Sunteți pe pagina 1din 160

GEOPARCUL INUTUL BUZULUI

DIRECII DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMIC

CENTRUL GEOMEDIA UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

mknb ohg v

GEOPARCUL INUTUL BUZULUI


DIRECII DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMIC
PROPUNERI

CENTRUL GEOMEDIA UNIVERSITATEA DIN BUCURETI 2007

Contractul nr 97 / 21.12.2007 Consultan de specialitate pentru creare a unui geoparc in Judeul Buzau

RAPORT FINAL

Proiect iniiat i coordonat de Consiliul Judeean Buzu Coordonator proiect Laurenia-Livia Conda

IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR DIRECII DE DEZVOLTARE SOCIAL I ECONOMIC PENTRU GEOPARCUL INUTUL BUZULUI DIRECIILE DE DEZVOLTARE IDENTIFICATE Diagnoza teritoriului Evaluarea potenialului turistic Propunere pentru CARTA Geoparcului MATERIALE GRAFICE PENTRU PREZENTRI PUBLICE FIE PENTRU 10 IDEI DE PROIECTE Propuneri pentru crearea unor structuri asociative

Reprezentaii instituiilor partenere in proiect Eugen Marius Constantinescu Direcia Cultur, Culte i Patrimoniu Cultural Naional Prof dr. Doina Ciobanu Muzeul Judeean Buzu Prof. Mihai Mncu Colegiul Naional BP Hadeu Hlihor Mihai Uniunea Artitilor Plastici Negoi Paul Inspectoratul colar Buzu Feraru Ioana APM Buzu Sorin Burlacu Biblioteca Judeean Buzu Primarii comunelor: Beceni, Berca, Breti, Bozioru, Bisoca, Coli, Cneti, Cozieni, Odile, Chiliile, Loptari, Mnzleti, Sruleti, Scoroasa, Valea Salciei, Vintil Vod Lector Alexandru Andranu Universitatea din Bucureti Dorel Ruti Muzeul Naional de Istorie Natural Grigore Antipa Dr Antoneta Seghedi Muzeul Naional de Geologie Cosmin Manolache Muzeul ranului Romn

Autor ALEXANDRU ANDRANU La realizarea materialelor au contribuit Dorel Ruti, Ioana Daia, Dana Alexandrescu, Gabriela Leonida, Claudia Bltoiu, Laurenia Livia Conda, Andra Andrei, Gheorghe Petcu, Mihai Mncu, Cristian Ciobanu Concepie grac & design - Alexandru Andranu Graca - Alexandru Andranu Foto - Alexandru Andranu, Mihai Mncu Ioana Daia, Gabriela Leonida, Mircea Mitrofan Antonela Neacu GEOMEDIA, 2007

CONTEXTUL INTERNAIONAL

OBIECTIVELE STUDIULUI
Crearea Geoparcului inutul Buzului a fost iniiat i este coordonat de Consiliului Judeean Buzu. Geoparcul este un instrument ce poate asigura conservarea, promovarea i valoricarea elementelor naturale deosebite din zona Buzu (Vulcanii noroioi, sarea de la Meledic, chihlimbarul), valorile de patrimoniu cultural i istoric, pentru susinerea dezvoltrii sociale i economice a comunelor. Obiectul studiului l-a constituit realizarea unei diagnoze a teritoriului i identicarea elementelor optime necesare crerii geoparcului, conform prevederilor naionale i internaionale. Domeniile majore de analiz au fost urmatoarele: Stadiul de conservare i valoricare actuala a siturilor naturale, culturale i istorice: Situatia social-economica, proiectele derulate i obiectivele de dezvoltare din zona; Identicarea elementelor suport pentru realizarea i functionarea geoparcului; Cerinta din punct de vedere cultural-istoric, natural i functional a teritoriului. Studiile interdisciplinare, documentarile, intlnirile publice, dezbaterile, consultariile cu reprezentantii administratiilor locale, ale institutiilor partenere i ai altor institutii i nu in ultimul rind cu locuitori din zona, au permis selectarea, din cele 38 de localitati avute in vedere initial, a 16 localitati. Pentru acest teritoriu s-a propus, denumirea Tinutul Buzaului, ca un prim pas in campania de promovare, in ansamblu, a tuturor comunelor i o prima etapa in realizarea unei imagini ce va valoricata ulterior ca destinatie turistica.

REZULTATELE OBINUTE Realizarea Documentatiei necesare crerii geoparcului; Identicarea direciilor de dezvoltare ce corespund cel mai bine situaiei existente Propunerea unei Carte teritoriale pentru inutul Buzului, ca instrument politic i administrativ de susinere a dezvoltrii socio-economice pe termen lung; Identicarea a 10 teme de proiecte pentru a susine direciile de dezvoltare identicate; Realizarea unui model de statut pentru Asociatia de Dezvoltare Intercomunitar, Organizarea materialelor suport pentru sesiuni de formare i prezentari publice Realizarea unor materiale suport pentru o campanie de imagine i comunicare: site web, expozitii i evenimente nationale, un poster de prezentare, oi baza de date i imagini. Rezultatele studiului au fost prezentate public. n perioada 22 septembrie 27 octombrie, 2007 este organizat o expoziie comun la Muzeul Grigore Antipa, Muzeul ranului Romn, Muzeul de Geologie i Muzeul Judeean Buzu. Dincolo de cadrul acestui studiu i de solicitrile beneciarului, Universitatea Bucureti, Muzeul Grigore Antipa, Muzeul ranului Romn, Muzeul Geologic, Universitatea de Agronomie Secia de Arhitectur Peisager, au potenialul i deschiderea pentru a continua cooperarea in proiecte ce vizeaz dezvoltarea geoparcului.

APLICAREA REZULTATELOR
Analiza obiectivelor de dezvoltare a diferitelor instituii judeene i locale ct i in urma consultrii opiniilor locuitorilor din zon, a rezultat interesul pentru implicarea in activiti de conservare a valorilor de patrimoniu din teritoriul studiat i preocuparea pentru gasirea unor soluii pe termen lung de dezvoltare durabila. Toate politicile i programele de nanare consider dezvoltarea durabil ca baz pentru orice iniiativ sau proiect de nanare. Accesul la fonduri dar mai ales asigurarea unei direcii corecte pentru evoluiile viitoare ale unui teritoriu trebuie s integreze regulile dezvoltrii durabile in toate planurile i activitile proiectate. Dezvoltarea durabil se bazeaz pe formarea unui comportament etic ce integreaz problemele sociale, economice i de mediu. Planurile care au la baz aceast abordare trebuie s asigure o buna funcionare a economiei locale, fr marginalizri sau excluderi ale unor categorii de persoane, localiti sau purttori de interese. Geoparcul este, prin deniie, un instrument ce poate asigura dezvoltarea durabil a comunitilor din teritoriul su. Pentru o buna funcionare a geoparcului este nevoie s e dezbtut, completat i adoptat Carta Geoparcului. Carta este att un instrument politic, prin faptul c trebuie supus unui proces de dezbatere public ct i un cadru strategic, n ea ind cuprinse, intr-un cadru unitar, toate direciile de dezvoltare sectoriale ale comunelor partenere. Pe baza ei pot realizate planuri locale i proiecte pentru accesarea de fonduri europene. Pentru a util, Carta trebuie s raspund la cteva probleme: s asigure creterea calitii vieii din localitile din teritoriul geoparcului, in condiiile unei utilizri judicioase a resurselor locale, mai ales a resurselor pentru ecoturism (conservarea, orei, msuri de conservare a peisajului, prezena activitilor rurale, calitatea produselor locale); s respecte reglementrile privind regimul ariilor protejate, msuri privind refacerea habitatelor, pstrarea echilibrelor ecosistemelor locale i regionale; sa nu depind de factorul politic, astfel inct schimbrile politice s nu scad dinamica social necesara aplicrii cartei i s se evite conictele sau dezechilibrele; Toate informaiile i analizele pentru zona inutului Buzului indic turismul drept activitate motor pentru dezvoltarea local. Pentru a identica forma cea mai bun de turism este nevoie de realizarea unui studiu de fezabilitate general, pentru teritoriul celor 16 comune. In paralel, pentru susinerea direciilor de dezvoltare identicate este necesar parcurgerea urmtoarelor etape: realizarea unei Asociaii de Dezvoltare Intercomunitar, crearea unor parteneriate locale, corelarea acestui studiu cu cel realizat de Grupul de Aciune Local (GAL Plaiurile Slnicului), pentru teritoriul LEADER, geoparcul ind centrul de greutate i motorul derulrii proiectelor identicate in cadrul axelor LEADER.

CONCEPTE I METODOLOGIE
Pentru a practic, planul strategic (Carta) pe care il propunem s-a bazat pe o analiz a viziunii i proiectelor propuse de administraiile locale i de ctre alte instituii din zona geoparcului. n el sunt corelate diversele direcii identicate pentru a crea un cadru propice aplicrii de proiecte comune, evitnd suprapunerile sau dezvoltarea unor proiecte cu principii i rezultate contrare. Conceptele avute in vedere pe pacursul derulrii studiului i sintezei rezultatelor au fost: conceptul de geoparc, principiile de ecoturism, principiile strategice ale dezvoltrii comunitare, abordarea participativ.

GEOPARCUL
Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric i cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse intr-un numr de situri de importan stiinic, educaional sau estetic, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pamntului sau pentru anumite evenimente sau procese geologice. Un geoparc are limite bine denite, o suprafa sucient de mare i o strategie de dezvoltare teritorial in folosul comunitilor locale, a cror existen este bazat pe valoricarea resurselor naturale i culturale, pe principiul dezvoltrii durabile. Geoparcurile sunt zone cu aezri umane astfel gestionate nct s constituie modele de dezvoltare a comunitilor n armonie cu mediul natural. Geoparcul are o structura de administrare proprie care, in parteneriate locale i naionale, asigur conservarea patrimoniului natural i cultural i propune metode noi de protecie, educaie, cooperare, in scopul dezvoltarii socio-economice, mbuntirii condiiilor de via din mediul rural i intririi identitii locale. Managementul unui geoparc se realizeaz in conformitate cu strategia de dezvoltare teritorial identicat i n conformitate cu recomandrile UNESCO i Cartei Reelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum i pentru valoricarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinelor de consum ale populaiilor locale, n cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim difereniat de protecie, de conservare i de valoricare a resurselor, dup cum urmeaz: 1. Zone strict protejate, avnd regimul de protecie i conservare al rezervaiilor tiinice; 2. Zone tampon, cu rol de protecie a zonelor strict protejate i n care sunt admise activiti limitate de valoricare a resurselor disponibile, n conformitate cu autorizaiile date de administraia geoparcului; 3. Zone de dezvoltare durabil, valoricabile economic prin practici tradiionale sau noi, ecologic admise, n limitele capacitii de regenerare a resurselor. Toate acestea se vor realiza prin Planul de Management al geoparcului, ce va intocmit in etapa ulterioar creri geoparcului. Focul Viu

Cadrul legal de creere i funcionare a unui geoparc


In conformitate cu prevederile legale existente, privind tipurile de arii protejate din Romnia, geoparcul este recunoscut ca arie protejat distinct. Scopul lui il constituie protecia i conservarea unor zone de interaciune a activitilor umane cu natura, zone cu numeroase elemente geologice, geomorfologice i de biodiversitate. Aceste zone au i o valoare peisagistic i cultural datorat interaciunii continue cu populaia local. In aceeai categorie sunt incluse i cele doua geoparcuri deja existente in Romania: Geoparcul Dinozaurilor ara Haegului, i Geoparcul Platoul Mehedini. Principalele acte normative la care se va face referin in procesul de constituire sunt: Decretul 187/1990 de acceptare a Conveniei privind protecia patrimoniului mondial, cultural i natural; Legea nr.58/1994 pentru raticarea Conveniei privind diversitatea biologic; Legea nr. 13/1993 pentru raticarea Conveniei privind conservarea vieii slbatice i a habitatelor naturale din Europa; Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naional - Seciunea a III-a, zone protejate; Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a orei i faunei slbatice; HG nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale i parcurilor naturale i ninarea administraiilor acestora; Legea nr. 451/2002 pentru raticarea Conveniei europene a peisajului; Ordinul nr. 552/2003 privind aprobarea zonrii interioare a parcurilor naionale i a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitii de conservare a diversitii biologice; HG 2151 /30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone; Ordinul 494/2005 privind aprobarea procedurilor de ncredinare a administrrii i de atribuire n custodie a ariilor naturale protejate, care abrog Ordinul nr. 850/2003; Legea nr. 215/2001 republicat, a administraiei publice locale; Ordonanta de Urgen nr 57 din 30.07.2007 ultimul act normativ privind regimul ariilor protejate ce cuprinde, pentru prima dat, referiri concrete la geoparc i modul de constituire i funcionare a unui geoparc in Romnia. Prezentul studiu este realizat conform acestei prevederi.
Geoparcul Haeg, expoziie de promovare cultural - turistic

Geoparcul Haeg, expoziie dedicat biodiversitii

Punctul de vinzare din Geoparcul de la Digne, Frana

Centrul de vizitare din Geoparcul Lesvos, Grecia

Turism in geoparcul Vulkaneifel, Germania

Prevederile internaionale privind constituirea i funcionarea unui geoparc


Geoparcul reprezint un concept lansat i susinut de Reeaua European a Geoparcurilor, in parteneriat cu UNESCO. UNESCO a lansat in anul 2004 iniiativa crrii Reelei Globale a Geoparcurilor. Recunoaterea internaional a funcionrii unui geoparc i acceptarea lui in aceste structuri se face in acord cu reglementarile stabilite de UNESCO i de Carta Reelei Europene a Geoparcurilor. Avantajele unui geoparc, membru in reelele internaionale, sunt: Susinerea cooperrii in domeniul conservrii patrimoniului natural i cultural i dezvoltrii geotiinelor; Asigurarea dezvoltrii a noi tipuri de calicri i crearea de noi locuri de munc; Parteneriate in programele de educaie i promovare; Dezvoltarea pachetelor de geoturism i turism cultural; Crearea de obiecte artistice sau de consum inspirate de geologie sau natur; Parteneriate calicate pentru proiecte inovative in domeniul conservrii naturii, educaiei, dezvoltrii socio-economice din zonele rurale (LEADER, INTERREG).

Etapele necesare pentru realizarea unui geoparc


Geoparcul este un instrument de intrire a identitii locale i de dezvoltare durabil a unei subregiuni, din zonele rurale. Se preteaz dezvoltrii in zonele unde exist geodiversitate, biodiversitate i diversitate cultural, zone care nu au alte resurse de dezvoltare sau sunt ameninate cu pierderea identitii. In vederea constituirii i asigurrii unei bune administrri a unui geoparc, in acord cu prevederile internaionale, trebuiesc parcurse urmmtoarele etape: La nivel naional 1. Realizarea unei documentri detaliate privind patrimoniul natural i cultural, identicarea siturilor de interes pentru conservare, educaie i turism, evaluarea situaiei socialeconomice, identicarea partenerilor din zon i a surselor de nanare; 2. Denirea teritoriului i a limitelor, astfel inct s corespund unui spaiu relativ coerent din punct de vedere natural, cultural i administrativ. Este foarte practic utilizarea limitelor administrative ale comunelor pentru limitele geoparcului. 3. Realizarea unei strategii de dezvoltare durabil pentru teritoriul geoparcului i a unui regulament pentru derularea activitilor prevzute; 4. Realizarea unui parteneriat local capabil s aplice strategia Siglele Reelei Europene propus i s conaneze activitile i echipa de administrare. i a Reelei UNESCO a Geoparcurilor Echipa de administrare poate juca i rolul unui Grup de dezvoltare local; 5. Avizarea documentaiei de ctre consiliile locale, consiliul/ consiliile judetene, Agenia de Protecia Mediului; 6. Scrisoare de intiinare adresat Biroului Naional UNESCO; 7. Avizul tiinic al Academiei Romne; 8. Obinerea statutului de arie protejat.

La nivel internaional
Pentru a deveni membru in Reeaua European a Geoparcurilor i in Reeaua Global (UNESCO) a Geoparcurilor, un geoparc sau un alt tip de arie protejat, este supus unei evluri de ctre reprezentani ai celor doua organisme, in baza unei documentaii i a unei cereri adresate Celulei de coordonare a Reelei Europene (Celula este organizat in cadrul Rezervaiei Geologice Haute Provence - Frana). Statutul de membru este reevaluat la ecare trei ani i, pe baza rezultatelor, se decide continuarea statutului de membru, reevaluarea sau excluderea din reele. Dosarul de candidatur cuprinde urmtoarele date; Elementele de identitate ale geoparcului - Locaia, suprafaa, elementele geograce,sociale; - Prezentarea unitii de administrare; - Anexe grace, hri, fotograi, bibliograe; - Denirea regiunii geograce; - Prezentarea siturilor protejate i a siturilor de interes turistic i educaional; - Elementele de presiune asupra teritoriului; - Planul de management al siturilor; - Prezentarea reelei de situri de interes din geoparc Produse locale nantate din (geologice i non-geologice); fonduri LEADER. Geoparcul Argumentarea cererii pentru a deveni membru in reea Haute Provence, Franta - Descrierea elementelor de geologie; - Analiza potenialului de dezvoltare a geoturismului / ecoturismului; - Descrierea activitilor de geoturism i geoeducaie din geoparc; - Politica de conservare a patrimoniului natural i cultural i modul de administrare. Descrierea general a situaiei economice din zon - Strategia de dezvoltare durabil aplicat i activitile de geoturism prevzute; - Prezentarea instituiilor ce au drept scop geoconservarea; - Politicile de protecie i dezvoltare economic durabil a patrimoniului geologic; - Planurile de aciune prezente i viitoare. - Argumentarea interesului de a deveni membru in reele. Informaii generale referitoare la teritoriul geoparcului - Descrierea principalelor structuri responsabile pentru politicile de dezvoltare durabil din teritoriu i tipurilor de activiti economice existente i tendinele lor; - Modul cum va organizat protecia; - Statutul actual de protecie: - Facilitile: muzee, situri trasee de vizitare; - Faciliti planicate a dezvoltate. In teritoriul geoparcurilor este interzis comercializarea fosilelor, a mineralelor, sau orilor de min i se incurajeaz realizarea i comercializarea mulajelor de fosile. Geoparcul reprezint un brand de calitate recunoscut internaional i agreat de UNESCO.
Centrul de vizitare din Rezervaia Geologic Haute Provence, realizat din fonduri LEADER

PRINCIPII DE ECOTURISM
Turismul este activitatea optim ce poate asigura dezvoltarea socio-economic in geoparcul inutul Buzului. O dezvoltare agresiv i neechilibrat ar putea distruge valorile naturale i culturale ale zonei i ar putea genera dezechilibre intre localiti. In plus, activitile de turism clasic nu beneciaz, in zon, de o infrastructur adecvat. In consecin forma cea mai ecient este cea de turism de descoperire: ecoturismul, geoturismul, agroturismul, turismul rural sunt forme specice, axate pe activiti specice sau pe anumite particulariti ale zonei. Ecoturismul se adreseaz unui grup int ce tie s respecte valorile locale i care poate contribui la promovarea ei. Turitii ce practic acest gen sunt dispui s plteasc preuri mai mari pentru serviciile oferite, dac oferta este echitabil i serviciile de calitate. Ecoturismul ar putea denit ca o activitate de cltorie ctre regiuni / zone unde cadrul natural este bine conservat, exist o diversitate cultural bine pastrat iar utilizarea durabil a acestora asigur un standard de via decent pentru locuitori. Chiar dac este denit uor diferit, funcie de diversele organisme sau regiuni, ecoturismul cuprinde, conform criteriilor elaborate de Asociaia Romn de Ecoturism, opt principii generale: Principiul focalizrii pe zone naturale. Ecoturistul petrece multe din activiti in natur, folosindu-se de cracteristicile geomorfologice, geologice, biologice, culturale i spirituale. In consecin, tur-operatorii vor cuta zonele ce imbin patrimoniul natural i cultural. Viitorul geoparc inutul Buzului ofer un cadru natural i cultural foarte bun, dar lipsete infrastructura. de promovare i desfurare a activitilor turistice. Principiul interpretrii produsului ecoturistic. Interpretarea reprezint modalitatea prin care se ofer turitilor / comunitii locale informaii i experiente legate de potenialul zonei, de valorile ei naturale i culturale, astfel inct s determine o lrgire a nivelului de cunoatere i apreciere din partea acestora. Principiul durabilitii din perspectiva protejrii mediului natural. Toate activitile ecoturistice sunt menite s ofere cele mai bune practici de turism i planicare din punctul de vedere al conservrii naturii i dezvoltrii durabile. Activitile de turism trebuie s aib un impact minim asupra naturii. Principiul contribuiei la conservare. Presupune participarea opertaorilor de turism, a proprietarilor de pensiuni, restaurante din zona protejat, care beneciaz de promovare, prin activitile administraiei ariei protejate, s contribuie activ la conservarea i managementul patrimoniului local. Exemplu: oferirea unui ajutor nanciar, pentru reabilitarea zonelor naturale, colectarea deeurilor, proiecte de promovare; Principiul contribuiei constructive la dezvoltarea comunitilor locale. O parte din beneciile din ecoturism trebuie s se indrepte spre comunitile locale, mai ales prin cumprarea de bunuri, produse i servicii locale in activitile de turism; Principiul sensibilitii fa de cultura i tradiiile locale. Activitile trebuie sa reduc impctul negativ asupra acestor valori, s contribuie la promovare, conservare, revigorare; Principiul gradului de satisfacere a turitilor. Participanii la aceast form de turism sunt persone cu pregtire medie sau superioar, ce au cltorit frecvent in alte zone i care aleg o destinaie pentru a-i descoperi parfumul local i produsele specice. Experiena oferit trebuie s satisfac ateptrile sau s le depaeasc; Principiul marketingului corect. Prezentarea produsului trebuie s corespund realitii. Marketingul ofer clienilor informaii complete i responsabile care conduc la creterea respectului pentru valorile unei zone.

DEZVOLTARE COMUNITAR
Disfunctionaliti in derularea proiectelor de dezvoltare comunitar
Analiza proiectelor comunitare derulate, mai ales in zonele Haeg i Rucr Dmbovicioara, precum i studiile de caz din alte regiuni, permite identicarea unor surse majore i frecvente de disfuncionaliti avnd sursa la nivelul comunitilor locale sau la nivelul comunicrii intre partenerii din comunitate i partenerii externi. O astfel de analiz este necesar intruct proiectele ce vor derulate pentru geoparc vor avea ambele tipuri de parteneri i vor deseori proiecte iniiate din exteriorul comunitii. Surse de disfuncionalitate existente la nivelul comunitii A. Pasivitatea partenerilor locali. In proiectele derulate in parteneriat cu organizaii locale, coli sau administraii locale, in care iniiatorii sunt din afara comunitii, ramne foarte frecvent una de tip pasiv, grupurile vizate (meteri locali, grupuri etnice, agricultori, peofesori, elevi) ind mai mult spectatoare i percep proiectele drept aciuni caritabile sau prea complicate pentru comunitate; B. Lipsa de sprijin din partea autoritilor este un caz ce apare in anumite proiecte In cazul geoparcului autoritile sunt direct interesate dar apare un alt tip de disfuncionalitate: prin abordare geoprcul propune un plan / startegiie / viziune de dezvoltare iar autoritile, chiar daca particip la elaborarea acestor planuri, nu respect direciile stabilite. Sunt obinuite ca strategiile s e bune doar pentru dosare i raportri; C. Conictul de interese apare in cazurile divizrii comunitii in grupuri adverse pe principul: decit s citige i cellalt mai bine s pierdem cu toii. Poate apare in cadrul proiectelor de susinere a unor iniiative private: meteuguri tradiionale, pensiuni, crearea de consorii locale pentru desfacerea produselor, reabilitarea unor instituii sau construcia de faciliti in unul din satele comunei. Surse de disfuncionalitate la nivelul celor ce propun, iniiaz proiectele A. Pasivitatea ofertei tipul/ideea de proiect nu este creativ i stimulativ pentru comunitatea local. Sunt frecvente cazurile de proeicte copiate din alte zone sau alte ri fr a adaptate specicului i resurselor locale; B. Alegerea intmpltoare a populaiilor int soluiile propuse prin proiecte nu sunt precedate de o identicare a problemelor reale i de o prioritizare a lor; C. Lipsa unor diagnoze sau studii de fezabilitate-prefezabilitate anterioare proiectelor. Surse de disfuncionalitate existente la nivelul comunicrii A. Transmiterea informaiei slaba circulaie a informaiei este sursa major a multor disfuncionaliti. Datorat, mai ales in mediul rural, lipsei mijloacelor moderne de informare (internet, cablu) dar i lipsei deprinderilor de a comunica prin intermediul internetului (de a realiza pagini web, baze de date, buletine on-line, de a asigura transparena procesului decizional etc.). Se coreleaz i cu lipsa deprinderilor de a transparentiza deciziile locale, bugetele, lipsa interesului i obinuiei locuitorilor de a participa la dezbaterile publice; B. Nesesizarea informaiilor relevante pentru dezvoltare. In comunicare exist mai multe etape ce trebuiesc parcurse: informarea, contientizrea, participarea, implicarea activ ind doar cteva dintre ele, in procesul indelungat ce trebuie parcurs de locuitori

i de cei interesai, de la simpla luare la cunotin pn la participarea efectiv i formarea unor deprinderi comunitare. Etapele cer timp i un mecanism continuu de transmitere a informaiei de ctre persoane competente, pe baza unei strategii de comunicare; C. Tipul informaiei este una din cauzele necomunicrii, faptul ca informaia aleas a difuzat este foarte relevant pentru cei din proiect dar nerelevant, nu face parte din preocuprile receptorului, e c este autoritate local, instituie sau simplu locuitor. Aceasta se poate datora nu numai coninutului informaiei, dar mai ales terminologiei, ind din ce in ce mai evident apariia unei terminologii europene ce seamn cu un nou limbaj de lemn,e datorit suprautilizrii anumitor termeni, e datorit neinelegerii substanei termenilor i incercrilor de a ii traduce intr-un limbaj comun sau specic. Este problema umanizrii mecanismelor de comunicare a termenilor europeni; D. Parteneriatul principiul conanrii, cointeresrii, realizarea de parteneriate de form, crearea de structuri neguvernamentale intre parteneri care nu corespund unor strategii, nu au intotdeauna efectul scontat i sunt doar subterfugii birocratice prin care se pclete nanatorul. Abordarea dezvoltrii comunitare Pe baza observaiilor i comentariilor de mai sus pot formulate o serie de principii strategice care pot sta la baza iniierii unor proiecte in teritoriul comunelor din geoparc. Cele mai importante sunt: A. Principiul descentralizrii trebuie sa stea la baza oricrui proiect sau aciune comunitar ce reclam o gestiune a problemelor la nivel local, a problemelor proprii i gsirea unor surse de nanare i a unor soluii locale. Este o tendin ce se accentueaz in ultimul timp la nivelul administraiilor locale, mai ales pentru cele ce au identicat surse proprii, au parteneriate locale, au o strategie de dezvoltare sau planuri de dezvoltare local in care a fost realizata o ierarhizare a problemelor i identicate sursele de nanare B. Dezvoltarea antreprenoriatului social i punerea accentului pe dezvoltarea social in raport cu dezvoltarea economic. Geoparcul propune o strategie de dezvoltare social, miznd pe identicarea competenelor, realizarea de parteneriate, cointeresarea unor persoane i instituii, crearea unui cadru atractiv pentru nanri. Este motivul pentru care limitele geoparcului se suprapun limitelor administrative ale comunelor, se propune realizarea acelei carte de dezvoltare local, se propune crearea unor structuri asociative locale i identicarea unor direcii de dezvoltare prioritare (axe). In fapt, fr o strategie social nu poate exista o dezvoltare economic real; C. Identicarea zonelor optime din teritoriu. Este principiul ce a stat la baza propunerilor de dezvoltare turistic. Zonele cele mai atractive vor susinute s-i dezvolte infrastructura astfel inct s devin poli de atractivitate pentru turitii din afar i pentru concentrarea proiectelor de atragere a resurselor nanciare. In timp, polii identicai (Berca, Bozioru, Coli, Mnzleti) vor genera devoltare i in zonele adiacente; D. Principiul Fierariei lui Iocan se bazez pe identicarea i implicarea real a unor lideri informali locali capabili s transmit mesajele, s creeze dezbateri ad-hoc i s corijeze i s reorienteze anumite activiti ale proiectelor; E. Principiul promovarii active presupune realizarea unor elemente de identitate vizual, a unei strategii de promovare, identicarea unor produse simbol. In acest fel se realizeaz o sensibilizare a nanatorilor, a evaluatorilor de proiecte, crearea unei opinii favorabile i de simpatie pentru teritoriul in cauz i a unor noi parteneri.

ABORDAREA PARTICIPATIV
Aceast abordare a constat in oferirea diverilor actori implicai posibilitatea de a participa, in msura timpului avut la dispoziie, la fazele de diagnoz i analiz. In acest fel propunerile sunt in concordan cu iniiativele locale, ii responsabilizeaz pe cei ce doresc s se implice, faciliteaz schimburile de idei i informaii, creaz premisele unei autodezvoltri. Un element important in identicarea nevoilor locale l-a constituit organizarea unor intlniri i dezbateri cu Agenii de Dezvoltare Local i cu reprezentanii Grupului de Aciune Local (GAL) pentru teritoriul LEADER Plaiurile Slanicului. GAL-ul este format din comunele: Berca, Scoroasa, Cozieni, Cneti, Chiliile, Prscov, Odile, Bozioru, Breti, Beceni, Loptari, Vintil Vod, Sruleti, Cernteti, Bisoca, Mnzleti Valea Salciei, Buda, Mrcineni, Spoca, Vadu Paii, Sgeata. Teritoriul geoaparcului poate constitui centrul de greutate i motorul dezvoltrii acestui viitor teritoriu LEADER. Agenii de Dezvoltare Local Aceast noua poziie in administraia local a fost creat ca urmare a unor proiecte de succes derulate in regiunea vest i apoi in zona Vlcea. Dei exist reglementri care precizeaz rolul lor in activitile de dezvoltare ale comunitilor, ocupaia nu se regsete in COR, iar posturile lor, la nivelul comunelor, este destul de ambiguu, ceea ce genereaz nesiguran i diferite grade de subordonare politic. Agenii de dezvoltare local reprezint un element cheie pentru promovarea la nivel local a elementelor cuprinse in planurile strategice elaborate, de corelare a aciunilor diferitelor administraii, de participare la elaborarea i aplicarea unor proiecte locale. Pentru o mai buna denire a statutului lor propunem crearea unui GRUP DE DEZVOLTARE, creat in jurul Asociaiei de Dezvoltare Intercomunitar i administraiei geoparcului. (pentru introducerea in COR , a funciei de agent de dezvoltare local este nevoie de iniiativa reprezentanilor locali efectuat pe cale administrativ, iniiativ materializat printr-un inscris ce va depus la Minsiterul Administraiei i Internelor. Inscrisul va avea ca obiect crearea funciei de agent de dezvoltare locala i evideniarea necesitii cuprinderii acesteia in COR. n acest inscris se va denii i din ce va consta activitatea unui agent de dezvoltare local. Ociile juridice, din cadrul administraiilor locale vor juca rolul primordial n acest demers. Din discuiile purtate cu agenii de dezvoltare local a rezultat o list de sarcini de serviciu ce nu sunt concretizate intr-o a postului. Rolul lor variaz de la consiliere pentru primar, la persoane insrcinate cu scrierea proiectelor, sau la persoane ce trebuie s e la curent cu problemele discutate in edinele de consiliu local. Alii, i-au denit singuri atribuiile i anume acelea de a realiza o inventariere a resurselor locale i de a crea o baz de date

pentru proiecte. Dei au un rol cheie in dezvoltarea comunitar i atragerea de fonduri, ind verigi de legatura intre ceteni i administraie, doar 5 din 20 au participat la realizarea unui proiect pe infrastructur i doar 2 din 20 la un proiect cultural educaional. n acest caz, poate s-ar impune angajarea pe astfel de funcii a unor persoane cu anumite studii i care s aiba legatur cu ideea de dezvoltare local/comunitar, iar aceste persoane, odat angajate, la o anumit perioad de timp, s participe la schimburi de experien in domeniul lor, in ar i de ce nu i in afara rii cu reprezentani de pe aceeai functie din rile ce fac parte din spaiul comunitar. Problemele de la nivelul comunelor Principalele probleme identicate de agenii de dezvoltare in comunitile din care ei provin, au fost sistematizate mai jos, dup cum urmeaza: 1. Lipsa unei educaii civice, locuitorii nu ind obinuii s participe la procesul de luare a deciziilor, nu asist la edinele Consiliului local dei au dreptul, nu solicit informaii privind modul de cheltuire a sursele bugetului local; 2. Curricula colar nu este adaptat la nevoile locale. Copiii nu nva despre locurile lor, despre problemele lor. In Curricula la Decizia colii nu sunt cursuri adaptate zonei; 3. Serviciile locale sunt defectuoase: transportul, colectarea deeurilor, sistemul de sntate, lipsa unui serviciu de urgen pentru localitile izolate; 4. Sistemul de comunicare i informare are lacune de organizare i derulare intre primrie i ceteni, intre consilieri i ceteni, intre departamentele instituiilor judeene i primrii. Majoritatea satelor nu au acces la internet, sistemul de telefonie nu acoper toat zona; 5. Infrastructura de alimentare cu ap i transport (drumurile judeene i comunale), alimentarea cu gaz, canalizarea) constituie una din problemele cele mai grave, invocat de toi cei consultai; 6. Lipsa formrii, informrii i expertizei in urmtoarele domenii: turism, scriere de proiecte, practici agricole. Toate aceste disfuncionaliti, sau mcar o parte din ele, ar putea rezolvate i prin crearea/legiferarea postului de agent de dezvoltare local i care, prin a postului, s aib prevazute obligaii bine analizate, printre care informarea, comunicarea, la nivel local. Cteva dintre soluiile identicate Msurile ce pot intreprinse i tipurile de proiecte propuse, in cadrul intlnirilor cu agenii de dezvoltare au fost integrate in prezentul studiu. Printre cele mai importante domenii de actiune au fost menionate urmatoarele: - Realizarea unei reele de informare la nivel judeean; - Realizarea unui sistem de colectare i valoricare a plantelor medicinale; - Cursuri pentru cresctorii de animale privind reglementrile Uniunii Europene. Cursuri pentru turism, ghizi, proprietari de pensiuni, funcionari de la primrie; - Realizarea unui serviciu de voluntariat la nivel teritorial; - Iniierea unor proiecte pilot privind ecientizarea energetic i energiile alternative; - Revigorarea unor activiti tradiionale: olritul la Mnzleti, esturi, lucru in lemn; - Refacerea unor obiective cultural istorice (Capela de la Vintil Vod); - Realizarea unui sistem de trasee de vizitare, campare, informare; - Editarea unor ghiduri locale de gastronomie, tradiii, turism cultural.

TERITORIUL GEOPARCULUI

POZIIA GEOPARCULUI
Pentru a avea o viziune ct mai apropiat de realitate asupra teritoriului geoparcului au fost folosite patru tipuri de surse: - Fiele de comun completate de administraiile locale; - Fiele de comun completate de membri echipei, pe baza interviurilor i documentrii in teren; - Datele statistice din diferite documente ociale (Anuarul statistic, PUG-uri, Sinteze); - Sesiunile de formare i informare cu reprezentanii instituiilor judeene i Agenii de dezvoltare local. Rezultatele pariale au fost supuse dezbaterilor, in timpul intlnirilor Grupului de lucru i in sesiunile de formare pentru scriere de proiecte. Aceste consultri, organizate in cadrul studiului au permis o mai bun conturare a nevoilor i o ierarhizare a prioritilor in realizarea geoparcului i a unei strategii de turism durabil. Teritoriul geoparcului, schiat in harta de mai jos, este situat in Regiunea 2, Sud-Est, in partea de N a judeului Buzu. Din punct de vedere geograc se a in zona de curbur a Carpailor Orientali, la intersecia drumurilor istorice ce leag Muntenia, Transilvania i Moldova. Geoparcul cuprinde comunele: Beceni, Berca, Bozioru, Bisoca, Breti, Chiliile. Cnesti, Coli, Cozieni, Loptari, Mnzleti, Odile, Scoroasa, Sruleti, Valea Salciei, Vintil Vod. Insumat, rezult pentru geoparc are o suprafa de 92609 ha si o populaie de 43615 locuitori.
Poziionarea geoparcului in Regiunea de dezvoltare 2 Sud

ELEMENTELE NATURALE
In cea mai mare parte a sa, geoparcul este situat n unitatea Subcarpailor, subdiviziunea Subcarpailor Curburii, mai exact n zona central a acestora numit Subcarpaii Buzului, dup numele arterei hidrograce principale. Pe o arie mai restrins, in partea nord-estica este o zon de contact cu Munii Buzului. Zona geoparcului este strabtut de trei vi tributare Buzului: Valea Slnicului, cu localitile Beceni, Vintil Vod, Mnzleti, Loptari, Srulet i Bisoca, Valea Srelului, cu localitile: Berca, Scoroasa, Cneti i Chiliile i Valea Blnesei, cu localitile Cozieni, Bozioru, Breti, Odile. Comuna Coli este situata pe Valea Colilor, Valea Aluniului i Valea Muscelului aueni ai Buzului. Comuna Valea Salciei este situat pe valea Clnulu,auent al Rmnicului, acesta la rndul, lui auent al rului Buzu.

GEODIVERSITATEA
Zona este foarte cunoscut pentru Vulcanii noroioi, chihlimbarul de la Coli, sarea de la Meledic, Focul Viu, izvoarele de petrol, relieful spectaculos cu ziduri ale uriailor sau coli de piatr, pentru peterile in sare, alunecrile de teren i, nu in ultimul rnd, pentru peisajele domoale i izvoarele srate. Nu trebuie s i specialist pentru a putea admira spectacolul oferit de natur. Aceste fenomene fac parte din geodiversitatea teritoriului i constituie o mare bogie a zonei. Ele vor punctul forte in activitile de promovare, de educaie, cercetare i de dezvoltare a turismului i in construcia infrastructurii necesare: centre de vizitare, puncte de informare, locuri de popas, poteci de descoperire, pensiuni, puncte de vnzare, centre de inchiriere echipamente i altele. Geodiversitatea reprezint totalitatea elementelor geologice i geomorfologice dintr-o zon: rocile i istoria formrii lor, resturile fosile, elementele structurale (falii, cutele sinclinale i anticlinale), resursele minerale, miscarile tectonice (puse in eviden prin care rocile au fost deformate), relieful i solurile rezultate din interaciunea elementelor petrograce, structurale, erozionale i biologice. Teritoriul geoparcului are o structur geologic extrem de complex, spectaculoas att pentru specialiti ct i pentru nespecialiti. Rocile sedimentare intlnite la suprafa acoper o istorie ce incepe acum mai bine de 70 de milioane de ani i sunt o calauz foarte bun pentru evoluia lanului carpatic. Punctele cele mai importante in jurul crora se propune dezvoltarea activitilor geoparcului, inclusiv infrastructura de turism, sunt trecute in harta de mai jos. In urmatoarea etap este nevoie de identicarea unor noi puncte pentru a acoperi teritoriile tuturor comunelor si, in paralel, realizarea unor documentaii i materiale de promovare i informare, pentru turiti, elevii din coli, locuitorii din zon.

Izvor de petrol, satul Pcuri Grunju (tufuri dacitice), Mnzleti

Insecte in chihlimbar, Coli Peter n sare, Meledic

Punctele de interes geologic propuse pentru amenajare turistic. 1 - Beceni, 2,3 - Vintil Vod, 4,5,6 - Mnzleti, 7 - Loptari, 8 - Berca, 9 - Scoroasa, 10 - Cneti, 11 - Coli, 12 - Cozieni, 13 - Bozioru, 14 - Bisoca

BIODIVERSITATEA
Adevratul naturalist este fascinat in egal msur de toate vieuitoarele, indiferent dac sunt frumoase sau urte folositoare sau duntoare. Totui, ce ar interesant in inutul Buzului? Rspunsul nu este uor de dat, indc numrul de subiecte este surprinztor de mare: grduraria, colilia, uturii i, bineineles, scorpionul, ar doar cteva exemple.

Partea nordic i nord-estic a teritoriului se a in zona pdurilor montane, de fag i molid, in timp ce in zona central-sudic, in arealul vulcanilor, exist elemente de tip stepic precum colilia dintre ierburi i popndul dintre animale. Cea mai mare parte a teritoriului este ins un mozaic haotic de petice de pdure, tuuri, pajiti i terenuri arabile, rezultat al activitii omului, aa cum se observ din harta alaturat. Rmiele de pdure matur, sau fneele in care exist sute de specii de plante la hectar, sunt ecare in parte zone de refugiu pentru or i faun, ecare reprezentnd o posibil arie de interes pentru conservare i de atracie pentru turismul specializat sau pentru specialiti. Ele constituie in acelai timp elemente importante in atragerea de fonduri europene pentru refacere, conservare, compensaii, continuarea unor practici agricole tradiionale.

Lycaena dispar

Euscorpiu carpathicus

Harta utilizrii terenurilor in geoparc (realizat CCMESI)

DIVERSITATEA CULTURAL
Spaiu aat la interferena dintre trei provincii, inutul Buzului are cte ceva din toate dar, in acelai timp, i propria identitate, datorat predominrii spaiului rural, aezrii satelor in lungul vilor, existenei unor puternice i vechi centre religioase i monahale, existenei unor ctune izolate unde vechile tradiii au fost mult timp transmise din generaie in generaie. Diversitatea cultural se poate observa in portul tradiional, zona Bisoca ind bine cunoscut i in alte elemente precum: arhitectur tradiional, calendarul srbtorilor de peste an i calendarul trgurilor, obiceiurile de natere, nunt, moarte, reetele tradiionale, rnduiala vieii rurale, legendele i povetile despre comori i boieri, crucile de hotar, fntnile, troiele i istorisirile despre puterile supranaturale ale unor locuri. Toponimele si hidronimele sunt cea mai puternic dovad a legaturii pe care oamenii locului o au cu resursele pmntului sau cu lumea animalelor i plantelor. Nume precum Slnic, Srel, Cneti, Pcuri, Nucu, Coli sunt doar cteva exemple. Diversitatea cultural, completat de godiversitate i biodiversitate reprezint baza dezvoltrii socio-economice a geoparcului. Dezvoltarea eco / agro / geo-turismului, revigorarea activitilor tradiionale (prelucrarea lemnului, esturi, olrit), stoparea migraiei, imbuntirea calitii vieii au la baz pstrarea i valorizarea acestor tradiii. Intrirea identitii locale este cheia i soluia pentru atragerea locuitorilor in proiecte, in dezvoltarea iniiativelor locale, in crearea de IMM-uri, in formarea de asociaii i parteneriate. Inventarierea preliminar ne-a permis identicarea elementelor de patrimoniu cultural local, a persoanelor resurs, a activitilor tradiionale, a punctelor muzeale existente, a monograilor i publicaiilor dedicate zonei, toate constituind o baz pentru evluari viitoare. Direciile de dezvoltare identicate, att pentru geoparc ct i pentru teritoriul LEADER, integreaz elementele de geodiversitate, biodiversitate i diversitate cultural.

Muzeul colar din Vintil Vod Cas din Vintil Vodi

Biserica Gvanu

Activiti tradiionale Chilie - zona Fiici

VIAA SOCIAL - ECONOMIC


Zona geoparcului este o zon rural, cu o tendin de imbtrnire a populaiei i de migrare, mai ales in strintate. Locuitori celor 16 comune sunt distribuii inegal, comuna Berca ind, de departe, cea mai numeroas i cu ponderea economic cea mai mare. Principalele surse de venituri provin, in ordinea importanei, din: agricultur, creterea animalelor, prelucrarea lemnului, industrie, comer i activiti de turism. Excepie face comuna Berca unde peste 2900 locuitori lucreaz in industrie, mai ales exctractiv. In hrile i diagramele de mai jos sunt sintetizate datele statistice, informaiile obinute din documentare, din ele de comun completate de primrii, din paginile web ale localitilor i din diferite publicaii i monograi. Uneori datele obinute nu concordp intre diferitele surse, motiv pentru care au un anumit grad de aproximaie.

Distribuia populaiei in localitile geoparcului

Structura activitilor economice in geoparc

Infrastructura de transport

Distribuia societilor comerciale in geoparc

Punctele de interes turistic i infrastructura de turism din teritoriul geoparcului

CARTA GEOPARCULUI

ANALIZA SWOT PENTRU CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC

Datele prezentate anterior reprezinta o sinteza a informaiilor publice cuprinse in diverse tipuri de documente, completate cu opiniile locuitorilor intervievai, opiniile diverilor purttori de interese, ale agenilor de dezvoltare local, punctele de vedere ale reprezentanilor instituiilor partenere din jude. Analiza detaliat a contextului social-economic, a resurselor, potenialului de dezvoltare i potenialilor parteneri ai geoparcului au permis efectuarea unei analize SWOT. Puncte tari Agricultura, turismul i activitile conexe sunt privite att de locuitori ct i de administraia local drept principalele direcii de dezvoltare; Omogenitatea teritoriului. Nu exist mari discrepane intre diferitele localiti ale geoparcului. Cu excepia comunei Berca unde predomin industria extractiv, in toate celelalte agricultura are ponderea cea mai mare; Diversitatea natural este privit ca o potenial resurs exploatabila durabil; Marea majoritate a localitilor au aceleai tip de probleme: alimentarea cu ap, drumurile, deeurile, comunicaiile. Aceasta permite elaborarea unor planuri de aciune care s benecieze de cointeresarea majoritii; Cetatenii si administratiile au identicat problemele majore si propun solutii viabile; Exist un potenial uman pentru activitile de turism corelat cu agricultura; Existena unui GAL i demararea realizrii documentaiei pentru crearea unui teritoriu LEADER in anul 2008. Puncte slabe Lipsa unei viziuni pe termen lung. Majoritatea proiectelor, existente, sunt proiecte de infrastructur rutier i de alimentare cu ap; Lipsa de formare i de exerciiu in realizarea unor planuri de dezvoltare; Lipsa parteneriatelor in cadrul aceleiai comuniti sau intre comune pentru rezolvarea unor nevoi comune, cu excepia Grupului de Aciune Local, iniiat in vederea crerii unui teritoriu LEADER; Lipsa participrii civice. Exist doar cteva organizaii neguvernamentale in toat zona; Turismul este vzut ca un panaceu dar nu exist proiecte concrete in domeniu; Lipsa unor proiecte de anvergur; Lipsa unei campanii de informare / promovare / comunicare; Ameninri Izolarea zonei in cadrul regiunii / la nivel naional; Pierderea ansei de a accede la fonduri comunitare Depopularea zonei i pierderea valorilor locale; Oportuniti Existena fondurilor europene Propunerea unui proiect de strategie la nivel judeean (Proiect PHARE) Existena interesului de colaborare din partea partenerilor Propunerea unor proiecte de infrastructur, deeuri, alimentri cu ap, la nivel regional Strategia este in concordan cu planurile naionale de dezvoltare din turism, educaie etc.

ANALIZA PRINCIPALELOR RESURSE PENTRU TURISM DIN TERITORIUL GEOPARCULUI Resursele zonei pentru turism Zona este rural, cu o concentrare a locuirii mai ales in lungul vilor, cu raporturi foarte diferite de utilizare a terenurilor intre comunele componente, aa cum reiese din datele prezentate, i cu multe resurse turistice insucient exploatate. Elementele de atracie natural sunt reprezentate de Vulcanii noroioi, complexul de la Meledic, Focul Viu (Loptari), Zona Lacurile (Bisoca), siturile SCI (Natura 2000) propuse pentru zona Bisoca Mnzleti, Meledic, Vulcanii noroioi, Lunca Buzului, diverse forme erozionale (Tronul lui Negru Vod), lacurile, chihlimbarul de la Coli, fenomenele geologice ce apar in zona Vintil Vod, Coli, Bozioru. Biodiversitatea este i ea foarte divers, zona ind situat la conuena dintre trei zone biogeograce: stepic, alpin i continental. Cu excepia Vulcanilor noroioi nici unul dintre situri nu are marcaje, puncte de informare, pliante. Singurele informaii putnd obinute din pagini web, de la autoriti i de la localnici. Evenimentele specice sunt legate mai ales de trguri i festivaluri: Pe plaiuri bisocene (Bisoca), Trgul de Sfnta Marie (Cozieni), Trgul de Ziua Crucii (Vintil Vod), trgurile sptmnale din lungul vii Slnicului. Patrimoniul cultural i istoric este inegal repartizat. Dei urmele de locuire sunt frecvent semnalate nu exist situri arheologice amenajate. Cele mai importante situri culturale protejate sunt mnstirile (Rteti, Gvanu, Poiana Mrului) i cele aproximativ 30 de chilii, locuine rupestre i biserici din zona Aluni Nucu. Lista complet a siturilor de patrimoniu cultural protejate, la nivel judeean, este prezentat n anexe. Serviciile de informare i documentare sunt oferite de monograile publicate de Consiliul Judeean, Muzeul Judeean, monograile ctorva comune i siturile web de turism, majoritatea create i intreinute de amatori. Nu exist panouri de semnalizare, puncte de informare, pliante specice. Infrastructura de cazare cuprinde aproximativ 50 de locuri i trei tabere sau internate colare in toata zona. Infrastructura rutier i cile de acces: accesul este asigurat pe calea ferat Buzu Ptrlagele i rutier de DN 10 (Brasov Buzu Rmnicu Srat) care strabate la sud o mic poriune din teritoriu. Din aceasta, in lungul vilor Slnicului, Blneasa, Srel se desprind drumuri judeene i comunale. Majoritatea au poriuni greu practicabile din cauza alunecrilor de teren i inundaiilor. Marea densitate de drumuri comunale sau forestiere poate un element pozitiv pentru turismul de promenad i descoperire. Nu exist ghizi ociali pentru teritoriu, activiti de orientare i ghidaj pentru anumite grupuri de turiti ind asigurate de proprietarii unor pensiuni sau cluburi (Coli, Blejani) i parial de custodele de la Vulcanii noroioi. Serviciile nanciare precum bnci, birouri de schimb sunt disponibile in orae (Buzu, Patrlagele). Spaiile sau serviciile de recreere sunt foarte puine. In afara siturilor menionate i a Muzeului de la Coli nu exist alte faciliti. Exist excursii organizate ce apeleaz la ghizi locali dar toate sunt din exterior sau sunt oferite de unii proprietari de pensiuni. Spaiile de campare sumar amenajate sunt in zonele Meledic, Bisoca, Berca.

ANALIZA SWOT PENTRU SECTORUL TURISM


Puncte tari Potenialul foarte mare oferit de patrimoniul natural i cultural pentru ecoturism; Lipsa polurii sau distrugerilor datorate activitilor umane. Cu excepia anumitor zone precum Loptari (unde sunt 30 de gatere) i Bisoca unde este un puternic impact negativ al exploatrilor forestiere; Existena unei agriculturi tradiionale; Buna poziionare geograc: la intersecia rutelor de comunicare intre Muntenia, Moldova, Transilvania; Viaa rural relativ nealterat; Existena unei reele de drumuri comunale i forestiere cu un mare potenial pentru dezvoltarea drumeiei, cicloturismului i turismului ecvestru, turismului de descoperire, turismului de aventur; Deschiderea administriei judeene i a administraiilor locale pentru realizarea unor proiecte de turism; Potenialul pe care il are zona pentru a creat un geoparc. Puncte slabe Inexistena unui sistem coerent de informare i promovare a zonei; Lipsa informaiilor pentru a se putea realiza un studiu de pia: numr de vizitatori, interesul localnicilor pentru turism, prolul vizitatorilor etc; Accesul dicil in teritoriu; Lipsa unei infrastructuri de cazare, restauraie, ghidaj; Sezon turistic limitat la 4 - 6 luni; Lipsa unor nanri la nivel local pentru iniierea unor proiecte pilot; Lipsa unei strategii de dezvoltare turistic, in condiiile in care majoritatea celor chestionai vd turismul ca cea mai bun soluie de dezvoltare; Slaba ofert de produse locale agricole; Slaba ofert de preparate culinare locale in zon, lipsa unui Ghid al reetelor tradiionale; Lipsa de incredere i iniiativ in iniierea de proiecte bazate pe utilizarea produselor locale; Lipsa unei diagnoze teritoriale - ca baz pentru aplicarea de proiecte nanabile din fondurile Produse comercializate la structurale.
festivalurile din zona

Oportuniti Dezvoltarea interesului pentru turismul rural / ecoturism; Existena unor mari oportuniti de nanare prin fondurile europene; Patrimoniul cultural i natural poate pus in valoare, existena unor activiti tradiionale bine pstrate: reete locale, produse curate, lucuitorii ataai valorilor locale; Memoria unei viei tradiionale este inc prezent; Poziionare bun in Regiunea 2 Sud pentru dezvoltarea unor circuite turistice majore: litoral, delt, zona Vrancea - Mcin: Conexiunile cu Reeaua European i UNESCO a geoparcurilor.

Ameninri Tergiversarea formrii de structuri asociative i lipsa de corelare, la nivel local, regional a diverselor programe / proiecte; Apariia unor conicte intre grupuri cu interese diferite: asociaii de vntoare, promotori ai ecoturismului; Alte zone similare din regiune pot atrage mai rapid fondurile i pot deveni destinaii privilegiate in detrimentul zonei geoparcului; Incapacitatea celor interesai de a reaciona intr-un timp scurt pentru realizarea unei strategii care s asigure cadrul de aplicare a proiectelor identicate.

Zi de trg la Vintil Vod

Zona rezervaiei de la Bisoca

Lacul Odile Odile

PONDEREA TURISMULUI IN ECONOMIILE LOCALE I INFRASTRUCTURA DE TURISM EXISTENTA IN GEOPARC


Comuna Beceni Ponderea diferitelor ramuri de ctivitate in economia local - Agricultura este activitatea dominanta: cultivarea pamantului, pomicultura, cresterea animalelor. - Industria reprezinta 10% contsand din activitati de croitorie , carmangerie, morarit si panicatie; -Activitatile comerciale sunt reprezentate o retea de magazine din care 90% desfac produse alimentare, restul de 10% produse nealimentare -Turismul nu are un aport semnicativ - Industria reprezinta 70% din economia locala: exploatarea petrolului si gazelor naturale, prlucrarea materialelor de constructie (caramida) , prelucrarea carnii si a produselor animaliere, productia de sticlarie si confectii metalice. Brand local: - Agricultura are un aport de 16% la economia locala - Activitatile comerciale au un aport de 10% la economia comunei (32 de magazine, din care 80% comercializeaza poduse alimentare si 20% produse si bunuri de larg consum, numeroase baruri si discoteci. -Turismul furnizeaza 4% din veniturile comunei. - Agricultura are pondere cea mai insemnata: crestera animalelor (bovine si ovine) si pasuni si fanete precum si livezi de pomi fructiferi, paduri. - Prelucrarea lemnului, mobilierului mic si a elementelor de tamplarie pentru constructii - Activitatile comerciale sunt reprezentate de 20 de magazine care vand produse alimentare - Turismul nu are un aport semnicativ. - Crestera animalelor si pomicultura reprezinta 85% din venitul localnicilor; -In comuna functioneaza 5 societati cu capital privat si 3 persoane zice care sunt autorizate sa desfasore activitati economice - Reteaua comerciala este putin dezvoltata, formata din din 9 magazine, comrcializand in proportie de 60% produse alimentare si 40% produse nealimentare; - Turismul nu are un aport semnicativ. - Agricultura reprezinta 75% din econmia comunei - Industria reprezinta 10% din venitul economic al comunei. Principalele ocupatii industriale: extractia petrolului precum si exploatarea si prelucrarea lemnului; - Comertul detin o pondere de 10% din veniturile comunei. In comuna functioneaza 18 unitati private care comercializeaza in principal, produse alimentare. - In comuna functioneaza in total 24 de societati cu capital privat si 14 persoanr zice autorizate sa desfasoare activitati economice. - Turismul nu are un aport semnicativ. Infrastructura turistica / elemente de atractie importante Nu exista infrastructura turistica Punctele de atractie sunt preyentte in sa de comuna

Berca

Doua pensiuni agroturistice cu o capacitate de 30 de locuri; Principala atractie o constituie Rezervatia Vulcanilor Noroiosi de la Paclele-Berca Rezervatia este luata in custodie. Exista marcaje si un punct de informare / mic punct comercial Carnatii de Plescoi. Muzeu amenajat la Manastirea Ratesti. Internatul scolii Spatii de campare (corturi) si casute la ... Marcaje rudimentare Principala sursa d einformare paginile web; Complexul de asezari rupestre; Fostele bai de la Fisici; Marcaje rudimentare; Principala sursa d einformare paginile web Pensiunea turistica nu este deschisa ocial. Nesemnicativa

Bisoca

Bozioru

Braiesti

Canesti

- Agricultura principala ramura cu o pondere de 70% din economia comunei. Se cultiva porumb, grau si oarea-soarelui. Crestera animalelor, ovine, porcine, bovine. - Industria reprezinta 25% din economia locala si se bazeaza pe extractia petrolului si a gazelor naturale, exploatarea si prelucrarea lemnului; - Comertul detine 5% din economia locala, Functioneaza 10 magazine care comercializeaza, produse alientare, in prncipal. - Turismul nu are un aport semnicativ. - Agricultura este principala ramura economica. Aportul este de 95% din venitul local. Cultura cerealelor, a plantelor furajere, cresterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi (pruni si meri) - Industria este aproape inexistenta la nivelul comunei - Comertul are o ponedre de 5% din venitul local. In comuna functioneaza 4 magaine. - Turismul nu are un aport semnicativ. - Agricultura este principala ramura economica locala cu o pondere de 90%. Se cultiva porumb, griu, orea soarelui; - Industria cuprinde doare 3% din populatie; - Comertul si turismul nu au fost cuanticate dar veniturile sunt sub 10% din economia locala.

Nesemnicativa

Chiliile

Lacul Mociaru. Nu exista amenajari sau marcaje

Colti

Muzeul Chihlimbarului din Colti. Nu sut puse in valoare toate exponatele (colectia de etnograe, colectiile de roci / fosile Marcajele sunt rudimentare; Complexul rupestru de la Alunis 6 km O pensiune Turistica ( de 10 locur) Nesemnicativa

Cozieni

- Agricultura este principala ocupatie a localnicilor cu o pondere de 80 % din economia locala - Comertul detine 20% din economia locala, exista 11 magazine particulare si 6 persoane zice autorizate sa desfasoare activitati comerciale. - Industria este slab reprezentata, exista doar o moara de faina si uruiala; - Turismul nu are un aport semnicativ. - Agricultura este activitatea de baza a localniicilor si in special cresterea animalelor - Industria este reprezentata de exploatarea si prelucrarea primara a lemnului (30 de gatere); - Reteaua comerciala este formata din 42 de magazine care desfac produse alimentare , precum si produse nealimentare. -Turismul are o pondere foarte mica - Agricultura este principala ramura a economiei comunei reprezentind 80% din venitul comunei. -Industria aduce un aport de 5% din venitul local. - Comertul reprezinta 6% din venitul comunei. -Turismul reprzinta 3% din venitul local -Agricultura detine o pondere de 95% din venitul local - Industria este slab reprezentata . - Comertul furnizeaza 5% din venitul local. - Turismul nu are un aport semnicativ.

Lopatari

Punctul major de atractie Focul Viu nu este amenajat, nu sunt marcaje, nu este clar reglementat accesul in zona de interes. Mueu scolar. Nu are program de vizitare. Functioneaza o pensiune de 2 margarete.

Manzalesti

Odaile

Nesemnicativa

Sarulesti

- Agricultura reprezinta 96% din venitul local - Industriea are un aport scazut. - Comertul reprezinta 2% din venituri. Exista 10 magazine care vand produse alimentare. - Turismul nu are un aport semnicativ. - Agricultura reprezinta 68% din venitul comunei si este bazata pe zootehnie si pomicultura - Industria reprezinta 10% din venitul comunei bazata pe extractia de petrol si gaze. Comertul este slab reprezentat. Exista 5 magazine; - Turismul nu are un aport semnicativ. - Agricultura este principala activitate economica cu o pondere de 79% din venitul local - Industria reprezinta 5% din venitul local - Comertul are o pondere de 20% din economia comunei. Exista 23 de magazine private. - Turismul are un aport mic la economia locala . - Agricultura reprezentata prin cresterea animalelor si cultivarea pamantului, pomicultura. - Industria consta din existenta unui Centru de colectare si prelucrare a laptelui - Turismul nu are un aport semnicativ. Agricultura: pondere intre 75% si 95%, cu exceptia comunei Berca unde este 16% Industria: pondere de maxim 10%, cu exceptia comunei Berca unde este 70% Comertul: 5 20% Turismul: 0 4%

Nesemnicativa

Scortoasa

Vulcanii noroiosi

Vintila Voda

Exista o singura pensiune agrotristica de 2 margarete cu 7 camere.

Valea Salciei

Obiective turistice : Zidul Uriasilor. Exista un trasu turistic marcat ce trece prin comuna si leaga valea Buzaului de Bisoca, Nu exista spatii de cazare. Cinci puncte naturale cu o promovare semnicativa: Vulcanii noroiosi, Complexul Meledic, Facul Viu, Zona Lacurile, Colti, Locuirile rupestre. Aproximativ 50 de locuri de cazare. Doua muzee cu programe de vizitare si un muzeu scolr.

Total Populatie Suprafata

COMPARATIE INTRE PROBLEMELE IDENTIFICATE SI OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE EXISTENTE


Comuna Beceni Problemele identicate Administratie si interviuri Nu au ap curent n comun. Slnicul sap n drumul judetean Deeuri aruncate n ru. Nu se colecteaz organizat gunoiul de pe sate. Tinerii, dei atrai s fac liceul aici n loc s plece la Buzu sau n alte orae, pleac pe antiere n Bucureti Lipsa locurilor de munca si a scolilor. E o singura scoala ce are si clase de liceu si de scoala primara - clase 1-12 in satul Berca; Fabrica Cristal Arting Super a fost inchisa. Reducerea activitatii de la Schela Berca; Animalele un mai pot hranite, lipsa resurse. Cojani - apa potabila curenta, gaze si nici scoala; IViforata si Baceni si Valea Nucului - apa curenta si gaze. O parte din gospodariile din Tatarligu nu au apa si nici gaze; In Paclele drumul este prost Problema drumurilor ntre sate Clase simultane din cauza numrului mic de elevi; Populaie mbtrnit se depopuleaz satele Deeurile, Lipsa conectrii la internet Starea drumurilor din comun, Alunecrile de teren, transportul ctre i dinspre alte localiti. Iluminatul public doar n dou sate din opt, Bisoca i Plei Alimentarea cu ap, Pdurea Gvanu (pini) apare menionat ca ind arie protejat, dar a fost retrocedat i tiat,; Clasele de liceu pot s e anulate lips de elevi. Autorizarea colilor din satele mrginae; Migraia, preponderent n Italia. Obiective de dezvoltare (propuneri ale administratiiilor) Dezvoltarea sectorului de confectii; Extinderea capacitatii de prelucrare a produselor animalelor, inclusiv diversicarea produselor; Procesrea fructelor. Obiective de dezvoltare (din interviuri) Cursuri de turism rural in liceu si elevii sa devina promotori in turismul rural Uscatorie de fructe la nivel mai mare Un targ cu specic Caiac-canoe pe raurile de apa sarata, Ciclism, motocilism pe poteci de deal, Deltaplanorism Festival de lm pentru elevii de liceu. Turism ecologic, Sal de spectacole si un stadion. Inintarea centre de prelucrare a carni si laptelui; Inintarea unor societati de constructii civile; Inintarea unor societati tamplarie metalica; Crearea unor unitati pentru exploatarea si prelucrarea lemnului; Unitate de fabricare a rachiului de fructe.

Berca

Devoltarea turismului Extinderea reelei de ap i canalizare Modernizare staiei de epurare existente si dou staii noi Depozite ecologice de gunoi Spatiu pentru tirguri Repararea drumurilor de acces catre satele componente Zona de recreere in Berca Facilitati pentru agroturism Muzeu / Teatru Constituirea unor centre de colectare a laptelui, lana, piei; Exploatarea lemnului; Rcientizarea sectorului zootehnic Inintarea de microferme specializate pe cresterea animalelor; Extinderea suprafetelor de pomi fructieri; Sectie de prelucrare a produselor animaliere; Bichetarea rumegusului; Prelucrarea fructelor. Inintarea de pensiuni

Bozioru

Bisoca

Turism trasee n ntregul complex de aezri rupestre, plimbri pe cai Reabilitarea bazei de tratament de la Fiici Reninarea distileriei, Creterea animalelor Valoricare plante medicinale Pescuit n zona Lacurile Plimbri ctre diferitele obiective Ciclism, sporturi offroad Practicarea escaladei (faleze de gresie) i a boulderingului (grupri de bolovani)

Breti

Cneti

Chiliile

Refacerea drumului Breti-Pinu nu a putut recepionat Drumurile reprezint un obstacol important pentru dezvoltare; Captarea de ap de la Oale pn n Breti a fost dezafectata si oamenii au rmas fr apa (desi era mirositoare i foarte dur) Tinerii pleac n alte pri deoarece nu sunt locuri de munc. Lumea se ocup n zon de creterea animalelor (oierit), dar mult mai puini dect pe vremuri; Pn la Buzu nu exist nici un punct de prelucrarea laptelui. Drumurile intracomunale; drumul uchea - Odile a fost reabilitat, dar a suferit deja o ruptur; celelalte sate sunt prost conectate la centrul de comun Alimentarea cu ap s-a fcut la Cneti, uchea, Valea Verzei; la Negoina nu toate uliele au ap de la reea; funcioneaz dup un program dimineaa i seara; la Pcuri au ap de la fntn (snt vreo 20 de familii) Dei eava de gaze trece prin comun, nu exist alimentare cu gaze Lipsa locurilor de munc; Lipsa internetului Comuna sufer de depopulare i de lipsa locurilor de munc i a infrastructurii. Drumul judeean are poriuni dicile. Legtura cu Loptariul se face mai ales peste deal, dar exist i un drum reabilitat; Dei exist un dispensar stesc cu cteva paturi (ns fr ap curent), medic este doar n comuna alturat. Autobuzele i microbuzele circul bine vara, ns iarna se ntmpl s nu poat ajunge pn aici. Alunecrile de teren care mai distrug gospodrii. Drumurile proaste; alimentarea cu ap defectuoasa n Muscelu nu e pnz freatic, ci doar izvoare de munte care seac atunci cnd e secet. Populaia mbtrnit, plecarea tineretului.

Inintarea unei societati de transport Mici ateliere (frizerie, cismarie, tamplarie) Cabinete medicale specializate; Sectie de prelucrarea fructelor de padure; Balastiere care sa valorice pietrisul si nisipul; Farmacii cu prol uman, vetrinar, tosanitar;

Modernizare drumuri comunale Aduciune ap n satele comunei Construcia unei coli noi Dezvoltarea micii industrii

Sectii de prelucrare a produselor animaliere; Sectii de prelucrare a fructelor de padure; Exploatarea izvoarelor minerale. Reimpadurirea suprafetelor defrisate; Extinerea suprafetelor cu pomi fructiferi. Farmacie cu prol uman, veterinar, tosanitar;

Turism satul Pcuri, izvoarele sulfuroase, legtur cu Valea Srelului prin Odile Creterea animalelor, ninarea unui centru de achiziii, constituirea unei reele de distribuie a produselor Pomicultura

Industrializarea fructelor Uscatoare de fructe; Exploatarea si prelucrarea lemnului; Industrializarea produselor de origine animala. Extinderea suprafetelor cultivate cu pomi Farmacie cu prol uman, veterinar, tosanitar

Comuna poate reprezenta un bun punct de legtur ntre vi, datorit trecerilor spre Valea Slnicului. n ciuda existenei Lacului Mocearu, turismul nu este deloc dezvoltat, lipsete infrastructura de orice fel. Se poate practica un turism cu carele cu boi, eventual cu caii.

Coli

Reabilitarea cladirii muzeului Chihlimbarului; Reabilitarea scolii

Comun ce poate legat de Bozioru i de acolo de Loptari i Gura Teghii Trasee turistice n muni, la biserici

Cozieni

Loptari

Mnzleti

Apa potabila. In general, ecare gospodarie are fantana in curte, dar de cele mai multe ori apa un este potabila; Lipsa locurilor de munca. In general, lumea munceste la Parscov la taiat padurea sau la fabrica de sticla din Satuc; Cu 12 ani n urm era o fabrica de marmelada in satul Trestia, o uscatorie de fructe, dar acum s-au inchis. Drumurile intracomunale Alimentarea cu ap exista o retea de ap potabil dor in zona strazii principale, n rest, alimentarea cu ap se face de la fntn sau prin captarea unui izvor; Lipsa locurilor de munc Accesul la informaii informarea se face prin TV i radio. Lipsesc posturile legale de radio n localitate sau pe Valea Slnicului. Internet nu exist dect la coala din satul Loptari; Marcarea obiectivelor turistice - Focul viu este greu de gsit; Problema depozitarii gunoiului; Poluarea produs de multiplele gatere i ateliere de prelucrare a lemnului care nu respecta prevederilor legate de distana fa de cursul de ap i de depozitarea/transportul deeurilor. Principalele probleme apar n urma distanei relativ mare fa de centrele urbane

Ateliere frizerie, coafura, croitorie, tamplarie; Societati de transport in comun pe ruta Buzau Cabinete medicale specializate; Centre de exploatare a materialelor de constructie; Unitate de comercializare a bunurilor de larg consum. Ecentizarea sectorului zotehnic. Inintarea unui centru de achizitionare, animale si produse animaliere (lapte, lana) Extinderea suprafetelor de livezi si exploatarea acestora in sistem intensiv; Brichetarea rumegusului. Dezvoltarea agroturismului

Oamenii au pmnt n zona de cmpie, n comuna Padina si ar putea exploatat mai ecient. Exist dou asociaii n comun care se ocup de exploatarea acestor zone.

Posibil agroturism Pescuit exist i o pstrvrie Creterea animalelor, ninarea unui centru de achiziii, constituirea unei reele de distribuie a produselor, pomicultura Brichetarea rumeguului. In prezent, principala resurs economic este lemnul, ar posibil dezvoltarea industriei de prelucrare Formaiile de dansuri populare din satele Luncile Loptari i Plotina, grup vocal Revigorarea cinematografului de var din satul Loptari (ecranul a rmas, dar nu mai este folosit)

Instalatie pentru brichetarea rumegusului; Reactivarea atelierelor de ceramica ; Imbutelierea apelor minerale din zona; Dezvoltarea agro turismului Atelier de frizerie, tamplarie, croitorie. Inintrea unei farmacii cu caracter uman, vetrinar, to-sanitar

Turismul, amenajarea zonei Meledic Refacerea ruinelor de la Meledic in scop turistic Marcarea punctelor de intere Extindere reea alimentare cu ap potabil Reabilitare drumuri Pod peste Slnic la Apostari Realizarea canalizrii Ecologizarea comunei Camin cultural

Odile

Apa, exist puine fntni. Se aduce ap potabil cu butoaie sau bidoane de la 500-600m. Drumurile sunt proaste. Prin proiect SAPARD s-a reabilitat, n 2004, drumul Lacu uchea (comuna Cneti) 4 km. Clase simultane la scoala si slaba dotare cu echipamente; Dasclii sunt i ei puini; Sediul cminului cultural este n sala de edine a fostului CAP

Sarulesti

Drumurile, alimentarea cu apa

Inintarea unei sectii de prelucrarea legumelor si fructelor si a unei distilarii Inintarea unor plantatii de pomi fructiferi; Inintarea unei farmacii cu specic uman, veterinar si to-sanitar Turism

Alimentare cu ap Refacere infrastructur Turism

Scoroasa

Valea Salciei

Vintil Vod

Drumurile sunt nentreinute i se prezint ntr-o stare avansat de degradare ntrerupnd accesul normal n comun Alimentarea cu ap se face nc n unele gospodrii din fntni. Exist cazuri cnd fntnile au fost ptrunse de un strat de petrol afectndu-se astfel potabilitatea apei Reducerea locurilor de munc, mai les in petrol Deeurile groapa de gunoi este lng albia rului. pentru leurile animalelor exist puu sec, o groap de ciment unde se duc animalele moarte, peste care se arunc var, motorin i se d foc. Frecvente alunecri de teren, dezafectarea locuinelor unor locuitori ai comunei i mutarea acestora. Apa din primul strat freatic folosit de locuitori nu ntrunete condiiile de potabilitate; Principalele probleme apar n urma distanei relativ mare fa de centrele urbane mpreun cu lipsa unitilor economice mari care ar putea absorbi fora de munc. Astfel majoritatea tinerilor sunt navetiti sau ocupai n agricultur. Lipsa dotrilor edilitare de alimentare cu ap, gaze i canalizare. n acest moment se desfoar proiecte pentru ameliorarea acestei situaii.

Turism legat de pensiunea de la Vulcanii Noroioi; Exist persoane care sunt ghizi pentru turitii strini care bat zona cu piciorul Creterea animalelor exist deja asociaia cresctorilor de oi din Plopeasa i Policiori, exist o ferm particular de capre Pomicultura

Constructia de drumuri reprezinta o prioritate pentru zona.

Agricultur ecologic, datorit izolrii zonei Produse din mere poame Turism circuite nspre/din Bisoca sau Sruleti; Schema de investiii proiecte gestionare deeuri Alimentare cu ap Modernizarea infrastructurii locale i a reelei de nvmnt Alimentare cu gaze

Inintarea unei sectii de prelucrarea laptelui Centre de prelucrarea lanii; Extinderea suprafetelor cultivate cu pomi fructiferi. Mici ateliere de prelucrare primara a lemnului

CARTA DE DEZVOLTARE TERITORIAL PENTRU GEOPARCUL INUTUL BUZULUI


Carta este un act interinstituional de corelare a politicilor, strategiilor i planurilor de dezvoltare pentru teritoriul inutului Buzului. Carta asigur coerena politicilor de dezvoltare, in jurul unor proiecte locale. Carta este un instrument de cooperare ce are echivalene la nivelul altor state membre ale Uniunii Europene. In cadrul parteneriatelor de proiecte, a cooperrilor sau aplicaiilor pentru nanri, existena ei ofer un plus de credibilitate. Caracteristicile Cartei Carta propune o abordare a dezvoltrii la nivelul unei regrupari de comune; Este nevoie sa e identicate elementele patrimoniului teritoriului si modul de valoricare a lui in comun; Coreleaz proiectele comunale de dezvoltare; Creaz o baz politic general acceptat; Asigur crearea unor mecanisme de participare a tuturor actorilor teritoriului. Principalele etape in realizarea cartei Realizarea unui plan general; Identicarea tuturor instituiilor i purttorilor de interese ce pot participa la realizarea i aplicarea cartei; Supunerea coninutului cartei la o dezbatere public i completarea cu elemente noi; Aprobarea cartei in consiliile locale; Respectarea prevederilor ei de ctre toi partenerii, prin includerea prevederilor in planurile, proiectele i aciunile locale; Pentru a asigura participarea public a celor interesai, prevederile ei trebuiesc fcute publice de ctre Consiliul Judeean, Prefectur, primriile comunelor din teritoriu. Pe baza ei se elaboreaz programele de aciune i modalitile concrete de realizare.

AXELE IDENTIFICATE AXA 1 - INUTUL BUZULUI UN TERITORIU AL SOLIDARITII SOCIALE


Este nevoie de a se crea cadrul pentru realizarea unor parteneriate la nivelul teritoriului astfel inct serviciile publice s e de calitate i in sprijinul locuitorilor. Direciile de aciune identicate: 1. Incurajarea dezvoltrii unor forme asociative de tipul: Crearea unei Asociaii Intercomunale Crearea de Asociaii ale productorilor agricoli Crearea de Asociaii ale femeilor Susinerea / incurajarea crerii de Organizaii neguvernamentale pentru diverse sectoare ale vieii locale: sociale (pentru btrni, pentru cei cu resurse reduse, de voluntariat), de mediu, educaionale, culturale. 2. Dezvoltarea serviciilor publice 3. Dezvoltarea unor servicii sociale i de sntate

Msuri operaionale Crearea unei politici de susinere a vieii asociative; Susinerea crerii de locuri de munc in sectorul asociativ; Punerea in practic a unei politici de incurajare a voluntariatului. Voluntari pentru diferite sectoare ale vieii sociale: sntate, mediu, cultur; Evaluarea nevoilor locuitorilor in materie de servicii sociale; Susinerea dezvoltrii unor trguri locale i de vnzare a produselor locale; Meninerea claselor din liceele i colile profesionale orientate spre activiti practice adaptate nevoilor locale (turism, agricultur, meteuguri); Susinerea crerii unui sistem de asisten la domiciliu / reea de informare i consultan local; Dezvoltarea unei politici intercomunale pentru incurajarea dezvoltrii unei infrastructuri de sport, servicii culturale, recreere; Amenajarea unui spaiu pentru tineri, crearea de echipe colective (artistice, sportive); Incurajarea proiectelor de schimburi de tineri, a proiectelor de parteneriat educaional i cultural; Dezvoltarea unui sistem de dialog cu cetenii; Sistem informatic pentru relaia cu cetenii; Sistem de consultare i participare public.

AXA 2 TINUTUL BUZULUI - UN SPAIU AL DEZVOLTRII DURABILE


Direciile de aciune 1. Integrarea agriculturii, turismului, meteugurilor i susinerea IMM-urilor Agricultura reprezint, conform datelor privind resursele economice, ocuparea i obiectivele de dezvoltare, principala activitate economic, elementul tradiional al zonei i domeniul de legatur dintre comune. Susinerea dezvoltrii agriculturii trebui corelat cu activitile de turism i dezvoltarea micilor intreprinderi (meteuguri, pensiuni, ghizi, mici intreprinderi de prelucrare a produselor locale, turoperatori, servicii locale). Direcii de aciune Meninerea i dezvoltarea structurilor agricole existente; Dezvoltarea unor suprafee cu produse ecologice; Posibilitatea crerii unor ateliere de prelucrare secundar a lemnului (provenit mai ales din zonele Loptari, Bisoca, Breti; Ajutor pentru tinerii agricultori / din proiectele de tip LEADER, FEADR; Promovarea produselor ecologice; Dezvoltarea de centre de prelucrare a diferitelor produse: carne, lapte, fructe. 2. Revigorarea, dezvoltarea micilor meteuguri Dezvoltarea micilor meteuguri i artizanatului local este legat, mai ales de prelucrarea lemnului, de esut, eventual de olrit i tmplrie; Dezvoltarea unor produse noi / inovare in artizanat, corelat cu dezvoltarea geoparcului;

Promovarea produselor i a meterilor locali. Realizarea unui catalog al produselor; Iniierea unor ateliere de artizanat de art; Amenajarea unui Centru cultural turistic in una din localitile geoparcului. 3. Dezvoltarea unui turism de calitate, legat de patrimoniul natural i cultural al zonei Strategie de dezvoltare a turismului cultural, geoturism, ecoturism, turism cultural; Identicarea unor activiti turistice corelate cu traseele existente i propunerea de noi tresee i formarea unor viitori ghizi, corelat cu dezvoltarea de mici intreprinderi; Proiecte de construcie a unei infrastructuri turistice; Campanie de promovare i de comunicare adaptat ofertei i tipurilor de turism vizate: turism cultural, ecoturism, agroturism, turism de descoperire, geo-turism; Corelarea activitilor de turism cu alte programe de dezvoltare local; Realizarea unor cabane, locuri de campare, trasee de vizitare; Organizarea de cluburi de ghizi / asociaii de ghizi; Realizarea unei infrastructuri de informare in punctele de intrare in geoparc: Berca, Valea Salciei, Beceni, Cozieni si a unor Centre de vizitare la Coli i Mnzleti; Realizarea unui centru montan / ecologic in Loptari; Realizarea unui parteneriat cu custodele Vulcanilor noroioi pentru informare reciproc / promovare / amenajarea spaiului, campare; Strategie de formare, reconversie i educatie i informare public. 4. Crearea unui cadru intercomunal de dezvoltare a IMM-urilor, de formare profesional i de creare a unor structuri asociative Organizarea de cursuri de formare spcializate i adaptate zonei; Crearea unui Centru de formare, consultan i a unui incubator de afaceri; Identicarea unor noi tipuri de produse locale; Crearea unei infrastructuri de susinere a activitilor prin informare i microcredite; Organizarea unei piee a produselor locale; Realizarea unei Reele intercomunale de informare. 5. Amenajarea i dinamizarea zonei centrale a comunelor Realizarea unor spaii de intlnire public, cu infrastructur, repere arhitecturale, progrme de via comunitar. In viitor, prin dezvoltarea turismului viaa localitilor se va anima i este nevoie de a avea un spaiu public de intlnire i activiti sociale; Identicarea unor elemente de identitate pentru centrul comunelor; Renovarea cladirilor publice; Incurajarea deschiderii de magazine, restaurante, cafenele, in zona central a satelor; 6. Politica de asigurare a unei reele de transport in zon Identicarea rutelor i a rmelor de transport; Realizarea orarelor. 7. Asigurarea calitii apei Alimentri cu ap;

Realizarea sistemelor de canalizare; Curtarea rurilor de copaci, crengi, deeuri - se pot crea locuri de munc i preveni inundaiile; Colectarea i reciclarea deeurilor.

AXA 3 - PATRIMONIUL LOCAL SUPORT PENTRU INTRIREA IDENTITII LOCALE


Este elementul cheie in jurul cauia se pot concentra iniiativele locale de promovare, educaie i dezvoltare a unor produse turistice. Direciile de aciune sunt: 1. O politic de identicare, conservare i valoricare durabil a patrimoniului natural i cultural local; Inventarierea resurselor locale / realizare suport GIS pentru case, puncte de interes; Activiti comune, pentru mai multe sate, de gestiune a deeurilor; Sistem de monitorizare i avertizare a riscurilor naturale (inundaii, alunecri de teren) Realizarea unui Plan General de Urbanism pentru toate comunele din geoparc; Un sistem comun, bazat pe tehnologia informaiilor pentru informare, baze de date; 2. Patrimoniul natural i cultural resurs pentru dezvoltare i identitate teritorial Dezvoltarea Geoparcului i realizarea structurilor de management i a infrastructurii sale pot un bun suport pentru activitile de conservare i valoricare; Managementul Siturilor Natura 2000; Realizarea Planulului de management al geoparcului; Crearea unei reelea pentru conservarea naturii; Dezvoltarea geoturismului, ecoutrismului. 3. Patrimoniul arhitectural i cultural element de identitate Identicare i elaborare planuri de valoricare; Realizare baz de date cu tipurile practicile arhitecturale; Realizarea unui Regulament de urbanism. 4. Proiecte culturale comune Realizarea unui sistem de comunicare pentru a permite accesul la informaiile privind activitile culturale; Realizarea unui Calendar al activitilor tradiionale; Propunere de proiecte culturale de cooperare; Realizare de expoziii, schimburi culturale; Realizarea unor muzee interactive i a unui sistem de ghidaj cultural; Realizarea unor trasee tematice de vizitare a teritoriului, adaptate la resursele locale: Chiliile i aezrile rupestre; bisericile i mnstirile, sarea i chihlimbarul, petrolul i gazele naturale (Focul Viu); Amenajarea punctelor de vizitare i centrelor de informare. 5. Educaie legat de patrimoniul local Realizarea de parteneriate educaionale;

Dezvoltarea unor pachete educaionale adaptate la realitile locale; Propunerea unor proiecte educaionale / parteneriate / schimburi / tabere de var. 6. Realizarea unei strategii de imagine i comunicare Realizarea unor elemente de identitate a teritoriului (sigl, logo); O Campanie de promovare la nivel local, naional i internaional; Promovarea n cadrul trgurilor de turism; Editarea de materiale de promovare.

PLAN DE ACIUNE PENTRU REALIZAREA CARTEI


1. Completarea dosarului pentru declararea geoparcului i identicarea unor noi puncte de interes; 2. Crearea Asociaiei Intercomunale; 3. Crearea unei structuri de funcionare a Asociaiei Intercomunale; 4. Reunirea Agenilor de Dezvoltare intr-un Grup de lucru pentru proiecte, idei; 5. Difuzarea prevederilor cartei i dosarului de candidatur; 6. Completarea i validarea cartei; 7. Depunerea documentaiei pentru LEADER; 8. Realizarea Planului General de Urbanism pentru ansamblul comunelor; 9. Activiti de informare, formare i educaie; 10. Activiti de promovare i comunicare.

Crearea unei Asociaii Intercomunale Scopul Asociaiei Intercomunale l reprezint identicarea problemelor globale ale comunitilor locale membre i stabilirea modului de rezolvare a acestora, n scopul dezvoltrii economice i sociale a zonei geoparcului. Asociaia i propune urmtoarele obiective: promovarea dezvoltrii economico-sociale; protejarea patrimoniului natural i cultural al regiunii; revitalizarea tradiiilor i ntrirea identitii locale; dezvoltarea agroturismului i a turismului cultural-tiinic, dezvoltarea unui parteneriat n domeniul educaiei; participarea la aciuni de cooperare sau asociere pentru atragerea de investitori i aciuni de promovare pe plan social, economic i cultural a intereselor zonei. Un model de statut este prezentat in anex.

TEME DE PROIECTE

FIA DE PROIECT - 1 Titlul Plan General de Urbanism Regional (PGUR)


Aciune pilot de mobilizare a tuturor partenerilor, actorilor locali si locuitorilor pentru realizarea participativa a unui plan de urbanism adaptat strategiei de dezvoltare propuse.

Contextul
Geoparcul este o constructie pe termen lung ce necesita un cadru general pentru diferitele activitati specifice de prevazute: turism, educatie, infrastructura; Majoritatea comunelor au realizat Planurile de Urbanism General (PUG) in perioada 1997 2000, foarte putine au planuri mai noi (ex Berca, 2004). Aceste comune sunt in situatia reactualizarii planurilor. In noul context propus de strategia de dezvoltare, bazata pe realizarea unui geoparc, planurile trebuiesc reactualizate, adaptate noului cadru si construite in logica unei corelari reciproce si unitare a planificarii spatiale; Conform prevederilor legale in vigoare dar si in concordanta cu strategia propusa realizarea PGUR va trebui insotit de creerea unui cadru de consultare si dezbatere publica, atit la nivel local cit si regional; Aceste consultari si dezbateri trebuie utilizate ca un moment de initiere / intarire a reflectiei / constientizarii asupra valorilor culturale si de patrimoniu locale, a modului de valorificare, a modului de implicre la nivel individual sau de grup. Poate fi utilizat si ca un moment de identificare a modurilor traditionale de amplasare / constructie a amplasarii saptiilor de locuit si facilitatilor pentru evitarea distrugerilor repetate cauzate de alunecarile de teren si inundatii; Rezultatul poate constitui si o baza de date regional cu suport GIS privind regimul de folosinta si de stare a terenurilor.

Publicul int
Cei interesati sa dezvolte activitati in domeniul turismului, administratiile locale, cadrele didactice, locuitorii celor 16 comune. elevii,

Partenerii
Consiliul Judetean, Consiliile locale / primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, Directia Agricola, Camera de Industrie si Comert, directiile de cadastru / amenajarea teritoriului si urbanism, comisiile de specialitate ale Consiliului Judetean,

Ordinul Arhitectilor, institute/universitati de specialitate, firme si institutii locale.

Obiectivele
Crearea unui cadru de consultare si participare publica; Informarea, constientizarea si sensibilizarea locuitorilor si persoanelor interesate; Corelarea programelor de dezvoltare locale; Corelarea cu planurile de amenajare si strategiile judetene, regionale si nationale.

Activitatile
Crearea unui parteneriat de proeict; Organizarea de intilniri periodice; Campanie de informare si formare asupra importantei PGUR; Inventarul patrimoniului natural si cultural; Identificarea tuturor planurilor, proiectelor, strategiilor de dezvoltare la nicel teritorial, corelare lor si corelarea cu planul de dezvoltare a geoparcului;

Legatura cu alte activiti


PGUR va deveni instrumentul principal de planificare a tuturor activitatilor economice viitoare, atit la nivel local cit si la nivel general; Realizarea PUG-urilor comunelor va fi corelata cu PGU; Corelarea cu Strategia de dezvolatare a Judetului Buzau.

Categorii de buget
Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri de personal; de consultanta; de transport si subzistenta; pentru intilnirile de lucru; de editare; administrative; echipamente.

FIA DE PROIECT - 2

Titlul
Sistem de valorificare a produselor locale alimentare si traditionale

Contextul
Lipsa unei piete de desfacere pentru produsele locale (alimentare si traditionale) constituie urmare impediment in dezvoltarea economiilor locale, nu permite crearea unor locuri de munca in satele din zona rurala si duce la o disparitie treptata a activitatilor traditionale; In timpul realizarii studiului, multi dintre cei interogati s-au declarat interesati in realizarea / comercializarea de produse traditionale locale. Unele dintre proiectele cele mai invocate in sinteza preentata se refera la: statii de colectare si prelucrare a laptelui, uscarea / prelucrarea fructelor, prelucrarea fructelor de padure, prelucrarea produselor anumaliere, produse traditionale locale (ceramica de Minzalesti, prelucrarea lemnului traditia traforajului la case); Turismul rural este corelat cu dezvoltarea acestor activitati si cele doua se pot sustine reciproc.

Publicul int
Producatorii locali, cei ce desfasoara activitati in turism, tur-operatori, unitatile locale de prelucrare a produselor.

Partenerii
Consiliul Judetean, Consiliile locale / primriile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, Directia Agricola, Camera de Industrie si Comert, producatori locali.

Obiectivele
Initierea unei politici de identificare si promovare a produselor locale in corelatie cu patrimoniul cultural local; Promovarea, in reteaua turistica, in restauratie, in campaniile turistice a bucatariei locale si a produselor traditionale; Crearea unei retele de promovare si vinzare a produselor traditionale; Realizarea unui cadru de cooperare intre producatori, consumatorii locali, turisti, tur-operatori.

Activitatile
Studiul potentialului zonei si a tipurilor de produse. Realizarea unui inventar al produselor, producatorilor, conditiilor de productie; Elaborarea unei metodologii de realizare, comercializare, inregistrare a produselor locale, in concordanta cu normele europene; Realizarea unui catalog al produselor locale; Organizarea de cursuri de formare pentru producatori; Crearea unei Asociatii a producatorilor traditionali pentru validarea produselor si pastrarea calitatii; Crearea unei retele locale de producatori, distribuitori, consumatori; Asigurarea asistentei tehnice pentru marketingul produselor; Realizarea unei campanii de promovare la nivel regional (zona litoralului) si national. Organizarea de standuri speciale la tirgurile traditionale din zona sau regionale.

Legatura cu alte activiti


Este un proiect ce se leaga direct cu proiectele de dezvoltarea turismului si cu cele de sustinere a unei agriculturi traditionale; Corelare cu proiectele de promovare la nivel regional si national. Corelarea cu activitatile de formare a resurselor umane, de dezvoltare a curriculei scolare (liceele din zona) a formarii Agentilor de dezvoltare, a promotorilor din turism;

Categorii de buget
Costuri de personal; Costuri de transport si subzistenta; Costuri pentru intilnirile de lucru; Costuri de editare; Costuri administrative; Costuri legate de participarea la tirguri si expozitii; Costuri de formare; Micro-credite.

FIA DE PROIECT - 3

Titlul Dezvoltarea de competente pentru turismul rural Contextul


Strategia de dezvoltare prevazuta pentru zona, asa cum o arata opiniile locuitorilor, planurile de dezvoltare ale comunelor, concluziile diverselor studii se bazeza pe dezvoltarea turismului rural (ecoturism, agroturism, geoturism). Chiar daca are un potential foarte mare, zona nu are infrastructura necesara si nici personalul calificat pentru a deveni un concurent serios pe piata regionala si europeana. Acest tip de activitati de turism necesita o foarte buna pregatire si crearea unei resurse umane calificate. Pe linga cunostintele profesionale sunt cerinte de igiena, securitate alimentra, scuritatea turistilor, pregatiri lingvistice, reguli de ospitalitate si curatenie.

Publicul int
Operatori in turism, ghizi, locuitorii celor 16 comune.

Partenerii
CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scola Buzau, liceele din zona, Scolile generale; GAL-ul Plaiurile Salnicului; Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara.

Obiectivele
Definirea unor elemente de specificitatea turistica Formarea personalului implicat / viitor pentru a sti sa primeasca turistii, dezvoltarea unor deprinderi de primire si comportament cu turistii; Dezvoltarea unei retele de tur-operatori in zona si dezvoltarea unui program de promovare; Definirea standardelor de turism pentru zona / modul de certificare / gasirea unor elemente specifice de plus-valoare; Fidelizarea clientilor.

Activitatile
Elaborarea unei strategii de turism, formare, promovare Informarea tuturor celor interesati in dezvoltare unor activitati de turism; Corelarea cu alte proiecte (formare resurse, promovare turistica, infrastructura, artizanat); Identificarea nevoilor celor implicati in activitatile de turism;

Elaborarea unor programe de formare profesionala; Crearea unei Asociatii socio-profesionale; Dezvoltarea unor materiale de promovare: ghiduri, pliante, cataloage, carti de bucate, seturi de filem, pagini web specializate, retea de ghizi; Devoltarea unor produse de formare: cursuri, adaptarea curriculei scolare; Valorificarea bunelor practici din alte regiuni; Crearea unei asociatii a ghizilor, statut / formare / Organizarea de schimburi cu alte regiuni. Crearea unui centru de formare si promovare; Crearea unei structuri de corelare a activitatilor turistice.

Legatura cu alte activiti Corelarea cu activitatile de formare / promovare / infrastructura de turism. Categorii de buget
Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri de personal; de transport si subzistenta; pentru intilnirile de lucru; de editare; administrative.

FIA DE PROIECT - 4

Titlul Realizarea elementelor de identitate turistica Contextul


Dezvoltarea turismului, promovarea la nivel regional / national / international necesita crearea unor elemente de identitate: logo, mascota, brand, imagini asociate. Realizarea unor elemente de infrastructura suport: trei puncte de informare in zonele de intrare / deschidere spre geoparc (Berca, Pirscov, Valea Salciei) si a doua Centre de vizitare pentru atragerea turistilor spe punctele de greutate ale geoparcului: Colti (pentru zona Colti Bozioru, eventual Braesti) si Lopatari (pentru zona centrala a geoparcului). Zona Vulcanilor noroiosi poate fi parte dintr-un lant de puncte de cazare + informare, alturi de zona Meledic si eventual Beceni (Arbanasi) sau Bozioru (Fisici).

Publicul int
Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul la nivel judetean.

Partenerii
CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile generale; GAL-ul Plaiurile Salnicului; Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara; Parteneri privati intersati in dezvoltarea unor afaceri in turism / proprietarii unor structuri deja existente (Berca, Fisici, Arbanasi, Minzalesti).

Obiectivele
Realizarea unei retele de informatii si un plan de semnalizare atractiv; Realizarea elementelor de identitate ; Realizarea unui plan de promovare a elementelor de identitate; Elaborarea unei harti a teritoriului; Formarea lucratorilor din fiecare pensiune pentru utilizarea elementelor de identitate; Stabilirea unui sistem de certificare si acordare a dreptului de utilizare a elementelor de identitate; Realizarea unei infrastructuri suport pentru informare si prezentare turistica

Activitatile
Analiza signalecticii (panouri, semne indicatoare, etc.) utilizate in prezent; Crearea suportului GIS si pozitionarea obiectivelor (GPS); Crearea elementelor de identitate. Concurs public / licitatie / oferte de idei; Realizarea hartii oficiale a teritoriului; Organizarea unor cursuri de formare pentru ghizi, proprietari de pensiuni, promotori locali; Realizarea si amplasarea panourilor de intrare, panourilor de sit, panourilor de comuna (panouri informative), elementelor indicatoare; Realizarea a trei puncte de informare: Berca, Valea Salciei, Beceni; Realizarea a doua centre de vizitare: Colti si Minzalesti.

Legatura cu alte activiti


Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazre; Dezvoltarea infrastructurii de turism; Promovarea produselor locale.

Categorii de buget
Costuri de expertiza; Costuri de personal; Costuri de transport si subzistenta; Costuri pentru intilnirile de lucru; Costuri de editare; Costuri administrative; Realizarea si amplasarea panourilor de informare; Costuri pentru proiectare.

FIA DE PROIECT - 5

Titlul O comunitate activa un mediu curat. Gestiunea durabila a teritoriului Contextul Proiectul este strins legat de derularea activitatilor de revigorare turistica si educatie comunitara. Se desfasoara in cele 16 localitati (143 de sate cu o populatie totala de peste 40 000 locuitori). Strategia de dezvoltare durabila bazata pe utilizarea si pastrarea unui mediu curat si intr-un cadru natural traditional este incompatibila cu abundenta de deseuri menajere sau de industrie mica, lipsa unui plan local de gestiune, inexistenta unor actiuni de constientizare si implicare civica privind deseurile. Consideram proiectul propus un element de baza in arhitectura generala de dezvoltare a zonei geoparcului. De asemenea este vizata si gestiunea deseurilor forestiere si lansarea unui program de alternativ de resurse energetice.

Publicul int
Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul la nivel judetean, elevii din scolile zonei., proprietarii gaterelor, ocoalele silvice.

Partenerii
CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile generale; APM Buzau, Directia Silvica, Ocoalele silvice locale. GAL-ul Plaiurile Salnicului; Asociatia de Drzvoltare Intercomunitara.

Obiectivele
Lansarea campaniei locale de informare si formare privind reglementarile interne si internationale de management al deseurilor; Crearea unui mecanism de implicare a elevilor din scolile locale in activitatile de management al deseurilor; Identificarea elementelor planului comun de management integrat al deseurilor pentru cele 16 localitati din geoparc ; Realizarea unui plan de prevenire / reducere a cantitatiii si tipurilor de deseuri ; Analiza sursei si traseului deseurilor din prelucrarea lemnului ;

Activitatile Constituirea unor puncte de informare in scolile din comune si in primarii; Selectarea si formarea a 40 de formatori (profesori) in cadrul unui modul O comunitate curata un mediu curat . Modulul va avea doua cursuri de cite 4 ore fiecare ; Realizarea unui Pachet informativ (20 pagini) despre deseuri, impactul lor, exemple de colectare (reciclare), reglementari romanesti si europene, programe locale, judetene, nationale de gestiune a deseurilor. Pachetul va fi prezentat la toate clasele, timp de 2 4 ore ; Lansarea proiectului Harta deseurilor in fiecare comuna; Discutarea in Consiliile locale a elementelor de baza ale unui Plan intercomunal si local de gestiune a deseurilor ;
Realizarea unei harti a eco-consumului ; Organizarea colectarii si tratarii deseurilor menajere ; Identificarea si organizarea unor metode alternative de tratament a deseurilor .

Legatura cu alte activiti


Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazare; Dezvoltarea infrastructurii de turism; Promovarea produselor locale.

Categorii de buget
Costuri de personal; Costuri de transport si subzistenta; Costuri pentru intilnirile de lucru; Costuri de editare; Costuri administrative; Realizarea si amplasarea panourilor.

FIA DE PROIECT - 6

Titlul Intarirea identitatii locale Contextul


Dezvoltarea n zona geoparcului (Tinutul Buzaului) a unei comuniti locale capabile s-i descopere, s-i cunoasc i s-i pun n valoare motenirea cultural i s devin gestionar i promotor de cultur . Un parteneriat local, judetean si national, format din specialisti in diverse domenii, va sprijini activ eforturile comunitii locale de constientizare, pstrare i a unui patrimoniu cultural i natural excepional, nvnd-o s-i redescopere, s-i gestioneze i s-i promoveze pe termen lung acest patrimoniu. Identificarea si evidentierea elementelor de specificitate ale patrimoniului natural si cultural local reprezinta cheia intregii strategii de dezvoltare socioeconomica a zonei. Activitatile private, IMM-urile, promovarea, realizarea parteneriatelor, a planului general de urbanism, identificarea zonelor de conservare speciala si sustinerea acelor activitati prietenoase pentru natura, toate depind de acest element : elementele specifice ale mostenirii culturale.

Publicul int
Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului, administratiile locale, turistii, locuitorii zonei comunitatea local, mass-media, publicul interesat de tradiii, patrimoniu i turism, poteniali investitori n zon, vizitatorii din Reeaua European a Geoparcurilor

Partenerii
CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile generale; APM Buzau, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, firme private, universitati, muzee judetene si nationale; ONG locale, firme private, tur-operatori

Obiectivele
Crearea unei infrastructuri capabile s stimuleze descoperirea i punerea n valoare a motenirii culturale locale. Infrastructura va cuprinde un punct cultural de reprezentare, un traseu cultural, un grup de ghizi i persoane resurs, meterii locali ce pstreaz tradiia i doresc s o transmit generaiilor viitoare, i un grup de iniiativ local. Transpunerea memoriei culturale locale n cuvinte i imagini Organizarea unor evenimente interactive : expozitii, festivaluri

Activitatile
Crearea unor grupuri de lucru, asociatii, voluntari si organizarea unor sesiuni de pregtire; Realizarea unei hrii cultural-turistice (harta de identitate teritoriala pentru zona; Amenajarea unor puncte culturale / amenajarea unor spatii speciale in centrele de vizitare; Alctuirea unei baze de date i imagini eseniale despre cultura local (istorie, tradiii, obiceiuri, meteuguri) ; Introducerea n Curriculum la Decizia colii a unor cursuri (Tradiii locale) sau module, realizarea de portofolii educationale. Realizarea i editarea unor publicaii : Memoria cultural local (va cuprinde cri, brouri, albume, filme i produse multimedia). Realizarea materialelor va fi in corelare cu strategia de promovare, cu elementele de identitate identificate, produsele ecoturistice dezvoltate.

Legatura cu alte activiti


Legatura cu Planul General de Urbanism ca instrumentul principal de planificare a tuturor activitatilor economice viitoare; Corelarea cu proiectele de antreprenoriat; Corelarea cu proiectele de promovare turistica; Corelarea cu proictele de dezvoltare a infrastructurii; Corelarea cu Strategia de dezvoltare a Judetului Buzau.

Categorii de buget
Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri de personal; de consultanta; de transport si subzistenta; pentru intilnirile de lucru; de editare; administrative; amenajare spatii expozitionale; echipamente.

FIA DE PROIECT - 7

Titlul Conservarea biodiversitatii i a geodiversitatii in Tinutul Buzaului Contextul


Proiectul reprezinta baza tuturor constructiilor ulterioare din geoparc. Prin ele se statueaza principiile de conservare a patrimoniului, modalitatile de implementare si armonizare cu planurile locale de dezvoltare. Rezultatele vor fi folosite ca baza pentru stabilirea zonelor stricte de protectie (siturile naturale si culturale ce vor constitui reteaua interna de situri protejate) delimitarea lor, stabilirea conditiilor de proprietate, delimitarea zonelor tampon, realizarea mterialelor stiintifice, educationale si de promovare pentru geoparc. Rezultatele vor fi utilizate in realizarea Regulamentul de functionare a geoparcului si in definitivarea Planului de management dupa constituirea structurilor de administrare; Reprezinta o oportunitate de identificare a tipurilor de habitate: caracteristici, delimitare, metodologie, realizarea unei liste de specii si definitivarea documentatiei pentru situl Natura 2000 propus (fise si identificare elementelor generale de management conform art. 6 din Directiva Habitate, identificarea proprietarilor terenurilor, limitele, compensatiile, masurile de refacere necesare), identificarea unor tipuri de peisaje ce pot fi propuse ca zone interne in geoparc.

Publicul int
APM Buzau, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Comunele si operatorii turistici, localnicii, turistii, Consiliul Judetean.

Partenerii
CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, APM Buzau, Directia Silvica, Ocoalele silvice locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile din zona.

Obiectivele
Elaborarea unui ghid metodologic pentru identificarea si evaluarea biodiversitatii si a geodiversitatii in geoparc. Stabilirea relatiilor geodiversitate biodiversitate (inovare in conservarea naturii); Stabilirea unor metodologii de evaluare rapida a biodiversitatii Manual si ghid de teren; Proiectarea unei bze de date i sistem de monitoring pentru geodiversitate i biodiversitate;

Corelarea cu planurile de dezvoltare local din cele 16 localiti si cu planurile judetene si regionale; Structurarea Planului de Management pentru geoparc si pentru situl Natura 200 propus (zona Bisoca Minzalesti); Identificarea celei mai bune formule de administrare; Identificarea mecanismelor de finantare pentru geoparc.

Activitatile
Elaborarea structurii generale a planului de lucru sii identificarea surselor financiare; Realizarea unor transecte (studii pe aliniamente) si lucrari de cartare propriu-zisa pentru identificarea habitatelor, delimitarea lor, intocmirea fiselor tip; Identificarea in teren a elementelor de interes si stabilirea elementelor de management; Organizarea a trei dezbateri publice; Elaborarea unui Manual de bune practici in evaluarea rapida a biodiversitatii. Se bazeaza pe realizarea unor fise tip, usor accesibile unor voluntari din rindul locuitorilor / elevi din scolile generale sau liceu / membrii in ONG de mediu, pentru identificarea speciilor de interes, estimarea populatiilor, arealul de raspindire a anumitor specii; Cursuri de formare, 2 workshopuri; Organizarea unei conferine de prezentare; Elaborare de materiale educationale pentru curricula scolara; Definirea modului de administrare; Realizarea unor modele de finantare.

Legatura cu alte activiti


Managementul ariilor protejate; Realizarea Planurilor de Urbanism; Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazre; Dezvoltarea infrastructurii de turism; Identificarea produselor locale traditionale.

Categorii de buget
Costuri de personal; Costuri de transport si subzistenta; Costuri pentru intilnirile de lucru; Costuri de editare; Costuri administrative; Realizarea si amplasarea panourilor.

FIA DE PROIECT - 8

Titlul anse egale la oportunitati egale Dezvoltarea spiritului antreprenorial la nivel local / Sprijinirea IMMurilor din sectorul turistic local Contextul
Studiul activitatilor economice din zona au aratat o dezvoltare foarte slaba a activitatilor turistice. Exista doar 6 pensiuni, nici un artizan local, doua restaurante care ofera produse ce provin partial din zona dar fara o bucatarie traditionala, citiva ghizi locali nedeclarati. Reprezentantii administratiilor locale si locuitorii si-au manifestat interesul pentru dezvoltarea unor idei de afaceri, multe dintre ele legate de tursim si practici traditionale locale. In acelasi timp a fost evidentiata lipsa de informare / formare si lipsa unui suport din partea unor institutii specializate. Dincolo de atitudinea uneori paternalista a locuitorilor, este evidenta nevoia unor exemple directe si practice, corelata cu realizarea unor grupuri locale de initiativa, cum ar fi asociatii ale femeilor, asociatia ghizior, asociatia de turism/ecoturism, tur-operatori locali. Inventarierea, producerea si promovarea produselor locale nu se poate realiza fara existenta unor initiative locale concrete. Dezvoltarea spiritului antreprenorial este baza dezvoltarii socio-economice a geoparcului si succesul promovarii turistice, fiind strins legata de sustinerea sectorului cel mai important de activitate din zona: agricultura. Derularea cu succes a proiectului poate genera locuri de munca intr-un timp relativ scurt si un efect multiplicator benefic. Veniturile realizate din turism si activitatile conexe sunt sub 10% intr-o regiune ce mizeaza mai ales pe dezvoltarea acestui sector.

Publicul int
Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul, agricultura la nivel judetean, Camera de Comert, ONG locale.

Partenerii
CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile generale; APM Buzau, Directia Silvica, Ocoalele silvice locale. GAL-ul Plaiurile Salnicului;

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara; Alte ONG-uri.

Obiectivele
Efectuarea unei analize cantitative si calitative a ofertei locale; Stimularea sistemelor de asociere (Asociatii ale femeilor, asociatia ghizior, asociatia de turism/ecoturism, tur-operatori locali). Derularea unor proiecte pilot pentru: Bucataria traditionala (Asociatia femeilor), Ceramica (atelier local si puncte de desfacere, marketing), turoperator local (constituire, produse ecoturistice locale, integrarea in Asociatia Roamana de Ecoturism).

Activitatile
Inventarul ofertei turistice locale; Realizarea unui studiu de piata pentru produsele identificate; Realizarea unui Catalog al produselor identificte; Dezvoltarea unei strategii de promovare a produselor selectate; Sprijinire celor ce doresc sa se implice in dezvoltarea produselor (persoane private, asociatii, tur-operatori); Asigurarea unei asistente tehnice privind: legislatia, regelementarile, bunele practici; Organizarea unor schimburi de experienta in alte zone ale tarii; Crearea unui cadru de acordare de microcredite; Crearea unui sistem de marketing colectiv; Organizarea unui Tirg al produselor locale.

Legatura cu alte activiti


Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazre; Dezvoltarea infrastructurii de turism; Promovarea produselor locale

Categorii de buget
Costuri de consultanta; Costuri de personal; Costuri de transport si subzistenta; Costuri pentru intilnirile de lucru; Costuri de editare; Costuri administrative; Microcredite.

FIA DE PROIECT - 9

Titlul Crearea unei structuri educationale si de formare profesionala suport pentru dezvoltarea socio-economica Contextul
Geoparcul este o constructie pe termen lung ce necesita atit formarea unui personal clificat pentru diferitele activitati specifice de turism, promovare, educatie cit si construirea unei atitudini de incredere in potentialul si initiativa locala si o etica specifica principiilor dezvoltarii durabile;

Publicul int
Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului, administratiile locale, cadrele didactice, locuitorii celor 16 comune. elevii,

Partenerii
CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, scolile generale si liceele, firme private, universitati, muzee judetene, nationale; GAL-ul Plaiurile Salnicului, alte ONG-uri

Obiectivele
Inovare in educatia pentru dezvoltare locala durabila; Adaptarea programelor scolare la strategia de dezvoltare locala; Crearea unui cadru de cooperare educationala; Organizarea de cursuri de sesiuni de formare; Crearea conditiilor pentru a crea in zona un spatiu de cercetare si educatie nationala si internationala in domeniile: diversitate naturala, hazarde (alunecari de teren, inundati, miscari seismice), dezvoltare durabila, ecoturism; Crearea unei structuri suport pentru formare si reconversie profesionala.

Activitatile
Dezvoltarea unei Retele de Educatie intre scolile din zona, Inspectoratul Scolar Buzau, universitati, muzee judetene, nationale; Organizarea unor scoli de vara; Realizarea unui pachet de cursuri pentru Curricula la Decizia Scolii, la nivel de gimnaziu Educatie pentru dezvoltare durabila, ce cuprinde trei cursuri succesive: Despre Natura (clasa a-VI-a, Traditii (cls a-VII-a) si Dezvolatre

locala (clasa a VIII-a) si a materialelor suport (baza de date, imagini, ghiduri metodologice); Realizarea unor suprturi de curs pentru formarea profesorilor si organizarea cursurilor de formare; Conferinta nationala dedicata educatiei pentru natura si dezvoltare locala Organizarea activitatilor de formare profesionala ale unui centru zonal / regional; Crearea unui parteneriat de formare cu administratiile locale si Camera de Comert; Organizarea sesiunilor de formare in domeniile: o finatarea prin programele structurale; o administratie publica; o fermieri; o servicii turistice; Identificarea domeniilor de reconversie profesionala; Organizarea cursurilor de reconversie rofesionala.

Legatura cu alte activiti


PGUR va deveni instrumentul principal de planificare a tuturor activitatilor economice viitoare, atit la nivel local cit si la nivel general; Realizarea PUG-urilor comunelor va fi corelata cu PGUR; Corelarea cu Strategia de dezvolatre a Judetului Buzau.

Categorii de buget
Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri de personal; de consultanta; de transport si subzistenta; pentru intilnirile de lucru; de editare; administrative; amenajare spatii educationale; echipamente.

FIA DE PROIECT - 10

Titlul Plan zonal de acces si mobilitate in geoparc Contextul


Majoritatea vizitatorilor care vin in geoparc vin cu masina (peste 80%) si in mai mica masura cu trenul, prin garile Buzau, Berca sau Patirlagele. Calea de acces rutier este pe DN 10 din directiile Bucuresti Buzau Brasov sau Rimnicu Sarat, urmant apoi intrarile in lungul vailor Slanic, Balaneasa, Baligoasa. Punctele majore de intrare sunt la Berca, Pirscov, Valea Salciei, Colti, Beceni. Pentru cei ce nu au masini personale sau nu vin in grupuri organizate, accesul depinde de orarul curselor locale si de usurinta ccesului la informatii asupra orarului si punctelor de statie.

Publicul int
Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului, administratiile locale, turistii, locuitorii zonei

Partenerii
CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, firme private, tur-operatori GAL-ul Plaiurile Salnicului, alte ONG-uri

Obiectivele
Facilitarea accesului in zona; Realizarea unui sistem de corelare intre activitatile de turism si transportul local; Dezvoltarea unor servicii specifice de transport; Semnalizarea punctelor de acces; Realizarea unui sistem de informare asupra cailor de acces, puncte de intrare, puncte de informare.

Activitatile
Analiza ofertei actuale; Realizarea unui cadru de cooperare cu transportatorii locali pentru adaptarea orului, traseelor, curse suplimentare in sezon, promovare rutelor, personalizarea rutelor; Identificarea unor surse alterntive de transport: carute, biciclete, sanii (iarna), cai; Derularea unui proiect pilot de transport alternativ;

Stabilirea unei politici de preturi pentru transportul alternativ Promovare traseelor si a punctelor de interes din geoparc in autogari si statiile de tren; Editarea unor pliante de informare supra rutelor, orarelor, formelor de transport, pretului.

Legatura cu alte activiti


Legatura cu Planul General de Urbanism ca instrumentul principal de planificare a tuturor activitatilor economice viitoare; Corelarea cu proiectele de antreprenoriat; Corelarea cu proiectele de promovare; Corelarea cu proictele de dezvoltare a infrastructurii; Corelarea cu Strategia de dezvoltare a Judetului Buzau.

Categorii de buget
Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri Costuri de personal; de consultanta; de transport si subzistenta; pentru intilnirile de lucru; de editare; administrative; amenajare spatii educationale; echipamente.

FIELE COMUNELOR DIN GEOPARC

1. DATEGENERALE
NumecomunaBECENI Satecomponente:Dogari,GuraDimienii,Beceni,Mrgrii,Arbnai, Floreti,ValeaPrului,CrpiniteaSat,IzvoruDulce Populatie4982 Suprafata7665,29ha Altitudine220536(VfBalaur) LocalizarefatadeBuzau:30km 2.TURISM(POTENTIAL) Accessicaidecomunicatie DJ DC Autobuze DJ203K DC97,DC107,DC191DA Cazare PensiuneaFloru Specificlocal Calendarobiceiurilocale(sarbatori,tirguri) In20iulietrguldeSfintul.Ilie Tirglocalinfiecareduminica(tirgulcemergepetoatazona,infiecareziinaltalocalitate). Monumentearheologice,istoricesiculturale Bisericaveche Beceni 1843 Cruceadeholera 1831 Natura Climaestetemperata,cutemperaturimediianualeintre8si10grade.Principalulcursdeapaeste Slanicul. Dintre afluentii sai, unii avind doar debite temporare, se pot enumera: Balaurul, Putului, Hotarul,Floresti,MomoroaiasiIzvorulDulce. Resurselocale Terenuriagricole,vii,pasuni,livezi,finete,petrol Hazarde Alunecarideteren,inundatii Istoric NumelecomuneiderivadelaBecea,refugiatinpaduriledinzonaintimpuluneiinvaziitatare. Ulterior familia zideste biserica (1589?) si intemeiaza o asezare de mosneni cu multi urmasi preoti (ceatapreotilor). UnhrisovalluiMateiBasarbconfirmamosiilefamilei. InzonaaufostgasiteurmearheologicedatatecaapartinindculturilorGumelnitasiBoean. Fostcentruderaion,BeceniulcontinuasafieuncentruimportantinlungulvaiiSlanicului. Aiciseintilnesccelemaivechiinstalatiidepetroldinjudet(1905). BisericaVechedinsec.XVII,bisericanouadin1843ziditadeGrigorePerieteanu. Cruceadin1831,amintinddeholeradinaceltimp. Inanul1845BecenieraresedintaplaiuluiSlanicsiaveaincomponenta4sate. Punctedeinteres VulcaninoroioiArbnaiAliniamentulcuvulcaninoroiosicontinuapinainzonaArbanasi. DeasemeneasepoatefacetrecereactreBercaScoroasa,framaicoborpnpevaleaBuzului. TabaraArbanasiesteaezatpeValeaSlnicului(afluentalruluiBuzu),laoaltitudinede670m,n mijloculunorpduridefoioaseiconifere.EaseaflperazacomuneiBeceni,la40kmdemunicipiulBuzu, peoseauaBuzuLoptari

Traseeturisticepropuse Rutavulcanilornoroiosi ValeaSlanicului 3.VIATADEZICUZI(SOCIAL) Reedina de comun pare un mic orel. Are dou blocuri n centru, la osea. Este pia mare n fiecareduminic.Trgulncepeaicidedimineaisedesfoarntreorele69,dela10ncolosemutla Loptari. Unitatiledeinvatamint Total Gradinite Scoliprimaresigimnaziale Licee 19 9 9 1 Eleviinscrisi2005/2006 Totalelevi Gradinite Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 674 170 435 239 0 Cadredidactice2005/2006 Total Gradinite Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 71 10 42 19 0 Bazamateriala Salideclasasicabinete Laboratoare Ateliere 40 2 2 Conditiidelocuire(Infrastructura) Nrcase Apa Canalizare Gaze 2088 Partial Comunicatii Internet Telefoniefixa Paginaweb DA DA DA Cultural Cluburi DA DA Camincultural DA Epurareapa DA/Partial Electricitate DA Gunoi DA/Partial

Terenurisport

Asociatiilocale BibliotecaDA 4.RESURSEECONOMICE(ECONOMIC) Activitatieconomicelocale: Exploatareapetrolului,Cooperativdecredit,Comer,Servicii(magazinemici),AgenieCEC,pompa debenzina,farmacie,centruAPIA,unmicatelierdecroitorie, FabricaChimica,Brutria,gater,usctordefructe,filatur(croitoriemic),punctdelucrupentru fabricareadetermopane. Agricultura Total Neagricola Agricola Arabila Livezisipepiniere Vii Pasuni Finete 7665,29 2398,29 5267 1720 369 168 2005 1005 Agriculturaestesectoruleconomiccaredetinepondereaineconomialocala. Principaleledomeniideactivitate:crestereaanimalelorsipomicutura,alaturidecareincearcasasedezvolte plantatiiledevitadevie. Industrie: Domeniulindustrialreprezinta10%dinveniturilelocale.Suntactivitatidecroitorie(investitie straina),carmangerie,morarit,panificatie.

Intreprinderilocale Intreprinderi Totalsalariati Agricultura Industrie Constructii Invatamint Sanatate 83 234 24 67 0 60 29 Oportunitatioferiteinvestitorilor: Conditiipentrudezvoltareamiciiindustrii:confectii,prelucrareaproduseloralimentare,pregtirea fructelor)siatursimului. 5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA PROBLEMELOCALE Apacurentncomun. Apa(Slnicul)sapndrumulJudeean.Iaufcutntrituri. Deeuriaruncatenru,nusecolecteazorganizatgunoiuldepesate. TineriipleacalaliceeinBuzau,peantierenBucuretisauinstrainatate Proiectelocale(derulatesipropuse) Proiectelederulateprinliceusuntdedoucategorii:Comenius,dedezvoltarecolar,ilingvistice, bilaterale. Inliceusauorganizatcursurideformarepentruprofesori:Informatic,metodeactivedepredare; Proiecte derulate, in curs de derulare sau propuse pentru viitor de catre Primarie: Schema de investitiipentruproiectemicidegestionaredeseuriPHARE2004; Reteadealimentarecuapa;Reabilitaredrumuri Ideidedezvoltare Uscatoriedefructelanivelmaimare(otradiiepevale,aexistatilaVintilVod) Untargcuspecific(produseautohtone),odatapean,cuocaziauneisarbatorireligioase. Sporturideagrementperauriledeapasarata,Ciclismpepotecidedeal,Deltaplanorism IMAGINI

Fntn traditionala

Complexul de Servicii Comunitare

Biodiversitate

Zona central

1. DATEGENERALE
NumecomunaBERCA Satecomponente:Berca,ValeaNucului,Plescoi,Pleeti,Pclele,Joseni,Stuc,Rteti, MnstireaRteti,Viforta,Titirligu,Bceni,Cojanu Populatie9921locuitori Suprafata7328ha Altitudine200800m Codpostal127035 LocalizarefatadeBuzau:22km 2.TURISM(POTENTIAL) Accessicaidecomunicatie DN DN10 Cazare Informatii http://berca.uv.ro/pensiuni.html Specificlocal Gastronomie CirnatiidePlescoi Produselocale Mesterilocali Muzee/Casetraditionale Pensiuni/Hoteluri CasaMatei/Berca PensiuneaSperanta/Plescoi Cabane Camping DJ DJ102F,DJ203L DC DC95,DC108,DC194,DC195 Feroviar DA Autobuze DA

Calendarobiceiurilocale(sarbatori,tirguri) FestivalulfolcloricdelaRatestiPePlaiuloimului(29iunie) Monumentearheologice,istoricesiculturale "Lamnstire BERCA; Epocabronzului,mil.IIIII "Lamnstire BERCA Epocabronzului,mil.IIIII FostamnstireBerca BERCA sec.XVIIXIX Biserica"Sf.ArhangheliMihailiGavril,fondatala BERCA 1694 Piclele Ruinecaseegumeneti BERCA; sec.XVIIXIX Chilii(ruine) BERCA sec.XVIIXIX Turnclopotni BERCA; sec.XVIIXIX Ziddeincint BERCA sec.XVIIXIX Coleciamuzeal RTETI sec.XVIIXIX Desprelocuri DespremnstireidespreplaiuloimuluiauscrisNicolaeIorgaiVasileVoiculescu. Deiareaizecidemaici,deincerculcsuelorchiliistrlucetefrumoasabisericnou,careamplinit abiacincizecideani,parectegsetimaicurndntrostaiedeaer.Oaspeiisevdmaimultdectmaicile, iuneledintrelocuineleacestorasuntmaimultnitevilenstilnou.Edepartevremeacnd,la1784,ntiu, MihaiVoduuhotracsraceleclugriestrnselaRtetinjurulschituluidelemnsaibunnumr deasescutelnici,scutireadedejmritivinriciu,precumi78delei,dintrecare45pentru15buciaba neagrdembrcmintemaicilor,iaralte9pentru12perechipapucicumei. (NicolaeIorga,Romnia.Cumerala1918,vol.I,Romnia,Muntenia,pp.395398,citatdepreotGabriel Cocora,nMnstireaRteti,Ed.EpiscopieiBuzului,1988,p.64)

Natura/Geodiversitatea/Biodiversitate SatelecomponentealecomuneiseintindpemalulstingalBuzaului,cuexceptiasatuluiSatuc,aflat pe malul drept, in lungul DN 10 (Buzau Brasov) si acopera Dealurile Botanului, din Subcarpatii Buzaului. Riurile care traverseaza comuna sunt afluenti ai Buzaului si au un caracater pulsatoriu. Cele mai importantesuntvaileSaratel,Piclele,Tircovului,Lupului,Muraturii. Relieful de tip structural si erozional este format, in principal, pe anticlinalul Berca Beciuri Arbanasi.RocilecareilcompunsuntdevirstaMeotian,Pontian,DaciansiRomanian.Anticlinalulare scufundari periclinale (v Buzaului si v Slanicului) cu falii longitudinale si transversale si o ridicare a flanculuiestic.Structuraapermisacumulareaunorimportantezacamintedehidrocarburiexploatate demaibinede100deanisiaparitiaunuifenomengeologicdeosebit:vulcaniinoroiosi.Prezentiin zonele de intersectie ale unor fracturi, sunt aliniati in lungul falilor majore din zona. Materialul antrenatlasuprafataconstainfragmentedegresie,argila,gips,apa,gazesiurmedepetrol.Vulcanii sunt grupati in zona Piclele Mari si Piclele Mici, ocupind impreuna pste 5 ha. Analizele cimice ale apelor din noroiul vulcanilor arata caacestea provin din precipitatii si nu din apele de zacamint. In anumitezone,maialesinloculnumitFierbatorisuntfrecventecrusteledesare.Formaconurilor, inaltimea si extinderea lor pe versanti depinde de viscozitatea noroiului si de forma terenului. Miscarileseismicepotcresteactivitateavulcanilor,lucrudemonstratsilacutremuruldin1977. Zona vulcanilor este caracterizata si de prezenta speciei endemice Nitraria schoberi (gardurarita). Zona reprezinta extremitatea vestica a arealului ei natural Asiatic (in principal). Este o planta arbustiva,adaptataconditiilorvitregedeoferitedesolulmineralizatsiimpregnatcuhidrocarburi. Resurselocale Zacaminteledepetrolsigazesiexperientainextragerealui DepoziteledeargilaexploatabiledinDealulLiliac DepoziteledebalastdelaBercasiSatuc Depozitedecarbunifaraimportantaindustriala IzvoaredeapamineralalaPercasiPiclele(iodatasisodica). Istoric Cea mai veche atestare documentara dintre localitatile comunei Berca este cea a satului Ratesti. Acestsatesteamintitintrundocumentemisla1august1437decatreVladDracul.EconomiacomuneiBerca a avut un mare potential. Aici a functionat o mare soietate de extractie a petrolului si gazelor naturale. Agricultura prin activitatile pomicole, legumicultura si crestera animalelor a asigurat si ea o parte a veniturilorcomunei,laBercaaufunctionatsiofabricadesticlasiunadematerialedeconstructiicaramida, tigla.Peisajuleconomicafostcompletatdefunctionareaunordistilariisiaunorcentredeprelucrareacarnii. Punctedeinteres ManastireadelaRatesti(inclusivicoanafacatoaredeminunisiMuzeulManastiriiceadaposteste colectiadeartavechebisericeasca). Vulcanii noroiosi (Paclele Mari) Rezervatia se intinde pe 26 de ha intre Scortoasasi Berca. A fost inclusainListaNationalapropusapentruSiturileNatura2000,alaturideValeaBuzului. PlaiulSoimului/PoianaSoimului.CelmaiinaltdealdinzonaRatesti. ConaculboierescdelaRatestialboieruluiGrigorescu,construitin1930,aziinruina. MnstireaBerca,LaculdeacumulareBerca,CruceaDorobanului Brandurilocale CarnatiidePlescoi Vulcaniinoroiosi Traseeturisticepropuse .Vulcaniinoroiosi ManastireaRatesti BercaScroteniCanestiChiliileMinzalesti

3.VIATADEZICUZI(SOCIAL) Unitatiledeinvatamint Total Gradinite 14 8 Eleviinscrisi2005/2006 Totalelevi Gradinite 1384 297 Cadredidactice2005/2006 Total Gradinite 116 16 Bazamateriala Salideclasasicabinete 48 Sanatate Dispensare 4 Conditiidelocuire(Infrastructura) Nrcase 3642 Apa Da/p Canalizare Da/p

Scoliprimaresigimnaziale 4 Primarsigimnazial 880 Primarsigimnazial 55 Laboratoare 1 Doctorifamilie 9 10 Ateliere 0

Licee 2 Licee 416 Licee 40 Profesionalsiucenici 88 Profesionalsiucenici 5

Asistente

Gaze Da/p

Epurareapa

Electricitate Da

Gunoi 1rampa

Comunicatii Internet Da/p Cultural Cluburi Clubulcopiilor

Telefoniefixa Da

Paginaweb Da Terenurisport DA Altele Parc(inamenajare)

Camincultural DA

Asociatiilocale BibliotecaDA 4.RESURSEECONOMICE(ECONOMIC) Activitatieconomicelocale: Industriaextractivapetroluluiiagazelornaturale,Industriamaterialelordeconstrucii,Industria sticlriei,Comer,Agricultura,Crestereaanimalelor(ponderepeste60%ineconomialocala) Agricultura Estepreponderentprivatasiseaxeazapeculturaporumbuluimgriuluimfloriisorelui,pomilor fructiferi(pruni,nuci,ciresi,visini,viteidevie).Agriculturiiiiirevineunaportde16%laeconomialocala Total Neagricola Agricola Arabila Livezisipepiniere Viisipepiniereviticole Pasuni Finete 7328 2715 4614 854 489 110 2907 254 Crestereaanimalelor Principaleletipuri:bovine,porcine,ovine,caprine,pasari,cabaline,albine Intreprinderilocale Intreprinderi Totalsalariati Agricultura Industrie Constructii Invatamint Sanatate 102 3551 16 2973 24 133 35 Oportunitatioferiteinvestitorilor: Energieelectric,Gazenaturale,Apcurent,ParialnsatulBercaiPleeticanalizare, Caleferat,DN10BuzuBraov,DJ203LSpocaPrscov,DJ102FStucChilii 5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA PUG2004

PROBLEMELOCALE Lipsalocurilordemuncasiascolilor. Fabricadematerialedeconstructiiincafunctioneaza InsatulCojaninuexistaapapotabilacurenta,gazesiniciscoala. InViforatasiBacenisiValeaNuculuinuexistaapacurentasigaze. InPacleleauapasigaze,dardrumulesteprostaplouatsiaplecatcusondecutot. Proiectelocale(derulatesipropuse) Extindereareeleideapicanalizare Modernizarestaieideepurareexistente Depoziteecologicedegunoi,Execuiaadoustaiideepurareaapelor Spatiupentrutirguri Reparareadrumurilordeaccescatresatelecomponente ZonaderecreereinBerca,Facilitatipentruagroturism Muzeu/Teatru IMAGINI

Vulcanii Noroiosi

Vulcanii Noroiosi

Manastirea Ratesti

Casa de cultura

Manastirea Ratesti

Zona centrala

1.DATEGENERALE NumecomunaBISOCA Satecomponente:Baltagari,Bisoca,Lacurile,Lopatareasa,Plesi,Recea,Sarile,Sindrila Populatie2968 Suprafata7268Ha Altitudine800m LocalizarefatadeBuzau:58km 2.TURISM(POTENTIAL) Accessicaidecomunicatie DN Cazare Informatii Pensiuni/Hoteluri Cabane Camping Internatulcolii(cu26delocuri,refcutrecent CampusuldecopiiSfMucenicSavadelaBuz/preotulMihailMilea/FundaieiSf.Sava Specificlocal Gastronomie Produselocale Mesterilocali Muzee DJ DJ203K;DJ204L DC DC102 Feroviar Da Autobuze

Calendarobiceiurilocale(sarbatori,tirguri) Cntijocpeplaistrbun,n2007arelocaXVIIIaediientre2i3iunie.Spectacoleleaulocntr unamfiteatrunaturaldinzonaLacurile. FestivalulanualPeplaiuribisocene(nlunaaugustsauseptembrie) Bisocenii snt recunoscui pe Valea Slnicului pentru portul popular elevii din Beceni aveau costumepopularedinBisoca;apoiaunceputsfaciei(EugenBeceanu,VintilVod). MaiexistacivaestoripricepuinsatelePleiiLoptreasa. Monumentearheologice,istoricesiculturale sec.XVIII DealulSriiMnstireaPoiana satBLTGARI;BISOCA Mrului BisericaNatereaMaiciiDomnului satBLTGARI;BISOCA, 1777 BisericaDuminicatuturorsfinilor satBLTGARI;BISOCA 1812 Povestirilocale Obiceiul legat de pomenirea de 40 de zile/un an de a da de poman unui nevoia o csu (tip buctrioar de var) plin cu tot ce este nevoie pat, aternut, mas, vesel, lamp, oglind, icoan, cuverturi.Csuapoatefichiardinlemn,cazncaresedemonteazduppomanisetransportcucrua, sauestedoarunscheletdinlemnpestecaresepunscoare,pturi.nmodnormal,persoanacareoprimete mnncnealapoman. Natura/Geodiversitatea/Biodiversitate Comuna este situat la marginea judeului Buzu, la grania cu Vrancea, avnd legturi destul de strnseicuaceastzon.Deasemenea,aiciestecumpnadeapedintrebazinelerurilorSlniciRmnic. EsteocomunmultmainaltdectceledepeValeaSlnicului,cuproblemespecificedetransporticucase risipite pe dealuri. Sunt bine dezvoltate agricultura (mai ales creterea animalelor i cultivarea livezilor) i exploatarealemnului(deinulanivelulLoptariului,iaiciexistdejamaimulteatelieredeprelucrarelemn micigatere).Zonaesteextremdepitoreasc,darizolatchiarifadecomuneledinvale. Sit Natura 2000 Declarat SCI prin Ordinul 776/2007, Teritoriile din sit aparin comunelor Bisoca i Mnzleti, Suprafata este de 1 160,6ha. Situat in bioregiunea continental si o mic parte n zona alpin. Altitudine ntre 500 i 900m. Habitat reprezentat de fnee bogate n specii, pe sol moderat fertil de pe
i

dealurileBisocei.Relief:versanicuexpoziiesudicisudestic.Roci:sisturicristalineigresii.Solurifertile, moderatenhumus,neutrepnlaslabaccide.Peculmeseaflpeste10hadepduredePinussylvestris,cu puinmesteacnimolid,cuexemplareraredepinide2030m.Importantaestedatasidefneelemontane iturbriilecuvegetaieforestierfacdinaceastzonunarealcuunpatrimoniunaturaldeosebit. Resurselocale Zonaacoperitadepadurideconiferesifoioase,depozitedesare,lainceputulsecoluluiXIXsa exploatatargintsiaurpevaleaPiriuluiArgintariei,rezervedepetrol. Istoric Sapaturilearheologiceauscosinevidenteurmedelocuirecedateazadinpaleolitic. Prima atestare documentara este din 1522 intrun hrisov de la Cancelaria lui Radu de la Afumati. variantade"Bisoca"(douocale)careesteexplicatdinobligaiapecareoaveaulocuitoriiprinanii 17751800fademputerniciiidomnilorfanarioideaachitadou(bis)ocaledelnpentruaavea libertateadepunareavitelor Variantade"Bessi"datpecenegilor(sec.IX )n cronicilebizantine,prinanalogiecunumelerului Peceneaga existent i astzi i pe unde ar fi circulat desigur pecenegii, pstori i cresctori de vite. Primele dou denumiri nu sunt susinute suficient din punct de vedere tiinific i de aceea se opteazmaimultpentruetimonulslav"Visockii"(nalt)printrecerealui"V"n"B"ideciformarea numeluide"Bisokii"iapoi"Bisoca"careafostdatmainticeluimaiinaltvrf,"DealulBisocii"960 m,numitastzii"Podullmndru"iapoidatntregiiaezri. In15681569esteatestatdocumentarsatulRecea.InsecolulXVIIseconstruiesteBisericaNasterea DomnuluiiarinsecolulXVIIIesteconstruitschituldelaPoianaMarului. Punctedeinteres Mnstirea Poiana Mrului ridicat n perioada 17301733 de ctre Constantin Vod Mavrocordat (prima construcie a ars complet n 1771 i a fost refcut pe la 1780). Complexul mnstiresc cuprindetreibiserici,dintrecarecelpuindoudinlemn. Rezervaia natural Pdurea Lacurile (10 ha), cuprinde lacuri i pdure de pin. Aici exist i mai multelacuri,uneleseaflpemasivdesare(laculSrile),iaraltelesuntncursdecolmatare.Zona este deja n curs de dezvoltare (se construiesc vile, deocamdat nu pentru turism). Posibilitate de campare. MartorideeroziuneingresieMasaluiBucur,avndformauneimese.LegendaspunecBucur, celcearfiintemeiatBucurestiul,sicarearfitritnpduriledimprejurseascundeanmicagrotde submas Traseeturisticepropuse Plimbrictrediferiteleobiectivenaturlesauculturale(PoianaMarului,Gavanu,Lacurile) TraseedelegaturaspreMinzlestisauLopatari 3.VIATADEZICUZI(SOCIAL) Unitatiledeinvatamint Total Gradinite Scoliprimaresigimnaziale Licee Eleviinscrisi2005/2006 Totalelevi Gradinite Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici Cadredidactice2005/2006 Total Gradinite Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici Sanatate Dispensare Doctorifamilie Asistente 1 Comunicatii Internet Telefoniefixa Paginaweb Partial Da Da
i

Cultural Cluburi Da Camincultural Terenurisport Altele

Asociatiilocale BibliotecaDA 4.RESURSEECONOMICE(ECONOMIC) Activitatieconomicelocale Agriculturaesteactivitateapredominanta,urmatadecomertsiintromicamasuradeindustrie. Agricultura Total Neagricola Agricola Arabila Livezi Vii Pasuni Finete 7268 2768 4500 150 33 2768 845 Crestereaanimalelor Predominaovinelesibovinele Intreprinderilocale Intreprinderi Totalsalariati Agricultura Industrie Constructii Invatamint Sanatate 20 97 1 1 0 63 4 Oportunitati Infiintareademicroferme,extindereasuprafetelordeplantatii,infiintareadesectiideprelucrarealemnului, brichetarearumegusului,turism 5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA Problemelocale stareadrumurilordincomun alunecriledeterenvizibilelatotpasuldealunguldrumului transportulctreidinsprealtelocaliti iluminatulpublicexistdoarndousatedinopt,BisocaiPlei alimentareacuap lacoaladincentruldecomunexisticlasedeliceupentruspecializrilecroitorieitmplrie,dar esteposibilsfieanulatedinlipsdeelevi. migraia,preponderentnItalia. Proiectelocale(derulatesipropuse) proiectulSapardderefacereaunordrumuriintracomunale proiectulderefacerealinternatuluicolii,finanatdeofundaieolandez proiecteleFundaieipentruCopiiSf.SavadinBuzu proiectele derulate prin coala: realizarea unui Centru de Documentare i Informare n coal, programdereabilitareacolii,programdefinanarepentruachiziionareadecalculatoare,program naionaldeproteciesocial,proiectpentruunlocaldegrdinieuropean Ideidedezvoltare Infiintareademicroferme; Extindereasuprafetelordeplantatii; Infiintareadesectiideprelucrarealemnului; Brichetarearumegusului,turism
i

IMAGINI

Pini

Biodiversitate

Peisaj din zona

Manastirea Poiana Marului

Case din zona

In curtea taberei Fundatiei Sfintul Sava

Zona rezervatiei

Zona rezervatiei

1.DATEGENERALE
NumecomunaBOZIORU Satecomponente:Bozioru;Izvoarele;Buduile;Nucu;Fiici;Sceni;Gvanele;Ulmet;Gresia; Vvlucile Populaie1273locuitori Suprafaa3678ha Altitudine600800m Codpotal127075 LocalizarefatadeBuzu:50km

2.TURISM(POTENTIAL)
Accessicaidecomunicaie DN Cazare Informaii Pensiuni/Hoteluri http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_bozioru.htm Specificlocal Gastronomie Produselocale
GVANELE NUCU NUCU NUCU NUCU NUCU NUCU NUCU NUCU NUCU NUCU NUCU BOZIORU BOZIORU BOZIORU BOZIORU NUCU SCENI SCENI SCENI SCENI SCENI SCENI SCENI SCENI BOZIORU BOZIORU BOZIORU

DJ DJ203L

DC DC89,DC78,DC85

Feroviar Nu

Autobuze DA

Cabane

Camping

Meterilocali

Muzee/Casetradiionale

Monumentearheologice,istoricesiculturale
FostamnstireGvanele SchitulrupestruFundtura Schitulrupestru"AgatonulVechi" FundulPeterii VgunaII/I Piatrangurit PeteraluiDionisie PiatraluiIosif SchitulrupestruPiatraoimuluiI SchitulrupestruAgatonulNou SchitulrupestruPiatraoimuluiII Ansamblulschiturilorrupestre Ans.bisericii"NatereaMaiciiDomnului Bisericadelemn"NatereaMaiciiDomnului CasaIonRusu Ansamblulbisericii"Sf.Voievozi Ruinelemnstirii"Sf.Gheorghe "Izv.Murtoarea,"DelulTocitorilor","Poduri" "IzvorulMurtoarea"IzvorulMurtoarea "IzvorulMurtoarea "DealulTocitorilor "DealulTocitorilor "Poduri/GrdinileMari "Poduri/GrdinileMari "LaSilite Labisericicimitir Labisericicimiti SitularheologicdelaBozioru 1803 sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX cca.1700 cca.1700,1774 1924 1784 sec.XVII Arheologicsec.XVIII Latne mil.IIIII mil.Ip.Chr. mil.IIIII Ep.migraiilor mil.IIIII mil.IIIII medieval Aezaremil.IIIII Hallstatttrziu

Povestirilocale Toponimie numele comunei ar putea veni de la arbustul bozie (Sambucus ebulus) sau de la bozior (Orchis Sambucina);existiipotezaconformcreianumeleBozioruaresemnificaiadeBuzulcelmic RulBlneasa,caresenumeanainteSrelulPrscovului,ipoartnumeledelaapasa,carese albetelaploaiedincauzaargilei,devineblan.(MihaiMncu,profesordegeografie) Sceniestesatulncareodinioarsaurefugiatsecuienii MguraColunuluicolunarnsemnamgarslbatic(cf.MihaiMncu) existoseriedelocuricu numeinteresanteacroretimologiearfidecutat:Malul Zmeoaicelor, Piscultiubeiului,BolovanulluiHimar,StnaLeului Crucea lui Agaton localnicii i spun Crucea Sptarului pe baza legendei care susine c aceast crucearfifostadusde unsptar ce iarfigsit adpostnacetimunii aurcato pnaici cu ajutorula12perechidebivoli(fragmentdin"VestigiirupestredinM.Buzului" malurileiiaunumeledelapersoanelecarelocuiescsubeleMaluluSttoaie,MaluluCiupinic ClopotulbisericiidinBoziorudeSusafostfcutcuopartedinaurulgsitdeunomdinsat.Multe comorigsitesuntjurate,adicaualturiunbileti,daccelcelegsetenufacecelescriseacolo. desprebisericadelaBoziorudeSussespunecarfifostconstruitdeDanVod,careafostnainte deVladepe.(NeculaiRadu) Oameniiloculuitiuc,dacsapiacoloundecretepipirigul,daideap.Pipirigulesteoplantcare arenevoiedesolumed.(MihaiMncu) Despreoameni Cnd a spat oamenii s pun pomi, prin 62, 65, cnd sa fcut colectivu, a dat de oase. i era urloaielesaucumlezice,tibiile,cndlepuneaoameniiplngeileajungeapnlamijloc.Leafotografiat i leangropat la loc ia dat pozele la Ploieti. Cimitiru uriailor, aai spune. Acu mii de ani, cnd sau stabilit ei acolo, a fost schit. Un pictor de la Robeti carea murit, a cutat Schitu Moineti, de la Pin ia cutatiSchituUlmetinulagsit.tiadeelceratrecutnarhive.(neaGheorgheMoise) Istoric EsteatestatadocumentardinsecolulXVI.Inperioadainterbelicaincepesafunctionezeun stabilimentbalnearlaFisici.Acumesteinchissipropuspentrurenovare. Punctedeinteres Fiicistaiunebalneoclimateric.Actualmente,bazadecazareidetratamentestenefuncional; Existunbarundeseorganizeazuneoripetreceripentrulocalnici(ex.ziuanvtorului) Asezamintelerupestre,chiliilesibisericiledinzonaNucuFisiciRuginoasaAlunis; IzvoarelecuapasulfuroasadelaFisici Traseeturisticepropuse NucuFisiciRuginoasaAlunis; LegaturasprecomunaOdaileCanestiChilii PosibiltraseuspreScortoasaBerca 3.VIATADEZICUZI(SOCIAL) Unitiledenvmnt Total Grdinie Scoliprimaresigimnaziale Licee 5 1 4 0 Elevinscrii2005/2006 Totalelevi Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 105 20 85 0 0 Cadredidactice2005/2006 Total Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 12 1 11 0 0

Bazamateriala Slideclasasicabinete 9 Sntate Dispensare 2 Condiiidelocuire(Infrastructura) Nr.case Apa 615 Da/p Comunicaii Internet Nu Cultural Cluburi DA Canalizare Nu

Laboratoare 0 Doctorifamilie 1

Ateliere 0 Asistente 2

Gaze Nu

Epurareapa

Electricitate Da

Gunoi

Telefoniefixa Da

Paginaweb Da Terenurisport Altele

Cmincultural

Asociaiilocale BibliotecaDA 4.RESURSEECONOMICE(ECONOMIC) Activitieconomicelocale Agriculturaestedominanta,urmeazacomerul.Industriaestefoarteredusa. Agricultura Total Neagricol Agricola Arabila Livezisipepiniere Vii Puni Fnee 3678 2062 1616 8 223 0 652 733 Cretereaanimalelor Principaleletipuri:bovine,porcine,ovine,caprine,psri ntreprinderilocale ntreprinderi Totalsalariai Agricultura Industrie Construcii nvmnt Sntate 9 47 1 4 0 16 2 Oportunitioferiteinvestitorilor: Reeadealimentarecuenergieelectricialimentarecuap Telefoniefiximobil Posibilitideconcesionareteren 5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA PUG1999 Liderideopinie/persoaneresurs/persoanedecontact tefanChiu,profesor;VeronicaChiu,soiasa,profesoardebiologieidedesen LilianaDuduianu,secretaracolii,0238523043; MihaiMncu,profesordegeografielaLiceuldinBuzu,originardinBozioru, IlieMndricel,profesordelimbaromn,autorulunorlucrridesprezon Problemelocale drumurileaceeaidiferenntresatelecentraleicelemrginae coliledincauzanumruluimicdeelevi,cursurilecolaresedesfoarsimultan populaiembtrnit deeurile .Proiectelocale(derulatesipropuse) proiectSAPARDpentrualimentareacuap proiectFRDSReabilitareDC87

IMAGINI

Garofita

Fintintraditionala

PeisajlaBozioru

Trovanti

Garofitealbe

PesteraluiIosif

Pajiste

Biodiversitate

1.DATEGENERALE NumecomunaBRETI Satecomponente:Breti,Brtileti,Goideti,Ivneu,Prscovelu,Pinu,Ruginoasa Populaie2529locuitori Suprafaa4670 Altitudine600800m Codpotal127095 LocalizarefatadeBuzu:56km 2.TURISM(POTENTIAL) Accessicaidecomunicaie DN DJ DJ203K,203L DC DC84,DC86 Feroviar Nu Autobuze DA

Cazare Specificlocal Calendarobiceiurilocale(srbtori,trguri) HramulbisericiidinsatulIvneupe15august,deSfMriaMare,cumasntinslacminulculturalpentru 300depersoane(masanuseineafarfiindcexistrisculsplou). Monumentearheologice,istoricesiculturale


"Lamnstire PINU Bisericadelemn"AdormireaMaiciiDomnuluiiclopotnia IVNEU Biserica de lemn "Sf. Vasile i clopotnia din Ruginoasa, are pictura RUGINOASA refcut.Doarcatapeteasmaesteoriginal. sec.XVIXVIII 18001820 1858

Povestirilocale Legende legate de toponime culese din Dan Scoroanu, "Comuna Breti", n "Vestigii rupestre din M. Buzaului",coord.CorneliuStefan,ArhiveleStatuluiBuzau,1980: "ceamaivecheatestaredocumentardateazdin1538,delaRaduPaisie,carentreteslugilor Stnil,teful,Neagoe,Badea,StanislaviStanstpnireamoieiZrneasca; Goideti "Legenda spune c numele satului vine de la cpitanul Goidea, slujbaj al lui Negru Vod,distinsnluptacuttariidelaPoianaRzboiuluiimproprietritaici." La Olria Ttrasc "izvor i loc la N de golul Bretilor, ntre Muchea Mare i Fundul Golului, undecopiiiveniicuvitelesprgeaucubeeleoalelemariceieeaudinpmnt" Muchea Chiajnei "o legend amintete trecerea doamnei Chiajna prin aceste locuri, unde ar fi vrutsascunduntezaurdestinatbusericiidelaCurteadeArge" Alte toponime se leag de vegetaia existent sau fost din aceste locuri n Fagi, La Ari, Podul cu Inurile (aici se cultiva in i cnep), n Lstari, n Mesteceni, Culmea Frasinului. Toponime legate de geologie: La Ascuitori (gresii pe care oamenii i ascueau topoarele), Masa Scoicilor (ntre Pietrele Mirului),Frmicioasa,LaOale,Policiori. LegendelegatedeoameniMoTarcoci,celcarelainspiratpeDumitruSerbesculascriereacrii sale "Penteleul", este nscut n Breti i biblioteca din comun i poart numele. "Era un fel de BadeaCran.Cndgseaocarteoduceanaltparte,leciteaoamenil" Resurselocale Inzonacomuneiexistarezervedepetrolsisare. Istoric Saformatprinunireaadoucomune,Breti(Brieti)iBrtileti/Goidetinanul1964.Celedou continu s aib anumite trsturi distincte. Zona Brtileti, situat la altitudine mai mare, este ceva mai dezvoltat i mai bogat. Aceast comun a pierdut la remprirea teritorial satul Plaiul Nucului i o alt partedeteritoriucareafostatribuitcomuneiGuraTeghii.

Punctedeinteres SareaPinului,masivdesaresituatnapropieredesatulPinu izvoaresulfuroaseiferuginoase stncifrumoasePietreleMirului,LaOale,MasaScoicilor,StlpiiTainiei grotenstncLaCsoaie,Piatrangurit,Policiori,UaPietrei cascadaSritoarea VrfulIvneu 3.VIATADEZICUZI(SOCIAL) Unitiledenvmnt Total Grdinie Scoliprimaresigimnaziale Licee 8 4 4 0 Elevinscrii2005/2006 Totalelevi Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 331 91 240 0 0 Cadredidactice2005/2006 Total Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 33 5 28 0 0 Bazamateriala Slideclasasicabinete Laboratoare Ateliere 13 1 0 Sntate Dispensare Doctorifamilie Asistente 1 Condiiidelocuire(Infrastructura) Nr.case Apa Canalizare Gaze Epurareapa Electricitate Gunoi 1091 Nu Nu Nu Nu Da Comunicaii Internet Telefoniefixa Paginaweb Da/p Da Da Cultural Cluburi Cmincultural Terenurisport Altele DA BibliotecaDA 4.RESURSEECONOMICE(ECONOMIC) Activitieconomicelocale Agricultur80%dinveniturilelocale,industria10%,comertul10% Agricultura Total Neagricol Agricola Arabila Livezisipepiniere Viisipepiniereviticole Puni Fnee 4670 2440 2230 75 63 11 1590 491 Cretereaanimalelor Principaleletipuri:ovine,bovine,porcine,caprine,psri ntreprinderilocale ntreprinderi Totalsalariai Agricultura Industrie Construcii nvmnt Sntate 24 117 2 48 0 33 5 Oportunitioferiteinvestitorilor: Reeadealimentarecuenergieelectric Telefoniefiximobil,TVCablu Posibilitideconcesionareteren

5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA PUG2001 Problemelocale Cainrestulzonei,drumurilereprezintunobstacolimportantpentrudezvoltare. Tinerii pleac n alte pri (Spania, Italia), nu sunt locuri de munc. Lumea se ocup n zon de creterea animalelor(oierit),darmultmaipuinidectpevremuri,avndianimalemultmaipuine.PnlaBuzunu existniciunpunctdeprelucrarealaptelui. Proiectelocale(derulatesipropuse) ProiectSAPARDpentrureabilitareadrumuluicomunalBretiPinu,nuafostrecepionat Modernizaredrumuricomunale,Aduciuneapnsatelecomunei,Construciauneicolinoi IMAGINI

Punctgeologic

Interiortraditional

Primaria

BisericadinRuginoasa

Localnic

LaOale

1.DATEGENERALE NumecomunaCNETI Satecomponente:Cneti,Sucacea,Negoina,Pcurile,Goneti,Valea,Verzii Populaie1029locuitori Suprafaa3102ha Altitudine400800m Codpotal127135 LocalizarefatadeBuzu:39km 2.TURISM(POTENTIAL) Accessicaidecomunicaie DN Cazare Informaii http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_canesti.htm Specificlocal Gastronomie Produselocale Pensiuni/Hoteluri Meterilocali Cabane Camping DJ DJ102F DC DC92,DC93,DC94,DC95 Feroviar Nu Autobuze DA

Muzee/Casetradiionale

Monumentearheologice,istoricesiculturale "ValeaLarg UCHEA mil.IIIIIEpocabronzului Povestirilocale numelesatelorCnetiiPcurivinedelaprezenapcurii nume de poduri: La Dorovitur, La Costel Hotrtu (localnic care a plecat mpreun cu familia n Spanianurmcucivaani) numedemaluri:LaRpi(zoncareiapstratnumelenpofidafaptuluicafostmpdurit),n Paturi(malnstraturi) Resurselocale Resursedepetrol,inexploatare Istoric CeamivecheatestareesteaceeaasatuluiNogeosina,inanul1538. Canestiulestementionatin1643intrunactemisdeCancelariavoievoduluiMateiBasarab.Activitati tarditionale:crestereaanimalelor,cherestea.Erauncentrupentruprelucrarealapteluideoaie. Punctedeinteres/Traseeturisticepropuse - satulPcuri - apemineralesulfuroaseunuldintreizvoareafostcaptat;izvoaredeapsrat - laNegoinaesteunmuntedesare,deundeuniidintreoameniidepeValeaSreluluiiprocursarea necesarngospodrie. - Bunaconexiune,pentrutraseedevizitare,cutoatecomuneledinjur:Chilii,Odaile,Scortoasa 3.VIATADEZICUZI(SOCIAL) Unitiledenvmnt Licee Total Grdinie Scoliprimaresigimnaziale 7 3 4 7

Elevinscrii2005/2006 Totalelevi Grdinie 112 40 Cadredidactice2005/2006 Total Grdinie 16 3 Bazamateriala Slideclasasicabinete 9 Sntate Dispensare 2 Condiiidelocuire(Infrastructura)

Primarsigimnazial 72 Primarsigimnazial 13 Laboratoare 0 Doctorifamilie 2 4 Ateliere 0

Licee 0 Licee 0

Profesionalsiucenici 0 Profesionalsiucenici 0

Asistente

Nr.case Apa Canalizare Gaze Epurareapa 585 Da/p Nu Nu Comunicaii Internet Telefoniefixa Paginaweb Nu Da Da Cultural Cluburi DA Cmincultural Da

Electricitate Da

Gunoi

Terenurisport

Altele

Asociaiilocale BibliotecaDA 4.RESURSEECONOMICE(ECONOMIC) Activitieconomicelocale Agricultur(80%),comer(15%,industriafoarteslabreprezentata(5%) Agricultura Total Neagricol Agricola Arabila Livezisipepiniere Vii Puni Fnee 3102 1674 1428 161 85 16 1049 117 Cretereaanimalelor Principaleletipuri:bovine,porcine,ovine,caprine,psri ntreprinderilocale ntreprinderi Totalsalariai Agricultura Industrie Construcii nvmnt Sntate 8 50 1 1 0 21 5 Oportunitioferiteinvestitorilor: Reeadealimentarecuenergieelectricialimentarecuap Telefoniefiximobil Posibilitideconcesionareteren 5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA PUG1999 Problemelocale drumurileintracomunale legturilecucelelaltecomunedepeValeaBlneseisuntasiguratedeoseauadintreBercaiChiliile alimentareacuap deieavadegazetreceprincomun,nuexistalimentarecugaze

lipsalocurilordemunc,lipsainternetului .Proiectelocale(derulatesipropuse) programdereabilitareadrumuluiucheaOdile Sistemdealimentarecuappotabil,ReabilitareDC182"ProgramSAPARD" plan propus: drumul de legtur dintre Pcuri i centrul de comun, necesitate impus de lipsa colii, magazinuluiimoriidinsatulPcuri IMAGINI

Biodiversitate

Activitatitraditionale

PeisajlaCanesti

IzvoaredepacuralaCanesti

Izvorsarat

Peisajlocal(Pacuri)

1.DATEGENERALE NumecomunaCHILIILE Satecomponente:Chiliile,Budesti,Crevelesti,Ghiocari,GloduPetcari,PoianaPletari,Trestioara Populaie730locuitori Suprafaa2566ha Altitudine400800m Codpotal127160 LocalizarefatadeBuzu:50km 2.TURISM(POTENTIAL) Accessicaidecomunicaie DJ DC Feroviar Autobuze DJ102F DC222,DC94,DC93 Nu DA Cazare Calendarobiceiurilocale(srbtori,trguri) Existosrbtoareanual(seinede7ani)"Srbtoarensat".Seorganizeazpe21mai,deSf.Constantini Elena.HramulbisericiidinChiliiesteSf.PetruiPavel. Monumentearheologice,istoricesiculturale BUDETI 1884 Bisericadelemn"Sf.Gheorghe Povestirilocale Conform unei monografii locale, legendele de ntemeiere se leag de cupluri de frai: "doi frai clugriRduiCrivelescusarfistabilitnpunctulcunoscutastzisubdenumireadeRdutari. Aici iar fi durat ei chiliile, din brne de stejar cioplite din pdurile seculare nconjurtoare. Din aceast aezarearfidescinsmaitrziusatulCreveletiiapoiunaltul,lanordvestdeacesta,Budeti,ntemeiatde fraiipdurariCiobanuiBuda,lapdureaVleoaca.Camnacelaitimpalidoifraiarfipusbazelesatului PoianaPletari,iarurmaiilor,GheorghiciIonPletea,aunfiinatsatulGlodPetcari." Altlegendseleagdeundrumdetrecerealclugrilorpeculmiledealurilordincomun.Aveau mai multe locuri sus, pe culmi, unde se adposteau, un fel de dejugtori. Chilii erau acu vreo dou sute, dousuteipatruzecideani,undevasus,ntrunlocundeseopreauclugrii.Eracaodejugtoare.Veneau delaMnstireaGvanele,dinMnzleti,dinNeam,dinVranceaitreceauspreRteti.Aveaumaimulte locuridinastea.Maierapdureacubrazi,nudintia,plantaitotdenoi,darnfosturegim.(neaVasile FilipescuTnase,fostprimar) Istoric PrimeleindiciisuntdinsecolulXVIdarmentiuniledocumentaresuntdin1720.Incomunaauexistatateliere deprelucrarealemnuluiiardinprelucrarealapteluibrinzadeChiliile.Semaiproduceaovarietatedetuica Punctedeinteres Pe teritoriul comunei se afl Lacul Mocearu, pomenit ca obiectiv turistic i de persoane de pe Valea Slnicului.Estevorbadeunlacmare,undeauexistatniteamenajriactualmentedisprute. SemenioneazsatulBudeti,cusculpturinpiatr(probabilformaiunigeologice),acestepietrepoart numeAnotimpurilesauBabeledelaBudeti. Brandurilocale BrinzadeChiliile,tuica Traseeturisticepropuse - LaculMociaruLopatariBisoca - TraseeCanestiScortoasaBerca - TraseeLopatariBisocaMinzalesti

3.VIATADEZICUZI(SOCIAL) Unitiledenvmnt Total Grdinie Scoliprimaresigimnaziale Licee 3 1 2 0 Elevinscrii2005/2006 Totalelevi Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 50 15 35 0 0 Cadredidactice2005/2006 Total Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 7 1 6 0 0 Bazamateriala Slideclasasicabinete Laboratoare Ateliere 6 0 0 Sntate Dispensare Doctorifamilie Asistente 1 1 2 Condiiidelocuire(Infrastructura) Nr.case Apa Canalizare Gaze Epurareapa Electricitate Gunoi 510 Nu Nu Nu Da Comunicaii Internet Telefoniefixa Paginaweb Da/p Da Da Cultural Cluburi Cmincultural Terenurisport Altele DA Asociaiilocale BibliotecaDA 4.RESURSEECONOMICE Activitieconomicelocale Agricultur,comer,industrie(foarteputin) Agricultura Total Neagricol Agricola Arabila Livezisipepiniere Vii Puni Fnee 3566 1694 1872 57 108 2 1197 508 Cretereaanimalelor Principaleletipuri:bovine,porcine,ovine,caprine,psri ntreprinderilocale ntreprinderi Totalsalariai Agricultura Industrie Construcii nvmnt Sntate 4 24 1 1 0 10 0 Oportunitioferiteinvestitorilor: Reeadealimentarecuenergieelectric Posibilitideconcesionareteren 5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA PUG2001

PROBLEMELOCALE Comunasuferdedepopulareidelipsalocurilordemunciainfrastructurii. DrumuljudeeandepevaleaSreluluiareporiunidificile. Deiexistundispensarstesccuctevapaturi,medicestedoarncomunaalturat. Tineriipleacdinsat,dinlipsdelocuridemunc. Autobuzeleimicrobuzelecirculbinevara,nsiarnasentmplsnupoatajungepnaici. Proiectelocale(derulatesipropuse) proiectSAPARDpentrualimentareacuappentrusateleChilii,TrestioaraiCreveleti proiectdereabilitarecoalicmincultural(nfazadederulare) bibliotecaafostdejareabilitat,proiectFRDSdereabilitareaunordrumuricomunale aexistatunparteneriatcuNereju(Vrancea) seplnuietereabilitareaDCcarefacelegturadintreMocearuiDJ102F IMAGINI

Gipsuri

PeisajdinChiliile

Tesaturilocale

VedresprezonaLaculuiMociaru

Scoala

Primaria

1.DATEGENERALE NumecomunaCOLI Satecomponente:Aluni,Coli,ColiideJos,MuscelulCaramenesc Populaie1274locuitori Suprafaa3492ha Altitudine400800m Codpotal127195 LocalizarefatadeBuzu:70km 2.TURISM(POTENTIAL) Accessicaidecomunicaie DN 10 Cazare DJ DJ102F DC DC92,DC93,DC94,DC95 Feroviar Nu Autobuze DA Camping

Informaii Pensiuni/Hoteluri Cabane http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_colti.htm PensiuneaNica Specificlocal Gastronomie Produselocale Meterilocali

Calendarobiceiurilocale(srbtori,trguri) HramulbisericiidelaAluni,deSfIoana(TiereacapuluiSfIoanBoteztorul),pe29Augustaicisa nstpnitobiceiulunuipelerinajaloamenilordincomuneledinjur.CredincioiidinBoziorusauCozienio pornescladrumnaintedezoriizileiitrecmuniipentruaajungedimineaalaliturghie. SrbtoareadefolclorFloaredeColiadouaduminicdinlunaiulie Monumentearheologice,istoricesiculturale "VrfulBi SatCOLI Epocabronzului AnsamblulrupestrudelaAluni SatALUNI sec.XVI Bisericarupestr"TiereaCapuluiSf.IoanBoteztorul SatALUNI sec.XVI Povestirilocale ComunaColiecomunalegatdeprezenachihlimbarului.naceastzonisespuneCHILIMBARi maiestenumitdectrelocalnicipiatrasoarelui,pentrucsegseteuornalbiilerurilor,dupploaie, lucindnsoare,saupiatrasrciei.Pevremuriumblaunegustorinebunipelalumeprinsatslcumpere.l ducealaBucureti. Cnderameucopiladunampietricele.Toicopiiiaveabuzunareleplinedechilimbar.(tantiAnica Chiru).DarchilimbarnusegseanumaiaicilanoilaColi,ciinaltelocuriComunaGoideti,laculfr fund, Mociaru, Gura Teghii la Bsca Mare/ Mic pe munte i la Bozioru i la Brieti. i la Loptari i la Mnzleti.(dnulMoise,satColiidesus) ColiideSus PevremuricentrulsatuluiColieralaColiideSusacoloeraisfatulpopular,deacolosecumprau i vitele. Acum lau pus jos. (dnul Moise, sat Colii de sus) n Colii de Sus, acolo unde se i gsete chilimbarul,aproapedevecheavatrasatuluiestefntnacutoart. MaluRuginoiiareapruginit.Adicsarzicecnjos,npmnt,sarputeasfieminereude fier.Pundecurgeapa,pietrelesruginite.(AnicaiNeculaiChiru,satColi); VrfulHoiloraacumlnumescoameniinprezent,naintesenumeaVrfulGoilorSzicecp timpuri, cnd jefuiau haiducii, hoii, aa ceva, acolo stteau, acolo s duceau. Acolo nu putea niminea si

Muzee/Casetradiionale MuzeulChihlimbarului

atace,nuputeasiprinz,naveanimineacorajussducacolo.acoloeunvrfgol,carenucrete pduripel.(interviucuneaNeculaiChiru,fosttmplar,satColi) PoianaluPalsvededeacoloctedemarearaRomneasc;aproapesvedeblocurile laNehoiu(NeculaiiAnicaChiru) nMuchelaTeiacolosvedealbiaBuzuluipnlaCislu,ncolo(tantiAnicaChiru) Resurselocale Chihlimbarul,ivoaresaratebogateinsulf,paduriledinzona,piatradeconstructie, Istoric ntrecuteraumultmaimultesatecuctune.Dispoziiaaezrilorerapevi:peValeaColilor:Coli, Fijereti,ColiideSus,Clugriele(are35decaseacum),Lingureti,Poiana,Mgdan,Lupoaia,dintrecare aurmasFijereti,ColiiPoiana;peValeaAluniului:ValeaBoului,Strmba,Aluni,Paltinu,Comarnic (ultimeledou,desfiinate);peValeaMuscelului:Camboru,MusceluCrmnesc.SatulColisenumeantre Sibicii.Lumeaaplecat,aprsitpmntul.Numaiarecinesllucreze.nainteerauiodisuslafnea. Punctedeinteres MuzeulChihlimbarului(Vizitare:miercurivineriiduminic:917;smbta:914;luniimarinchis), carearelaetajiunmuzeuetnograficstesc SchitulAluni,monumentistoricidearhitecturreligioas.Schitulcuprinde:bisericaspatnstnci treichiliispatenstncBisericaAluni,spatnpiatrdedoiciobani,VladiSimion,pelaanul1274, atestatdocumentarla1351,afostschitdeclugripnla1871,iardeatunciestebisericasatului; BisericadinsatulMuscelu,foarteveche,cucimitirulnjurulei,suitladeal,printrecase,mbrcatn lemnalbastru,cuclopotnifoartefrumoas,veche.Sespunecaiciafostcndvaunschitmonahal. Arieprotejat:ChihlimbaruldeBuzau,ncomunaColti,cuosuprafatade2,52ha Brandurilocale Chihlimbarulsichiliile Traseeturisticepropuse ZonaAlunisNucuRuginoasa LagaturicuBozioruOdaile 3.VIATADEZICUZI(SOCIAL) Unitiledenvmnt Licee Total Grdinie Scoliprimaresigimnaziale 5 2 3 0 Elevinscrii2005/2006 Totalelevi Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 138 40 98 0 0 Cadredidactice2005/2006 Total Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 10 2 8 0 0 Bazamateriala Slideclasasicabinete Laboratoare Ateliere 9 0 0 Sntate Dispensare Doctorifamilie Asistente 1 1 1 Condiiidelocuire(Infrastructura) Nr.case Apa Canalizare Gaze Epurareapa Electricitate Gunoi 631 Nu Nu Nu Da

Comunicaii Internet Da/p Cultural Cluburi

Telefoniefixa Da

Paginaweb Da Terenurisport Altele

Cmincultural DA

Asociaiilocale BibliotecaDA 4.RESURSEECONOMICE(ECONOMIC) Activitieconomicelocale Agricultur(90%),industria(3%),comersiturism(7%)(dateaproximative) Agricultura Total Neagricol Agricola Arabila Livezisipepiniere Vii Puni Fnee 3492 2157 1336 14 117 0 529 675 Cretereaanimalelor Principaleletipuri:bovine,porcine,ovine,caprine,psri,cabaline,albine ntreprinderilocale ntreprinderi Totalsalariai Agricultura Industrie Construcii nvmnt Sntate 11 35 1 1 0 16 2 Oportunitioferiteinvestitorilor: Reeadealimentarecuenergieelectric Telefoniefiximobil,Drumjudeeanasfaltat Posibilitideconcesionareteren 5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA PUG1994 Problemelocale drumurileproaste alimentareacuap populaiambtrnit,plecareatineretului Proiectelocale(derulatesipropuse) proiectSAPARDasfaltareadrumuluipnlaAluni,acumdejacu2locurincareerupt proiectdoritdeoamenidrumcareslegeBoziorudePtrlagele,cele2viprinMuscelu IMAGINI

ChiliiledelaAlunis

Imaginidinsat

Chihlimbarul

Insectainchihlimbar

Fintinatraditionala

Pensiune

AflorimentinzonaColti

AflorimentinzonaAlunis

1.DATEGENERALE NumecomunaCOZIENI Satecomponente:Anini;Lungeti;Blneti;Nistoreti;Berceti;Pietraru;Ciocneti;Punga;Cocrleni; Teicu;Coleni;Trestia;Cozieni;Tulburea;FataluiNan;ValeaBanului;Gloduri;ValeaRoatei;Izvoru;Zpodia Populaie2313locuitori Suprafaa5561ha Altitudine400800m Codpotal127210 LocalizarefatadeBuzu:42km 2.TURISM(POTENTIAL) Accessicaidecomunicaie DN Cazare Calendarobiceiurilocale(srbtori,trguri) TarguldelaCozienisetineinfiecarejoiinfataPrimariei(zarzavaturi,cereale,haine) SefacetrgmaredeSfMariaMare,pe15august,cuspectacol. Monumentearheologice,istoricesiculturale "Pepoduri satBlneti mil.IV,Eneolitic Bisericadelemn"Sf.Voievozi satBlneti 1841 Ansamblulbisericii"Sf.TeodorTiron,"Sf.Nicolae" satCocrceni 1819 "LaFciana satBlneti Epocamigraiilor Povestirilocale SuntcunoscuioseriedeboieridinpartealoculuiIonBaroian,CosticiMiticCenu,JanCarapalea "boierapestegrl",Trestianu. Toponimii:ctuneValeaIepei,ValeacuAnini,PIzvoare,nLungeti Resurselocale Depozitedesarepentruconsumcasnic,posibilitateaexploatariinisipului,pietrisului,lemnului Punctedeinteres BisericaAdormireaMaiciiDomnului,1836,dinctunulMrculeti(satBlneti). ClopotniaibisericadinsatulPietraru,secoleleXVIIXVIII. PrezenavulcanilornoroioinTulbureaiGloduri,numitedelocalnici'ochiuri'sau'fierbtori'. ConaculboierescalluiTrestianu(dinsatulTrestia)afostdaramatdecomunistiin77 Traseeturisticepropuse obiectiveleturisticementionate; poatefiinclusintruntarseuinlungulvaiiBalaneas conexiunecucomunaPirscovsiobiectivelesale(naturalesiculturale) poartadeintrareingeoparc 3.VIATADEZICUZI(SOCIAL) Unitiledenvmnt Total Grdinie Scoliprimaresigimnaziale Licee 7 2 5 0 DJ DC DJ203L DC60,DC68,DC74,DC82,DC83,DC84,DC88 Feroviar Nu Autobuze DA

Elevinscrii2005/2006 Totalelevi Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 223 54 169 0 0 Cadredidactice2005/2006 Total Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 20 3 17 0 0 Bazamateriala Slideclasasicabinete Laboratoare Ateliere 21 1 0 Sntate Dispensare Doctorifamilie Asistente 1 1 2 Condiiidelocuire(Infrastructura) Nr.case Apa Canalizare Gaze Epurareapa Electricitate Gunoi 1493 Da/p Nu Nu Da Comunicaii Internet Telefoniefixa Paginaweb Da/p Da Da Cultural Cluburi Cmincultural Terenurisport Altele DA Asociaiilocale BibliotecaDA 4.RESURSEECONOMICE(ECONOMIC) Activitieconomicelocale Agricultur(80%),indstrie(sub10%),comertulaproape20%) Agricultura Total Neagricol Agricola Arabila Livezisipepiniere Vii Puni Fnee 5561 2162 3399 121 803 36 1826 613 Cretereaanimalelor Principaleletipuri:bovine,porcine,ovine,caprine,psri,cabaline,albine ntreprinderilocale ntreprinderi Total Agricultura Industrie Construcii nvmnt Sntate salariai 11 85 1 1 0 30 21 Oportunitioferiteinvestitorilor: Reeadealimentarecuenergieelectricialimentarecuap Telefoniefiximobil,TVCablu Drumjudeeanasfaltat 5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA PUG1999 Problemelocale Apapotabila,lipsalocurilordemunca.Ingeneral,lumeamuncestelaParscovlataiatpadureasaula fabricadesticladinSatuc(comunaBerca). Incomunanusuntintreprinderisemnificativecaresaatragafortademunca.

Proiectelocale(derulatesipropuse) Pietruireaa16kmdestrzi Extindereareeleidealimentarecuap Reabilitareacoliidincomun IMAGINI

Biserica

Candela

Activitatitraditionale

Arhitecturatraditionala

1.DATEGENERALE NumecomunaLOPTARI Satecomponente:Loptari,Sreni,Vrteju,Brebu,Luncile,Terca,Plostina,PlaiuNucului Populaie4348locuitori Suprafaa10332ha Altitudine4001000m Codpotal127295 LocalizarefatadeBuzu:46km 2.TURISM(POTENTIAL) Accessicaidecomunicaie DN DJ DJ203K,203L DC DC160 Feroviar Nu Autobuze DA

Cazare Specificlocal Calendarobiceiurilocale(srbtori,trguri) Trgul sptmnal n fiecare duminic, ntre orele 1012, dea lungul strzii principale din satul Loptari se comercializeaz animale, cereale, alimente, obiecte de uz casnic, haine etc. Este o continuareatrguluidelaBeceniceicarevndseducntiacolo,iarapoiurcpnncaptulvii, laLoptari.Trgulestevechisiasiguraprovizionareastenilor,carenuaunevoiessedeplasezen altelocaliti.Participlatrgpersoanevenitedepevilealturate,daridelamaimaredeprtare. FestivalulPlaiulNucului,deSf.Ilie1620iulie Povestirilocale desprelocuritoponimie Despre denumirea acestor locuri exist o legend menionat i de Basil Iorgulescu n lucrarea sa Dicionargeografic,statistic,economiciistoricaljudeuluiBuzuaprutnanul1892icarespune:n timpuri vechi locuiau aici ttarii. Negru Vod cu trei cpitani, Beliu, Goidea i Loptrea ia alungat i a mpritpmntulluatdedniiastfel:CpitanuluiBeliuiadatteritoriulcomunelorMnzletiiMneti, luiGoideateritoriulcomuneiGoideti,iarluiLoptrea,teritoriulcomuneiLoptari.(SandaZota,IonZota, Luncilecentenar.Filedemonografie,2006) MaluRouazictunalsatuluiLuncile,daraacumspunelegenda,demult,ntimpulnvliriittarilorpe acestelocuri,doufetedinpartealocului,careeraufoartefrumoase,aufosturmritedettaripentruafi prinseidusenrobie.Fetelesauaruncatdepeunmalnalt,preferndmoarteadectscadnrobialor. Malulsanroitdesngelelor,deundeidenumirealocului.(SandaZota,IonZota,Luncilecentenar.Filede monografie,2006) despreoameni Aicea a existat o formaie tradiional a unei familii Perarii care aveau un dans specific, Brul Perarilor.CbrulexistaiBruldelaMnzletiiBruldelaBisocaiBruldinzonadelacmpie,dela SgeataidelaGuraTeghiisntporiunicareseamn,dareicevaspecific,contribuialocal.Deciacest BrualPerarilornumaieitiauslinterpreteze.(interviucuIonZota,nvtorlacoaladinsatulLuncile). Resurselocale Paduriledinzonareprezintaunadintrecelemaiimportantebogatii,urmeazasarea,hidrocarburile Istoric AufostgasiteurmealelocuirilorpaleoliticedetipMonteoruinapropiereasatuluiTerca.Lemnulfost exploatatintenspentrunevoilecurtiidomnestisialemanastiriiVintilaVoda. Punctedeinteres FoculViu,napropiereasatuluiTerca LaculMocearu,la2kmsudvestdeLoptari MaluRou,nsatulLuncile

MalucuSare Huduboaia(lacformatprinprbuire,barajnatural) apemineralesulfuroase bisericavechedinsatulLoptari minimuzeeincoaladinLuncile,nsaladelectur abibliotecii dinLoptari(obiectefoartediverse: texte, fotografii, animale mpiate). Biblioteca poart numele celui care a ntemeiato, nvtorul DumitruSerbescuLoptari,careanfiinati cminul culturaldincomunicarea tipritrevista Tribunanvtorimii.DumitruSerbescuesteiscriitor,ceamaicunoscutcarteasafiindPenteleul (sursadeinspiraieafostmoTarcocidinGuraTeghii,alecruifotografiiseaflreprodusensalade lectur). Brandurilocale FoculViu Traseeturisticepropuse InlungulvaiiSlanicului:MinzlestiVintilaVoda; SprezonaBisoca,Lacurile,PoianaMarului; Insud,sprelaculMociaruChiliileCanesti 3.VIATADEZICUZI(SOCIAL) Unitiledenvmnt Total Grdinie Scoliprimaresigimnaziale Licee 13 5 8 0 Elevinscrii2005/2006 Totalelevi Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 713 137 466 0 110 Cadredidactice2005/2006 Total Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 54 8 40 0 6 Bazamateriala Slideclasasicabinete Laboratoare Ateliere 25 2 0 Sntate Dispensare Doctorifamilie Asistente 4 3 10 Condiiidelocuire(Infrastructura) Nr.case Apa Canalizare Gaze Epurareapa Electricitate Gunoi 1793 Nu Nu Nu Da Comunicaii Internet Telefoniefixa Paginaweb Da/p Da Da Cultural Cluburi Cmincultural Terenurisport Minimuee Da(alecopiilor) DA Da 2 Asociaiilocale BibliotecaDA

4.RESURSEECONOMICE(ECONOMIC) Activitieconomicelocale Agricultura(crestereaanimalelor,pomicultura),micaindustrie(exploatarealemnului),comertul. Agricultura Total Neagricol Agricola Arabila Livezisipepiniere Vii Puni Fnee 10332 6683 3649 5 289 6 1266 2083 Cretereaanimalelor Principaleletipuri:bovine,porcine,ovine,caprine,psri,cabaline,albine ntreprinderilocale ntreprinderi Totalsalariai Agricultura Industrie Construcii nvmnt Sntate 25 210 1 61 0 77 9 Oportunitioferiteinvestitorilor: Amplasareauneicentraleeoliene,altitudine1000mcurentpermanent Posibilitideconcesionareteren 5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA PUG1998 Problemelocale drumurile: alimentareacuap lipsalocurilordemunc accesullainformaiiaccesibilitiidificileazoneiialipseimarcajelor. nefolosireaunorcontainerepentrugunoi poluareaprodusdemultiplelegatereiatelieredeprelucrarealemnului Proiectelocale(derulatesipropuse) programdereabilitareadrumuluiK59,LoptariTercaSAPARD schemadeinvestiiipentruproiectemicidegestionareadeeurilorPHARE2004 subproiectlegatdetradiii,coordonatdeDnaSandaZota,educatoare,ideDnulIonZota,nvtor nsatulLuncile,ncadrulprogramuluiderelansareanvmntuluirural subproiectedereabilitriideachiziionaredemobiliercoliledinPlotina,TercaiLuncile proiectdereamenajareaCentruluiSptmnaldelacoaladinLoptari proiectulFocurileviialcoliidinLoptariactivitideturism,sportiveidemediu proiectecologicSnvmsiubimisocrotimnaturainiiatdeElenaMihaelaZota, nvtoarelacoalacuclaseleIIV,Luncile.

IMAGINI

Biodiversitate FoculViu

Tirgulsaptaminal LocalnicdinTerca

Peisajlocal

Vaiatadezicuzi

1.DATEGENERALE NumecomunaMNZLETI Satecomponente:Mnzleti,SatuVechi,Belii,ValeaCotoarei,ValeaUrsului,Jgheab,PoianaVlcului Trestioara,Butea,Ghizdita,Cireu,PLavtu,GuraBdicului Populaie2935locuitori Suprafaa9470ha Altitudine4001000m Codpotal127335 LocalizarefatadeBuzu:49km 2.TURISM(POTENTIAL) Accessicaidecomunicaie DN Cazare Specificlocal Gastronomie Produselocale Meterilocali Muzee/Casetradiionale MuzeuletnograficalViiSlanicului DJ DJ203K DC DC87 Feroviar Nu Autobuze DA

Calendarobiceiurilocale(srbtori,trguri) FestivalulSlniculuiiulie Monumentearheologice,istoricesiculturale RuineledelaMeledic Povestirilocale Chiar numele comunei are la baz una din legendele Mnzletilor. Cndva, pe aceste meleaguri a trit un mo care avea doi feciori. Pe unul l chema Manea, de la care se trage numele satului Mneti (fost comun), iar de la cellalt nume a rmas porecla de Minzalesti, de la mnjeal (un amestecdefloridenalbcutredegru,cucareseungeaufirelesnuserup) LegendafostelorcomuneMneti,GoidetiiLoptarivorbetedesprecpitaniiluiNegruVod Manea,GoideaiLoptrea,careaunvinshoardelettretipeacestelocuriiauprimitrsplat stpnirealor,locurilelundnumeleoamenilor. PodulLMindrelor,locnaltcedominValeaSlnicului,armasncontiinaoamenilorcaloculunde Mariauinaadunarancele,soiialemonenilor,itorcea."Nvlindturciinar,auptrunspe ValeaSlniculuipnlaMeledic.PrivindsprePodulMndru,rusesperie,cciconfundfurcilede torscupucipusenbtaieiseretrag". Despreargeleazi,lagroapacuargelelucreazlaesutdinzipnnnoapteDrguaDavidde53de ani, fiica Punei Apostu de la care a nvat esutul maramelor, ervetelor i a macatelor nvdite. Operaiile ce se efectueaz n aceast munc sunt: trasul, rchitorul, urzitul, nvditul, tesutul, pornogii,legaideie.Duplegatulgureisealegemodelul,folosindusespeteazaiioii. Resurselocale Resurseturisticenaturale,culturaleietnografice Istoric Legendelelocale,petemevitejeti,menioneazpeNegruVod,pomenescdelupteleantittaresau antiotomane,uneledintreacesteafiindntriteidevestigiimateriale.

Ceamaivechemeniuneogsimntroporuncdin1522,februarie,3,avoievodului"riiMuntene Romneti",RadudelaAfumai,care"ntreteluiNegruBraga,frailorifiilorlui,stpnirepeste plaiul Peceneaga i de la Menedic n sus pn la Cheie". n denumirea Menedic pe care o menioneazdocumentul,gsimtoponimuldeastziMeledic. ConstantinBozianucumpraseodatcuMoiaMelediciproprietilevecine,cunoscutenlocalitate sub numele de Butea, Trestioara i Poiana Vlcului. Pentru clcaii de pe moiile etrarului Iancu Caloian,sapstratunextras,eliberatn1894,dePrimriacomuneiMnzleti,judeulBuzu. Punctedeinteres ComplexulMelediclacuricuapdulcepeunmasivdesare;izvoaredeapeminerale,pesteridesare (ntre25200m),ruineleconaculuidelaMeledic; RezervatiaGavanu; TabaradesculpturadelaMnzleti(2001); PiatraAlba"LAGRUNJ"(Tufulvulcanicdacitic)Mnzleti; BisericaBusteasiSfinxuldelaBustea(formedeeroziune) ManastireaGavanunceputnanul1707 SitulNatura2000BisocaMeledic. Traseeturistice ZonaMeledic InzoneleLopatariBisocaChiliileCanestiOdailesauspreSarateniValeaSalciei. 3.VIATADEZICUZI(SOCIAL) Unitiledenvmnt Total Grdinie Scoliprimaresigimnaziale Licee 17 6 11 0 Elevinscrii2005/2006 Totalelevi Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 388 93 295 0 0 Cadredidactice2005/2006 Total Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 39 6 33 0 0 Bazamateriala Slideclasasicabinete Laboratoare Ateliere 27 2 1 Sntate Dispensare Doctorifamilie Asistente 1 1 2 Condiiidelocuire(Infrastructura) Nr.case Apa Canalizare Gaze Epurareapa Electricitate Gunoi 1377 Da/p Da Nu Da Comunicaii Internet Telefoniefixa Paginaweb Da/p Da Da Cultural Cluburi Cmincultural Terenurisport Altele DA Asociaiilocale BibliotecaDA

4.RESURSEECONOMICE(ECONOMIC) Activitieconomicelocale Agriculturaesteramuraprincipala,urmeazacomertulsiturismul(3%)simaiputinindustria. Agricultura Total Neagricol Agricola Arabila Livezisipepiniere Vii Puni Fnee 9470 6655 2815 283 187 9 873 1463 Cretereaanimalelor Principaleletipuri:bovine,porcine,ovine,caprine,psri ntreprinderilocale ntreprinderi Totalsalariai Agricultura Industrie Construcii nvmnt Sntate 18 79 1 4 1 50 4 Oportunitioferiteinvestitorilor: Reeadealimentarecuenergieelectric Telefoniefiximobil Drumjudeeanasfaltat,Posibilitideconcesionareteren 5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA PUG1998 Problemelocale Distanarelativmarefadecentreleurbane. Alunecarideteren Lipsainfrstructuriideturism LipsamarcajesiprotectieinzonaMeledic Proiectelocale(derulatesipropuse) Extinderereeaalimentarecuappotabil Reabilitaredrumuri PodpesteSlniclaApostari Realizareacanalizrii Ecologizareacomunei

IMAGINI

UnuldinlacuriledelaMeledic

ZonapesterilordelaMeledic

TabaradesculpturadelaMeledic

Carstpesare

Biodiversitate

Grunjul

1.DATEGENERALE NumecomunaODILE Satecomponente:Odile,Lacu,ValeaFntnii,PiatraAlb,Scoroeti,CapuSatului,Posobeti,Gorani, Cormeanu,Valeatefanului Populaie1066locuitori Suprafaa3593ha Altitudine400800m Codpotal127395 LocalizarefatadeBuzu:55km 2.TURISM(POTENTIAL) Accessicaidecomunicaie DN DN10 DJ DJ203L DC DC84 Feroviar DA Autobuze DA

Cazare Specificlocal Calendarobiceiurilocale(srbtori,trguri) LaValeaFntniisefacetrgdecereale,mrfuriindustriale,alimenteihainenzileledemiercuri, dela9la11,nprelungireaceluidelaBozioru Doutrgurianuale:unulinPosobeti,pe15August,cellaltnLacu,de23August Povestirilocale Odile vine de la faptul c n trecut era populaie foarte puin; undeaveam pmntul fceam o camerundeerauvite.Oameniifceauodictmaideparteunuldealtul,saibpmntmaimult.Erau multeodi.(IonDamian,profesordematematic,fostdirectordecoal,satulLacu).nsatulPiatraAlbe unmalcaunmunte,osig,adicopiatralb.(IonDamian) Altui loc, Malu Breaz, i se mai spune La Ciuperci, pentru c acolo se gsesc pietre n form de ciuperc. i la noi n zon se gsete chihlimbar. La vreo 2,5 km n partea cealalt a comunei sunt nite versani de argil. Acolo se gsesc nite mici conglomerate. Lucesc i taie i geamurile. Cnd eram copil gseam.SprePosobetiaveaculoareaaurului:glbuiroiatic(IonDamian) Resurselocale Zacamintedesareceerauexploatateinvechimepentruanimale. Istoric Evoluiaistoricacomuneireflectdezvoltareantimpareeleideaezrinunitateafizicazonei subcarpaticebuzoiene.LocalitateaPosobestiestementionataintrunactdela1545,dintimpul DomnitoruluiMirceaCiobanul. Punctedeinteres BisericadelemnSf.Gheorghe,Odile,atestat1820 BisericaSf.Nicolae,1850,ValeaFntnii. LaculdinsatulLacu; pdureadeteidinpunctulTei. LaculDeLaOdile,situatlaizvoareleMurtoarei,laccarstosalin Traseeturisticepropuse Zonalacurilor,conexiunispreCanesti,Bozioru,Chiliile

3.VIATADEZICUZI(SOCIAL) Unitiledenvmnt Total Grdinie Scoliprimaresigimnaziale Licee 2 1 1 0 Elevinscrii2005/2006 Totalelevi Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 85 20 65 0 0 Cadredidactice2005/2006 Total Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 9 1 8 0 0 Bazamateriala Slideclasasicabinete Laboratoare Ateliere 7 1 0 Sntate Dispensare Doctorifamilie Asistente 1 1 1 Condiiidelocuire(Infrastructura) Gaze Epurareapa Electricitate Gunoi Nr.case Apa Canalizare 582 Da/p Da Nu Da Comunicaii Internet Telefoniefixa Paginaweb Da/p Da Da Cultural Cluburi Cmincultural Terenurisport Altele DA Asociaiilocale BibliotecaDA 4.RESURSEECONOMICE(ECONOMIC) Activitieconomicelocale Agriculturareprezinta955dinpondereaactivitatilorlocale,restulde5%ilconstituiecomertul.Industriasi serviciileturisticesuntprcticinexistente. Agricultura Total Neagricol Agricola Arabila Livezisipepiniere Vii Puni Fnee 3593 1078 2515 1 251 0 1549 714 Cretereaanimalelor Principaleletipuri:bovine,porcine,ovine,caprine,psri,cabaline,albine ntreprinderilocale ntreprinderi Totalsalariai Agricultura Industrie Construcii nvmnt Sntate 38 1 1 0 13 2 5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA PUG1999 Problemelocale Apareprezintunadintrecelemaimariproblemealecomunei.Existpuinefntni.Seaduceap potabilcubutoaiesaubidoanedela500600m. Drumurilesuntproaste.PrinproiectSAPARDsareabilitat,n2004,drumulLacuuchea

coala79decopiincoaligrdini,multeclasefuncioneazsimultan. SediulcminuluiculturalestensaladeedineafostuluiCAPosalimprovizat,drmat.

Proiectelocale(derulatesipropuse) Proiecteninfrastructurnuavemproiectenderulare AfostfinalizatProiectuldemsura2.1SAPARD"ReabilitareaDC182 Obiective"Aduciuneap"i"ReabilitareDC84" IMAGINI

CasandrasiPuiu

BisericadinOdaile

Vara

Bucatariadevara

Lapescuit

Lacul

1.DATEGENERALE NumecomunaSRULETI Satecomponente:Sruleti,CrtnudeJos,CrtnudeSus,Goicelu,ValeaLarg, ValeaStnei,Srilectun Populaie1510locuitori Suprafaa3365ha Altitudine400800m Codpotal127545 LocalizarefatadeBuzu:50km 2.TURISM(POTENTIAL) Accessicaidecomunicaie DN DJ DJ204C DC DC121,DC103 Feroviar Nu Autobuze Da

Cazare Specificlocal Istoric Inanul1570esteatestatsatulGoicelu,in1632seconstruiesteBisericaSfNicolae Punctedeinteres BisericadinsatulGoicelu Traseeturisticepropuse Legaturicuzoneleinvecinate:VintilaVoda,Bisoca,Minzalesti,ValeaSalciei 3.VIATADEZICUZI(SOCIAL) Unitiledenvmnt Total Grdinie Scoliprimaresigimnaziale Licee 8 3 5 0 Elevinscrii2005/2006 Totalelevi Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 254 49 134 0 71 Cadredidactice2005/2006 Total Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 20 4 13 0 3 Bazamateriala Slideclasasicabinete Laboratoare Ateliere 10 0 0 Condiiidelocuire(Infrastructura) Nr.case 651 Comunicaii Internet Da/p Cultural Cluburi Apa Nu Canalizare Nu Gaze Nu Epurareapa Electricitate Da Gunoi Telefoniefixa Da Paginaweb Da Altele

Cmincultural Terenurisport DA Da

Asociaiilocale BibliotecaDA

4.RESURSEECONOMICE(ECONOMIC) Activitieconomicelocale Agriculturareprezinta96%,sectorulcomercial2%restulfiindindustraialocala(foarteputin dezvoltata). Agricultura Total Neagricol Agricola Arabila Livezisipepiniere Vii Puni Fnee 6700 2551 4455 757 153 24 2096 1425 Cretereaanimalelor Principaleletipuri:bovine,porcine,ovine,caprine,psri ntreprinderilocale ntreprinderi Totalsalariai Agricultura Industrie Construcii nvmnt Sntate 10 62 1 1 0 38 3 Oportunitioferiteinvestitorilor: Reeadealimentarecuenergieelectric 5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA PUG1998 Problemelocale Suntnecesarenoiconstruciidelocuinedeoarecenprezentnaceeailocuintriesc23familii. Estedeasemeneanecesaramenajareaversanilorprinmpduririicorectareatorenilor. nprezentnuexistalimentarecuap,canalizare,iarreeauadetelefoniefixesteinsuficient dezvoltat. Proiectelocale(derulatesipropuse) Alimentarecuap,Refacereinfrastructur IMAGINI

Casa traditionala si ornamentatii specifice

Imagine din comuna

1.DATEGENERALE NumecomunaSCOROASA Satecomponente:Scoroasa,Policiori,GuraVii,GrabicinadeJos,Plopeasa,Dlma,Beciu,Balta Tocila,GoluGrabicina,GrabicinadeSus,Deleni Populaie3200locuitori Suprafaa9588ha Altitudine200700m Codpotal127555 LocalizarefatadeBuzu:39km 2.TURISM(POTENTIAL) Accessicaidecomunicaie DN DJ DC Feroviar Autobuze DN10 DJ102F DC98,DC93,DC97,DC108,DC95,DC92 DA DA Cazare Specificlocal Calendarobiceiurilocale(srbtori,trguri) Trgulsptmnaldincentruldecomunnfiecareduminic(estemaibunpiaadelaBerca,joia AnaSimion,contabil,proprietardemagazinnScoroasa;locuitoriidinsatulBeciuprefer,nschimb, trguldelaBeceni) SrbtoareasatuluiPoliciorianual,deDuminicaTomei Monumentearheologice,istoricesiculturale CulmeaDlmei Dlma Aezaremil.IIIIIEpocabronzului ValeaBalaurului Scoroasa mil.VIVNeolitic Moardinbrnedelemn SDlma 1900 Povestirilocale Desprelocuri: Diverse nume de locuri aparinnd comunei Scoroasa: umudoaie, P Mircea, P Curte (n spatele colii),PGropi,IslazuSeaca,LaLaculuPooinea,Pevia,Mguricea,LaPlop(neaMitelPavel, sat Scoroasa), arn, P Schit, P Spnzuratu, P Bogheanu, n Muche la Ciucur, Muchea Mgurii, Valea lu Criv, Balta lu Dogaru (Sandu Sfinte, sat Policiori), Malu cu Sprnceni, deasupra satului GuraVii,fiindcaredoumaluridepmntnformdesprncene VulcanilorNoroioi,numiidectrelocalnicipclesaufierbtori,liseatribuievirtuiterapeutice. Cnderamcopiinebgamneitiamcfacebinelasntate.(localnicdinsatulBeciu); LaMguriceasaspatdupocomoardesprecaresetiacesteacolo,darfrsorideizbnd. Despre oameni: A venit la mine un fotograf [Victor Borta, autorul albumului Vulcanii Noroioi din zona Buzului] i a zis c vrea s fac un album cu vulcanii. A stat vreo 14 luni bine, nu continuu. Cteva sptmninafcutniciopoz.Sesculala4dimineaaiseduceasseuitelaei.(DumitruRou) Istoric Primul sat din comuna amintit in hrisoave este Grabicina. Ocupatiile de baza ale locuitorilor erau crestereaanimalelorsicultivareapomilorfructiferi.Produselecomercializate:laptele,brinza,crnea, fructele, tuica. Lina. Dupa dezvoltarea comunei Berca in Scortoasa incep sa apara mici ateliere de daracitlina,timplarie,dogarie,fierarie. Punctedeinteres VULCANIINOROIOI,delaPcleleMari,reprezintunadintrecelemaiinteresanterezervaiimixte (geologicibotanic)dinaranoastrsituatpeosuprafade30ha.SitpropusNatura2000(SCI) LACURILEdelaPoliciori,depeValeaGrabicina,formatecaurmareaalunecrilordeteren.

Traseeturisticepropuse ZonacuVulcaniinoroiosi,traseespreBerca,spreVintilaVoda 3.VIATADEZICUZI(SOCIAL) Unitiledenvmnt Total Grdinie Scoliprimaresigimnaziale Licee 11 2 9 0 Elevinscrii2005/2006 Totalelevi Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 411 128 283 0 0 Cadredidactice2005/2006 Total Grdinie Primarsigimnazial Licee Profesionalsiucenici 37 6 31 0 0 Bazamateriala Slideclasasicabinete Laboratoare Ateliere 19 1 0 Sntate Dispensare Doctorifamilie Asistente 1 2 2 Condiiidelocuire(Infrastructura) Nr.case Apa Canalizare Gaze Epurareapa Electricitate Gunoi 1645 Da/p Nu Nu Da Comunicaii Internet Telefoniefixa Paginaweb Da/p Da Da Cultural Cluburi Cmincultural Terenurisport Altele DA Asociaiilocale BibliotecaDA 4.RESURSEECONOMICE(ECONOMIC) Activitieconomicelocale Agricultur,Zootehnie,Industrie Agricultura Total Neagricol Agricola Arabila Livezisipepiniere Vii Puni Fnee 9588 3028 6560 1472 235 37 3370 1446 Cretereaanimalelor Principaleletipuri:bovine,porcine,ovine,caprine,psri ntreprinderilocale ntreprinderi Total Agricultura Industrie Construcii nvmnt Sntate salariai 41 93 2 2 0 40 6 Oportunitioferiteinvestitorilor: Reeadealimentarecuenergieelectricialimentarecuap Telefoniefiximobil,posibilitideconcesionareteren

5.ADMINISTRARESIPARTICIPAREPUBLICA PUG1997 Problemelocale Drumurilentrostareavansatdedegradarentrerupndaccesulnormalncomun Alimentareacuapsefacencnunelegospodriidinfntni. Lipsalocurilordemunc.Mulioamenilucraulasonde,iardecndsondelenumaiindeBercaiaufost vnduteOMVului,locuriledemuncausczut. LaPlopeasaiBeciumultedintrepompenumaifuncioneaz. Deeurilegroapadegunoiestelngalbiarului.pentruleurileanimalelorexistpuusec,ogroapde cimentundeseducanimalelemoarte,pestecaresearuncvar,motorinisedfoc. Proiectelocale(derulatesipropuse) ProgramdereabilitareadrumuluiPolicioriVulcaniiNoroioi ProiectderealizareapoduluidelaPolicioriconstruitnurmcuunan,ruptiapoirefcut InfiinareauneiasociaiiacresctorilordeoidinsatelePlopeasaiPoliciori IMAGINI

Activitatitraditionale

Biodiversitate

Vulcanii

Arhitecturanouasiveche

1. DATE GENERALE

Nume comuna - VALEA SALCIEI Sate componente: Modreni; Valea Salciei; Valea Salciei Ctun Populaie 846 locuitori Suprafaa 3230 ha Altitudine 400 800 m Cod potal 127665 Localizare fata de Buzu: 50 km

2. TURISM (POTENTIAL)
DN DJ

Acces si cai de comunicaie


DC Feroviar Autobuze

220

DC 121, DC 103

NU

DA

Cazare Specific local Povestiri locale despre locuri: Zidul UriailorDe la pdure mergi spre Valea Rea. E fcut un zid mare, da e-n pdure. (tanti Niculina Gavril, satul Modreni, Valea Salciei) Urieii erau nite oameni mari, voinici. Au fcut un zid ca s mute cursu apei, da n-au reuit. i zice Zidul Urieilor. (tanti Savastia, satul Modreni, comuna Valea Salciei) despre oameni: aici a fost o boieroaic, de era i la Rmnic, Eliza Petrescu. In conacul n care a locuit aceasta se afl n prezent sediul primriei, iar n cldirile anexe sunt gzduite Poliia, dispensarul, coala, grdinia, biblioteca i Cminul cultural. Conacul este revendicat. Toponimii: numele vechilor ctune oim, Grindiu, unticari, Sloveanu, Hrja; dealul Titilii Resurse locale Srbtoarea comunei de pe 15 august, cnd este i hramul bisericii Puncte de interes La izvoarele Rului Clnum se gsete un zid de piatr, numit Zidul Uriailor cu o nlime de 67 metri, dup o lungime de 40 metri nu mai este vizibil, aparnd din nou la o distan de 500 m Trasee turistice propuse Zidul Uriailor martor de eroziune circa 3 ore de mers pe potecile ce duc spre Bisoca; Prin comun trece un traseu turistic ce leag zona vii Buzului de Bisoca: Buzu Valea Clnului - Valea Salciei Ctun centrul satului culmea dealului Poiana Mrului

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)
Unitile de nvmnt Total Grdinie 2 1 Elevi nscrii 2005/2006 Total elevi Grdinie 92 26 Cadre didactice 2005 / 2006 Total Grdinie 9 1 Baza materiala Sli de clasa si cabinete 6 Sntate
Dispensare

Scoli primare si gimnaziale 1 Primar si gimnazial 66 Primar si gimnazial 8 Laboratoare 1


Doctori familie

Licee 0 Licee 0 Licee 0 Profesional si ucenici 0 Profesional si ucenici 0

Ateliere 0
Asistente

1 1 Condiii de locuire (Infrastructura)


Nr. case Apa Canalizare Gaze

1
Epurare apa Electricitate Gunoi

421

Da

Nu / proiect

Nu

Da

Comunicaii
Internet Telefonie fixa Pagina web

Da/p Cultural
Cluburi

Da
Cmin cultural

Da
Terenuri sport Altele

DA

proiect

Post TV local

Asociaii locale S-a nfiinat o asociaie a cresctorilor de bovine care rezolv problemele acestora la nivel judeean, scutindu-i de drumuri pn la Rmnicu Vlcea Biblioteca DA

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)


Activiti economice locale
Agricultur

Exist un centru de colectare a laptelui i de producere a brnzeturilor Puni 361 Fnee

Agricultura Total Neagricol Agricola Arabila Livezi si pepiniere Vii si pepiniere viticole 3230 1675 1555 164 59 12 Creterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, psri, cabaline, albine ntreprinderi locale ntreprinderi Total salariai Agricultura Industrie Construcii nvmnt 12 39 9 2 0 11 Oportuniti oferite investitorilor: Reea de alimentare cu energie electric Telefonie fix i mobil Posibiliti de concesionare teren

Sntate 0

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA


PUG 1999 Post local TV Probleme locale Apa nu ntrunete ntotdeauna condiiile de potabilitate. Nu exist drum asfaltat nici nspre Sruleti, nici nspre Buda; Populatie mbtrnit i este prezent migraia la munc n strintate (Spania, Italia). Inundaii: n 2005 i 2006 au fost inundaii de proporii n comun Alunecri de teren (n prezent, drumul spre Zidul Uriailor este blocat de o alunecare de teren); Lipsesc modalitile de valorificare a produselor locale Proiecte locale (derulate si propuse) / Iniiative S-a nfiinat o asociaie a cresctorilor de bovine care rezolv problemele acestora la nivel judeean, scutindu-i de drumuri pn la Rmnicu Sarat Exist un centru particular de colectare a laptelui realizat cu fonduri PHARE Exist un post local de televiziune. n timpul sptmnii se transmite Prima TV, iar smbta i duminica exist cte 3-4 ore pe zi de emisie local. Proiecte Finanare Sapard pentru alimentarea cu ap. Prin acest proiect s-a construit reeaua de ap care deservete ntreaga comunitate Construcia unui nou dispensar comunal, n lucru (fonduri structurale) Program pentru realizarea canalizrii, prin Ministerul Mediului, n derulare n perspectiv - reabilitarea albiei prului Clnu, din fonduri structurale.

Potential d dezvoltare Agricultur ecologic, datorit izolrii zonei Produse din mere: poame (mere tiate i uscate la soare) Turism se pot organiza circuite nspre/din Bisoca sau Sruleti; Comuna este legat de zona Rmnicu Srat. Acolo se merge pentru cumprturi, acolo se stabilesc oamenii la ora, acolo merg copiii la liceu. De asemenea construciile (case, troie, fntni) se aseamn mai mult cu cele din comuna Buda, cu care se nvecineaz spre est.

IMAGINI

Sediulprimariei

Activitatitraditionale

Activitatitraditionale

Atelierlocal

Pregatirideiarna

ZidulUriailor

1. DATE GENERALE

Nume comuna - VINTIL VOD Sate componente: Srbeti, Vintil Vod, Bodineti, Niculeti, Coca Antimireti, Smeeti, Coca Niculeti, Podu Muncii, Petrcheti Populaie 3416 locuitori Suprafaa 6700 ha Altitudine 400 800 m Cod potal 127695 Localizare fata de Buzu: 45 km

2. TURISM (POTENTIAL)
Acces si cai de comunicaie
DN DJ DC Feroviar Autobuze

DN 2

DJ 203 K, 204 C

DC 98, DC 99

DA

DA

Cazare Specific local Gastronomie Produse locale Meteri locali Muzee / Case tradiionale

Ruinele cetii

Calendar obiceiuri locale (srbtori, trguri) Tirgul saptaminal Monumente arheologice, istorice si culturale
Ansamblul bisericii "nlarea Domnului Ruinele mnstirii lui Vintil Vod sat Coca Antimireti; sat Vintil Vod 1804 1532

Istoric Urme arheologice descoperite n puncte situate la mic distan unele de celelalte la Coca Antimireti i Coca Niculeti din neolitic. Prima atestare documentar este a Mnstirii Menedic (Vintil Vod) zidit n anul 1532, n interiorul cetii Vintil Vod. n secolul XVII documentele ce ilustreaz continuitatea populrii pe teritoriul comunei sunt reprezentate de hrisoavele lui Matei Basarab din 24 ianuarie i 8 august 1643, prin care se reglementeaz proprietile din Beceni i ale mnstirii Ot-Medenic. Puncte de interes Spitalul comunal Vintil Vod Ruinele cetii lui Vlad Vintil Vod Capela familiilor Pcleanu i gen. Gavriliu Acces spre vulcanii noroioi de la Berca Arbanai i muntele de sare de la Mnzleti - Loptari Bisericua din lemn Vintil Vod, construit din brn de stejar, acoperit cu trestie. Crucile din piatr au litere chirilice. Are o vechime de peste 300 de ani. Muzeul etnografic din Scoala Generala Situri geologice in lungul vaii Slanicului Trasee turistice propuse Conexiuni cu traseele din Minzalesti, Bisoca, Canesti, Scortosa, Berca

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)
Unitile de nvmnt Total Grdinie 14 6 Elevi nscrii 2005/2006 Total elevi Grdinie 365 86 Cadre didactice 2005 / 2006 Total Grdinie 29 5 Scoli primare si gimnaziale 8 Primar si gimnazial 279 Primar si gimnazial 24 Licee 0 Licee 0 Licee 0 Profesional si ucenici 0 Profesional si ucenici 0

Baza materiala Sli de clasa si cabinete 18 Sntate


Dispensare

Laboratoare 0
Doctori familie

Ateliere 0
Asistente

2 Condiii de locuire (Infrastructura)


Nr. case Apa Canalizare

6
Gaze

37
Epurare apa Electricitate Gunoi

1510 Comunicaii

Da/p

Nu
Telefonie fixa

Nu

Pagina web

Da

Internet

Da/p Camin cultural DA Asociaii locale Biblioteca DA

Da

Da

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)


Activiti economice locale
Agricultur, Zootehnie, Comer

Agricultura Total 6700

Neagricol 2551

Agricola 4455

Arabila 757

Livezi si pepiniere 153

Vii 24

Puni 2096

Fnee 1425

Creterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, psri, cabaline, albine ntreprinderi locale ntreprinderi Total salariai Agricultura Industrie Construcii nvmnt 35 259 1 39 17 39 Oportuniti oferite investitorilor: Reea de alimentare cu energie electric i alimentare cu ap Telefonie fix i mobil, Drum judeean asfaltat, Posibiliti de concesionare teren Sntate 67

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA


PUG 1995 PROBLEME LOCALE Migratia tinerilor Lipsa dotrilor edilitare de alimentare cu ap, gaze i canalizare Lipsa infrastructura turism Proiecte locale (derulate si propuse) Schema de investiii pt proiecte mici de gestionare deeuri Alimentare cu ap Modernizarea infrastructurii locale i a reelei de nvmnt Alimentare cu gaze

IMAGINI

Biserica

Muzeul scola dedicat traditiilor locale

Casa traditionala

Adapatul

Scoala Generala

Obiecte din muzeu

RESURSEUTILIZATE ANDRASANU,A.(coord),2007CalatorieinTinutulBuzauluiGhidneconventional,AccentPrint,Suceava ANDRASANU,A.2005TheGeoparkFrameworkforresearch,educationandtrainingin sustainable development, Second Conference on the Geoheritage of Sebia, Proceedings, Belgrade,ISBN502.1311.55,pp171175; ANDRASANU,A,GRIGORESCU,D.,2003GeologicalheritageconservationinRomania.General overview.Geologicalheritageconservationandregionaldevelopment.Strategiesforthe South Eastern European Contries, Workshop Guide, ArsDocendi, ISBN9735581159, pp 2332. DICU,A.,2005Vulcaniinoroiosi,EdituraVictorB.Victor,Bucuresti, DAN,S.,1980VestigiirupestredinMuntiiBuzaului,CorneliuStefan(coord),ArhiveleStatului,Buzau GRIGORESCU,D.,ANDRASANU,A,2003HategCountryGeopark.Anewstrategyforsustainable Development. Geological heritage conservation and regional development. Strategies for the SouthEasternEuropeanContries,WorkshopGuide,ArsDocendi,pp33346; MACGREGOR,J.,2005Ecotourismmarketingstrategy2006to2010,AssociationofEcotourismin Romania,Zarnesti; MACGREGOR,J.,BLUMER,A.,FLORESCU,B.,2006Strategiepentrudezvoltareaunuiturismdurabilin regiuneaParculuiNationalRetezat,StrategieelaborateincadrulProgramuluiPANParks,USAID; MOINET,F.,2000Letourismeruralcommentcreeretgerer,EditionFranceAgricole,Paris; PETCU,G.,2007JudetulBuzau:palate,vile,casecelebre,conaceboieresti,casetaranesti,Editura AlphaMDN,Buzau; SANDU,D.,2005Dezvoltarecomunitara:cercetare,practica,ideologie,EdituraPolirom,Iasi; TR@MEDevelopmentdel`ecotourismedanslazonegeographiqueduParcNationaldeRetezat Etudedefaisabilite,Deva,2003; InstitutulpentruStiintasiReformaSociala,ServiciuldeInstruiresiConsultantaProgramcadrude dezvoltarecomunitara,Bucuresti,1998; AnuarulStatisticalJudetuluiBuzauInstitutulNationaldeStatistica,DirectiaJudeteanadeStatistica Buzau,2006; HorizontaltraningonstructuralinstrumentsProjectdevelopmentandimplementationundertheEU StructuralFunds; HartaGeologica1:200000,FoaiaCovasna; HartaGeologica1:200000FoaiaPloiesti; PlanuriledeUrbanismGeneralalecomunelor:Berca,Bisoca,Boioru,Beceni,Braesti,Colti,Chilii, Cozieni,Canesti,Lopatari,Odaile,Minzalesti,Sarulesti,Scortoasa,ValeaSalciei,VintilaVoda; Statutspourl`AssociationConseildedeveloppementduPaysDignois; ProceduredelaconstitutiondelaChartededevelopmentduPaysDignois,DocumentdeSynthesedes reflexionsduComiteduPaysDignoisetduConseildedeveloppementdanslecadredela prefigurationduPaysDignois,DignelesBaines,France http://www.cjbuzau.ro/ http://www.apmbuzau.ro http://www.europeangeoparks.org/isite/home/1%2C1%2C0.asp

ANEXE

FISA DE IDENTITATE A UNEI COMUNITATI


IDENTIFICARE POTENTIAL DE DEZVOLTARE 1. DATE GENERALE
Nume comuna Deosebit (De ce merita vizitata comuna?) (Prezentare 250 cuvinte) Judet / Regiune de dezvoltare / Cod postal Sate componente Populatie Suprafata Altitudine Localizare fata de principalele orase

2. TURISM (POTENTIAL) (Viziunea pentru turism / tipul de turism / obiective) (250 cuvinte)
Localizare Harta cu pozitionarea geografica si Planul comunei / Galerie foto Cazare
Informatii Pensiuni / Hoteluri Cabane Camping Foto

Specific local
Gastronomie Produse locale Mesteri locali Muzee / Case traditionale

Calendar obiceiuri locale (sarbatori, tirguri) Monumente arheologice, istorice si culturale Povestiri locale / Etnomedicina locala Natura / Geodiversitatea / Biodiversitate Istoria Trasee turistice propuse / Ghizi locali (adrese) / Galerie foto

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) (Oamenii locului, cum se vad ei insisi, ce oferia) (250 cuvinte)
Invatamint Scoli / Gradinite
Nme / Adresa Nr elevi Nr profesori Internet Cursuri adaptate locurilor

Proiecte deosebite Scurta descriere Sanatate


Dispensare Medici (Adresa) Asistente (Adresa) Urgente (Spitale, Informatii)

Conditii de locuire (Infrastructura)


Nr case Comunicatii Internet Apa Canalizare Gaze Epurare apa Electricitate Puturi Fose septice

Telefonie fixa Total

Semnal GSM Partial

Local

Tv

Media locala Radio Ziar

Pagini web

Transport DN (nr)

DJ (nr, km)

DC (nr, km)

Cale ferata

Legaturi auto

Interval orar

Altele

Centrul Geomedia Universitatea din Bucuresti

Copii si tineri Activitati pentru tineri / elevi


Cluburi Camin cultural Terenuri sport Altele

Asociatii locale Biblioteca

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) (Viziune, potential, oferta) (250 cuvinte)


Proiecte locale (derulate si propuse)
Titlul / Obiective / Buget / Parteneri / Durata / Imagini pentru cele terminate (in derulare)

Agricultura
Arabil Pasuni Finete Utilizarea terenurilor Paduri Cresterea animalelor Stine Livezi Degradat

I
Tipuri de animale

Inchirieri pasuni

Ferme

Intreprinderi locale
Numar Numar angajati Domeniile

Servicii
Magazine Bufet Ateliere / Serviciul Alte

Oportunitati Vinzari case si terenuri (cine poate oferi informatii) Servicii organizare festivitati (nunti, petreceri)

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA (Guvernare-implicare locuitori) (250 cuvinte)


Primarie
Nume primar Numar angajati Orar Servicii Flux informatii

Responsabil Birou proiecte / programe / ADL Consiliul local: Componenta / Comisiile Transparenta publica Sedinte de consiliu si ordinea de zi (programate / arhiva), Hotariri (arhiva) Bugetul de venituri si cheltuieli (anual / arhiva) Partneriate locale, judetene, nationale, internationale, Exista GAL? Cadru de dezvoltare aprobat: strategie / plan de actiune / PUG (anul actulizarii) / Charta Plan de actiune Urgenta / Dezastre (Aprobare / Regulament / Testare / Corelare judet) Lideri de opinie / persoane resursa Intilniri publice / Calendar / Facilitatori / Rezultate (arhiva) PROBLEME LOCALE (cine / cum au fost identificate? Au fost propuse solutii?)

6. IMAGINE SI COMUNICARE (Prin ce a atras atentia localitatea, cum


Publicatii Periodice locale (Ziar, Buletin de informare, Revista scolii, gazeta, puncte afisaj) Mentionari in literatura, carti de specialitate, studii (Lista bibliografica) Publicatii disponibile Comunicare Anunturi oportunitati afaceri Calendar evenimente Dosar de presa (comunicate de presa & articole despre comuna) Fii satului / Personalitati Colectii ce provin din zona (adresa muzee, institutii) Filme, Pliante, Ghiduri, Emisiuni tv, Evenimente negative, Alte mentiuni
Centrul Geomedia Universitatea din Bucuresti

LEGISLATIEPRIVINDCONSERVAREANATURII,BIODIVERSITATE,BIOSECURITATE
1. Legea nr.5/1991 pentru ratificarea Conveniei asupra zonelor umede de importan internaional, n special ca habitat al psrilor acvatice , ncheiat la Ramsar, la 2 februarie 1971.M.Of.nr.18/26.01.1991 2. Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Conveniei privind diversitatea biologic, adoptat la Rio deJaneirola5iunie1994.M.lOf.nr.199/02.08.1999 3. Decretul187/1990deacceptareaConvenieiprivindproteciapatrimoniuluimondial,cultural i natural, adoptat de Conferina general a Organizaiei Naiunilor Unite pentru Educaie, tiiniCulturla16noiembrie1972M.Of.nr.46/31.03.1990 4. Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conveniei privind conservarea vieii slbatice i a habitatelornaturaledinEuropa,Bernala19.07.1979M.Of.nr.62/25.03.1993 5. Legeanr.69/1994deaderareaRomnieilaConveniaprivindcomerulinternaionalcuspecii slbatice de flor i faun pe cale de dispariie , adoptat la Washington la 3 martie 1973 M.Of.nr.211/12.08.1994 6. Legea nr.13/1998 pentru ratificarea Conveniei privind conservarea speciilor migratoare de animaleslbatice,adoptatlaBonnla23iunie1979M.Of.nr.24/26.01.1998 7. Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea psrilor de ap migratoareafricaneurasiaticeM.Of.nr.236/30.05.2000 8. Legeanr.90/2000pentruaderareaRomnieilaAcordulprivindconservarealiliecilornEuropa. M.Of.nr.228/23.05.2000 9. Legeanr.91/2000deratificareaAcorduluiprivindconservareacetaceelordinMareaNeagr, MareaMediteranidinzonacontiguaAtlanticului.M.Ofnr.239/30mai2000 10. Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii", modificat prin OUGnr.112/2000iLegea454/2001M.Of.nr.283/7.12.1993 11. Legea nr.214/2002 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obinere, testare, utilizare i comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum i a produselor rezultate din acestea .M.Of. nr. 316/14.05.2002 12. Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conveniaprivinddiversitateabiologic,semnatla5iunie1992laRiodeJaneiro,adoptatla Montrealla29.01.2000M.Of.nr.192/26.03.2003 13. Ordinulnr.684/2002privindaprobareacomponeneiComisieipentruSecuritateBiologicia RegulamentuluideOrganizareiFuncionareaacesteia.M.Of.nr.793/31.10.2002 14. Ordinul nr. 462/2003 privind evidena agenilor economici care cultiv plante modificate geneticM.Of.nr.542/29.07.2003 15. Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul i certificarea calitii, comercializareasemineloriamaterialuluisditor,precuminregistrareasoiurilordeplante M.Of.nr.343/23.05.2002 16. Hotrrea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, Anexa nr. 3 Norme metodologiceprivindinformaiilesuplimentarecareseindicobligatoriuprinetichetarencazul alimentelor obinute din organisme modificate genetic sau care conin aditivi i arome modificategeneticoriobinutedinorganismemodificategenetic.M.Of.nr.407/12.06.2002 17. Legeanr.5/2000privindamenajareateritoriuluinaionalSeciuneaaIIIa,zoneprotejate. M.Of.nr.152/12.04.2000 18. Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice.M.Of.nr.433/2.08.2001 19. Hotrrea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor naionaleiparcurilornaturaleinfiinareaadministraiiloracestora.M.Of.nr.190/26.03.2003 20. Legeanr.191/2002Grdinilorzoologiceiacvariilepublice.M.Of.nr.271/23.04.2002

21. Legeanr.451/2002pentruratificareaConvenieieuropeneapeisajului,Florena,20.10.2002 M.Of.nr.536/23.07.2002 22. Ordinul nr. 647/2001 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activitilor de recoltare, capturare i/sau achiziie i comercializarea pe piaa intern sau la export a plantelor i animalelor din flora i fauna slbatic, precum i a importului acestora. M.Of. nr. 416/26.07.2001 23. Ordinul nr.552/2003 privind aprobarea zonrii interioare a parcurilor naionale i a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitii de conservare a diversitii biologice.M.Of. nr.648/11.09.2003 24. Ordinul nr. 850/2003 privind procedura de ncredinare a administrrii sau de atribuire n custodieaariilornaturaleprotejateabrogatprinOM494/2005M.Of.nr.793/22.11.2003 25. Legeanr.26/1996privindCodulsilvicM.Of.nr.93/8.05.1996 26. Legeanr.103/1996,republicatn2002privindfondulcinegeticiaprotecieivnatuluiM.Of. nr.328/17.05.2002 27. Ordinul nr. 246/2004 pentru aprobarea clasificarii peterilor i sectoarelor de peteri arii naturaleprotejate(modificatprinOM604/2005) 28. Ordinul nr.374/2004 pentru aprobarea Planului de aciune privind conservarea cetaceelor din apeleromnetialeMriiNegre.(MonitorulOficialnr.849din16septembrie2004) 29. Ordinul nr.742/2004 pentru aprobarea instructiunilor privind autorizarea, inventarierea si inregistrareagradinilorzoologicesiacvariilorpubliceM.Of.cunr115bisdin4februarie2005 30. HGnr.2151/2004privindinstituirearegimuluidearienaturalprotejatpentrunoizoneM.Of. 38din12.01.2005 31. Ordinul494/2005privindaprobareaprocedurilordencredinareaadministrriiideatribuire n custodie a ariilor naturale protejateM.Of. nr 487 din 9.06.2005 care abroga Ordinul nr. 850/2003 32. Ordinul604/2005pentruaprobareaclasificariipeterilorisectoarelordepeteriariinaturale protejatelaMonitorpentrupublicare 33. Legeamunteluinr347/14iulie2004M.Of.nr.670din26iulie2004 34. Ordonanta de urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelornaturale,afloreiifauneislbatice,publicatainMOnr.442din29iunie 2007

LEGISLATIEREFERITOARELAGEOPARCURI
OrdonantadeUrgentanr57din30.07.2007(ExtrasRglementarileprivindgeoparcul) (i)Geoparcul Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alturi de elementedeinteresecologic,arheologic,istoricicultural.Caracteristicilegeologicesuntcuprinsentr unnumrdesiturideimportantiinific,educaionalsauestetic,reprezentativepentruunanumit momentdinistoriaPamntuluisaupentruanumiteevenimentesauprocesegeologice. Un geoparc are limite bine definite, o suprafa suficient de mare i o strategie de dezvoltare teritorial n folosul comunitilor locale, a cror existen este bazat pe valorificarea resurselor naturalesiculturale,peprincipiuldezvoltriidurabile.Geoparcurilesuntzonecuaezriumaneastfel gestionatenctsconstituiemodelededezvoltareacomunitilornarmoniecumediulnatural. Geoparcul are o structur de administrare proprie care, in parteneriate locale i naionale, asigur conservarea patrimoniului natural i cultural i propune metode noi de protecie, educaie, cooperare n scopul dezvoltrii socioeconomice, mbuntirii condiiilor de via din mediul rural i ntririiidentitiilocale. Managementulunuigeoparcserealizeazinconformitatecustrategiadedezvoltareteritorial identificat i n conformitate cu recomandrile UNESCO si Cartei Reelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum i pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinelor de consum ale populaiilor locale, n cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim difereniat de protecie, de conservare i de valorificarearesurselor,dupcumurmeaz: 1.zonestrictprotejate,avndregimuldeprotecieiconservarealrezervaiilortiinifice; 2.zonetampon,curoldeprotecieazonelorstrictprotejateincaresuntadmiseactivitilimitatede valorificarearesurselordisponibile,nconformitatecuautorizaiiledatedeadministraiageoparcului; 4.zonededezvoltaredurabil,valorificabileeconomicprinpracticitradiionalesaunoi,ecologicadmise, nlimitelecapacitiideregenerarearesurselor. Geoparcul reprezinta un concept lansat si sustinut de UNESCO, in parteneriat cu Reteaua EuropeanaaGeoparcurilor.LanivelmondialafostcreataReteauaGlobala(UNESCO)aGeoparcurilor. Recunoastereainternationalaafunctionariiunuigeoparcsiacceptarealuiinacestestructurisefacein acordcureglementarilestabilitedeUNESCOsideCartaReteleiEuropeneaGeoparcurilor.

LISTA PRINCIPALELOR MONUMENTE ARHEOLOGICE / ISTORICE / ARHITECTURALE DIN ARIA GEOPARCULUI


Denumire "Pepoduri "LaFciana "Lamnstire "Lamnstire Labisericicimitir Labisericicimiti SitularheologicdelaBozioru Necropol "VrfulBi "CulmeaDlmei "Lamnstire "Izv.Murtoarea,"DelulTocitorilor","Poduri" "IzvorulMurtoarea"IzvorulMurtoarea "IzvorulMurtoarea "DealulTocitorilor "DealulTocitorilor "Poduri/GrdinileMari "Poduri/GrdinileMari "LaSilite "ValeaBalaurului "ValeaLarg AnsamblulrupestrudelaAluni Biserica"TiereaCapuluiSf.IoanBoteztorul Bisericadelemn"Sf.Voievozi DealulSriiMnstireaPoianaMrului BisericaNatereaMaiciiDomnului BisericaDuminicatuturorsfinilor FostamnstireBerca Bis."Sf.ArhangheliMihailiGavril Localizare satBLNETI;COZIEN satBLNETI;COZIENI satBERCA;BERCA satBERCA;BERCA satBOZIORU;BOZIORU satBOZIORU;BOZIORU satBOZIORU;BOZIORU satBOZIORU;BOZIORU satCOLI;COLI satDLMA;SCOROASA satPINU;BRETI satSCENI;BOZIORU satSCENI;BOZIORU satSCENI;BOZIORU satSCENI;BOZIORU satSCENI;BOZIORU satSCENI;BOZIORU satSCENI;BOZIORU satSCENI;BOZIORU satSCOROASA;SCOROASA satUCHEA;CNETI satALUNI;COLI satALUNI;COLI satBLNETI;COZIENI satBLTGARI;BISOCA satBLTGARI;BISOCA, satBLTGARI;BISOCA satBERCA;BERCA satBERCA;BERCA Cod BZIsB02199 BZIsB02200 BZIsB02203 BZImB02203.01 BZIsB02204 BZImB02204.03/04 BZIsB02205.01 BZImB02205.02 BZIsB02218 BZIsB02224 BZIsB02266 BZIsB02284/01 BZImB02284.02 BZImB02284.03 BZImB02284.04 BZImB02284.05 BZImB02284.06 BZImB02284.07 BZImB02284.08 BZIsB02285 BZIsB02292 BZIIaA02352 BZIImA02352.01/02 BZIImB02358 BZIIaA20156/01 BZIImA20156.02 BZIImA20156.02 BZIIaA02363 BZIImA02363.01 Datare mil.IV,Eneolitic Necropolsec.VIIVIIIEpocamigraiilor mil.IIIIIEpocabronzului mil.IIIIIEpocabronzului Aezaresec.XIIIXVIIIEp.medieval Aezaremil.IIIIIEpocabronzului sec.VIVa.Chr.Hallstatttrziu sec.XIIVa.Chr.Hallstatt Necropolmil.IIIIIEpocabronzului Aezaremil.IIIIIEpocabronzului sec.XVIXVIII Sitularheologicsec.XVIII Aezare,sec.Va.Chr.Ip.Chr.Latne mil.IIIIIEpocabronzului mil.Ip.Chr. mil.IIIIIEp.Bronzului mil.Ip.Chr.Ep.migraiilor mil.IIIIIEpocabronzului mil.IIIIIEpocabronzului mil.VIVNeolitic mil.IIIIIEpocabronzului sec.XVI sec.XVI 1841 sec.XVIII 1777 1812 sec.XVIIXIX 1694

Ruinecaseegumeneti Chilii(ruine) Turnclopotni Ziddeincint Ans.bisericii"NatereaMaiciiDomnului Bisdelemn"NatereaMaiciiDomnului CasaIonRusu Ansamblulbisericii"Sf.Voievozi Ruinelemnstirii"Sf.Gheorghe Ansamblulschiturilorrupestre Bisericadelemn"Sf.Gheorghe Ansamblulbisericii"nlareaDomnului Ansamblulbisericii"Sf.TeodorTiron,"Sf.Nicolae" Moardinbrnedelemn FostamnstireGvanele SchitulrupestruFundtura Schitulrupestru"AgatonulVechi" FundulPeterii VgunaII/I Piatrangurit PeteraluiDionisie PiatraluiIosif SchitulrupestruPiatraoimuluiI SchitulrupestruAgatonulNou SchitulrupestruPiatraoimuluiII Coleciamuzeal RuinelemnstiriiluiVintilVod CruceaDorobanului"Poianaoimului

satBERCA;BERCA satBERCA;BERCA satBERCA;BERCA satBERCA;BERCA satBOZIORU;BOZIORU satBOZIORU;BOZIORU satBOZIORU;BOZIORU satBOZIORU;BOZIORU satNUCU;BOZIORU satNUCU;BOZIORU satBUDETI;CHILIILE satCOCAANTIMIRETI;VVOD satCOCRCENI;COZIENI satDLMA;cSCORTOASA satGVANELE;BOZIORU satNUCU;BOZIORU satNUCU;BOZIORU satNUCU;BOZIORU satNUCU;BOZIORU satNUCU;BOZIORU satNUCUBOZIORU satNUCU;BOZIORU satNUCU;BOZIORU satNUCU;BOZIORU satNUCU;BOZIORU satRTETI;BERCA satVINTILVOD;V.VOD satMN.RTETI;BERCA

BZIImA02363.02 BZIImA02363.03 BZIImA02363.04 BZIImA02363.05 BZIIaB02365 BZIImB02365.01 BZIImB02366 BZIIaB02370 BZIImB02431 BZIIaA02432 BZIImB02373 BZIIaB02389 BZIIaB02390 BZIImB02393 BZIIaA02397 BZIImA02432.01 BZIImA02432.02 BZIImA02432.03 BZIImA02432.04/05 BZIImA02432.06 BZIImA02432.07 BZIImA02432.08 BZIImA02432.10 BZIImA02432.11 BZIImA02432.12 BZIImA02448.0567 BZIIsB02495 BZIIImB02501

sec.XVIIXIX sec.XVIIXIX sec.XVIIXIX sec.XVIIXIX cca.1700 cca.1700,1774 1924 1784 sec.XVII sec.XVIXIX 1884 1804 1819 1900 1803 sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIXIX sec.XVIIXIX 1532 sec.XIX

ACTCONSTITUTIVAL ASOCIATIEIINTERCOMUNALE,,INUTULBUZULUI
Art.1Asociaiifondatori (1)AsociatiaIntercomunala,,inutulBuzuluiesteconstituitprinvoinaurmtorilorasociai: 1.Consiliullocalalcomunei... 2.Consiliullocalalcomunei (2) Asociatia Intercomunala ,,inutul Buzului se constituie ca persoan juridic romn, fr scop patrimonialcareareunpatrimoniuibugetpropriu. Art.2Exprimareavoineideasociere Asociaia Intercomunala ,,inutul Buzului se nfiineaz prin libera exprimare a voinei de asociere a asociailorfondatori,autoritialeadministraieipublice,instituiipublice...menionatelaart.1. Art.3Denumireaasociaiei AsociaianfiinatprinprezentulactconstitutivvapurtadenumireadeAsociaiaIntercomunala ,,inutulBuzului. Art.4Sediulasociaiei SediulAsociaieiIntercomunale,,inutulBuzuluiestesituatnRomnia,localitatea... Art.5Duratadefuncionare AsociaiaIntercomunal,,inutulBuzuluisenfiineazpeoduratnedeterminatdetimp. Art.6Scopulasociaiei (1)Scopul Asociaiei Intercomunale,,inutul Buzului este nelucrativ si nepatrimonial, fiind de interes general,datoritasemnificatieisiimportanteisale. (2)ScopulAsociaieiIntercomunaleinutulBuzuluilreprezintidentificareaproblemelorglobaleale comunitilor locale membre i stabilirea modului de rezolvare a acestora n scopul dezvoltrii economice i socialeazonei. Art.7Patrimoniuliniialalasociaiei Patrimoniul iniial al Asociaiei Intercomunale ,,inutul Buzului este alctuit din aportul n bani al asociailornvaloaretotalde_________________lei. Art.8Componenanominalacelordintiorganealeasociaiei (1)OrganeledeconducerealeAsociaieiIntercomunale,,inutulBuzuluisunt: a)AdunareaGenerala; b)ConsiliulDirector; c)Cenzorul; (2)AdunareaGeneralesteconstituit,ladatanfiinrii,dinmembriifondatorimenionailaart.1. (3) Consiliul Director al asociaiei este format din 5 membri alei pentru un mandat de 4 ani. La data nfiinriiasociaiei,ConsiliulDirectorestealctuitdinurmtoriimembri: 1.

(4)Preedinteleasociaieiestealesdintrereprezentaniimembrilorasociaieipentruunmandatde4 ani.Ladatanfiinriiasociaiei,nfunciadepreedinteestenumitdl.______________________. (5)VicepreedinteleestenlocuitoruldedreptalPreedintelui.Ladatanfiinriiasociaiei,nfunciade vicepreedinteestenumitdl._______________________. (6) Secretarul asociatiei ntocmete procesele verbale ale edinelor de Consiliu director i Adunare Generalasiasiguracomunicareaintremembriiasociatiei,institutiisipersoaneinteresateaactelorsihotararilor adunariigenerale. Ladatanfiinriiasociaiei,nfunciadesecretarestenumitdl._______________________. (7)ControlulfinanciarinternalasociaieiesteasiguratdectreuncenzoralesdeAdunareaGeneral.La datanfiinriiasociaiei,nfunciadecenzorestenumit_______________________________. Art.9Imputernicire Membrii asociaiei mputernicesc pe ___________________________ s desfoare procedura de dobndireapersonalitiijuridiceaasociaiei. CONSILIULLOCALALCOMUNEI CONSILIULLOCALALCOMUNEI ....................

STATUTUL ASOCIAIEIINTERCOMUNALE,,inutulBuzului
CapitolulI DENUMIRE,SEDIU,FORMJURIDIC,DURAT Art.1. (1) Asociaia Intercomunal ,,inutul Buzului, denumita in continuare pe scurt asociaia este constituit din asociaii fondatori, semnatari ai Actului Constitutiv si ai prezentului Statut, avnd sediul n Romnia,........... (2) Sediul asociaiei va putea fi mutat oricnd la alta adres prin hotarrea Consiliului Director al asociaiei. Art.2. (1) Asociaia Intercomunal ,,inutul Buzului se constituie ca persoana juridica romn, fr scop patrimonialcareareunpatrimoniusibugetpropriu. (2)AsociaiaIntercomunalinutulBuzuluisenfiineazprinliberaexprimareavoineideasocierea asociailorfondatori,autorittialeadministratieipublice,institutiipubliceisocieticomerciale. (3)AsociaianfiinatvapurtadenumireadeAsociaiaIntercomunalinutulBuzului Art.3AsociaiaIntercomunal,,inutulBuzuluisenfiineazpentruoduratnedeterminat(nelimitat)de timp. CAPITOLULII SCOPULSIOBIECTIVELEASOCIATIEI Art.4. (1)ScopulAsociaieiIntercomunale ,,inutulBuzului estenelucrativi nepatrimonial,fiinddeinteres general,datoritsemnificaieiiimportaneisale. (2)ScopulasociatieiIntercomunal,,inutulBuzuluilreprezintidentificareaproblemelorglobaleale comunitilor locale membre i stabilirea modului de rezolvare a acestora n scopul dezvoltrii economice i socialealinutuluiBuzului Art.5.Invederearealizriiscopuluipropus,asociaiaipropuneurmtoareleobiective: promovarea dezvoltrii economicosociale prin susinerea activitilor i proiectelor ce sprijin iniiativele localepentruaasiguraveniturieconomiceiasecreastructuricapabilesatraginvestiiile; realizareauneistrategiicomuneiauneiCartededezvoltaredurabilipromovareateritoriulcomunelor membre susinereacreriiifuncionriiGeoparculuiinutulBuzului,cainstrumentdedezvoltaredurabil protejarea patrimoniului natural i cultural al regiunii inutul Buzului i dezvoltarea unui sistem de managementalacestuipatrimoniuprinimplicareacontientacomunitilorlocale; revitalizareatradiiilorfolcloriceimeteugretiartizanalealezoneiintrireaidentitiilocalecasuport ncombatereasrciei, pentruoprirea migraieilocuitorilordinzonprincreareadenoilocuridemunc, inclusiv prin formarea i reconversia profesional a membrilor comunitilor locale i ntrirea coeziunii economicosociale; sprijinireaactivitilortradiionalelocaleidezvoltareadenoiproduselocale,inconcordancuprincipiile dezvoltriidurabile dezvoltarea agroturismului i a turismului culturaltiinific i crearea unei destinaii turistice n inutul Buzului dezvoltarea unui parteneriat n domeniul educaiei i crearea unui cadru de cooperare i aciune ntre instituiile educaionale i administraiile locale din inutul Buzului, prin aplicarea i implementarea unor pacheteeducaionalespecifice,adaptatenevoilorlocalededezvoltaredurabiliconstruciecomunitar; participareaasociaieila aciunidecooperare sauasocierecu structuridinar saudinstrintatepentru atragerea de investitori i aciuni de promovare pe plan social, economic, i cultural a intereselor zonei inutulBuzului.

reprezentareaintereseloridrepturilorasociaieinarinstrintate; asigurareareprezentriiasociaieilanivelulsocietiicivileinrelaiacuautoritilestatului; realizarea de materiale documentare i publicitare prin care s se prezinte activitatea asociaiei i importanaacesteiactiviti; atragereadesponsorizri,fonduribnetisaumaterialeprinrealizareadeproiectencadrulprogramelorcu finanareinternaional; asocierea saucolaborareacupersoanejuridiceromnesau strine, cuorganizaiineguvernamentaleicu aliparteneri,nvedereafinanriisaurealizriincomunaunoraciuni,iproiecte; cooperareasauasociereacuautoritialeadministraieipublicecentralesaulocaledinarsaustrintate; aderarealaorganizaiinaionalesauinternaionale; CAPITOLULIII MEMBRIIASOCIATIEI Art.6(1)AsociaiaIntercomunal,,inutulBuzuluiesteconstituitprinvoinaurmtorilorasociaifondatori: 1.Consiliullocalalcomunei.... 2.Consiliullocalalcomunei 3....... (2)Asociaiacuprindeurmtoarelecategoriidemembri: a)membriifondatorisuntasociaiifondatoriaiasociaieireprezentndcomitetuldeiniiativisemnatariai ActuluiconstitutiviStatutuluiasociaiei; b) membrii asociai sunt persoane fizice sau juridice care vor adera la prezentul Statut dup nfiinarea asociaiei; d)membriideonoareaceastdistinciesepoateacordapersoanelorfizicesaujuridicecareaucontribuit,n modesenial,larealizareascopuluipropusdeasociaie.MembriideonoarenufacpartedinAdunareaGeneral, avnddoarunstatutonorific. (3) Calitatea de membru asociat poate fi dobndit de ctre orice persoan fizic sau juridic, prin aderarealaprezentulStatut. Art.7.DobndireacalitiidemembruaderentalasociaieisefacenconformitatecuRegulamentuldeordine internalasociaiei,pebazauneicereridenscriere. Art.8(1)Calitateademembrualasociaieisepierdenurmtoarelecazuri: renunareascris; excluderedinasociaie; dizolvareapersoaneijuridice; deces,ncazulpersoaneifizice. (2)Membrulasociaieicarepierdeaceastcalitatenuareniciundreptasuprapatrimoniuluiasociaiei. Art.9.Membriiasociaieiauurmtoareledrepturi: a) dreptul de a alege si de a fi ales n toate organele de conducere ale asociaiei; b)dreptuldeaparticipaintoatecazurilencaresediscutasiurmeazaseluaohotrrecuprivirelaactivitatea sa; c)dreptuldeaiexprimaliberpunctuldevedere; d)dreptuldeaocupafunciinconducereaasociaiei; e)dreptuldevotnAdunareaGenerala. Art.10.Membriiasociaieiauurmtoareleobligaii: a.sparticipeactivlaatingereascopuluiirealizareaobiectivelorasociaiei; b.saparticipelaedineleAdunriiGeneralesilatoateactivitatileinitiatedeasociaie; c.sachitecotizaiilelunareialtetaxestabilitedectreConsiliulDirectoralasociaiei;

d.saperepermanentprestigiulasociaiei,ssesizezedendatconducereaasociaieicuprivire laoricesituaiidenatursaducatingerei/sausproducprejudiciidirectesauindirecteasociaiei; e.srespectehotrrileAdunariiGenerale,aleConsiliuluiDirector,alePreedinteluiasociaiei; f.scunoscisrespecteprevederileprezentuluiStatut,aleRegulamentuluideordineintern ialeactelornormativecarereglementeazorganizareaiexercitareaacesteiactiviti. CAPITOLULIV ORGANIZAREASIFUNCTIONAREAASOCIATIEI Art.11.Organeledeconducerealeasociaieisunt: a)AdunareaGenerala; b)ConsiliulDirector; c)Cenzorul; Adunareagenerala Art.12 (1)AdunareaGeneralesteorganulsupremdedeciziealasociaieiisecompune iniialdinmembriifondatorienumerainactulconstitutivalasociatieiinprezentulstatut. 2)DinrndulacestoralaprimantruniredenumitAdunareConstitutivapersoaneijuridicededrept privat Asociaia Intercomunal ,,inutul Buzului sunt alese organele de conducere ale asociaiei, pentru un mandatde4ani. (3)Organeledeconducere,astfelalese,potfirealesenaceleasifunciisaunaltefunciideconducere dectreAdunareagenerala.ModalitateadevotvafistabilitadeAdunareaGenerala. (4)Alegereaorganelordeconducerealeasociaieisefaceprinvotsecret. (5)AdunareaGeneralaesteformatdintoimembriiasociaiei.Fiecaremembruasociatvamputernici doireprezentaninAdunareaGeneral. Art.13AdunareaGeneralaareurmtoarelecompetene: a)stabiletemsuripentrudesfurareaactivitatilorcurespectareaprevederilorprezentuluiStatut,a Regulamentuluideordineinterniareglementrilorlegalenvigoare; b)alegeirevocPreedintele,Vicepreedintele,membriiConsiliuluiDirectoricenzorul; c) aprob bugetul de venituri i cheltuieli, situaiile financiare i d descrcare Consiliului Director cu privirelaactivitatesigestiune; d)aprobRegulamentuldeordineinternaasociaiei; e)modificActulconstitutiviStatutul; g)ndeplineteoricealteatribuiiprevazutenStatutulasociaiei. Art.14.(1)AdunareaGeneralsentrunetenedinordinar,anual,nprimultrimestru,laconvocarea Preedintelui. (2)AdunareaGeneralsepoatentruniinedineextraordinare,lacerereaPreedintelui,Consiliului Directorsauacelpuin1/3dinmembriiasociaiei. (3) Convocarea Adunrii Generale se face n scris, prin afiare la sediul asociaiei, cu cel puin 5 zile naintea edinelor ordinare sau cu cel puin 3 zile nainte de edinele extraordinare. Convocarea, care va cuprindeiordineadezi,sefaceprinintermediulvicepreedinteluiasociaiei. (4)Incazdeformajorsaudemaximurgenpentrurezolvareaintereselorasociaiei,convocarea AdunriiGeneralesepoatefacedendat. (5)Intoatecazurile,convocareaseconsemneaznprocesulverbalaledinei. Art.15 (1) Sedinele Adunrii Generale sunt legal constituite dac este prezent majoritatea membrilor asociaiei.

(2)Incazulncaremajoritateanuestentrunit,prezidiulAdunriiGeneralestabileteadouaAdunare Generalntermendecelmult15zile,framaindepliniproceduraconvocrii.AdunareaGeneralconvocat nacestecondiiiestelegalconstituitcuparticipareamembrilorprezeni. Art.16 Sedinele Adunrii Generale sunt conduse de ctre Preedinte, mpreun cu 2 membrii alei prin vot deschisdeceiprezeni,formndprezidiulAdunriiGenerale. Art.17 (1) Dezbaterile din edinele Adunrii Generale se consemneaz ntrun proces verbal, semnat de membriiprezidiului. (2) Procesulverbali documentele care au fost dezbtute n edin sedepun ntrun dosar special al edineirespective,carevafinumerotat,semnatisigiliatdepreedinte. Art.18 Ordinea de zi se aprob de Adunarea General la propunerea celui care a cerut ntrunirea Adunrii Generale.Modificareaordiniidezisepoatefacenumaipentruproblemeurgenteinumaicuvotulmajoritii membrilorprezeni. Art.19(1)Inexercitareaatribuiilorceirevin,AdunareaGeneraladopthotrricuvotulmajoritiimembrilor prezeni,nafardecazulncarelegeasauRegulamentuldeordineinterncereoaltmajoritate. (2)AdunareaGeneralpoatestabilicaunelehotrrisfieluateprinvotsecret. Art.20HotrrileAdunriiGeneralesesemneazdePreedinte.IncazulncarePreedintelelipsetesaurefuz ssemneze,hotrreaAdunriiGeneralesesemneazdeVicepreedintesau3membri. Art.21(1)Hotrrilecucaracternormativdevinobligatoriiiproducefectedeladataaduceriilorlacunotina membrilor,iarceleindividuale,deladatacomunicrii. (2)HotrrileluatedectreAdunareaGeneralsuntobligatoriiipentrumembriicarenuauluatparte laAdunareaGeneralsauauvotatmpotriv. (3)Aducerealacunotinamembrilorahotrrilorcucaracternormativsefacentermende5ziledela adoptareaacestora. Art.22 (1) In cazul n care se discut alegerea sau revocarea Preedintelui, Vicepreedintelui ori a membrilor ConsiliuluiDirector,niciunuldintreacetianuvafacepartedinprezidiulAdunriiGenerale.Inacestcaz,edina vaficondusdecelmainvrstmembruprezent. (2)MandatulConsiliuluiDirector,PreedinteluiiVicepreedinteluiasociaieicurgedeladataaprobrii nAdunareaGeneralamembrilorfondatoriaiprezentuluistatut. Consiliuldirector Art.23 (1) Consiliul Director al asociaiei este format din 5 membrii alei pentru un mandat de 4 ani. Primul ConsiliuDirectorisivadesfasuraactivitateapanalasfarsitulmandatului. (2)InprimasedintadeconstituireauneinoiAdunariGenerale,pentruoperioadade4ani,Adunarea GeneralaalegedintremembriisaiConsiliulDirectoralasociatiei. Art.24ConsiliulDirectorasigurpunereanexecutareahotrrilorAdunriiGenerale.Elpoatefialctuitidin persoanedinafaraasociaiei,nlimitaacelmultoptrimedincomponenasa. Art.25ConsiliulDirectorareurmtoarelecompetene: a)elaboreazipuneinaplicareprogrameledeaciune,organizareiadministrarealeasociaieinacord cuhotrrileAdunariiGenerale; b)elaboreazRegulamentuldeordineinternaplicabiltuturormembrilorasociaiei; c)adoptmsuripentruaplicareairespectareadectretoimembriiaprevederilorprezentuluiStatut, aRegulamentuluideordineinternaiaactelornormativecarereglementeazorganizareaiexercitareaacestei activiti; d)ncheieactejuridicennumeleipeseamaasociaiei,avnddreptuldeamputernicinacestscop una sau mai multe persoane cu funcii executive inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat sau sunt strinedeasociatie;deasemenea,poatemputerniciunasaumaimultepersoanecufunciiexecutive,inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat sau sunt strine de asociaie pentru a ndeplini orice alte atribuii prevzutenstatutsaustabilitedeAdunareaGeneral.

e)verificiaprobcereriledenscrierenasociaie; f) stabilete periodic, taxele de nscriere i contribuiile lunare sau de orice alt natur i urmrete ncasareaacestora; g)constatnerespectareaprevederilorstatutuluisaualeRegulamentuluideordineinterniaplic sanciunileprevzutenacesta; h)acceptdonaiileilegatelefcuteasociaiei; i)aproborganigramaistatuldefunctiiiangajeazpersonalulasociaiei; j)stabileteproiectuldebugetiadministreazpatrimoniulasociaiei; k)prezintanualAdunriiGenerale,spreaprobare,raportulsudeactivitateidegestiune; l)ndeplineteoricealteatribuiiprevzutenStatutsaustabilitedeAdunareaGeneral Art.26(1)ConsiliulDirectorsentrunetenedinoridecteoriestenevoielaconvocareaPreedintelui. (2)SedineleConsiliuluiDirectorsuntlegalconstituitedacesteprezentmajoritateamembrilorsi. (3) In exercitarea atribuiilor ce i revin, Consiliul Director emite decizii cu votul majoritii membrilor. Acesteasesemneazdectremembriicareauparticipatlaedin. (4)Prevederileart.21seaplicnmodcorespunztor. Preedintele Art.27Preedinteleasociaieiareurmatoarelecompetene: a) reprezint asociaia n relaiile cu persoanele fizice si juridice romne i strine, cu institutiile si autoritatilepublicesialteorganizatiiprofesionale,precuminjustiie; b) convoaciprezideazedineleConsiliuluiDirector c) exercitciledeatacmpotrivadeciziilorConsiliuluiDirector; d) iamsuripentruconducereaasociaieicarenusuntdecompetenaAdunariiGeneralesauaConsiliului Directorpentruatingereascopuluiasociaiei; e) ndeplinetefunciadeordonatoralbugetului. Art.28(1)PreedinteleAsociaieiestealesdintre membriidesemnati aiasociaieipentruunmandat de4ani, putndfirealesnaceastfuncie. (2)PresedinteleAsociatieiestesiPresedintealConsiliuluiDirector (3)PreedinteleAsociaieiarespecimendesemnturnbanc. Art.29(1)Inexercitareaatribuiilorceirevin,Preedinteleasociaieiemitedispoziii. (2)Prevederileart.21seaplicnmodcorespunztor Vicepreedintele Art.30(1)VicepreedinteleestenlocuitoruldedreptalPreedintelui, (2) Daca Preedintele i Vicepreedintelesunt n imposibilitate temporarde aiexercita atribuiile, AdunareaGeneralpoatedelegatemporarunmembrudincadrulsupentruandeplinipartialsauntotalitate atribuiilePreedintelui. (3)Vicepreedinteleasociaieiestealesdintrereprezentaniimembrilorasociaieipentruunmandatde 4ani,putndfirealesnaceastfuncie. (4) Vicepreedintele asociaiei asigur supravegherea i ndrumarea curent a personalului angajat al asociaiei i efectueaz toate actele i operaiunile curente necesare desfurrii n bune condiii a activitii asociaiei. (5)Vicepreedintelearespecimendesemnturnbanca Secretarul Art. 31 (1) Secretarul asociatiei ntocmete procesele verbale ale edinelor de Consiliu director i Adunare Generala 2)Secretarulasociatieiurmaresterezolvareacorespondentei

3)SecretarulasociatieipregatestelucrarilesupusedezbateriiAdunariiGenerale 4)Secretarulasociatieiasiguracomunicareaintremembriiasociatiei,institutiisipersoaneinteresatea actelorsihotarariloradunariigenerale 5)SecretarulasociatieiindeplinestesialteatributiisiactivitatidatedeConsiliuldirector Cenzorul Art.32.(1)ControlulfinanciarinternalasociaieiesteasiguratdeuncenzoralesdeAdunareaGeneraliare obligaiaverificriitrimestrialeaactivitiloreconomicofinanciarealeasociaieiidispuneriimsurilornecesare buneiadministrriapatrimoniuluiasociaiei. (2)Duratamandatuluiestede2(doi)ani,mandatulputndfirennoit. Art.33(1)CenzorulidesfoaractivitateanbazaprevederilorprezentuluiStatut,aRegulamentuluideordine interniareglementrilorlegalenvigoare. (2)MembriiConsiliuluiDirectornupotficenzori.Deasemeneanupoateficenzor: persoanacaresuboriceformprimete,pentrualtefuncii,unsalariusauoremuneraiedelaunmembru alConsiliuluiDirectorsaudelaunmembrualasociaiei; persoanelecare,potrivitlegii,suntincapabilesauaufostcondamnatepentrugestiunefrauduloas,abuzde ncredere,fals,nelciune,delapidare,mrturiemincinoas,daresauluaredemit. CAPITOLULV PATRIMONIULASOCIATIEI Art..34 Asociaia Intercomunal ,,inutul Buzului are un patrimoniu i buget propriu. La nfiintare patrimoniulasociaieiestede__________________lei. asociatulnr.1Consiliulcomunei...aduceunaportsocialde_______________________lei asociatulnr.2ConsiliulLocalalcomunei...aduceunaportsocialde_______________________lei Art.35 Patrimoniul asociaiei se va ntregi cu sume provenite din donatii, sponsorizari, legate, cotizaiile membrilor, dobnzile i dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile n condiii legale, resurse obinute de la bugetul de stat i/sau de la bugetele locale, etc. i respectiv bunuri de la asociatii sau alte persoanejuridicesaufizicedintarasaudinstrainatate. Art.36 (1) Sursele financiare ale asociaiei vor fi folosite exclusiv pentru indeplinirea scopului si realizarea obiectivelor asociaiei, pentru cheltuieli de functionare, chirii, pentru salarizarea personalului administrativ angajatctipentrualtecheltuielicedecurgdinfuncionareaasociaiei. (2) Partea de contribuie a fiecrui asociat va fi stabilit, de comun acord, prin hotrrea Adunrii Generale. CAPITOLULVI DIZOLVAREA,LICHIDAREASIDISTRIBUIREAPATRIMONIULUIASOCIATIEI Art.37Asociaiasedizolv: dedrept; prinhotarrejudecatoreasca; prinhotarreaAdunriiGeneraleaasociatiei. Art.38(1)Dizolvareaasociaieidedreptirespectivprinhotrrejudectoreascpoateavealocncazurile prevzutedelegislaianvigoare. (2)DizolvareaasociaieiprinhotrreaAdunriiGeneralesepoateproducecndhotrreaesteluatcu acordula2/3dinnumrulmembrilorasociaiei. Art.39(1)Incazurilededizolvarededreptsauprinhotrrejdectoreasc,lichidatoriivorfinumiiprin

nsihotrreajudectoreasc.IncazuldizolvriiprinhotrreaAdunriiGenerale,lichidatoriivorfinumiide ctreAdunareaGeneral,subsanciunealipsiriideefectejuridiceahotrriidedizolvare. (2)Intoatecazurile,mandatulConsiliuluiDirectornceteazodatcunumirealichidatorilor,urmnduse proceduraprevzutdelegislaianvigoare. (3) In cazul dizolvrii asociaiei, bunurile rmase n urma lichidrii nu se pot transmite ctre persoane fizice.Acestebunuripotfitransmisectrepersoanejuridicededreptprivatsaudedreptpublic,cuscopidentic sauasemntor,potrivitreglementrilorlegalenvigoare. CAPITOLULVII DISPOZITIIFINALE Art.40(1)Inlitigiilencareesteparteasociaia,aceastavafireprezentatdectrePreedinteleasociaieisau persoanadesemnatdectreConsiliulDirectoralasociaiei. (2) Regulamentul de ordine intern va conine dispoziii pentru punerea n aplicare a prevederilor prezentuluiStatut. (3)PrevederileprezentuluistatutsecompleteazacuprevederileOrdonanteiGuvernuluinr.26/2000cu privirelaasociatiisifundatii,cumodificrileicompletrileulterioare. (4) Prezentul Statut a fost aprobat n Adunarea General a membrilor fondatori din data de _____________________. CONSILIULLOCALALCOMUNEI(1) PRIMAR, CONSILIULLOCALALCOMUNEI(2) PRIMAR,