Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Disciplina: Istorie
Clasa: a XII-a
Profesor: Lăcătuș Viorel
Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic ”Henri Coandă„ Dej
Unitatea de învăţare: Statul și politica
Lecţia: Instaurarea și începuturile comunismului din România
Tipul lecţiei: mixtă
Data: 16 februarie 2017
Locul de desfășurare: sala de clasă
Atitudini şi valori utilizate în lecţie:
gândire critică și flexibilă
respectarea drepturilor fundamentale ale omului
rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor
Competențe generale:
1. Utilizarea eficientă a comunicării și a limbajului de specialitate
2. Exersarea demersurilor și acțiunilor civice democratice
Competenţe specifice:
*1.2. Utilizarea termenilor/ conceptelor specifice în contexte care implică înterpretări și explicații și explicații
interdisciplinare.
**2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la situații și contexte economice, sociale, politice,
culturale.
2.2 . Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea și realizarea unor scopuri comune.
Resurse:
Timp: 50’
Materiale: Fişa de lucru nr.1 și nr.2.
Strategii didactice:
Metode, procedee, tehnici: explicaţia, conversaţia euristică,brainstorming, demonstraţia, metoda Ştiu -
Vreau să ştiu - Am învăţat
Modalităţi de organizare a instruirii: activitate frontală, individuală, pe grupe
Bibliografie: -metodica
Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, .., Istoria României, Editura Corint, București, 2002.
Lucia Copoeru, Corina Pop, Istoria pe înțelesul tuturor. Ghid de pregătire a examenului de bacalaureat pentru
elev și profesor, Editura Delfin, București, 2013.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Momentele lecţiei O.O. Activitatea profesorului Activitatea Strategii didactice Modalităţi de Evaluare
şi durata elevului resurse resurse organizare a
procedurale materiale instruirii
1.Momentul Notează absențele și pregătește mijloacele de Elevul de serviciu
organizatoric ( 2’) învățare. motivează absențele
unor elevi.
2.Reactualizarea Profesorul reactualizează cunoștințele despre Răspund Conversația Frontală Orală/
cunoştinţelor și regimurile totalitare: Ce înseamnă regim întrebărilor examinatorie formativă
captarea atenției ( totalitar? Care este diferența dintre un regim profesorului.
3’)
totalitar și unul democratic? A existat
totalitarism în România?
3.Anunţarea lecţiei Profesorul notează pe tablă titlul lecției noi -elevii răspund Conversația Tabla și Frontală Orală/
noi, a planului de Instaurarea și începuturile comunismului din provocării euristică creta formativă
predare învăţare, a România și apelând la metoda conversatiei profesorului și Brainstorming,
ceea ce trebuie să Știu/ Vreau să
euristice, îi stimlueaza pe elevi sa spună tot ce completează pe
ştie şi să facă elevul știu/ Am
la sfârşitul lecției știu despre comunismul din România ( caiete tabelul Știu/ învățat.
(enunţarea brainstorming) și completează tabelul Știu/ Vreau să știu/ Am
obiectivelor) ( 5’) Vreau să știu/ Am învățat. învățat.
4.Dobândirea noilor O1 I.Instaurarea regimului comunist: cu ajutorul Elevii notează pe Tabla și Frontală Orală
cunoştinţe ( 20’) O1 prelegerii profesorul le prezintă elevilor caiete și răspund creta
O3 instaurarea regimului comunist: cauzele și întrebărilor Prelegerea
Conversația
etapele instaurării și apelează la cunoștințele profesorului.
examinatorie
anterioare ale elevilor.
Elevii compară
situațiile din trecut
cu cele de azi și
identifică
diferențele.
6.Tema pentru acasă O1 Realizarea unui eseu structurat cu titlul Notează tema pe Conversația Individuală Formativă
( 2’) O2 “Sovietizarea României” , analizând sursele caiete
O3 din manual;
Schema lecției
I. Instaurarea ( 1944-1947)
Art. 5.
În Republica Populara Română, mijloacele de producție aparțin sau Statului, ca bunuri ale întregului popor,
sau organizațiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau juridice.
Art. 6.
Bogațiile de orice natură ale subsolului, zăcămintele miniere, pădurile, apele, izvoarele de energie naturală,
căile de comunicație ferate, rutiere, pe apa și în aer, poșta, telegraful, telefonul și radio-ul aparțin Statului, ca
bunuri comune ale poporului.
Prin lege se vor stabili modalitățile de trecere în proprietatea Statului, a bunurilor enumerate în alineatul
precedent, care, la data intrarii în vigoare a prezentei Constituții, se aflau în mâini particulare.
Art. 8.
Proprietatea particulară și dreptul de moștenire sunt recunoscute și garantate prin lege.
Proprietatea particulară, agonisită prin munca și economisire, se bucură de o protecție specială.
Art. 11.
Când interesul general cere, mijloacele de productie, băncile și societățile de asigurare, care sunt proprietate
particulară a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea Statului, adica bun al poporului, în
condițiunile prevazute de lege.”( Constituția din 1948)
Fișa nr.2
Citiți cu atenție textul de mai jos:
A. ,, În România, Partidul Comunist a luat inițiativele menite să readucă țara la starea de obediență față de
Uniunea Sovietică. (…) Pe plan intern, scopul urmărit a fost acela de a distruge structurile sociale
existente și a fost încununat de cussec. Actul final a fost abdicarea silită a Regelui Mihai, la 30 decembrie
1947, sub amenințarea unui război civil. În aceeiași zi a fost proclamată Republica Populară Română.
Aceasta nu era expresia unei voințe populare, liber exprimate, ci rezultatul unui dictat al unui grup politic
care se manifesta ca marionetă a stăpânului din exterior.”( Mihai Bărbulescu, Șerban Papacostea, Istoria
României, București, Ed. Enciclopedică, 1998)
B. ,, [Pe 30 decembrie 1947] Am ajuns la casa din șoseaua Kiseleff. N-am așteptat mult și Groza s-a arătat
însoțit de Gheorghiu Dej. (...) Am intrat în salon, ne-am așezat și fără să aștepte mult timp Groza, pe buze
cu un zâmbet jovial, a spus: ,, Am venit să discutăm despre un divorț amiabil”(…) Am încercat să tratez
cu cei doi în termeni raționali. N-a fost chip să ne înțelegem. De fapt, Constituția pe care o invocam
încetase de mult să mai aibă o putere asupra lor. Au recurs la șantaj. Mi-au comunicat că, tergiversând
semnarea actului, locuitorii Bucureștiului își vor da seama că aici se întâmplă ceva deosebit, iar ei,
membrii guvernului, adică comuniștii, vor fi nevoiți, pentru a contracara orice formă de opoziție, să
execute peste o mie de studenți dintre cei care fuseseră arestați în ultimul an.” ( Mircea Ciobanu,
Convorbiri cu Mihai I al României, Ed. Humanitas, București, 1997, p. 59-62)