IAZUL CARE AMENINŢĂ

Alexandru Giulia, clasa a 11 a C, Colegiul Alexandru cel Bun- Gura Humorului

Tărnicioara este un iaz de decantare a sterilului, situat în bazinul hidrografic al pârâului Suha
Bucovineană, afluent al râului Moldova,pe raza comunei sucevene Ostra.

Acest iaz este al doilea ca mărime din ţară, având o suprafaţă de 30 ha si o adâncime de 80 m.În cei
25 de ani, timp în care Mina Leşu Ursului a fost în activitate , in acest lac s-a depus o cantitate
impresionantă de steril (în jur de 15 milioane tone).

Iazul este unul cu risc major şi de-a lungul timpului a suferit numeroase avarii cauzate ,în principal, de
presiunile create de apa adunată în bazinele de decantare asupra digurilor în timpul ploilor torenţiale.

În iunie 2001, exploatările forestiere din zonă au lăsat în urmă crengi şi copaci, care au fost antrenaţi
de ploi, colmatând canalul de sub iazul de decantare. În acelaşi areal, debitul pârâului Scăldători a
crescut instantaneu cu câţiva metri. Din fericire, apele nu au trecut peste taluzul iazului de decantare
şi râul Suha nu a fost poluat. O lună mai târziu, iazul de decantare a ameninţat din nou cu poluarea
zonei din aval. Între două tronsoane ale galeriei de subtraversare a iazului, ramura pârâului Scăldători,
s-a produs o fisură prin care sterilul a ajuns în aval şi a afectat calitatea apelor pârâului Scăldători şi
implicit a emisarilor, pârâul Brăteasa şi pârâul Suha. La circa 80 de metri de fisură, au fost antrenaţi în
pârâul Scăldători aproximativ 60 de mc de steril uzinal de pe taluz prin fenomenul de sufoziune,
creându-se la suprafaţă un crater cu adâncimea şi diametrul de 5 metri.

În iulie 2005, după două zile de ploi torenţiale, taluzul iazului de decantare s-a fisurat, pâraiele de pe
crestele împădurite s-au transformat în torenţi, care au erodat taluzul, formând un canal de peste 100
de metri, prin care sterilul se scurgea în pârâul Brăteasa. S-a estimat că în câteva ore au ajuns în
pârâu aproximativ 500 de tone de steril. Pârâul Brăteasa a fost poluatcu suspensii inerte, care nu
ridică probleme din punctul de vedere al impactului asupra mediului. S-au prelevat probe pentru a se
depista dacă încursurile de apă din aval nu s-a depăşit limita maximă admisă la cupru, plumb, zinc.
Consolidarea taluzului s-a făcut cu bolovani de 2-3 tone de barită şi cetină şi s-a încercat devierea
torenţilor care se scurgeau în iaz.

In urma acestor evenimente Agenţia de Protecşie a Mediului Suceava a făcut avertizări ,in
repetate rânduri, asupra riscurilor legate de acest iaz. Fondurile necesare pentru demararea lucrărilor
de ecologizare s- ar fi ridicat la sume foarte mari si , din acest motiv, soluţia la care s-a recurs a fost
neutralizarea iazului. şi îndiguirea iazului prin acoperirea acestuia pe toată suprafaţa cu o
geomembrană impermeabilă, peste care se va pune un strat gros de pământ, urmat de înierbare şi
împadurirea suprafeţelor( se vor stabiliza versanţii şi se va asigura un drenaj corespunzător pentru
pârăurile Tărnicioara şi Scăldători.

Riscuri posibile în condiţiile în care se va realiza o izolare eficientă :

- procese de sufofuziune care ar determina modificarea aspectului terenului pe plaja iazului ;
- defecţiuni la conductele de subtraversare care ar genera infiltraţii laterale şi implicit afectarea apelor
subterane ;
- accentuarea proceselor de versant în timpul ploilor abundente ( şiroiere, torenţialitate)
- înmlăştiniri pe plaja iazului , generate de prezenţa geomembranei care diminuează infiltraţiile.
Efectele negative generate asupra mediului înconjurător de construirea iazului de decandare pot fi
sintetic menţionate după cum urmează:
- impact vizual neplăcut;
- distrugerea şi ocuparea unor mari suprafeţe de teren pentru o perioadă lungă de timp;
- poluarea apelor de la suprafaţă şi din subteran cu elemente chimice dizolvate sau cu suspensii
de particule solide, antrenate din diguri, de către apele de ploaie sau de infiltraţii;
- distrugeri materiale datorate pierderii stabilităţii digurilor;
- aceste iayuri reclamă o supraveghere continuă şi deosebită;
- în imediata apropiere a iazului au apărut fenomene de înmlăştinire, ca urmare a ridicării
nivelului freatic local, iar pe versanţi au apărut fenomene de şiroiere şi alunecări, cauzate de excesul
de umiditate. Aceste fenomene se datorează în mare parte infiltraţiilor prin dig.
Protecţia şi refacerea factorilor de mediu în zonă vizează:
- folosirea în diverse scopuri a deşeurilor miniere;
- redarea în circuitul economic a terenurilor degradate;
- urmărirea stabilităţii iazului de decantare, prin executarea de lucrări de consolidare;
- amenajarea digului iazului de decantare, astfel încât să se scurgă fără dificultate toată apa
pluvială căzută pe acesta;
- recuperarea terenului şi a peisajului prin repopulare vegetală, fapt ce reclamă o fertilizare
oportună a terenului şi în mod deosebit alegerea tipului de vegetaţie care va fi folosit;
- se impune realizarea de plantaţii forestiere pe spaţiile libere;
- urmărirea cantitativă şi calitativă a apelor provenite din iazul de decantare;
- executarea de canale de gardă pe conturul iazurilor de decantare, pentru evitarea încărcării
iazurilor cu excedent de apă, fapt ce produce revărsarea sterilului peste diguri.
Posibila aplicare a unora dintre măsurile prezentate ar duce la o echilibrare geoecologică a spaţiilor
afectate prin activităţile de prelucrare a substanţelor mineral-utile, ar creşte interesul turistic pentru
fostele zone miniere.
Protecţia şi refacerea factorilor de mediu în zonă vizează:
- folosirea în diverse scopuri a deşeurilor miniere;
- redarea în circuitul economic a terenurilor degradate;
- urmărirea stabilităţii iazului de decantare, prin executarea de lucrări de consolidare;
- amenajarea digului iazului de decantare, astfel încât să se scurgă fără dificultate toată apa
pluvială căzută pe acesta;
- recuperarea terenului şi a peisajului prin repopulare vegetală, fapt ce reclamă o fertilizare
oportună a terenului şi în mod deosebit alegerea tipului de vegetaţie care va fi folosit;
- se impune realizarea de plantaţii forestiere pe spaţiile libere;
- urmărirea cantitativă şi calitativă a apelor provenite din iazul de decantare;
- executarea de canale de gardă pe conturul iazurilor de decantare, pentru evitarea încărcării
iazurilor cu excedent de apă, fapt ce produce revărsarea sterilului peste diguri.
Posibila aplicare a unora dintre măsurile prezentate ar duce la o echilibrare geoecologică a spaţiilor
afectate prin activităţile de prelucrare a substanţelor mineral-utile, ar creşte interesul turistic pentru
fostele zone şi localităţi miniere.
Protecţia şi refacerea factorilor de mediu în zonă vizează:
- folosirea în diverse scopuri a deşeurilor miniere;
- redarea în circuitul economic a terenurilor degradate;
- urmărirea stabilităţii iazului de decantare, prin executarea de lucrări de consolidare;
- amenajarea digului iazului de decantare, astfel încât să se scurgă fără dificultate toată apa
pluvială căzută pe acesta;
- recuperarea terenului şi a peisajului prin repopulare vegetală, fapt ce reclamă o fertilizare
oportună a terenului şi în mod deosebit alegerea tipului de vegetaţie care va fi folosit;
- se impune realizarea de plantaţii forestiere pe spaţiile libere;
- urmărirea cantitativă şi calitativă a apelor provenite din iazul de decantare;
- executarea de canale de gardă pe conturul iazurilor de decantare, pentru evitarea încărcării
iazurilor cu excedent de apă, fapt ce produce revărsarea sterilului peste diguri.
Posibila aplicare a unora dintre măsurile prezentate ar duce la o echilibrare geoecologică a spaţiilor
afectate prin activităţile de prelucrare a substanţelor mineral-utile, ar creşte interesul turistic pentru
fostele zone şi localităţi miniere.
 COMMENTS0 Comments
 CATEGORIESWater
 AUTHORAlexandru Giulia DianaAge 18Romania