Practica

I.1.Evoluţia istorică a procesului de populare

Perioada Preistorică
- populat de la sfârșitul paleoliticului
- mai ales in zona înaltă: (Colinele Covurluiului), Băneasa,
Cavadinești, Berești, Bălăbănești
 Perioada neolitică
- Apar așezările stabile
- Practicarea agriculturii, pescuit etc
- +Valea Chinejei 1(Colinele Covurluiului), Stoicani, Măstăcani,
Băneasa, Berești
+Valea Bârladului- Negrilești, Munteni
- Materiale găsite in localitățile de mai sus și specifice epocii
bronzului, fierului
Antichitatea
-Documentata arheologic
-vetre de așezări geto-dacice/ daco-romane
- dacii liberi =) Colinele Tutovei, la Poiana( Piroboridava)
- romanii=) Barboși
- Localități cu poziție defensiva – Poiana- promontoriile deluroase
care domina Valea Siretului; Barboși confluența dintre Dunăre și
Siret
Evul Mediu
1. Evoluția numerică a așezărilor
- Așezări importante cu rol de târg: Galați, Tecuci
- Asezari rurale:
o Sec XV- XVI:1401-1600 pe valea Bârladului, Câmpia
Covurluiului, Colinele Covurluiului, Colinele Tutovei
o Sec XVIII- XIX 1701-1900
* apar sloboziile( așezări ale oamenilor liberi) ex Slobozia
Oancea, Conachi, Corni
* apar odăile (așezări mai izolate pt fân)
târgușoarele= așezări semiurbane,
cu arii de polarizare,
funcții comercial-meșteșugărești,

1
Unde e pe harta mai exact
 apărute preponderent pe proprietăți boierești
odată cu dezvoltarea relațiilor economice de tip capitalist
ex: Ivești, Târgul-Bujor, Berești, Foltești
o 2/2 Sec XIX- împroprietărirea țăranilor =) apar așezări noi
la contactul C. Covurluiului cu Colinele Covurluiului
Exemple: cazul in Campia Covurluiului si a Siretului Inferior
cu satele Vanatori, Mihail Kogalniceanu, Cuza Voda, Grivita,
Independenta, Traian ,Smardan
 2. Evoluț ia numerică a populaț iei
-Sec XV- XVI: fluctuații- factori naturali, istorici, social-economici
-Sec XVIII- XIX: creștere numerica a populației - bilanț natural
pozitiv, dar și din cauza apariției unor noi așezări
-Sec XIX (2/2): un rol benefic- împroprietăririle din 1864, 1879 =)
apariția de așezări noi
-Epoca modernă rol benefic de asemenea-
- imigrările
o unor grupuri etnice străine – evrei, greci, bulgari s.a.,
o unor grupuri de pastori din sud-estul
Transilvaniei(ocupație maghiară), Vrancea
(suprapopulare) etc
-Perioada Postbelica- creștere numerică intre 1956 si 1992 de 61,8%2
datorând-se:
o bilanțului natural pozitiv
o imigrărilor active din alte județe (mai ales din cele învecinate)
cauzate de procesele de industrializare (combinatul siderurgic)
-După 1989- declin demografic
o Scade natalitatea
o Migrații externe

3. Mișcarea naturală a populaț iei

MEDIUL RURAL:

Valori mai mici ale bilanțului natural decât în urban datorită:

Totuși sunt cazuri specifice ca:
a) Pe Coline ( Tutovei/ Covurluiului)- cele mai mici valori ( între
10 %% si 15 %%). Motive:

2
Gen in 1992 erau cu 68,1% mai mulți decat in1956?
 o Îmbătrânirea accentuată a populației =) mortalitate mare,
natalitate mică
o Izolarea geografică= lipsa infrastructurii, accesibilitate
redusă
o Exod rural
Exemple: Varlezi, Jorasti, Baleni, Beresti- Meria, Cavadinesti,
Suceveni, Corni, Tepu (((Foltești, Fârțânești)))3

b) Ariile periurbane ale orașelor Galați si Tecuci, unde au rezistat

ceva mai bine grupuri de populație tânără care au susținut
natalități mai mari4
3
Pana la urma sunt si ele in Colinele Covurluiului ?
4
Putem explica asta si prin oportunitatea de munca// + exemple?
c) Comunitățile țigănești- natalitatea cea mai mare
Ex: Toflea, Ivești, Liești si Podoleni, Munteni, Frumușița si
Buciumeni, Gefu, Umbrărești -Deal, Drăgănești
4. Comunitățile de neoprotestanți
o Adventiști: Matca, Grivița, Rogojeni
o Penticostali: Toflea, Costache Negri
o Romano-catolici: Foltesti
o De rit vechi: Liești
 4. Densitatea populaț iei
- mari: Câmpia Covurluiului, Valea Siretului/Bârladului(râuri in
Vest)- relief jos si neted
- mici: coline – relief fragmentat, mai împădurite

5. Structura socio-profesională
Terțiar- 43%, primar- 35%, secundar- 22%
Cazuri particulare:
I. Cu ponderea agriculturii ridicată:
a) Colinele Covurluiului – agricultura- peste 90%
motiv: lipsa resurselor naturale
exemple: Bălăbănești, Smulți, Cerțești
b) Orașul Berești- 52% sector primar

II. Cu ponderea sectorului secundar ridicată:

Motiv:- exploatări de resurse (Schela),
- unități industriale Liești- zahar, Ghidigeni- spirt, Braniștea-
cărămizi, prelucrarea lemnului- Tudor Vladimirescu
 TECUCI vs GALATI

Vechime, evoluție teritoriala, factori de dezvoltare, nr loc (+

categorie) , factori de risc, funcții, zone funcționale, planuri

Galați Tecuci
Vechime 1445 1435
Evoluție s-a dezvoltat din nucleu urban al zonei
teritorială precista (partea de sud a orasului). Apoi
s-a extins aglutinant. 2/2 din sec XIX-lea
sa se extinda spre nord spre axe stradale
principale (Calea Prutului și spre
Tecuci), pentru ca mai apoi
Factori de Naturali
dezvoltare Economici
Istorici ---- cel mai mare port
moldovenesc, granita

Număr de
locuitori
Factori de
risc
Funcții
Zone
funcționale
Planuri

Orașele Galați și Tecuci prezintă atât asemănări, cât și deosebiri

privind numeroase aspecte. Ambeledatează din aceiași perioada,
secolul al XV-lea,Galațiul fiind înființat in 1445, cu 10 ani mai
tarziu decat Tecuciul, aparând sub forma unor târguri. Situl
geobgrafic este favorabil- ambele orașe sunt situate la confluenta
unor ape curgatoare, Prut, Siret si Dunare in cazul Galatiului,
Tecucel si Barlad in cazul Tecuciului, si situate la o altitudine
joasa, specifica reliefului de campie ( Galatiul in C. Covurluiului,
Tecuciul in C Tecuciului). Prezența apelor curgătoare insă
reprezinta si un avantaj din punct de vedere economic datorita
posibilitatii transportarii materiilor prime pe apa pentru a intretine
industria si transporturiloe navale. Mai mult, in cazul Galațiului,
exista si un factor istoric care a favorizat dezvoltarea acestuia- era
portul moldovenesc cel mai important, atat datorita raurilor de
importanta majora cu care se invecina, cat si prin pozitia sa la
granita cu celelalte state. Astfel, Galatiul se incadreaza in categoria
oraselor mari cu peste 231 000 de locuitori, pe cand Tecuciul doar
cu aproximativ 31 000 de locuitor. Ambele orase au inregistrat o
scadere a numărului de locuitor datorita mai multor cauze precum
migratiile externe, imbatranirea populatiei, natalitatea scazute,
regresului economic. Mai mult, exista si factori de risc in cazul
celor 2 orase si mai ales in cazul resedintei de judet – aceasta fiind
construita pe un sol ce cuprinde la suprafata peste 30 m de leos. In
cazul construirii unor mari cladiri sau chiar practicarii unor
activitati moderate, se poate ajunge la surparea terenului prin
tasare. Mai mult, comun ambelor orase este riscul de inundatie
pentru ca desi situate pe terase inalte, exista portiuni mai ales in
cazul Galatiului la o altitudine joasa – precum vechiul nucleu urban
de langa faleza usor inundabile. Cu toate acestea, atât Tecuciul si
Galațiului afișează o economie sustenabilă , concentrând
majoritataea populației in sectorul terțiar. Insă și sectorul secundar
este bine individualizat în cazul fiecăruia dintre orașe- orașul
Tecuci are o functie industriala bine reprezentata prin industria
alimentara și de utilaje, pe cand Galațiul se remarca prin industria
siderurgica, cea navala și textilă. Se conturează astfel in structura
ambelor orase functia industriala. Diferente exista totusi- Tecuciul
reprezinta un important nod ferovier , pe cand Galațiul are o
funcție complexă ce cuprinde funcția administrativă, fiind resedinta
de judet, culturala, universitară, prin cele 2 universitati – Dunarea
de jos si Danubius, dar si pe cea comerciala. Aceste funcții sunt
bine reprezentate prin zonele funcționale, care s-au dezvoltat in
ultimii ani in plan rectangular. Astfel putem vorbi la nivelul
orasului Galati despre zonele industriale ce sunt situate atat in
pana,in zona strazii Cosbuc, spre Nord ul orasului cât și in
marginal in vest si est- cazul combinatului siderurgic, si santierului
naval. Zonele rezidentiale sunt dispuse in zona centrala si inspre
nordul orasului. Cea comerciala exista traditional in centrul
orasului in zona pietei centrale, dar recent marile cengtre
comerciale se muta spre periferie. In cazul orasului Tecuci, zona
de transporturi feroviare se afla in centru si inspre nord exitand 2
gari in acest sens, zonele industraile in ...... si zonele rezidentiale au
extindere aglutinanta, cosntruindu-se cartiere atat in N (Tecuciul
nou) si S cat si in Vest( Nicolae Balcescu) și est ( Cemircari).
Trama strada a orasului Tecuci este rectangulara, iar forma usor
alungita, pe cand Galati are un plan in mare parte haotic, cu
exceptia Orasului Nou situat in Nord- Est cu trama rectangulara.
(forma idk ???)