderii; componenţa acesteia
este stabilită de directorul întreprinderii.
CTE întreprindere cuprinde:
- Directorul întreprinderii – preşedintele CTE
- Reprezentant compartiment tehnic
- Reprezentant compartiment producţie
- Responsabilul de producţie pe întreprindere
- Reprezentant compartiment preţuri
- Reprezentantul secţiei de producţie care a realizat prototipul sau eşantionul de
produs şi urmează a fabrica produsul
- Reprezentant compartiment desfacere

OBSERVAŢIE: Se aplică pentru a proba materie primă, o tehnologie, o procedură, având în

vedere procedura generală cât şi procedurile particulare (modalităţi de aplicare, documente
de bază ale omologării, aplicarea unor metode analitice pentru a evita consecinţele
negative).
La omologare se stabileşte şi modul de utilizare a prototipului sau eşantioanelor şi
destinaţia lor după utilizare.
Se stabileşte nivelul de severitate al încercărilor în funcţie de riscurile identificate.
Secretarul CTE din întreprindere redactează procesul verbal de omologare internă,
menţionând concluziile asupra omologării, deciziile ce au fost luate, documentele aferente,
locurile de difuzare şi arhivare.

9.3.2. Omologarea externă a produsului

Cererea de omologare produs şi dosarul de omologare sunt elaborate de compartimentul
tehnic din întreprindere şi este prezentat pentru consultare membrilor comisiei de omologare
externă.
Dosarul de omologare cuprinde:
- Documentaţia de execuţie produs;
- Necesarul de materii prime şi materiale
- Necesarul de manoperă
- Calculul preţului produsului
- Încercările de rezistenţă ale produsului efectuate de organizaţii specificate
- Descrierea tehnică a produsului, destinaţia acestuia, eventuala comparaţie
tehnologică şi calitativă cu produsele de acelaşi fel sau asemănătoare.
Comisia pentru omologarea externă a produsului are în componenţă:
- Membrii comisiei CTE din cadru întreprinderii
- Reprezentanţi al beneficiarului
- Reprezentant pentru controlul de calitate din cadrul Institutului Român de
Standardizare
- Reprezentant al institutului de cercetare din profil
- Reprezentant al organizaţiei pentru protecţia cumpărătorului.
Comisia de omologare externă se pronunţă asupra componenţei dosarului de omologare,
încercărilor care trebuie executate, modului de consemnare a rezultatelor şi confirmarea prin
organe competente.
Confirmarea obţinerii omologării se realizează prin întocmirea procesului verbal de
omologare semnat de reprezentanţii comisiei de omologare.

- 24 -
 La înţelegerea cu beneficiarul pot fi confirmate desenele după care se execută produsul
prin semnarea lor de către beneficiar, mostre etalon marcate cu avizul beneficiarului. Se poate
face o confirmare a mostrelor de culoare, de finisare sau reţete de fabricaţie.
Prin intermediul reprezentantului compartimentului tehnic şi a responsabilului de calitate
se transmit în cadrul secţiei ce execută produsul la locurile de muncă implicate, desenele tehnice,
mostrele, reţetele stabilite prin omologare, prin conducătorii locurilor de muncă şi organele CTC,
interfazic şi final, urmărindu-se îndeplinirea lor.

9.3.3. Reomologarea
Se face în aceleaşi condiţii când sunt necesare modificări esenţiale (la desene, mostre de
referinţă, materiale intrate în componenta produsului).

9.4. Revederea concepţiei

Revederea concepţiei produsului se realizează după fazele prototip, serie zero şi ori de
câte ori apar dificultăţi în fabricarea produsului, care ţin de concepţia acestuia.
Revederea este făcută de colectivul elaborator al documentaţiilor de concepţie şi definire
a produsului, cu consultarea conducătorilor locurilor de muncă unde apar dificultăţi sau a
compartimentelor funcţionale care au implicaţii în soluţionarea deficienţelor ce apar în fabricarea
produsului, cu ajutorul cărora sunt declanşate şi eventualele acţiuni corective.
Aceste acţiuni pot constituii modificări de desen, modificări de reţete tehnologice,
înlocuirea unor materiale cu altele.
Când este cazul unor modificări substanţiale, este necesară reomologarea produsului
(dacă sunt afectate aspectul, funcţionalitatea şi alta caracteristici esenţiale ale produsului).

10. APROVIZIONAREA

Aprovizionarea este activitatea prin care sînt aduse în întreprindere materiile prime ,
materiale, aparatură, subansamble care provin din exteriorul acestea.

10.1. Cerinţe şi exigenţe contractuale

Specificaţiile de materii prime, materiale în funcţie de necesităţi, definirea precisă a
produsului, caracteristici, desen şi condiţiile de recepţie sunt stabilite de compartimentul tehnic al
întreprinderii şi sunt transmise compartimentelor aprovizionare, producţie, secţiei care fabrică
produsul.
Compartimentul tehnic împreună cu responsabilul de calitate repartizează inspecţiile şi
încercările ce trebuie efectuate şi stabilesc documentele de înregistrare a rezultatelor.
În baza documentaţiilor tehnice elaborate şi care au stat la baza contractării materiei
prime sau materialului se stabileşte acceptarea sau refuzul acestuia.
În caz de neconformitate, modificările, diferenţe legate de calitate , totul se respinge, cu
informarea furnizorului pentru luarea unor decizii comune cu acesta referitor la lotul de materii
prime sau materiale(ţinând seama şi de clauzele contractuale).
NOTA : Se vor stabili măsurile precise care trebuie luate în conformitate cu clauzele
contractuale.
Efectuarea recepţiei materiei prime şi materialelor se realizează în baza planului de
control de calitate materii prime şi materiale, elaborat de compartimentul tehnic din
întreprinderea în colaborare cu responsabilul de calitate.
NOTA : Datele tabelare ce trebuie cuprinse în acest plan sunt specificate în anexa la lista de
proceduri.

- 25 -
 Stabilirea altor exigenţe, cum ar fi preţ, termene, instrucţiuni etc., se realizează la
încheierea contractului de aprovizionare.
Compartimentul aprovizionare va stabili acestea în colaborare cu compartimentele
producţiei, tehnic, preţ, desfacere din întreprindere înainte de închiderea contractului de
aprovizionare.
Compartimentul aprovizionare va stabili aceasta în colaborare cu compartimentele
producţie, preţ, tehnic, desfacere din întreprindere înainte de închiderea contractului de
aprovizionare.

10.2. Selecţia şi alegerea furnizorilor.

Alegerea furnizorilor se realizează de către compartimentul aprovizionare, după o
prealabilă consultare cu compartimentele tehnice producţie şi preţ pentru cunoaşterea produselor
ce urmează a fi aprovizionate şi condiţiilor de acceptare, iar pentru furnizorii mai vechi
cunoaşterea calităţii după livrare (urmărirea calităţii în exploatare).
Sunt necesare audituri periodice ale sistemului calităţii furnizorilor pentru a se menţine
sau a se retrage încrederea în furnizor.

NOTA : În lista de proceduri se prezintă o procedură de evaluare a aptitudinii, calitatea

furnizorilor.

10.3. Comanda de aprovizionare

Comanda de aprovizionare este emisă de compartimentul de aprovizionare, după o
consultare în prealabil cu compartimentele desfacere, tehnic, producţie şi preţ, responsabilul cu
asigurarea calităţii.
Compartimentul tehnic precizează exigenţele în materie de calitate.
Comenzile emise sunt difuzate furnizorilor aleşi în conformitate cu punctul 10.2. şi se
face şi o înştiinţare a compartimentelor implicate în realizarea produsului care se comandă
materia primă sau materialul ce face obiectul comenzii.

10.4.Verificarea şi controlul intrării .Recepţie.

În vederea verificării şi controlului intrărilor se elaborează procedurile 10.4.1 ;
10.4.2.;10.4.3. ; 10.4.4.

10.5. Aprovizionarea S.C. de către client.

Pentru executarea contractului, clientul poate executa aprovizionarea unor materiale,
utilaje, documente, la cererea fabricii producătoare. Procedura se indică la pct. 11.5.1.

11. PRODUCŢIE
Activităţile de producţie cuprind operaţiile de transformare a produselor aprovizionate
(operaţia de fabricaţie propriu-zisă ), inspecţiile calitative în cursul fabricaţiei şi ale produsului
finit, operaţiile pentru conservare şi ambalare.

11.1. Relaţia funcţiei producţie cu ansamblul celorlalte funcţii ale

întreprinderii
Presupune asigurarea relaţiilor producţie cu fiecare din celelalte funcţii (comerciale,
concepţie, aprovizionare, control calitativ, calitate „service”), precum şi definirea punctelor de
intervenţie ale clientului.
De la compartimentul comercial sunt primite date referitoare la conţinutul
contractelor(produse solicitate, cantităţi, clauze contractuale) şi rezultatele prospectării pieţei.
- 26 -
 Funcţia producţie îi furnizează date referitoare la posibilităţile de producţie şi integrare în
clauzele contractuale.
Funcţia concepţie (tehnic) oferă funcţiei producţie documentaţiile necesare pentru
reglementarea desfăşurării procesului de producţie în condiţiile cerute de calitatea produsului ce
trebuie obţinut.
Aceste documente sau servicii oferite sunt:
- Documente de definire produse
- Proceduri de lucru
- Procedee de fabricaţie omologate
- Omologări de produs şi procedeu de fabricaţie
- Asistenţă tehnică pentru punerea în operă a procedeelor de fabricaţie
- Planuri de operaţii
- Planuri de control
- Nominalizare şi codificarea utilajelor folosite
- Instrucţiuni referitoare la manipulare, transport, stocare, depozitare şi conservare
- Instrucţiuni privind mediul înconjurător
Funcţia aprovizionare asigură materiile prime, materialele, utilajele, echipamentele şi
instalaţii, echipamente de control, de măsură şi încercări, aprovizionare cu mijloace auxiliare
(apă, agent pneumatic, curent electric, abur).
Primeşte de la funcţia producţie date pentru stabilirea necesarului de aprovizionat şi
constatări în privinţa unor deficienţe, datorate aprovizionării.
Funcţia calitate stabileşte grafice de control şi semnalizează deficienţele calitative
impunând stabilirea unor măsuri pentru rezolvarea lor şi urmărirea realizării acestora până la
înlăturarea deficienţelor.
Funcţia producţie îi furnizează relaţii privind tipurile de produse ce urmează a intra în
fabricaţie într-o anumită perioadă pentru a pregăti şi verifica îndeplinirea condiţiilor pentru
asigurarea calităţii produsului.

12. CONTROLUL DE CALITATE

Activităţile de control al calităţii nu se execută numai asupra produsului sau procesului de

fabricaţie, ci asupra întregului ansamblu de activităţi care contribuie la realizarea calităţii.

12.1. Documentaţia generală

12.1.1. Documentaţia internă referitoare la calitate

Implicaţii Unde se
Documente Cine le Unde se în sistemul arhivează şi
Nr. Cine le
referitoare la întocmeşte şi difuzează şi de după ce timp
crt. gestionează
calitate le verifică prin cine asigurare a de pot
calităţii distruge
0 1 2 3 4 5 6

NOTĂ: Aceste documente sunt necesare pentru realizarea produsului, altele se referă la
mentenenţă şi la utilizarea produsului.
Sistemul calităţii impune înregistrarea în permanenţă a datelor care să demonstreze că a
fost realizată calitatea impusă.

- 27 -
 Se va stabili cine realizează punerea în operă a documentaţiei şi efectuează schimbări în
documentaţie.
Procedura de elaborare a documentelor referitoare la calitate este indicată în lista de
proceduri şi anexa la aceasta (13.1.1.).

12.1.2. Documentaţia externă referitoare la produs

Documente primite din exterior

Nr. (furnizori, clienţi, terţi, Provenienţa şi Modul de Modul de ţinere
crt. standarde, norme, confidenţialitate aplicare la zi
reglementări).
0 1 2 3 4

NOTĂ: Se vor include şi documentaţiile care privesc comportamentul produsului după

fabricarea acestuia, în utilizare (la client, la distribuitori) şi acţiuni corective declanşate
de datele cuprinse în aceste documente. Se vor menţiona documentaţiile pentru care
clienţii sau furnizori au specificat clauza de secret. Pentru acestea se va specifica
procedura de administrare, difuzare şi consultare (13.1.2.1.).

12.2. Documente specifice

Documentele specifice sunt planurile de control ale calităţii pentru:
- Materii prime şi materiale
- Utilaje, instalaţii
- Aparate de măsură şi control
- Scule
- Control pe fluxul tehnologic
- Produs finit.
Planurile calităţii sunt elaborate de către compartimentul tehnic, în colaborare cu
responsabilul de calitate.
Compartimentele funcţionale şi secţia de producţie care sunt implicate în aplicarea
acestor planuri.
Planurile de calitate se stabilesc la începutul fabricaţiei unui nou produs, atunci când
fabricarea acestuia implică probleme tehnice şi de calitate deosebite faţă de produsele fabricate
anterior.
Necesitatea elaborării acestor planuri este decisă de compartimentul tehnic şi
responsabilul de calitate, care are şi obligaţia de a urmări evoluţia, ţinerea la zi şi arhivarea
acestora.
Planurile de calitate pentru produse sunt prezentate în „Lista de proceduri, procedee şi
planuri de calitate” şi anexa la aceasta.

12.3. Documentele de înregistrarea rezultatelor

Precizarea acestor documente este făcută cu planul de control.
NOTA: Aceste documente pot fi registre, fişe de determinări, etc.
Responsabilul cu asigurarea calităţii va informa compartimentele în sarcina cărora stă
rezolvarea neconformităţilor sau furnizorul extern, dacă produsul aprovizionat nu este
conform clauzelor stabilite prin contract.

12.4. Graficul de control şi supraveghere

Este o prezentare grafică a activităţilor de control pentru produsul considerat.

- 28 -
 Acest grafic este întocmit şi ţinut la zi de responsabilul cu asigurarea calităţii în
colaborare cu compartimentul tehnic şi producţie.
Acesta este difuzat la toate compartimentele şi persoanele interesate din întreprindere şi
eventual din exterior (dacă există angajamente contractuale în acest sens).

12.5.Marca de control şi de calificare a operatoriilor

Mărcile de control şi de calificare a operatorilor au o importanţă deosebită în materie de
trasibilitate şi prevenire a erorilor în producţie.
În lista de proceduri se prezintă şi procedura de aplicare a sistemului de marcare(12.5.1).

12.6. Autocontrolul
Responsabilul cu asigurarea calităţii împreună cu conducătorii locurilor de muncă
stabilesc operaţiile unde este posibil un autocontrol precum şi mijloacele de autocontrol,
definindu-se documentele de înregistrare a autocontrolului şi menţiunile speciale ce trebuie
trecute pe aceste documente când se face autocontrolul.
Operatorii CTC validează autocontrolul şi printr-un control la intervale mai mari de timp,
specificate în planul de control, cu ajutorul acestora sunt definite şi dispoziţiile privind
mijloacele de verificare şi încercări (specificarea şi etalonarea acestora).
Autocontrolul poate fi practicat de către furnizor asupra unor produse livrate.
NOTA: Se va specifica ce materiale livrate de furnizor sunt livrate cu autocontrol şi modul în
care se face validarea acestuia (exemplu: recepţia lotului de materiale sau produse la
intrarea în fabrică, se specifică responsabilul acestei recepţii şi procedura de recepţie care
este convenită prin contract).

12.7. Decizia modificărilor

Operatorul CTC ia decizia de acceptare sau respingere şi ia legătura cu conducătorul
locului de muncă şi responsabilul cu asigurarea calităţii (pentru deficienţe mai mari ) pentru
soluţionarea neconformităţilor.
Prin clauze contractuale se specifică modul în care se face acceptarea produsului de către
client (acceptarea se poate face prin autocontrolul fabricantului, care trimite produsele cu marca
acestuia, sau prin acceptarea produsului de un reprezentant al clientului), care exercită controlul
şi marcarea produsului (prin clauză contractuală se stabilesc punctele în care acesta îşi exercită
controlul şi modul în care se face acesta).
Procedura de recurs conta deciziilor este prezentată în anexe la lista de proceduri(13.7.1.).

12.8. Supravegherea produsului înaintea acceptării lui definitive

Această supraveghere se face pentru ca produsul să nu fie utilizat prematur sau să fie
orientat spre o utilizare căreia nu-i este destinat.
În acest sens în anexa la lista de proceduri este prezentată procedura (13.8.1.).
Se va face o precizare asupra stadiului de control în care este necesară supravegherea
(executarea operaţiei este reglementată prin clauze contractuale).

12.9. Acceptarea de către client

În momentul în care clientul a efectuat toate acţiunile ce-i revin şi care sunt necesare
pentru asigurarea calităţi produsului, el prezintă acceptarea executării contractului.
Documente furnizate de client în momentul prezentării:
- Declaraţiile de conformitate (certificatele de calitate) şi procesele verbale de
control al produsului finit sunt stabilite de către operatorul CTC pentru verificarea
produsului finit, fiind semnate de acesta şi de responsabilul cu asigurarea calităţii
pe întreprindere (dacă produsul este livrat din întreprindere cu autocontrolul

- 29 -
 furnizorului) sau poartă semnătura reprezentantului beneficiarului de produs (când
recepţia produsului se face la furnizor). Aceste documente însoţesc lotul de
produse până la intrarea acestuia la beneficiar, ele certificând calitatea produsului,
livrat de furnizor.
- Registrul de control, dacă este prevăzut în contract.
Aceste documente cuprind şi derogările acceptate, modificările aduse şi acceptare de
beneficiar.

12.9.1. Modalităţi de prezentare

Responsabilul de întreprindere însărcinat cu relaţiile cu clientul, în momentul prezentării
acestuia este stabilit prin decizia directorul întreprinderii .
Procedura care precizează modalităţile de desfăşurare a operaţiilor de predare a
produsului şi prezentare a acceptului de către client este prezentată în anexa la lista de proceduri.

12.10. Tratarea neconformităţilor

Nr. Consecinţe datorate neconformităţilor Cauze şi măsuri de Mod de rezolvare

crt. prevenire (cum şi de către
cine)
0 1 2 3
1 Rebut imediat
2 Refuz în aşteptarea deciziei
Rebut ca urmare a unui examen special al
3
cazului considerat
Necesitatea unei reparaţii sau a unui retuş
4
pentru a deveni conform
Destinaţia specială sub rezerva unei redefiniri
5
a utilizării produsului
Transformarea pentru altă folosinţă, conform
6
unei alte definiri
7 Acceptarea cu derogare
8 Acceptarea ca urmare a unei definiri stabilite
9 Credit al calităţii cu toate consecinţele

NOTA: Se specifică modul de identificare a produselor neconforme pentru a evita o utilizare

nedorită sau un amestec de produse neconforme .
Se defineşte procedura de gestionare a produselor neconforme.
Se stabileşte decizia şi sunt stabilite autorităţile care trebuie informate.
Se stabileşte lista cu măsurile ce permit stocarea produselor pe perioada verificărilor şi
cererilor de derogare, pentru a evita utilizarea produselor neconforme, înaintea luării
deciziilor.
Se efectuează identificarea, marcarea şi urmărirea produselor după luarea deciziei.
Se pot realiza audituri ale calităţii pentru depistarea şi înlăturarea posibilităţii apariţiei
neconformităţilor.
Pentru cazuri complexe este necesar un examen al riscurilor tehnice, cu responsabilii
respectivi (concepţie, producţie, comercial, calitate).

- 30 -
 Analiza cauzelor care duc la apariţia neconformităţilor este făcută de responsabilul cu
asigurarea calităţii împreună cu operatori CTC pe faze şi conducătorii locurilor de muncă,
implicând şi serviciile funcţionale implicate în înlăturarea cauzelor.
Împreună sunt stabilite acţiunile corective ce trebuie întreprinse şi responsabilităţile de la
caz la caz pentru îndeplinirea acestora.
Responsabilul cu asigurarea calităţii şi operatorii CTC verificarea aplicarea acţiunilor
corective
Arhivarea documentelor referitoare la aceste acţiuni şi rezultatele acestora este sarcina
responsabilului de calitate sau a unui persoane desemnate de acesta.

12.11.Trasabilitatea produsului
Cunoaşterea trasabilităţii produsului este necesară pentru a cunoaşte originea elementelor
componente şi datele privind principalele etape de fabricaţie.
Aceasta permite identificarea pe flux a locurilor unde produsul este susceptibil de a
prezenta anomalii şi a cunoaşte comportarea acestuia în utilizare (confirmarea fiabilităţii,
respectarea parametrilor funcţionali şi de securitate, precizarea solicitărilor privind mentenanţa ).

12.11.1. Responsabilităţi în privinţa stabilirii trasabilităţii produsului

Condiţii de Condiţii de
Documente care Unde sunt
Nr. Cine le arhivare si accesibilitate la
permit stabilirea gestionate Obs.
crt. întocmeşte durata rezultatele
trasabilităţii sau arhivate
păstrării arhivate
0 1 2 3 4 5 6

Neconformităţi rezultate din urmărirea produsului (analiza defectelor rezultate pe flux, la

final sau în utilizare, solicitarea urmăririi de către utilizatori).

Nr. Specificarea Măsuri care permit urmărirea

Cauza defectului
crt. neconformiţăţii produsului şi responsabilităţi *
0 1 2 3

* - se vor specifica regulile sistemelor de identificare a produsului (nr. de lot,

simbol serie, data fabricaţiei, marcaj). Se precizează responsabilităţile şi
dispoziţiile luate pentru transmiterea cerinţelor de trasabilitate la furnizori şi
supravegherea aplicării acestor dispoziţii.

13. MANIPULARE. PROTECŢIE. CONSERVARE. AMBALARE.

STOCARE. TRANSPORT.

Operaţiile privesc materialele care intră în fabrică, materiale în curs de a intra în

procedeul de fabricaţie şi produsele finite în vederea menţinerii calităţii lor.

13.1. Manipulare, stocare, depozitare

Responsabilitatea privind manipularea, stocarea şi depozitarea revine conducătorilor
sectoarelor de activitate şi operatorilor CTC din sectoarele respective, care supraveghează
aplicarea corectă a procedeelor de manipulare, stocare şi depozitare, elaborate de compartimentul
tehnic, în colaborare cu compartimentul producţie şi compartimentul mecano-energetic şi CTC,
- 31 -
fiind definite atât măsurile ce trebuiesc luate pentru manipularea, stocarea şi depozitarea corectă,
cât şi verificările periodice în timpul depozitării şi mijloacele cu care se realizează.
În acest sens în „Planul de control de calitate, verificări şi încercări pe fluxul tehnologic”,
prezentat în anexa la lista de proceduri se prezintă şi specificaţiile pentru controlul manipulării,
stocării şi depozitării produsului.

13.2. Protecţie, conservare, ambalare

Compartimentul tehnic elaborează documentaţia privind protecţia şi ambalarea
produsului în timpul depozitării şi expedierii în scopul de a evita orice risc şi deteriorare.
Această documentaţie este transmisă prin intermediul compartimentul producţie în secţia
de producţie la conducătorul locului de muncă, unde are loc protecţia, ambalarea şi depozitarea
produsului.
Supravegherea aplicării corecte a specificaţiilor privind protejarea, ambalarea şi
depozitarea revine operatorului CTC pentru faza respectivă şi conducătorului locului de muncă.

13.3. Identificare, marcare, etichetare

Marcarea şi etichetarea mijloacelor de ambalare permite identificarea produselor pe care
le conţin.
Specificaţiile privind marcarea şi etichetarea produsului ambalat sunt elaborate de
compartimentul tehnic în colaborare cu compartimentul comercial, în vederea cunoaşterii
clauzelor contractuale în acest sens.
Aceste specificaţii sunt transmise prin compartimentul producţie la locul de muncă unde
au loc marcarea, etichetarea ambalajului.
Supravegherea aplicării acestor specificaţii revin conducătorului locului de muncă şi
operatorului CTC pentru faza respectivă.

13.4. Expediere, transport

Elaborarea specificaţiilor pentru expedierea şi transport sunt în responsabilitatea
compartimentului comercial, care colaborează în acest sens cu compartimentul tehnic (eventuale
scheme de încărcare şi consolidare în mijloacele de transport).
Supravegherea aplicării acestor specificaţii intră în competenţa operatorului CTC final
producţiei şi comercial, având ca scop păstrarea integrităţii produsului până la beneficiar.

NOTA: Se vor specifica persoanele care au sarcina de supraveghere a expediţiei şi transportului

produselor de la furnizor la beneficiar.

13.5. Documente de însoţire

Aceste documente sunt:
- Documente de identificare şi atestare (aviz de expediţie, certificat de calitate,
proces - verbal de recepţie).
- Instrucţiuni de folosire, garanţie şi „service”;
- Instrucţiuni şi avertismente de securitate destinate utilizatorului şi alte
reglementări referitoare la produs.
NOTA: Se vor specifica compartimentele şi persoanele care elaborează aceste documentaţii,
cine le verifică şi modul în care acestea sunt difuzate însoţind produsele.

- 32 -
 14. ASISTENTA TEHNICA. UTILIZARE. SECURITATE

Unitatea producătoare pune la dispoziţie serviciile sale şi după fabricarea produsului, prin
instrucţiuni de utilizare, reparaţii în termenele de garanţie al produsului.
Instrucţiunile de utilizare şi mentenanţă sunt elaborate de compartimentul tehnic al
întreprinderii producătoare şi transmise o dată cu produsul prin compartimentele comerciale şi
CTC.
Dacă produsul este preluat de către beneficiar pentru a fi folosit la fabricarea altor
produse, furnizorul asigură, dacă se prevede prin contract, asistenţă tehnică la utilizare
(şcolarizare, execuţia anumitor operaţii de către echipe de specialişti, participare la politica de
mentenanţă).

14.1. Dispoziţii de inviolabilitate

Dispoziţiile de inviolabilitate au rolul de a proteja produsul împotriva unor intervenţii
care pot vătăma calitatea acestuia.
Acestea permit identificarea şi constatarea intervenţiilor asupra produsului în perioada de
garanţie.
Responsabilul cu asigurarea calităţii împreună cu compartimentul producţie stabilesc
metodele de întreţinere în perioada de garanţie, precum şi persoanele din cadrul întreprinderii
desemnate pentru astfel de operaţii (echipa de „service”).
Furnizorul pune la dispoziţia utilizatorului instrucţiuni pentru utilizarea normală a
produsului, precum şi limitele şi interdicţiile în utilizarea acestuia.
In punctul 13.5. s-a precizat responsabilităţile pentru întocmirea şi difuzarea acestuia.

14.2. Securitate relativă la produs şi responsabilitatea privind daunele

aduse de produse.

Aspectele referitoare la securitate sunt preluate de calitatea produsului şi trebuie

identificate astfel încât să reducă la minimum responsabilitatea privind daunele aduse de acestea.
Încă din faza de concepţie a produsului se identifică normele relative de securitate,
acestea fiind prezentate în documentaţia de fabricaţie a produsului.
Încercările pentru omologarea produsului au în vedere şi securitatea acestuia.

15. AUDITUL CALITĂŢII

Auditul este examinarea metodică a unei „entităţi” de un nivel determinat comparativ cu

un „model”, în vederea reducerii şi menţinerii diferenţelor la zero.
Auditurile care se pot organiza pentru întreprindere pot fi:
- Audituri interne (care dau încrederea în sine);
- Audituri externe (care dau încredere pentru ceilalţi ),
- Audituri de certificare (care dau încredere pentru ceilalţi ).
„Entitatea” poate fi un produs, un serviciu sau o procedură.
„Modelul” constă în gradul de perfecţiune ce trebuie atins.

- 33 -
 Audit de procedură generală : examinarea validităţii şi plenitudinii regulilor scrise sau
documentelor ca şi a fluxurilor lor.
Audit de procedeu: examinarea metodică a unui sector delimitat de intervenţie asupra
unui produs pentru a asigura:
- Aplicarea corectă a procedurilor;
- Existenţa si punerea corectă în aplicare a mijloacelor necesare adecvate.
Audit de procedură specifică: examinarea periodică a unui produs pentru:
- A garanta că procedurile şi procedeele puse în aplicare asociate cu regulile
meseriei conduc la un produs corespunzător specificaţiei tehnice şi că această
situaţie se menţine în timp;
- A cerceta originile unei predispoziţii la defecte a unui produs (ca urmare a unei
expertize);
Auditul poate fi cu caracter preventiv în cadrul asigurării sau un caracter corectiv, când
apare predispoziţia la defect.

15.1. Procedura de auditare

Declanşare
Auditul poate avea un caracter preventiv, în cadrul asigurării calităţii sau caracter
corectiv, atunci când se bănuieşte existenţa unei diferenţe, ca urmare a unei defectări în
funcţionare sau exploatare.
Auditul este efectuat în fabrica unde sa aplică procedura, procesul sau se fabrică produsul
respectiv.
Auditul este efectuat de grupa de audit a furnizorului sau clientului, căreia îi revine şi
sarcina urmăririi acţiunilor rezultante din audit.
Grupa de audit - este formată din unul sau mai mulţi auditori bine documentaţi şi
confirmaţi în probleme de calitate.
Auditorul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- Cultură generală
- Experienţă profesională
- Cunoaşterea problematicii asigurării calităţii
- Formare şi antrenament pentru audit
- Calităţi personale: obiectivitate, imparţialitate, metodica (analiză şi sinteză),
aptitudini de comunicare, eficacitate.
Coordonatorul auditului trebuie să fie independent şi calificat.

15.2. Pregătire auditului

Grupa de audit are sarcina pregătirii auditului:
- Desemnarea „auditorului” coordonator
- Program de audit
- Convocarea persoanelor
- O informare
- Mijloace materiale
Programul precizează ordinea în care se face comparaţia entităţii (situaţiei) cu
„modelul”.
Definirea modelului: piesă tip; procedura (la zi), regruparea sau reactualizarea planurilor
sau documentelor.
Odată modelul definit, programul va putea fi abordat. La început să se delimiteze
graniţele auditului şi să se stabilească scopul acestuia.
Programul va fi cât mai precis şi mai detaliat posibil.
Programul va cuprinde nu numai ordinea examinărilor elementare, ci şi punctele
deosebite de inspectat.
- 34 -
Pentru stabilirea programului, auditorii pot face apel la specialişti competenţi ai întreprinderii.
Diferite persoane pot fi implicate în executarea auditului.
Aceste persoane trebuie să fie convocate şi informate.
Coordonatorul auditului, având deja stabilit programul, va organiza numirea prevăzând
data, ora, locul şi participanţii.
El va numi pentru examinare persoana sau persoanele competente considerate necesare.
Obiectul auditului trebuie prezentat de responsabil, care poate fi şeful de sector (pentru
un audit de procedeu) responsabilul stabilirii unei proceduri (pentru auditul procedurii).
Participarea clientului nu este întotdeauna necesară, dar este de dorit, întrucât el este cel
ce a precizat specificaţiile la care trebuie să răspundă produsul, în funcţie de necesităţile sale.
Nivelul si dispersia calităţii pentru produsul finit nu pot fi stabilite doar din rezultatele
inspecţiei finale.
Orice acţiune de calitate înainte de această inspecţie îl interesează.
Producatorul este răspunzător in faţa utilizatorului, el trebuie să fie asigurat de calitatea
produsului respectiv.
El va trebui să garanteze în timp nivelul calităţii produsului său.
Participarea clientului comportă riscuri, cum ar fi inhibarea anumitor opinii interesante,
sau poate să pară a provoca în avans anumite proiecte de modificare, putând să revină asupra
condiţiilor comenzii.
Auditorul trebuie să facă o informare în prealabil, pentru a preciza ce se urmăreşte pentru
a atenua reticenţele ce pot apare din partea furnizorului în faţa clientului care-i solicită auditul
sau din partea personalului auditat.
Informarea trebuie să evidenţieze aspectul calitate urmărit de audit, se arată că este vorba
numai de a răspunde la nişte întrebări în scopul obţinerii calităţii cerute a produsului.

15.3. Efectuarea auditului

Reuniunea trebuie să grupeze numărul minim de persoane necesare pentru reuşita
auditului. Auditul cuprinde două faze:
- O examinare propriu-zisă, conform programului dinainte stabilit, în care se
fotografiază situaţia de fond.
- O reuniune grupând numai participanţi desemnaţi de auditor.
La faza de examinare auditorul:
- Urmăreşte desfăşurarea conform programului;
- Serveşte drept intermediar pentru întrebări şi răspunsuri asupra subiectelor ce se
dezbat, el însuşi putând să nu fie complet informat;
- Declanşarea procedurii de evaluat;
- Veghează ca nimeni să nu fie pus în situaţii stânjenitoare şi să se expună realitatea
faptelor.
In faza de reuniune se stabilesc pentru fiecare punct din program diferenţele fată de
„model” şi se vor stabili măsuri de adoptat pentru remediere. Măsurile corective nu trebuie să
rişte urmări nefaste.
Este de preferat să se restabilească şi să se menţină eficacitatea unui sistem şi să se
împiedice degradarea lui.
In afara de comparaţia cu modelul se va pune întrebarea dacă operaţiile ce se fac
corespund exigenţelor calităţii, ceea ce poate duce la retuşuri însă ale modelului.
Auditul trebuie să aibă loc într-o atmosferă de colaborare, pentru a se putea menţine o
descriere corectă a situaţiei existente.
Clientul, dacă participă, nu trebuie să creadă că dispune de o situaţie privilegiată în faţa
furnizorului şi sa-şi aducă partea sa de contribuţie pentru cunoaşterea problemei.
Întrebările se vor pune numai celui calificat prin funcţiile sale pentru a răspunde cu
exactitate, nu trebuie să se creadă decât ceea ce se vede.
- 35 -
 Participanţii trebuie să fie convinşi că singurele consecinţe ale auditului sunt de ordin
tehnic.
Proces verbal
Este redactat de auditor, difuzarea lui către cei interesaţi trebuie să se facă în maximum
15 zile. Se va prezenta:
- Un scurt preambul, precizând motivul şi subiectul auditului, data şi locul
examinării, participanţii şi apartenenţa lor;
- Un tabel cu paragrafele programului, deosebiri relevate, comentarii şi sugestii,
propuneri (concluzii) cu termeni şi priorităţi de aplicare.

15.4. Urmărirea auditului

Este efectuată de grupa de audit existentă în cadrul întreprinderii. Aceasta se exercită prin
acţiuni corective şi urmărirea eficacităţii acestora.
In final auditul îi face pe fiecare să-şi pună întrebări şi să examineze, cu ochi permanent
reactualizat, propria sa activitate.
Auditul poate fi generalizat pentru diferenţe similare şi situaţii analoge.
NOTA: Pentru stabilirea chestionarelor în vederea auditului se poate consulta: ”Ghidul pentru
auditarea agenţilor economici”, suport documentar pentru aplicarea normelor ISO 9000;
ISO10011 şi EN 45000, elaborat de Oficiu de Stat pentru calitate, care sugerează întrebările
care pot fi puse în diferite situaţii, probleme legate de auditor şi desfăşurarea auditului şi
ISO 10011-1, ISO 10011-2, ISO 10011-3. Prelucrarea de faţă s-a făcut după o prezentare a
auditului efectuată de expertul francez Georges Barruet.

ANEXA I

16. LISTA DE PROCEDURI GENERALE(DE SISTEM),

SPECIFICE, OPERAŢIONALE ŞI PLANURI DE
CONTROL

Serv. care
Procedura, Difuzare
Nr. întocmeşte
procedeul sau Obs.
crt. documentul Cine
planul de calitate Data Locul
(eventual transmite

- 36 -
 nominalizarea)
0 1 2 3 4 5 6

16.1. PROCEDURI GENERALE

11.2.1. Procedură de evaluare aptitudinii calitate a furnizorilor (audit).
11.4.1. Procedură de recepţie privind aprovizionarea.
11.4.2. Procedură de evaluare a condiţiilor de recepţie funcţie de rezultate.
11.4.3. Procedură de înregistrare referitoare la identificarea loturilor şi trasabilităţii.
11.4.4. Procedură de înregistrare a rezultatelor, păstrarea acestora, arhivare, consultarea şi
evoluţia furnizorilor similari
11.5.1. Procedură pentru aprovizionarea întreprinderii de către client.
13.5.1. Procedură de aplicare a sistemului de marcare.
13.7.1. Procedura internă de recurs contra deciziilor.
13.9.2. Procedura externă de recurs contra deciziilor (recurs făcut de către client, furnizor).
13.8.1. procedura de supraveghere a produsului înaintea acceptării lui definitive.
13.9.1. Procedură de precizare a modalităţilor de desfăşurarea operaţiilor de predare a produsului
şi prezentare a acceptului de către client.
Procedură de utilizare, reparare şi declasare a mijloacelor de măsură, control şi încercare.
Procedură de etalonare şi verificare a mijloacelor de măsură şi control.
13.10.1. Procedură de gestionare a produselor neconforme, avizele cerute şi criterii de decizie.
13.11.1. Procedură de elaborare a documentelor referitoare la calitate.
13.12.1. Procedura de administrare, difuzare şi consultare a documentelor inclusiv pentru
documente cu caracter secret.

16.2. PROCEDURI SPECIFICE

B.1. Proceduri de fabricaţie
- Descrierea fluxului tehnologic
- Reţete de fabricaţie
- Diagrame de lucru (de presare, de uscare etc.)
- Tehnologii de lucru pe locuri de muncă.
B.2. Proceduri de întreţinere a utilajelor şi aparatelor de măsură şi control.
B.3.3 Proceduri de încercare pentru materii prime ţi materiale şi produs finit.
B.4. Proceduri de testare a sculelor folosite la fabricarea produsului.

NOTA: Procedurile de fabricaţie şi încercare sunt în funcţie de produs şi ele vor fi definite la
fiecare produs în parte.

16.3. PLANURI DE CONTROL DE CALITATE, VERIFICĂRI ŞI

ÎNCERCĂRI

C.1. Planul de control de calitate, verificări şi încercări pentru materii prime şi materiale.
C.1.1. Valori de control materii prime şi ,materiale.
C.2. Planul de control de calitate, verificări şi încercări pe fluxul tehnologic.
C.2.1. Valori de control pe fluxul tehnologic.
C.3. Planul de control de calitate, verificări şi încercări pentru utilaje.
C.3.1. Valori de control utilaje.
C.4. Planul de control de calitate, verificări şi încercări pentru scule.
C.4.1. Valori de control scule.
- 37 -
 C.5. Planul de control de calitate, etalonare şi verificare pentru mijloacele de măsură,
control şi încercare.
C.5.1. Valori de control, mijloace de măsură, control şi încercare.
C.6. Planul de control de calitate, verificări şi încercări produs finit.
C.6.1. Valori de control produs finit

16.4. Procedură de evaluare a aptitudinii calitate a furnizorilor

Procedura se aplică tuturor furnizorilor de materii prime şi materiale necesare pentru
fabricarea produselor, cuprinşi în lista furnizorilor potenţiali, emisă de serviciul aprovizionare, în
sensul evaluării calităţi produselor acestora.
Serviciul aprovizionare comunică responsabilului cu calitatea, cererea de declanşare a
evaluării aptitudinii calitate a furnizorului.
În baza listei întocmite, responsabilul cu calitatea va programa perioadele în care se vor
desfăşura evaluările, la fiecare furnizor în parte, şi va stabili, împreună cu serviciul tehnic,
criteriile care vor sta la baza evaluării. Responsabilul cu calitatea va comunica, perioadele la care
au loc evaluările, membrilor comisiilor de evaluare.
La data declanşării acţiunii, comisia de evaluare se va prezenta la sediul unităţii
furnizoare, unde împreună cu reprezentantul acesteia va efectua evaluarea propriu-zisă .
Aceasta constă din :
- analiza documentelor sistemului de asigurare a calităţii şi, a modului de
implementare a acestuia;
- evaluarea capabilităţilor tehnice;
- verificarea modului de supraveghere a calităţii, în diferite stadii ale fabricării
produsului.
Pentru evaluarea „aptitudinii calitate” a furnizorului se va folosi chestionarul anexat.
În funcţie de punctajul obţinut în urma evaluării, subfurnizorul va fi încadrat, de către
comisie, în unul din cele trei nivele:
I. - furnizori acceptaţi:
II. - furnizori acceptaţi în urma implementării acţiunii corective stabilite la evaluare:
III. - furnizori neacceptaţi.
Comisia va întocmi, după efectuarea evaluării, un raport de evaluare în care se vor
consemna rezultatele acestea.
În funcţie de modul de încadrare pe nivele de aptitudine, comisia va stabili acţiuni
corective, ce se impun a fi luate de către furnizori, în vederea promovării de la nivelul II la
nivelul1 .
Un exemplar din raportul de acţiuni corective stabilit va fi lăsat furnizorului, cu
menţiunea ca, după înlăturarea neconformităţii, să solicite o nouă evaluare în vederea acceptării.
În baza constatărilor făcute, după evaluarea aptitudinii calitate la toţi furnizorii acceptaţi
se întocmeşte lista furnizorilor acceptaţi, care este avizată de responsabilul cu calitatea şi
aprobată de către directorul general.
Lista va fi difuzată de responsabilul cu asigurarea calităţii la serviciul aprovizionare, care
va transmite o scrisoare de acceptare furnizorilor acceptaţi şi negaţia pentru cei neacceptaţi.
Furnizorii acceptaţi sunt supuşi auditului, pe linie de calitate, cel puţin odată pe an.

16.4.1. Chestionar de evaluare furnizor.

1) Dispune de specificaţii scrise privind calitatea produsului?

2) Dispune de mijloace de încercări şi verificări ale produsului, care sunt verificate şi
etalonate periodic?
3) Realizează încercările după proceduri specifice?
- 38 -
 4) Este organizat în sistem de asigurare a calităţii?
5) Personalul de execuţie şi control este în număr suficient şi are calificarea necesară?
6) Posedă şi respectă procedurile de control ?
7) Dispune de proceduri pentru a se asigura de conformitatea produselor pe flux şi la
recepţia finală?
8) Aplică o procedură pentru tratarea loturilor neconforme şi urmăreşte acţiunile de
corecţie?
9) Personalul din fabricaţie cunoaşte parametrii procesului care determină calitatea?
10) Personalul din fabricaţie este informat asupra caracteristicilor produsului?
11) Mijloacele de producţie sunt corespunzătoare realizării produselor?

NOTA: Activitatea de evaluare a „aptitudinii calitate” a furnizorilor este declanşată – de

serviciul aprovizionare, care colaborează cu serviciul tehnic, serviciul CTC şi responsabilul
cu asigurarea calităţii – pentru stabilirea criteriilor care stau la
baza evaluării şi a comisiei de evaluare.

16.5. Procedură de analiza contractului

Se stabilesc cerinţele şi responsabilităţile prin care se garantează că organizaţia

analizează comenzile beneficiarilor la primire, pentru a verifica şi confirma că este în măsură să
satisfacă toate cerinţele contractuale.
Serviciul desfacere primeşte de la beneficiari comenzile însoţite de specificaţii tehnice,
privind caracteristicile de calitate şi le trimite pentru analiză la compartimentele CTC, producţie,
poate realiza produsele respective.
Serviciul CTC analizează comenzile din punct de vedere al normativelor de calitate
(condiţii de calitate, recepţie, termene de garanţie, metode de control, condiţii de ambalare –
depozitare şi de livrare).
Serviciul producţie (PPUP) verifică dacă produsele comandate sunt realizabile cantitativ
şi calitativ si, dacă pot fi executate la termenele solicitate de beneficiari.
Serviciul tehnic analizează comenzile din punct de vedere al condiţiilor tehnice de
realizare. Stabileşte necesarul de materie primă, în baza consumurilor specifice corelate cu datele
din comandă.
Compartimentele preţuri şi organizarea producţiei colaborează cu serviciul tehnic, în
vederea stabilirii preţului produsului.
Responsabilul cu calitatea analizează şi avizează comenzile şi contractele, din punctul de
vedere al asigurării calităţii pe parcursul fabricaţiei.
Secţia de producţie verifică posibilităţile de realizare, a produselor care fac obiectul
comenzi, la termenele solicitate şi aduce eventuale corecturi la parametrii de fabricaţi, în vederea
realizării acestora.
În baza observaţiilor transmise de aceştia, serviciul desfacere întocmeşte proiectul de
contract. După semnarea proiectului de contract, de către toţi factorii interesaţi din cadrul
organizaţiei, acesta se trimite spre semnare la beneficiar.
În cazul în care beneficiarul face obiecţiuni la proiectul de contract, acestea se rezolvă de
către serviciul desfacere, care poate solicita colaborarea compartimentelor în competenţa cărora
cad obiecţiunile respective.
După perfectarea contractului, acesta este primit la serviciul desfacere, care informează
compartimentele interesate despre conţinutul contractului.

- 39 -
 16.6. Procedură privind încheierea contractului de aprovizionare.
În baza datelor tehnice, furnizate de secţie şi compartimentul PPUP, serviciul
aprovizionare întocmeşte comenzile, care trebuie să conţină următoarele (după caz) :
- Descrierea clară a materiei prime, materialelor comandate, incluzând specificaţii,
norme de calitate (STAS, caiet de sarcini, etc.);
- Cerinţele privind omologarea produselor contractate ;
- Cerinţe privind identificarea, conservarea şi ambalarea produselor contractate;
- Dreptul de a analiza documentaţia furnizorului, în conformitate cu cerinţele de
asigurare a calităţii stabilite, şi de a avea acces la furnizori, inclusiv în zona de
lucru;
- Cerinţele privind documentaţia de însoţire a produselor şi înregistrările de calitate
necesare;
- Alte date de pe formularul tipizat:
- denumirea unităţii emitente;
- denumirea furnizorului;
- adresele;
- cantităţile;
- unităţile de măsură;
- preţul;
- valoarea;
- termenele de livrare.
Modificările la documentele contractuale vor trebui să aibă aceleaşi vize şi aprobări ca şi
documentele originale.

16.7. Procedura privind controlul echipamentelor de măsură,

verificări şi încercări.
Compartimentul metrologie este obligat să furnizeze dovezi obiective că mijloacele de
măsurare şi încercare: sunt într-o stare cunoscută de etalonare sau verificare metrologică; pot
furniza măsurători valabile.
Etalonarea sau verificarea metrologică trebuie făcută cu etaloane naţionale recunoscute
oficial. În cazul că nu există etaloane naţionale, recunoscute oficial, bazele utilizate pentru
etalonare sau verificare metrologică vor fi fundamentate în scris sau demonstrate la cererea
secţiei beneficiare sau a organelor de control.
Etalonarea metrologică, încercarea şi utilizarea mijloacelor de măsură folosite se fac în
conformitate cu cerinţele metrologice prevăzute de lege, cu indicarea datei la care expiră
valabilitatea etalonării sau verificării metrologice.
Verificările ţi etalonările se fac în laboratoarele Institutului Naţional de Metrologie.
Verificarea se face:
– la recepţia aparatelor;
– verificarea efectuată indiferent de ciclul de calibrare şi după fiecare reparaţie;
– verificarea efectuată după verificarea iniţială, la intervale de timp stabilite, în
funcţie de ciclul de calibrare minim.
Evidenţa mijloacelor de măsurare - se face cu ajutorul unor fişe de înregistrare: „Fişă
de evidenţă”, care se completează în momentul în care aparatul este repartizat pentru folosire.
Fisa se completează cu toate datele necesare, de către personalul metrologic autorizat.
Verificările metrologice - se fac în laboratoarele de metrologie pe domenii (lungimi,
volum, mase, forţe, presiuni, debite, mărimi cinematice, mărimi termice, etc.) sau direct in
instalaţii (pentru mijloacele de măsură ce nu pot fii scoase ţi aduse în laborator). Pentru acestea
laboratorul trebuie să fie autorizat de către Inspectoratul metrologic de stat.
Frecvenţa calibrării - pentru fiecare tip de mijloc de măsurare şi încercare este stabilit
un interval periodic pentru efectuarea calibrărilor.
- 40 -
 Stabilirea intervalelor de calibrare este bazată pe stabilitatea, scopul şi gradul de utilizare
a mijlocului de măsurare şi încercare, şi este menţionată în „Lista oficială”, parte integrantă a
NTM -0-1-1979.
Frecvenţa de calibrare a mijloacelor de măsurare şi încercare stabilite nu trebuie să
încalce prevederile stabilite prin lege.
Metode de verificare - metodele şi condiţiile de verificare sunt cele prevăzute, pentru
fiecare mijloc de verificare şi încercare, în „Instrucţiuni şi verificări” elaborate de Inspectoratul
de metrologie.
Compartimentul de metrologie din cadrul organizaţiei este obligat să deţină colecţia
completă de instrucţiuni, necesare verificării, pe care o ţine la zi, cu modificările si reeditările ce
intervin.
Atunci când bazele utilizate pentru etalonare sau verificare metrologică nu sunt oficiale,
vor fi fundamentate în scris de şeful secţiei AMC (Aparate de măsură şi control).
Identificarea stadiului de calibrare

Se face prin aplicarea de etichete, sigilii sau poansoane, care au drept scop recunoaşterea,
în orice moment, a stării de calibrare, a termenului garantat, precum şi a datei la care expiră
valabilitatea etalonării sau verificării metrologice.
Eticheta se va aplica în locuri vizibile, iar acolo unde este posibil, se aplică un sigiliu de
plumb sau ceară.
Aplicarea etichetei se face de către metrologul verificator, după executarea calibrării,
numai în cazul când rezultatele calibrării au fost corespunzătoare.
Condiţii pentru verificare în laborator

În laboratorul de metrologie sunt asigurate condiţiile de temperatură şi umiditate impuse

de normele metrologice.
Regimul de conservare şi utilizare a etaloanelor este respectat riguros.
Etaloanele vor fi verificare la intervale prevăzute de către Institutul Naţional de
Metrologie.
Până la data de 15 ale fiecărei luni, compartimentul metrologie comunică atelierelor sau
secţiilor de producţie programul de verificare metrologică a AMC – urilor, care cuprinde lista
aparatelor care au perioade de calibrare ce expiră în luna următoare.
Comunicarea se face prin „notă internă” de programare la verificarea metrologică.
La aducerea la verificat, mijloacele de măsură şi încercare sunt înscrise în „Registrul de
evidentă a verificărilor şi raporturilor”.
Dacă în urma verificării se constată defecţiuni, aparatele sunt reparate în atelierul de
reparaţii, din cadrul compartimentului metrologie.
Dacă un aparat adus la verificat şi reparat este solicitat urgent în instalaţie, atunci, până la
repararea lui, se înlocuieşte cu un aparat din rezerva de aparate, pe care o posedă fiecare
laborator. Acest aparat va fi verificat, consemnându-se aceasta în fişa de evidenţă a aparatului.
Fişa de evidenţă a mijlocului de măsurare şi încercare – verificare va fi completată la zi şi
păstrată în compartimentul de metrologie, în care s-a făcut verificarea.
Dacă metrologul verificator constată că mijlocul de măsurare şi încercare este decalibrat,
va înregistra acest aparat în registrul de evidenţe a neconformităţilor şi acţiunilor corective.
Mijloacele de măsurare şi încercare, care nu se află în uz, vor fi folosite atunci când este
nevoie pentru înlocuirea unui mijloc de măsurare defect. Înainte de montarea în instalaţie acesta
se verifică.

16.8. Procedură de aprovizionare a fabricii de către client.

În cazul aprovizionări făcute de către client în contracte se va specifica :

- 41 -
 - materialul , echipamentul, utilajul sau documentaţia care sunt puse la dispoziţia
fabricantului de produs;
- se vor stipula clauzele referitoare la modul în care se face această aprovizionare:
- termene
- condiţii de verificare, acceptare sau refuz;
- identificare şi marcare;
- conservare şi mentenenţă;
- modul în care se face controlul;
- modalităţi de introducere în producţie (precauţii particulare înaintea utilizării);
- responsabilităţi pentru produsul utilizat (securitate şi garanţie).

16.9. Procedură de protecţie şi ambalare

Procedeul cuprinde specificaţii privind protecţia, ambalarea şi depozitarea.
Procedeul trebuie să ţină seama de condiţiile de mediu înconjurător, intern sau extern, de
durată de viaţă utilă şi limitele de utilizare, necesitatea unei protecţii speciale.

16.10. Procedura de identificare, marcare şi etichetare

Identificarea produsului din ambalaj se face prin etichetare. Eticheta cuprinde specificaţii
cum ar fi :
- produsul
- furnizorul
- beneficiarul, contract nr.
- numărul de produse din ambalaj
- dimensiuni ale produsului montat
- data fabricaţiei şi eventual lotul
Uneori beneficiarul de produs poate solicitarea marcarea acestor date direct pe ambalaj,
prin pulverizarea vopselei peste un şablon ce cuprinde marcajele respective.
Datele cuprinse sunt stabilite prin clauze contractuale, cele enumerate ne fiind obligatorii.

16.11. Procedură de aplicare a sistemului marcarea a produsului

Se face o prezentare a mărcilor utilizate de întreprindere pentru produsul respectiv,
precizându-se configuraţia şi semnificaţia lor.
Se descrie sistemul de atribuire a mărcilor de calitate şi se stabileşte modul cum se ţine la
zi acest sistem.
Se specifică modul de marcare a produsului (poanson, semnătură, alte procedee, precauţii
speciale).
Se arată cum se face verificarea finală a marcării înainte de livrarea produsului şi
informarea destinatarilor asupra semnificaţiei marcajului.

C.1. PLANUL DE CONTROL DE CALITATE, VERIFICĂRI ŞI

ÎNCERCĂRI MATERII PRIME ŞI MATERIALE

Materia Baza Aparat

Nr. Mod de verificare Control Obs.
primă sau legală de
crt.
materialul. Metodă măsură Cine Frecvenţă Responsabil Frecvenţa
- 42 -
 Caracteristici execută
controlate
0 1 2 3 4 5 6 7 8

C.1.1. VALORI DE CONTROL, MATERII PRIME ŞI MATERIALE

Materia primă sau

Nr. materialul Baza legală a
U.M. Valori Obs.
crt. valorilor
Caracteristici controlate
1 2 3 4 5 6

C.2. PLANUL DE CONTROL DE CALITATE, VERIFICĂRI ŞI

ÎNCERCĂRI PE FLUXUL TEHNOLOGIC

Operaţia sau
locul de Baza Mod de verificare Control
Aparat
Nr. muncă legală de
de Obs.
crt. Parametrii măsurare.
măsură Cine
care se Metoda Frecvenţa Responsabil Frecvenţa
execută
controlează
0 1 2 3 4 5 6 7 8

C.2.1. PARAMETRII TEHNOLOGICI LA FABRICAREA PRODUSULUI

Nr. Baza legală a

Parametrul controlat U.M. Valori Obs.
crt. salariilor
- 43 -
 0 1 2 3 4 5

C.3. PLANUL DE CONTROL DE CALITATE, VERIFICĂRI ŞI

ÎNCERCĂRI PENTRU UTILAJE

Utilajul Baza Aparat Mod de verificare Control

Nr.
legală de de Obs.
crt. Parametrul Cine
măsurare măsură Frecvenţa Responsabil Frecvenţa
de control execută
0 1 2 3 4 5 6 7 8

C.3.1. VALORI DE CONTROL, UTILAJE PENTRU FABRICAREA

PRODUSULUI

UTILAJUL
Nr. Baza legală a
U.M. Valori Obs.
crt. valorilor
Parametrul controlat
0 1 2 3 4 5

C.4. PLANUL DE CONTROL DE CALITATE, VERIFICĂRI ŞI

ÎNCERCĂRI PENRTU SCULE FOLOSITE LA FABRICAREA
PRODUSULUI

- 44 -
 Baza legală
Scula Aparat Mod de verificare Control
Nr. de
de Obs.
crt. Parametrii desfăşurare. Cine
măsură Frecvenţa Responsabil Frecvenţa
de control Metoda execută
0 1 2 3 4 5 6 7 8

C.4.1. VALORI DE CONTROL PENTRU SCULE FOLOSITE LA

FABRICAREA PRODUSULUI

Scule
Nr. Baza legală a
U.M. Valori Obs.
crt. valorilor
Parametrul controlat
0 1 2 3 4 5

C.5. PLANUL DE CONTROL DE CALITATE, ETALONĂRI ŞI

VERIFICARE PENTRU MIJLOACELE DE MĂSURĂ, CONTROL ŞI
ÎNCERCARE

Mijlocul de Modul de
măsură, înregistrare
Baza legală Mijloace Operaţii Frecvenţa Cine face
control şi a
Nr. de etalonare necesare necesare etalonărilor etalonarea
verificare rezultatului
crt. (reg. pentru pentru şi şi
etalonării
Caracteristici instrucţiuni) etalonare etalonare verificărilor verificarea şi
controlate verificării
0 1 2 3 4 5 6 7

C.5.1. VALORI DE CONTROL, APARATURA DE MĂSURA ŞI

CONTROL

Aparatul de măsură şi
Nr. control Baza legală a
U.M. Valori Obs.
crt. valorilor
Parametrul controlat
0 1 2 3 4 5
- 45 -
 C.6. PLANUL DE CONTROL DE CALITATE, VERIFICĂRI ŞI
ÎNCERCĂRI PENTRU PRODUSUL FINIT

Produsul Baza legală

Aparat Mod de verificare Control
Nr. finit de
de Obs.
crt. Caracteristici desfăşurare. Cine
măsură Frecvenţa Responsabil Frecvenţa
controlate Metoda execută
0 1 2 3 4 5 6 7 8

C.6.1. VALORI DE CONTROL PRODUS FINIT

Produsul finit
Nr. Baza legală a
U.M. Valori Obs.
crt. valorilor
Caracteristici controlate
0 1 2 3 4 5

STANDARDE DE CALITATE

ISO 8402 Calitate. Terminologie.

ISO 9000 (EN 29000) Conducerea şi asigurarea calităţii. Linii directoare

pentru selectare şi utilizare.
ISO 9001 (EN 29001) Sistemele calităţii. Model pentru asigurarea
calităţii în proiectare; dezvoltare, fabricaţie,

- 46 -

ISO 9002 (EN 29002)
ISO 9003 (EN 29003)
montaj şi service.
Sistemele calităţii. Model pentru asigurarea la
producţie şi montaj (instalare).
Sistemele calităţii. Model pentru asigurarea
calităţii în inspecţii şi încercări finale.

ISO 9004 (EN 29004) Sistemele calităţii. Conducerea calităţii şi

elemente ale sistemului calităţii la producţie şi
montaj. Linii directoare.
ISO 10011 – 1 (NF X 50136-1) Linii directoare ale auditului de calitate.
ISO 10011 – 2 Criterii de acreditare a sistemelor de calitate.
ISO 10011 – 3 Gestionarea programelor de audit.
ISO 45001 Criterii generale de funcţionare a laboratoarelor de
încercări.
ISO 45002 Criterii generale de evaluare a laboratoarelor de
încercări.
ISO 45003 Criterii generale pentru organismele de acreditare
a laboratoarelor.
ISO 450011 Criterii generale pentru organismele ce execută
certificarea produselor.
ISO 450012 Criterii generale pentru organismele de certificare
ce execută certificarea sistemelor calităţii.
ISO 450013 Criterii generale pentru organismele de certificare
ce execută certificarea personalului.
ISO 450014 Criterii generale privind declaraţia de
conformitate a furnizorului.
NF X 50 - 100 Expunerea necesităţii competitivităţii.
NF X 50 - 1109 Gestiunea calităţii. Terminologie.
NF X 50 – 110 Recomandări pentru utilizarea criteriului calităţii
NF X 50 – 112 Sistemele de asigurare calităţii.
NF X 50 – 113 Gestiunea calităţii. Ghid pentru stabilirea unui
manual de calitate.
NF X 50 – 114 Manualul de calitate. Ghid de întrebări pentru
redactare.
NF X 50 – 120 Calitate. Terminologie.
NF X 50 – 122 Gestiunea calităţii şi elementelor privind sistemul
de asigurare a calităţii.

NF X 50 – 127 Recomandări pentru obţinerea şi asigurarea

calităţii în activitatea de concepţie
NF X 50 – 136 Linii directoare pentru acreditarea sistemelor de
calitate.
NF X 50 – 151 Analiza valorii.
NF X 50 – 160 Ghid pentru definirea unui manual al calităţii.
NF X 50 – 161 Manualul calităţii. Ghid pentru redactarea
manualului calităţii.
NF X 50 – 165 Pagina de gardă a raportului de acreditate a
calităţii.
NF X 50 – 168 Relaţiile client-furnizor. Chestionar tip de
evaluare a unui furnizor.
JIS Z 9001 Reguli generale pentru inspecţii prin probe.

- 47 -
JIS Z 9002 Planuri unice de inspecţii prin probe cu
caracteristici de lucru impuse (eşantionară)
JIS Z 9003 Planuri unice de inspecţii prin probe cu
caracteristici impuse şi variabile (cu abatere
standard cunoscută).
JIS Z 9004 Planuri unice de inspecţii prin probe cu
caracteristici impuse şi variabile (cu abatere
standard necunoscută şi limite specifice).
ONORM A 6671 Sistem de asigurare a calităţii. Definiţie.
ONARM A 6672 Sistem de asigurare a calităţii.
Condiţii pe elemente.
ANSIL UL 508 Echipament industrial de control.
DIN C19.227/2 Măsuri şi control. Simboluri grafice şi litere de
identificare pentru funcţii de măsurare şi control.
Simboluri pentru instrumente.

NOTA: Explicitarea notării standardelor pe ţări

- ISO – Internaţional
- EN – European
- NF X – Franţa (Grupa X)
- JIS Z – Japonia (Grupa Z)
- ONORM A - Austria (Grupa A)
- ANSIL UL – SUA (Grupa UL)
- DIN – Germania .

- 48 -