FONTES

HISTORIAE DACO-ROMANORUM

FASCICULUS II

ANONYMI GEOGRAPHI
DESCRIPTIO EUROPAE ORIENTALIS
EDIDIT

G. POPA.LISSEANU

BUCUltESTI
TIPOGRAFIA (BUCOVINA), I. E. TOROUTIU
1934
www.dacoromanica.ro
 IZVOARELE
ISTORIEI ROMÂNILOR
VOLUMUL II

DESCRIEREA EUROPEI ORIENTALE

DE

GEOGRAFUL ANONIM
TRADUCERE DE

G. POPA.LISSEANU

BUCURESTI
TIPOGRAFIA CBUCOVINA», I. E. TOROUTIU
1934
www.dacoromanica.ro
 DESCRIPTIO EUROPAE ORIENTALIS

INTRODUCERE
In anul 1913, un invitat polonez, Dr. Olgierd Giírka,
cercetind in Biblioteca Ngionali din Paris izvoarele istorice
ale Cruciatelor, a dat peste un manuscris latinesc No. 5515
ramas pana atuncea necunoscut. Manuscrisul fusese cata-
logat subt un titlu gregit §.1 astfel istoricii, speciali§ti in cestiu-
nile sud-est-europene, nu i-au dar nici atentie, nici importanta
ce i se cuvenea.
Olgierd G6rka, descoperind acest manuscris, care cuprin.
dea un tratat de geografie, 1-a publicat, pe cheltuiala Acade-
miei Literare din Cracovia, insotindu-1, totdeodata, de un stu-
diu amanuntit g'i foarte documentat, in 49 pagine textul tra-
tatului este cuprins in 70 pagine scris §i acest studiu, tot
In limba latina, intru cat tratatul avea si intereseze, de o po-
trivi, mai multe tari §i popoare.
Autorul acestui tratat, intitulat probabil Descriptio Euro-
pae Ori,entalis, §i al carui manuscris original s'a pierdut, nu
se cunoagte. El este un Anonim §i dupi cercetarile lui Keorka
pare a fi un calugar dominican sau franciscan, care a trait
mai mult timp ca misionar in Balcani, §i anume in Serbia.
Simpatiile sale ni-1 arata de nationalitate francezi, eaci se
identifica' cu interesele bisericii catolice §i ale politicei fran-
ceze in Orient de pe acea vreme.
Reprezentind politica franceza in Balcani, anonimul
acesta este un admirator si un sfatuitor al fratelui regelui
Filip al IV-lea al Frantei, al lui Carol de Valois Carolus
Valesius vestit osta§ §i pretendent al tronului imperiului
latin de Rasarit. 06, acest Carol de Valois, in urma casito-
riei sale cu Catharina de Courtenay, nepoata ultimului impi-
rat latin din Constantinopol, Balduin al II-lea, mort in 1301,
avand sprijinul Papei, la indemnul lui Anonymus, se prega-
tea cu tot dinadinsul s'i ocupe pentru sine Constantinopolul.

www.dacoromanica.ro
 6

In vederea acestui eveniment incheiase §1 un tratat cu Vene-

tienii §.1 contractase cisitoria fiului siu, Carol, cu Zara, fiica
lui Uro§, regele Serbiei. In acela§i timp, Anonimul geograf,
ca reprezentant al Bisericii catolice §1 ca misionar predicatot
In Serbia, indemna pe Carol de Valois ca, impreuni cu Carol
Robert, regele Ungariei, si supuie pe schismaticii Bulgari, Ru-
teni, Sirbi §1 Ru§i.
Anonymus i§i scrie tratatul siu de geografie, dupi cum
a dovedit-o Gòrka, in primävara anului 1308 §i s'a folosit la
compunerea lui, in afari de cuno§tinlele sale personale, mai
ales de izvoare franceze. El descrie, rand pe rind, &dud in-
dicatii, nu numai de geografie, ci §i de istorie, urmitoarele
firi: Imperiul Constantinopolitan, Albania, Serbia, Bulgaria,
Rutenia, Ungaria, Polonia §i Boemia.
Cuno§tintele ce ni le procuri Anonymus asupra acestor
OH, când sunt culese din izvoarele ce el le utilizeazi aunt, de
sigur, importante §i ele ne confirmi §i stabilesc, de cele mai
mult ori, adeviruri §i fapte §tiute deja de aiurea 1) Cuno§tin-
ple insA ce el ni le di dela sine, personal, din observatia pro-
prie sau din observatia prietinilor sii, sunt cu mult mai im-
portante, ele fiind, mai totdeauna, originale. SiiimportanIa lor
cre§te cu atät mai mult cu eat, in afari de doui pasagii, ex-
plicate de altfel de Górka, in intreaga operi a lui Anonymus,
nu gäsim nici o eroare de fond. Anonimul nostru nu inven-
teazi nimic. El spune numai adevirul controlat. Pe spusele
sale putem pune tot temeiul, in spusele lui putem avea toatá
increderea.
Despre firile noastre, necunoscandu-le, nu ne vorbe§te
nimic. Face ins5, in doui pasagii, oarecari aprecien i asupra Vla-
chilor din Peninsula Balcanici §i asupra originii lor, precum
§i asupra pistorilor §i pi§unilor romane din Ungaria, Roma-
norum pastores §i pascua Romanorum §i de asemenea §i asu-
pra principatelor romane din Ungaria la venirea Ungurilor.
Dati fiind obiectivitatea acestui anonim, recunoscut ca
un scriitor veridic, importan/a acestor aprecien i nu va scipa
niminuia din vedere.
1) Anonymus utilizeazii, in specia/ pentru imperiul Constantinopolitan,
operile lui Vincentius Bellovacensis (Vincent de Beauvais), pe cari le-a avut
inaintea ochilor. Regretiim ci nu avem la indemimi aceste opere spre a ne
putea da seama, prin noi in§ine, de imprumuturik finite.

www.dacoromanica.ro
 7

Iati aceste doui pasagii:

Nota.ndum est hic quod inter Machedoniam, Achayam
et Thesalonicam est quidam populus ualde magnus et spa-
ciosus qui uocantur Blazi, qui et olim fuerunt Romanorum
pastores, ac in Ungaria, ubi erant pascua Romanorum, propter
nimiam terre uiriditatem et fertilitatem ohm morabantur. Sed
tandem ab Ufigaris inde expulsi, ad partes illas fugierunt;
habundat enim caseis optimis, lacte et carnibus super omnes
nationes. Terram enim horum Blachorum que est magna et
opulenta exercitus domini Karuli qui in partibus Grecie mora-
tur f ere totam occupauit et ideo conuertit se ad regnum Thesa-
lonicense et actu mari terraque, expugnant ciuitatem Thesalo-
nicensem dictam cum regione circumadiacente 1)
Et est notandum, quod regnum Vngarie ohm non
dicebatur Vngaria, sed Messia et Panonia. Messia quidem di-
cebatur a messium prouentu 2), habundat enim multum in
messibus, Pannonia dicebatur etiam a panis habundantia; et
ista consequenter se habent, ex habundantia enim messium se-
quitur habundantia panis Panoni autem, qui inhabitabant
tune Panoniam, omnes erant pastores Romanorum, et habe-
bant super se decem reges potentes in tota Messia et Panonia ;
deficiente autem imperio Romanorum egresi sunt Vngari de
Sycia prouincia et regno magno, quod est ultra Meotidas pa.
ludes, et puguauerunt in campo magno, q-uod est inter Sicam-
briam et Albam Regalem cum X regibus ilictis et optinuerunt
eos et in signum uictorie perpetuum erexerunt ibi lapidem
marmoreum permaximum, ubi est scripta prefata uictoria,
guiad huc perseuerat usque in hodiernurn diem 8).
Din primul pasagiu al lui Anonymus rezulti a Blazii,
numire subt care ii g'isim amintili mai ales in izvoarele fran-
ceze contimporane 4), aunt aceia§i cu Blachii, a Bunt un popor
foarte mare §i riíspandit, c'á sunt pistori, dupA cum au §i fost
altgdati pilstori ai Romanilor, cri odinioarli trgeau in Ungaria,

Olgierd Glorka, Anonyni, Descriptio Europae Orientalis, p. 13.

Aceste cuvinte sunt luate dupi Vincentius Bellovacensis I, 71, la Górka
op. cit. p. 43.
Olgierd Górka, op. cit. p. 44.
Cf. Philippe Musket, din jumitatea intaia a sec. XIII, Historia regum
Francorum, versurile 23008, 29954 si 30961.

www.dacoromanica.ro
 8

unde se gisesc bogatele §i plinele de verdeati pa§uni ale Ro-

manilor, di au fost, mai a rziu, goniti de Unguri §i au fugit
In acele rani (peste Dunire), ca produc o mare bogatie de
bränza excelentä, de lapte §i carne, cum nu produce nici un
alt popor, ca aceasta tari a Blachilor, mare §i bogati, a fost
ocupatä, mai in intregime, de armata lui Carol de Valois care
stationa in regiunea Greciei g care a ocupat pe api §i uscat
cetatea Salonic, impreuni cu tinutul dimprejur.
lar, din al doilea pasagiu al Anonimului geograf rezultä
ca numirea de Ungaria dateaza numai dela venirea Maghia-
rilor, §i ea, inainte vreme, aceasta tari puna numele de Pan-
nonia §i Messia el ne di §i etimologia acestor doua nu-
iniri1), ca locuitorii acestor doua teri Panonnia se intin-
dea pe acel timp liana la Tisa se gaseau constituiti in
zece regate, ca, la venirea Ungurilor, s'au dat lupte in camp
deschis, in regiunea dintre Sicambria §i Alba Regala, cu a-
ce§ti regi romani cari au fost invin§i §i ca Ungurii cari se mai
numesc §i Huni qui alio nomine Huni vocantur au ri-
dicat ca semn al victoriei lor o mare statui de marmora 2), care
däinuia luck' pe la anul 1308.
Informatiunea Anonimului geograf, in ce prive§te pe Vla-
chii din Peninsula Balcanici, ne confirma teoria lui Ha§deu
asupra originii Aromanilor3). Ha§deu, grit si fi cunoscut
lucrarea lui G6rka, aparuta mai tarziu, dupi moartea sa, sus-
tinuse printeo intuitie geniali ca Românii din Peninsula Bal.
canica sunt urma§ii acelor pastores Romanorum, pe cari i-au
gonit Ungurii, la venirea lor in Pannonia. 0 parte dintre ace§ti
pastori romani, despre cari, de altfel, ne vorbeac mai multe
cronici, s'au dus spre nord §i s'au slavizat in Moravia, altii au
trecut in spre apus §1 au ajuns in Istria, iar alti parte, mai
numeroasi, au fost impin§i spre miazi-zi §i au cuprins mai
multe regiuni din Peninsula Balcanilor, &And na§tere popu-
latiunilor aromane. i tia§deu i§i intemeia afirmatia sa, mai
ales, pe unitatea limbei noastre. Caci dialectul aroman ar fi
Numirea Messiei ni.o dii dupti Speculum historial e I, 71, al lui Vincen-
tins Bellovacensis.
Despre aceasti statui ne vorbegte gl cronicarul Simon de Kéza, la
Endlicher, Mon. Arp. p. 91.
Hasdeu, Strat si Substrat, Genealogia popoarelor balcanice, in An. Ac.
Rom. 1892.

www.dacoromanica.ro
 9

o dovadi ca despärtirea Aron:ranilor de Dacorornani s'ar fi

fault inteo epoca relativ tarzie, &and adeca limba romaneasca
hi desivargise unitatea sa.
Teoria lui Hagdeu asupra originii Aromanilor, teorie
sustinuti in cartea sa Strat §i Substrat gi care concordä, dupi
cum a observat-o gi Górka, cu cele spusé in pasagiul de mai
sus al Anonimului geograf, nu este astazi impartagiti de toata
lumea. Cercetarile mai noui ale istoricilor gi ale lingvigtilor
gi mai ales constatarea influentei albaneze asupra dialectelor
noastre au impartit pe invitatii romani, in ce privegte locul de
formatiune al limbei românegti, in douà tabere adverse.
0 mare parte dintre rimagitele acestor pastori romani
din Pannonia, de sigur, se vor fi maghiarizat in masa mai nu-
meroasa a Ungurilor. Urmele lor le-am semnalat gi noi in
doua articole aparute in ziarul Uuiversul 1) sub titlul: Urme
de sate ronaine§ti langa lacul Balaton gi V echi sate romane§ti in
Pannonia gi au fost studiate inteun studiu mai vast al d-lui
N. Dragan 2). In timpul Notarului anonim al regelui Bela, ii
constata gi scriitorul ungur Pais Dezsii, care, in harta sa, sem-
naleazi pe Az Olcihok in regiunea de la sudul lacului Bala-
ton 8)
Dintre cele doui grupuri de cronici, stabilite de Bal.
H6man, dupa cum am vazut in Introducerea la Notarul ano-
nim4), fac parte, din primul arhetip, cronicile lui Odo de
Deogilo, din 1147, a lui Gottfried din Viterbo, din 1185, ra-
portul lui Ricardus din 1237, cronica lui Thomas din Spalato,
din 1266, a lui Albericus Triumfontium din 1233 gi a insugi
Notarului anonim, de dinainte de 1200; iar din grupa a doua,
fac parte cronicele lui Simon de Keza, Chronicon pictum Vin-
dobonense din 1358, Chron. Budense din 1473, Chron. Poso-
niense gi Chron. Dubnicense.
Atat in cronicile din primul grup, cat gi in cele din gru-
pul al doilea, se vorbegte, aproape in toate, ca mai multe sau
mai putine amanunte, despre pastores Romanorum §i despre
pascua Romanorum.
Universul din 27 X 1930 si 24X11 1932.
N. Dragan, Rornimii In veacurile IXXIV pe baza toponimiei 0 a
onomasticei, 1933.
Pais Dezs5, Magyar Anonymus, BudapeAta, 1926.
Fontes historiae Daco-Romanorum I, Anonymi, Gesta Hungarorum !,
p 15.

www.dacoromanica.ro
 10

Acegti pastori romani, numii uneori §i «Vlachi», sau

numai Coloni ai Hunilor, triiau in Pannonia, la venirea Ma-
ghiarilor, constituiti, probabil, nu in regate, in sensul de astazi
al cuvantului, dar avind gefii lor ce se vor fi numit uneori
regi 1), in sens etimologic, ori principi ori duci, sau numai voi-
vozi ori cneji.
Iati diferitele pasagii din cronicarii unguri §i straini
cari constati existenla acestor pastori in Pannonia. i citam
anume gi pe scriitorii straini, fiindca istoricii unguri sustin ca
numai In izvoarele na/ionale unguregti se vorbegte despre acegti
pastori romani 2)
1. Notarul anonim:
Rex Athila... de terra scithica descendens cum valida
manu in terram Pannonie venit, et fugatis Romanis regnum
obtinuit (c. 1).
Quam terram (Pannoniam) habitarent Sclavii, Bul-
garii et Blachii ac pastores Romanorum. Quia post inortem
Athile regis terram Pannonie Romani dicebant pascua esse, eo
quod greges eorum in terra Pannonie pascebantur. Et jure
terra Pannonie pascua Romanorum esse dicebatur, nam et
modo Romani pascuntur de bonis Ungarie (c. 9).
Dicebant enim eis sic, quod terra illa (Pannonia)
nimis bona esset, et ibi confluerent nobilissimi fontes.... Et
mortuo illo preoccupassent Romani principes terram Pannonie
usque ad Danubium, ubi collocassent pastores suos (c. 11).
2.0do din Deuil, cronicar francez, ne spune:
Terra hec (Ungaria) in tantum pabulosa est, ut dicantur
in ea pabula Julii Caesaris extitisse 3).
3. Thomas din Spalato, din Dalmatia, afirma:
Haec regio dicitur antiquitus fuisse pascua Romano-
rum 4).

Almus insusi este numit, uneori, rege, rex, dei cronicile Il designeazi
cu numele de duce, dux.
Cf. los. Deér, Ungarn in der Descriptio Europae Orientalis,
¡ungen des österreich. Instit. J. Geschichtsforsch. XLV, 1931.
Odo de Deogilo (DeuiL aproape de Paris) Liber de via sancti
sepulchri p. 62. Schiinemann crede a fi o confazie intre Cereris i Caesaris,
(Ing. Jahrbiich. 1926.
Thomas Spalatensis, Historia Salonitana, la Schwandtner, Scrip. rer.
Hung. III. p. 549.

www.dacoromanica.ro
 11

Richardus, calugir din ordinul praedicatorilor, scrie

inteun raport al sin:
Inventum fuit in Gestis Ungarorum Christianorum quod
esset alia Ungaria maior... de qua septem duces... venerunt in
terram que nunc Ungaria dicitur, tum vero dicebatur pascua
Romanorum, quam inhabitandam pre terris ceteris elegerunt,
subiectis .sibi populis, qui tune habitabant ibidem1).
Simon de Keza, in doui pasagii ale cronicii sale, ne
spune:
Pannonie, Pamfilie, Macedonie, Dalmacie et Frigie
civitates que crebris spoliis et obsedionibus per Hunos erant
fatigate, natali solo derelicto, in Apuliam per mare Adriaticum
de Ethela licentia impetrata transierunt, Blackis, qui ipsorum
fuere pastores et coloni remanentibus sponte in Pannonia 2).
Postquam amen' filii Ethele in prelio Crumhelt cum
gente scithica fere quasi deperissent, Pannonia extitit X annis
sine rege, Sclavis tantum modo, Grecis, Teutonicis, Messiania
et Ulahis advenis remanentibus, in eadem qui vivente Ethela
populari servicio sibi serviebant a).
Aceste doua pasagii ale cronicei lui Simon de Keza le
cu mici variante, §i in Chronicon pictum Vindobo-
nense4), in Chronicon Posoniense5), §1 in Chronicon Dubni-
cense8).
Datele acestor cronici ni le confirma acum §i Geograful
anonim, din 1308, care nu cuno§tea pe Vlachii din Ardeal. Crt
numirea de Vlach a ajuns, cu timpul, un apelativ, insemnind
«pastor» aceasta este adevarat, insa numai pentru o epoca
tarzie, dupa secolul al XIII-a, iar nu pentru primele veacuri
ale istoriei ungare, nu pentru primele timpuri ale dinastiei ar-
padiene.7).
Cà Romanii, cel putin in tirnpul compunerii gestelor
Richardus, De jacto Ungarie magne, la Endlicher, Rerum hungari.
carum monumenta arpadiana, p. 248.
si p. 70: Zaculi Hunorum sunt residui qui... cum Blackis in montibus confinii
Florianus, Magistri Simonis de Reza, Gesta Hungarorum II p. 65; cf.
sortem habuerunt; unde Blackis commixti literis ipsorum uti perhibentur.
Florianue, ibidem, p. 70.
Florianus, ibidem, p. 114 si 120.
Florianns, Chronica minora IV, p. 15 si 21.
Florianus, Chronica Dubnicense IH, p. 17 si 23.
Cf. Silviu Dragomir, Vlachii i Morlacii p. 51 seq.

www.dacoromanica.ro
 12

ungare, din timpul lui Ladislau IV Cumanul, nu erau pistori,

ci popor a§ezat, aceasta rezulti nu numai din faptul ci, la anul
1210, Rominii au luat parte in expediliunea contelui Joachim
impotriva lui Ascenus Burul din Vidin, capitala imperiului
romino-bulgar, associatis sibi Saxonibus, Olacis, Siculis et
Bissenis1), §i, mai tfirziu, impotriva Cehilor, in armata lui
Bela IV, innumeram multitudinem Cumanorum, Ungarorum
et diversorum Slavorum Siculorum quo que et Valachorum,
dar §i din mentiunea ce se face despre ei in cintecele medie-
vale ce ni s'a pistrat pânà astàzi. Astfel anonimul poet al
cintecelor Nibelungilor, de prin secolul al XII, Rudolf din
Ems, de pe la jumitatea secolului al XIII, in Weltchronik a
sa, Jansen Enikel, din secolul al XIII, in opera sa intitulati,
de asemenea Weltchronik, apoi Stirianul Ottocar, tot din vea-
cul al XIII, in poema sa Osterreichische Reimchronik, §i
ne vorbesc cu destule aminunte despre Vlachi cari nu puteau
si fie, pe acele vremuri, simpli ciobani nomazi.
Astfel, Descriptio Euro pae Orientalis a Geografului ano-
nim vine si confirme, inci odati mai mult, spusele cronicilor
ungare in privinta Vlachilor ce se giseau preste tot locul in
fosta Ungarie, la venirea Maghiarilor.

1) Századok, a 1912, p. 292. Ascenus Burul este impiratul romano-bulgau.

Buril Assan.

www.dacoromanica.ro
DESCRIPTIO EUROPAE ORIENTALIS2)

[IMPERIUM CONSTANTINOPOLITANUM]

Tres aunt partes principales mundi: asia, affrica [et] Europa.

Asia extendit se a meridie per orientem in septentrionem, vocatur
autem hec pars mundi Asia a quadam muliere sic dicta, que imperium
orientis spud antiguos tenuit. Europa extendit se a septentrione
occidentem, dicitur autem europa a filia regia agenoris 2), que sic
nominabatur, et imperium tocius europe apud antiquos tenuit. Af-
frica autem extendit se ab occidente in meridiem, dicitur autem bee
pars mundi affrica a quadain mullere sie dicta, que filia fuit
libani regia et spud antiguos imperium affriee 2) tenuitt. Ex hiis
apparet manifeste Again 4) tenere dimidium tocius orbis, Europam
autem et Affricam alteram dimidijam. Asia autem diuiditur in ma-
iorem et minorem; de asia maiori domines de kurco 2) satis plene
tractauit. De asia autem minori et de aliquibus partibus europe su-
perficialiter de moribus et condieionibus hominum et prouinciaruin
contentarum in dictis partibus europe est hie pertractandum. Et quia

Manuscrisul descoperit de Georka in Biblioteca Nationali din Paris si

care poarti numärul de inregistrare 5515 nu este un original, ci numai o copie
(din a 1308), cea mai veche i cea mai completä, dar, aläturi de care, mal
existä inci patru copii de provenientä ulterioarä. In total avem cinci codice
cari poarti numele de A, B, C, D si E. Noi vom reda numai deosebirile cele
mai importante, rimanfind ca cetitorul, doritor de a cunoaste toate variatiunile
de text, si se adreseze la studiul atilt de complet a invitatului Gérka. Titlul
lipseste in manuscris.
Agenoris, Ageronis E.
A//rice, Africa B, C.
Asiam, Asyam D.
Kurco, Kurcho D, E.

www.dacoromanica.ro
 14

'prima] pars eu,rope uocatur tracia 1), que nunc grecia appellatur,
ideo primo de tracia seu de imperio Constantinopolitaneo [est] di-
cendum, deinde de regnoruin condicionibus, rasie, bulgarie, rathenie,
all3anie, ungarie, polonieque tractandum est.

II
Quantum ad greciam siue [ad] imperium Constantinopolitanum
dicendum [est] quod dictu.m imperiu.m continet duas partes, vide-
licet asyam minorem et traciam dictam, et ideo imperium illud
dinoscitur 2) esse permaximnm et opulentum ualde; prima enim pars
imperii dicti est asia minor, in qua sunt ille ciuitates famose, quas
nominat beatus Iohannes in apocalipsi, vid.elicet effesus ad quazn
scribit apostolus Epistolam ad epheseos fa ), piladelphia 4), laudi-
eia 5), thiatira, pergamum et eardis, ibi est et calcedonia 6), maxima
civitatum, ubi consueueruut concilia generalia celebran, ibi est et
nicomedia 7) ad quam hanibal princeps kartaginis timore romanonun
fugiens veneno animam expirauit. Preter has ciuitates famosas sunt
in ipsa asia que nunc a grecis natuli appellatur, quadringente magne
eiuitatee, exceptis opidis, castris, fortaliciis et uillis innumerabilibus;
irrigatur tota terra dicta quindecim fluminibus naudibus, et circa
traciam uel citra 5) panes constantinopolitanas irrigatur danubio
permaximo fluuiorum, qui per ungariam transiens in bulgariarm per-
forat alpes et totum se frangit in quodam magno precipicio, cuius
rugitus ad tres dietas auditur. lude diuiditur in septem capita et
traneiens per dictam terram intrat mare ponticum, uel secunduzn
alioe mare magnum; continet hec pars [grecie] septem provincias,
videlicet bitiniam 5), mide oriundus fuit beatas lueas, dicitur enim
bitinia a quodam rege sic nominato. Galaciam " ) a gallicisnominatam
quia a gallorum gentibus [ohm] extitit oceupata, ad ineolas huius
prouincie scribitur epietola ad galathas, verum est eciam quod circa

Tracia, Trccia A.
Dinoscitur, dignoscitul B, C, dicitur D, E.
Epheseos, Ephesios C.
Piladelphia, Philadelphia D. E.
Laudicia, Laodicia, D. E.
Calcedonia, Calcedonia D. E.
Nicomedia, Nycomedia E.
Citra, circa B. D. E.
Bitiniam, Bitaniam E. Bithiniam D.
10)Gataciam, Gallaciam C.
www.dacoromanica.ro
 15

constantinopolim est castrum quoddam, quod uocatur Galatha.

Ysauria sic dicta, quia est referta et sarcita omnibus bonis. Frigia in
hac fuit sita illa famosissima ciuitatum. Trogia 1). libdia 2), in hac
prouintia ohm erat sedes regni asie, eat enim quasi insula eo quod
a duobus fmagnis] fluuiis n,avalibus, scilicet Ela et pacolo circum-
datur. Karia in hac eat flumius aruius nomine qui harenas 8) per-
mixtas auro copioso continet. Panphilia a panphilo rege sic dicta.
Asia prefata que est pars grecie continet in se dictas prouincias, ab
oriente circun,cingitur turcis, a septemtrione tartaris et ruthenis 4),
ab occidente bulgaris et cumanis a meridie tracia. Terra est in ont-
nibus habundans et fertilis in pane, vino, piscibus, carnibus, auno,
argento, serico, sed homines illius terre sunt ualde imbecilles et in
nullo apti ad prelium et ideo reddunt tributum turcis et tartaris
Vade quia dictis turcis nolebant reddere tributum, ab eisdem sep-
timo anno transacto, tota terra dicta fuit deuastata, depopulata et
depauperasta, et ex hoc est multum imperatoris Constantinopolitani
diminuta potentia; homines incole dicti christiani aunt, actamen
scismatici perfidi.

Secunda pars grecie dicitur tracia, a filio japhet, filii nos sit
nominata, inde Grecia quasi tracia. In prima parte huius tracie
circa mare mediterraneu.m in quodam monte non nimium eleuato
est sita illa famosissima ciuitatum Constantinopolis, a constantino
imperatore sic dieta, nam primo bisantitun 2) appellabatur; hanc
ciuitatem dictus Constantinue imperator in magni,tudine diuiciis ac
meritis fere romane coequauit ciuitati. In ea aunt duo palatia im-
perialia de pollido marmore fabricata mire pulcritudmis, et quia
filii inaperatoru.na qui in eisdem [palaciis] nascebantur, vocabantur
porforogeniti 6) sic dicti,uel a palaciis quia porfido erant construed,
uel quia super porfidem lapidem, quando nascebantur in ipso suo
ortu ponebantur. lude inoleuit quod filii manes imperatorum uo-
cantur porforogeniti. Notandum tamen quod hic imperator qui

Trogia, Troya D. E.
Libdia, Liberdia D. E.
Harenas, arenas B, C, D, E,
Ruthenis, Ruchenis E.
3) Bisanduan, Visantium, Bisantium E.
6) Porforogeniti, porforageniti B, porforogenti D, E.

www.dacoromanica.ro
 16

nunc imperat non uocatur porforogenitus, sed andronicus, eo quod

quando natus fuit pater toms michael paleagius 1) [nundu.m] usur
pauerat sibi im.perium Constantinopolitanurn. Et ideo non nomi-
natur ut Mitts imperatoris. In ea eciam ciuitate est ecclesia mire
pulcritudinis ad hononern sancte sophie consecrata. Ciuitas dicta et
regio in circuitu que proprie tracia appellatur ab oriente circun-
cingitur propontide, propontide e.nim uocatur arcitudo 2) illius ma-
ris ubi de Conetantinopoli est introitus ad mare magnum unde
itur ad asiam minorem, turcos et tataros barbaros, habens lati-
tudinean solum septem stadiormn, antiquitus autem uocabatur
ellapontus 3). A meridie circuncingitur mari mediterr.aneo, vnde et
portum nobllissimum et permaxixnum habet; circa portum istu.m
de uoluntate imperatoris ianuen.ses tenent duas ciuitates quarum
una uocatur trapason 4) [et] altera senopi, ille autem qui preest
cis uocatur camino 5) idest marcio. Ab occidente cirouncingitur ma-
cedonia que limit patria alexandri, in qua est illa famosa ciuitas pgil-
lippis, ad quam scribit apostolus epistolam ad philippenses. Sed
mum eat quasi destructa, apparet tamen adhuc stabulum marmo-
reum bucefale 6) eq-ui died alexandri. A septentrione circunciugitur
danubio 7) qui diuiditur in eeptem capita ut dictum eat, quortun
quodlibet est habens in latitudine ad tree leucas.

IV

Preter hanc prouinciam que trachia proprie dicitur continet

hec pars grecie septem alias prouincias. Primo uidelicet Macedo-
niam sic dictam a macedone rege. In hac est mons olimpus qui
in tantu.m extollitur ut in cacumine eius nec nubes senciantur 8);
habundat multum uenis aureis et argenteis, in ea etiam est cam-
pus pulcherrinus totus planus, habens in longitudine tres dietas, et
totidem in latitudine; irrigatur duobus fluuiis n,aualibus. Ab oriente

Michael Paleagius, Pelagius C.

eircitudo, altitudo, D. E.
Elispontus. In C o notii latitudo Hellesponti VII stadiorum.
Trapason, Tripason D.
Canuno, Comino D. E.
Bucef ale, Bucifali C.
Danubio. Nog marginalli D: Quodlibet septem capitum Danubii con-
tinet tres leucas in latitudine.
Senciantur. Notil marginal E: Mons Olimpus de eius cacumine non
sentiuntur nubes nec uenti.
www.dacoromanica.ro
 17

habet constantinopolim vel traciam, a meridie achayam 1), ab occi-

dente thesalonicam, a septentrione Ruthenia circuncingitur. Secundo
a thesalo rege sic nuncupatani. Est mint hec regio
thesaliam, 2)
multum lata et opulenta, vnde et usque ad hodiernum diem re-
seruat sibi nomen regni, uocatur enim regnum thsalonicense. In ea
[enim] est illa ciuitas famosa que uocatur thesalonica, vnde et tots
regio nominatur, habens portum maris latissunum. In ea eciam est
mona parnasus ohm apolino 3 ) ooneecratus. Mine autem uocatar
sfeptagoria, quod idem est quod 1310116 sanctus, eo quad ibi est
multitudo monachorum grecorum anachonicarum qui calogeri 4)
dicuntur; hec fuit patria illius famosi militia achillis. In ea primo
equi domiti fuerunt et denarii aurei fabricati; quatuor magma
irrigatur. Magnam partem istius prouincie seu regni possidet
rex raoie eeu servie, et hoc nomine dotis, co, quad filiam impera-
toris qui nunc imperat duxit in ux-orem. Circuncingitur enim hec
prouincia a parte orientis machedonia, a meridie achaya, ab occi-
dente rasia et serruia, a septentrione bulgaria. Notandum [est hic]
quod inter machedoniam, achayam et thesalonicam est quidam popu-
lus ualde magnus et spaciosus qui uocantur blazi 5), qui a ohm
fuerunt romanorum pastores, ac in ungania ubi erant pascua roma-
norum propter nimiam terre uiriditatem et fertilitatem olint mo-
rabantur. Sed tandem ab ungaris 6) inde expulsi, ad partes Mae
fugierunt; habundat enim easels optimis, lacte et carnibus super
omnes nationes. Terram Lenimi horum 7) blachorum 9) que est
magna et opulenta exercitus domini karuli 9) qui in partibus grecie
moratur fere totam occupauit et ideo conuertit se ad regnum the-
salonicense et acta mari terraque, expugnant ciuitatem thesaloni-
censem dictam cum regione circumadiacente. Tercio achayam sic
dictam ab ache° rege, hec prouincia preter partem que iungitur
machedonie undique est circumdata mari et ideo fere insula eat.
Achayam, Aehaiam D. E.
Thesaliam, Thessaliam C.
Apolino, Appolini D.
Calogeri, Calageri, E.
Blazi, Blasi D, Blasi, Blati E, in euvânt este o rasurii.
(Jngaris, Ungariiq D. E.
Horum, istorum D, E.
Blachorum, Blacornm D; Makin= E. In D este ti o noti marginal.
de blficis.
Karuli, Karoli D. E.
lovoarele Isioriei kominslor, VoI. ll 2

www.dacoromanica.ro
 18

Caput huius prouincie e,st chorintus 1), que propter euarn pulcritu-
dinem et nobilitatem quam ohm habuit uocabatur grecie decus; ad
boa dirigit apostolus epistolam ad chorintios. In ea eciam sunt
ciuitates alie ualde famose, uidelicet patras, vbi beatos andreas fuit
cru.cifixus et corpus eiusdem iacet reconditus, Clarentia, andrafuilla 2)
et multe die. Ulgariter prouincia hec morea uocatur, latine uero
principatus achaye. Huius principatus partem occupauit princeps
filius regis sycilie; sed et ceteras partes quasi gallici et latinli tencut
occup atas. Irrigatur hec prouincia uno magno fluuio nauali, qui
[Crimantos 8] uocatur, hic lapidem albesseu 4) nomine guerat 8)
[qui] semel accensus nunquam extinguitur. Candidiesime etiam me-
rule in terra ilia nascuntur. Quarto eladiam ab eladio rege sic dic-
tam. Sed mrac atheniemis ducatus u.ocatur, in ea enim aunt ciui-
tates athenarum, thebana, peloponensis et achademia, olim uilla
philosophorum. Est enim hec prouincia inter macedoniam et acha-
yam uersus congtantinopolim site et regitur tota a gallicis et latinis.
Quinto lacedemoniam; in ea est nigro pontus 8) que a gallicis
[eelam] et lonbardis 2) [tote] regitur et inhabitatur. Est hec pro-
uincia paraa in quantitate, tamen multum deliciosa et insularis.
Sexto epirum a piro 8) achillis filio sic dictam, que nunc terra des-
poti uocatur. Magna prouincia eat et lata, habana in se ciuitates
[neupotasensem, gridensem, belgradensem et sivariceusem et multas
alias ciuitates] et castra. Partem trains prouincie princeps achaye,
filius regis sycylie 8), ratione uxoris, que est despoti filia, occupat,
licet frater uterinus uxoxis eiusdem principie, qui [nune] de nouo
filiam imperatoris constantinopolitani duxit in uxorem, impugnet
eum uiriliter et proficiat multum contra eum ut dicitur. Septimo
cretham a cretha rege the dicta [m] que centopolis olEm uocabatur,
co quod centum urbibus nobilibus extitrit decorata, licet nunc sint
destructe et ille que sunt, non in illo emit robore quo fuertmt. Hec
prouincia insula est eft a uenetis tenetur at regitur. Hec insula prima

Chorintus, Corinthus D. E.
Andravilla, Andrivilla B.
Crinuuttos, Crimates C. Crinantes E.
Albesseu, albessen C. albessum D, E.
Guerat, probabil gerit.
Nigropontus, Nigrapontus D, Nigra pontus E.
Lonbardis, Lombardia D, E.
Piro, Pyro C, Pirro D.
Sycylie, Sicilie B, D, E.

www.dacoromanica.ro
 19

remis et sagittis claruit, litteris raga prima docuit, equestres turmas

prima reperit, mugieran gtudium prima adiuuenit, ceruos, lupos,
uulpes, serpentes, noctuas, aliaque ferarum noxia nee gignit1) nee
sugtinet et si aliunde illuc portantur statim moriuntur, ut referunt
exp erti.

Pretor hanc insulam sunt et alie insule que se extendunt fere

in cyprum 2) et ad mare magnum, usque ad mare adriaticum, que
sunt et debent esse imperatoris grecorum. Dicte autem insule cy-
clades uocantur eo quod eircuandant vel circumiacent ipsi grecie et
sunt principales XII. Prima est rodus, in qua fuit colosus eneus,
cuius altitud° erat LX.X cubicorura; de hac autem insula et urbe
rodia 8) fuit ptolomeus, qui fecit asirologiam suam. Han° in-
sulam cum ciuitate gua rodia nu.per [hospitalaxii] occupauerunt cam
magno dampno rerum et pemonarum suarum.; de hac antera insula
fuit minodimus 4) precipuus aristotilis discipulus. Secunda est debe;
dalos in greco idem est quod manifestatio, quia prima apparet
ter insulas. uoeatur [et] orthoya propter multitudinem [coturnicum],
que ibi sunt et a gre,cis orthogie uocantur. Tercia uocatur cenodes 5),
in hac ttaues conecte fuerunt a grecis contra trotiam. Qarta uero
Michilene 6), per quam de syria et cypro nauigatur in ytaliam, de
qua apostolus in actibus apostolorum: diffieilem habuimus accessum
propter bitalassuin id est littus in mare protentum. Quinta ytharia 7),
hec nullum porturm habet. Sexta malos quasi rotundissima. Sep.
Urna parion sic dicta, quia gignit eandidissima marmora et sar-
dium 8) lapidem. Octaua zyon. Nona sam.pnia 6), ex qua fuerunt si-
billa sanzia et pitagoras samanius, a quo phosophie nomen est gum-
ptum. Declina abydos, que est iuxta propontidem at elespontum.
in hac xerces fertur fecisge pontem ex naruibus et inde in greciam

Gignit, Notä marginará In E: Notandum provincia Crete non sustinet

venenosas bestias.
Cyprum, Ciprum B.
Rodia, Rhodia C.
Minodintus, Musodinms B, C.
Cenodes, Candes 1), E.
Michilene, D in noti marginalä: Mitelene.
Ytharia, Ycaria E, Ycharia
Sardium, Sardinum D,E .
Sampnitt, Samba C.

www.dacoromanica.ro
 20

transsiase. XI-a choos 1), ex qua ypocras medlars fertur tuisse natos.
dicitur [autem] arte lanificii [prima] in ornamento feminaram cla-
ruiese. XII-a Chephalania, hec est iuxta achayam et terrain despoti,
pertinet tamen ad principatum achaye.

VI

Est et octava prouincia ipsius grecie secundum rei ueritatern

dalmacia, a delmi 2) maxima ciuitate eiusdem regionis sic dicta,
licet eadem ciuitas postmoduan uocata fuerit fsalonal, que nunc
[etiam] eat destructa. hec enim prouineia habebat annexas prouin-
ciao rasiam uidelicet [et] seruiam et croociam 2), et protendebatur
usque in ystriam prope venecias ad tres dietas, que quidem prouin-
cia cum adiunctis regnis tempore bonorum imperatorant de con-
stantinopoli, erat prima prouincia grecie. sed deficiente imperio, nec
in primo robore stante, partem huius prouincie occupauerunt ue-
neci 4), partem ungarii. Regiones aute.m circumadiacentes sic preoc-
cupauerunt sclaui et ungari, quod iaan non uidentur pertinere ad
dictum imperium constantinopolitanum.

VII.

[Futit enim et adhuc est inter omnes partes mundi dictu.m

imperium constatinopolitanum] perinagnificum, nam preter ciui-
tates asie minoris, que sunt nominate supra, que est prima pars
grecie seu imperii constantinopolitani in prouinciis secunde partis;
scilicet trace et insulis meanoratis, exceptis castra, for-Landis, opidis
et uillis, conputantur ab expertis alie quadrigerae b) ciuitates et plu-
res pocius quam pauciores. Sed hoc [nos] non credimus nunc licet
credamus, quod antiquitus bene fuerunt tot, quia multe ruine ciui-
tatum [ibidern] uidentur. Est etiam dictum imperium, quam ad se-
cundam partem suam, scilicet traciam, opulentam ualde, habundans
nimiu.m auno, argento, serico, pane, ino, carnibus, et omnibus nic-
tualibus. Omnes principes grecie, ac ceteri nobi/es et omnes de im-
peratoris familia uadunt induti serieeis et deauratis pannis uel scar-

Choos, Cheos D, E.
Delmi, Deliin D, E.
Craaciam. Cruatum D, Cruacam E.
Veneci, Veneti D, E.
Quadigente, quadringente D, E.

www.dacoromanica.ro
 21

leto forrato de nobilibus pellibus. veste.s portant [comnuniter lon-

gas, scissas] tamen retro sicut [et] ante cum largis manicis, sicut dal-
matica funde (dalmatica) est quoddam genus uestumenti grecum a
dalmacia] sic dicta, que secundum un.a.m considerationem est octaua,
secundum uero aliam [est] prima prouincia grecie, quia in illa parte
grecie maxime talibus uestibus utebantur. Inter ceteras magnificen-
tias prefatus imperator constantinopolitanus habet has: nam nun-
quam equitat, quin duo uel tria milia armatorum ipsum precedant et
sequentur inter pedites et equites. Raro in camera comedit, sed
semper in aula communi perraaxim.a 1) in loco eminenti. Nullus
autem alter comedit ipso comedente nee mense sunt apposite, pre-
ter suam; tenentur tamen omnes principes eius et nuncii, qui ad
eum mittuntur, interesse prandio suo et stare pedes, quousqu.e co-
mederit coram ipso, et unum quemque eorum, eciam si tria milis
essent, exedriat 2) im.perator et de noun ferculo et famulus cuiuslibet
recipit paratus dictum. exenium. 5) et apportat ad domini sui hospi-
cium, preter dictum exenium quod omni die reciphmt, habent pre-
bendas et prouisiones ab eodem imperatore largas et magnas. Nam
ille, qui vadit cum quinque equis, recipit prebendam pro XXV equis
et [pro] XXXV hominibus, et ideo contigit frequenter, quod pau-
peres nuncii protrahunt quam possunt de tempore, ut cliuites effi-
ciantur. °miles qui uadunt ad clictu.m im.peratorem uisitand.um et
quocienscumque sum magma exeniis in pecunia et sericeis pannis
exeniantur ab eodem et presertim hoc circa nuncios obseruatur.

VIII

Et licet sic ita magnifieus idem imperator, eat tamen ualde

inbecillis in potentia ,eo quod greci communiter [sunt] effeminati
et in nullo aa arma apti, aunt tamen astuti et dolosi, et ideo si eon-
tingat eos quandoque uincere, malicia et astucia dictam uictoriam
assecuntur. Omnes aunt scismatici perfidi et ab eorum scismate
derinantur 4) omnia seismata, inter [ceteras nationes scismaticas, ui-
delicet in Rada, seruia, bulgaria, Ruthenia] georgia et omnes na-
tiones orientales, que christi nomen inuocant, exceptis cypressibus 5)
-
Perniuxima, proxima B.
Exeniut, exemat C, examinat D, E.
Exeniunt, exemum C, examen D, E.
Derinantur, in Inc de derivantur.
Cypressibus, Cyprensibus D. E.

www.dacoromanica.ro
 22

et armenis, inter quos eciam multi sunt scismatici. Nam patriarcha

Constantinopolitanus preest omnibus regnis dictis in spiritualibus
quantum ad cleru.m, sicut inter katholicos papa, licet non tantam
auctoritatem ostendat quia eniin imperator grecorum prefatus homo
eat muliebris et nulling ualoris nec conAilii in armis, et iterum quia
per turcos est nimium debilitatus, idcirco ad presens est melius
tempus ipsum imperium. [per dominum] karulum recuperandi, quia
fortassis unquam erit, wade et ipsi greai et omnes scismatici prefati
nimium formidant transitum domini karuli, quia si christo duce 1)
transiret, eo modo quo ipsum decet et expedit secundum creduli-
tatem omnium, (infra unum annum occuparet dictum imperium et
pref atas nationes scismaticas.
IX. [ALBANIA]
Consequenter dicendum est de albania, que egt coniuncta grecie
immediate 2) a parte meridiei et est sita inter rasiam et terram des-
poti. Est enim [hee] &Urania regio satis Jata et magna habens
mines bellicosos ualde, aunt enim optimi sagitarii et lancearii. qua-
tuor fluniis magnis tota hec regio irrigatur, videlicet ersenta,
thia 3), Scumpino 4) Epasa. Terra est fertilis in carnibus, caseis [et]
lacte, [in] pane et uino non multum habundant, sufficienter tamen
habent presertim nobiles; ciuitates, castra [opida] [et] fortalicia et
uillas non habent, sed habitant in papilionibus et sempter mouentur
de loco ad locum per turmas et cognationes suas. Habent tamen unarn
ciuitatem, que uocatur duracium et est latinortun, ab ea [enim]
habent pannos et alia necessarija. partem huius regni cum ciuitate
duracena [predicta] tenet nunc princeps tarentinus filius regia ay-
cilie et hoc ex uoluntate libera rillorum] donvinorum de terra, qui
ipsum propter naturalem amorecni, quem habent in gallieos, sponte
et libere eum in dominum receperunt De Apulia et de ciuitate
brundensima 5) [vna] nocte potest transhi in dur,acium et de duracio
per albaniam, potest iri in greciam et in Constantinopolim ualde
faciliter et bene absque difficultate uiarum et periculo aquarum 6) et
hanc uiam faciebant antiquitus imperatores romanorwn, [ut Julius

Duce, ducente D, E.
Immediate, in medietate D, C.
Mathia, Machia D.
Scurnpino, Stumpino D.
Brundensirna, Brudesina D, E.
Aquarum, equorum C.

www.dacoromanica.ro
 23

cesar, octauianus Augustus et ceteri imperatores], nam nimium te-

diosum est exercitum [tiam.) copiosum ducere tanto tempore per
mare et per tam longam uiam. Dictum albanie regnum nunc regem
nullum habet, sed terra diuiditu.r per prinaipes terre, qui ipsam
regunt et ipsi nulli subsunt. Dicitur autern hec prouincia albania
eo quod albo crine 1) homines illius regionis nascuntur. Canes sunt
in ea ingentis magnitudinis et tante ferocitatis quod [eciam] leones
perimerunt 2), vnde et plinius refert, quod albani miserunt unum
canem alexandro magno, qui de leone, elephante et tauro in stadio
triumphauit. Oculos habent depietos et glaucos in pupilla adeo quod
melius de nocte uide.nt quam de die [et adeo sunt magni fares et de
nacte &warrant sieut et de die]. Duas tainen constat ease albanias,
vnam in asia, que est circa indiain et de illa non loquimur hic,
Ethan' [ease] in europa, que est de imperio constantinopolitano [de
iure] et de hac loquimur hic, [et1 du.as prouincias continet in se,
uidelicet clisaram 8) et tumurist 4). Preter has duas prouincias habet
iuxta se et alias prouincias videlicet cumaniam, stophanaturn pola-
tum, debre, que quidem prouincie aunt tributarle eisdem albanenai-
bus et quasi serue, quia exercent agriculturam. et colimt vineas ipso-
rum ac seruant necessaria in domibus suis, homines istarum pro-
uinciarum non mouentur de loco ad locum, sient prefati albanen-
ses, sed habent stabiles 5) mansiones et opida, nec aunt pure catholici,
nec pure scismatici. Si tamen esset qui eis uerbum dei proponeret, ef-
ficerentur puri catholici, quia naturaliter diligunt latinos ut dictum
est; habent enim albani prefati lingu.am distinctam a latinis, grecis
et selauis ita quod in nullo se intelligunt cum aliis nationibus, et hec
de albania dicta sufficiant.

X. [RASIA].

Viso superficialiter de imperio Comtantinopolitano, et de al-

bania, nunc acc,edendum est ad regnum Rasie, quod eidem imperio
et albanie est coniunctum, imperio tamen ex parte occidentis, allAa-

Albo crine. E. Intr'o noti Homines nascuntur albo crine et

canes periment leones.
Perimerunt, perimerent A, B, C.
Clisaram, Clisaiam A, B, C.
Tumorist, Trimurist D.
Stabiles, stabulos A, B, C,

www.dacoromanica.ro
 24

me vero ex parte meridiei. Regnum enim [hoc] uidelicet Rasie

duas habet partes, prima que est principalis dicitur Rasia, sic ap-
pellata a nomine cuiusdam fluuii ipsam irrigantis, qui et rasia uo-
catur. Continet @ram hec pars tres prowincias scilicet kelmiam. dio-
clam, vnde et diocletianus imperator extitit oriundus, et maritixnam
regionem. Dicitur autem hec prouincia regio maritima, quia eiultates
et castra Bunt uel supra mare inmediate uel satis prope [sita], et est
regio satis amena et opulenta. in ea metropolis est emitas anbibaren-
sis 1) que dicitur antibarwm, quia est sita contra barum, ubi corpus
beati Nicholay iacet reconditum et de dicto baro una nocte potest
transire per mare in antibanim. Antibarum autem distat a littore
maxis ad unam. [paruaml leucam. In hac maritina regione habita-
tores [eiuedem] sunt puri oathelici et quasi latini. Caten i autem
eiusdem regni et rex sunt scismatioi perfidi et ideo nimium parse-
quuntur dictos kathalicos, et permaxime ecclesias latinorum de-
struunt, disipant, et inuadunt prelatos et captivant et plura inex-
quisita 2) mala faciunt et ideo dicte ecalesie aunt pauperes; preter
hoc eciam, quad [sunt] scismatici sunt et heretici pessimi, infecti
ab bereticis, qui fugiunt ad partes illas a facie inquisitoram et ideo
magia sunt infesti christianis et cahtolicis. Irrigatur enim hec prouin.
cia vno magno fluuio nauali, qui uocatur drinus; habet eciam in se
lacum habentem in latitudine XXXX leucas. et ideo dicta regio tum
ex maxi, Linn ex flujo, tum ex laou habundat in piscibus nimium.
Tate prouincie mimes una cum rada, que est pMncipalis, adiacealt
immediate imperio Constantinopolitano.

XI.

Secunda pare huiva regni uocatur senzia a conditionibus popu-

lorum sic dicta, quia quasi mimes sunt seruilis conditionis. Continet
(mini) in se tres prouincias, uidelicet bosnam, maciam et marciam.
Est enim hec pars regni sita circa ungariam ita. quad nullum est
medium inter ipsam et ungariam. Preter quam in maritima regione
dicta, vbi aunt sex ciuitates in toto [Regno] prefato non est aliqua
ciuitas, sunt tamen in eo multa castra fortalicia et magne uille de
tricentis et quadrigentis p) domibus de lignis et asseribus edificatis

Antibarensis, Antibarum D, E.
Inexquisita, exquisita D, in exquisita E.
Quadrigentis, quadringentis E.

www.dacoromanica.ro
 25

sine aliq-ua clausura; habundat enim dictum regnum [in] argento

[et] plumbo et ferro: nam rex rasie habet actu in suo regno et
circa maritimam regionem septem argentifodinas; alias dictum
regnum est fertile in pane et carnibus et lacticiniis, sed deficit in
vino et piscibus, nam comuniter non hibitur uinum ibi, sed ceruisia
et lac. Rex tamen et barones utuntur uino in copia, a maritima
regione portatum; homines regni dicti sunt procere 1) et pulchre
stature, tarn viri quaan mulieres, sed uiri nullius fortitudinis sunt
ad arma, vnus enim probus in armis pelleret L ex eis. Equi in par-
tibus illis exoeptis ualde paucis sunt paru.i, uit roncini, tamen [stint]
fortes et agiles ad currendum. Irrigatur duobus fluuiis magnis ui-
delicet narento et bistrice. Terra prefati regni alicubi est montuosa
[valde] et fortis, sed comuniter eat plana et paruos habens
collos 2 .

XII.

In hoc regno fuit semper unus .rex, sed nunc aunt duo reges,
vnus regnans in rasia, et hic ost major Pt uocatux nrosius hoe
enim nomine uocantur °mines reges rasiealter uocatur Stephanos,
et hie regnat in seruia, que eat a parte ungarie. Ambo enim reges
aunt fratres vterini 3), sed primo genitus eat [mint] rex seruie Ste-
phanus. Hic [cairn] post mortem patria regnauit in utraque parte
regni et in tot regno duobus annis. Quaclam autem uice eursitans
quemdam equum, de ipso cecidit et crus turpiter fregit. Cerneus
se in periculo mortis positu.m ae [pro) tune ease sine prole, tradidit
regnam fratri suo iuniori qui tune mecolimus uocabatur, nune autem
urosius dicitur. Quidam tamen dicunt quod tradidit ei regnuun sim-
pliciter et renuneiauit regno in manibus suis, quidam alii dicunt
et hoc idem Rex Stephanus fatetur, quod non tradidit simpliciter
nec renunciauit, sed sub condicione si uirueret 4), quod regnum sibi
restitueretur; si uero tune moreretur, quod haberet regnum. Sed
frater iunior intrans regni possesionem nunquam ipsi fratri resti-
tuit, licct conualuisset, sed tenuit iam per XXVI annos et adhue
tenet ueridieus, propter quod ortum est helium et dissensio inter
dictos fratres usque ad hodiernum diem. Est enim dictus rex Sic-
Procere, proceres D, E.
Coitos, colles C.
Uterini, uterinii A, B.
Viveret, vivat B, C.

www.dacoromanica.ro
 26

phanus homo iustus, et in ritu suo "libitum sanctus reputatus, ka-

tholicos diligens et amplectens ,habet enim in uxorem fili2m regia
Ungarie, sororem regime Sicilie. Fix qua habet prolem decentem
utriu.sque sexus, nec unquain habuit aliam uxorem.

XIII.
Rex vero vrosius, qui maiorem partem regni occupat [et]
regnat uersus greciam, homo eat uersutus et mendax nullum iura-
mentu.m ue.1 pactum quantumcunque ad dei euu.angeliam et super
corpus christi ac reliquias sanctorum iuraret, seruan.s. multitudinem
uxorum simul aetu 1) habens. inter quas habet nunc filiam impe-
ratoris constantinopolitani, cum qua habet magnam terram in grecia
eirea thesalonicam. filium nullum habet sel lamen quendam bastar-
dum a quadam comuni muliercula et vnam filiam [quam] habuit
a filia regia vngarie sorore regine sycilie, que fait monialis pro-
fessa et uelata annis et in monasterio inclusa; filie enim
sue iam [dicte] dedit [duos] mantos, bastardo eciam duas uxores.
catholicos nimium persequitur et habet odio, propter timorem tamen
donsini karoli aliquod signum deuotionis nititur ostendere uersus
romanain eoclesiam, ut ecdesia romana dorainum karuluin prohi-
beat, ut eumdem non impugn.et, ac eadem causa [tam din] [domini]
karuli amiciciam petit. Sed re uera totum est figmentum nec
seruabit de promissis, nisi nimio terrore perterritus. Timet enim do-
minum karulum ex duplici causa, primo ex parte maritime regionis,
quia totus exercitus dicti domini karuli oportet quod transeat pez
terrain illam, et tune si vellet facilime totam [terram Mara bonam
el opulentam ac argentifodin.as &etas] occuparet et homines de
terra, quia aunt catholici et latini ease dinoscuntux 2), hoc libenter
uellent, et si hoc perderet, pociorem partem regni sui perdidisset 8).
Secundo quia regnum rasie dictum immediate est coniunctum gre-
de, nee distat a thesalonica. Videns quod exercitus dieti domini ka-
ruli est sibi prope, et est iam quasi super terram, habet in
dote ab imperatore; cernens se eidem exercitui non posse resistere
ac regnum suum [et terram dictam] in periculo, petit pacem atque
eoncordiam licet alias ubi posset faoere, totum. oppositum [faceret].
et hec de condicionibus regni rasie [dicta ad presens] sufficiant.

Actu, actum B, nunc habet E.

Dinoscuntur, dignoscontur C.
Perdidisset, perderet D, E.

www.dacoromanica.ro
 27

XIV. [BULGARIA ET RUTHENIA]

Post Itec de bulgaria et ruthenia dicendum [estj, que cumin),

adiacent grecie ex septentrionali parte: Bulgaria est un. um imp&
rium magnum per se. Sedes autem iimperii dicti est apud budi
nium.1) ciuitatem magna.m. Imperatores autem eiusdem im.perii [om-
nes] uocantur cyamani. Terra est multu.m lata et spaciosa ac
cata 2), est enim decem fluminibus naualibus irrigata, siluis et ne-
moribus decentibus constita 5), habtmdans in pane, carnibus, pisci-
bus, argento et auro et mercimoniis muhis et maxime cera et se-
rico; nam in ea sunt multe argentifodine et fluuii eciam omnes tra-
hunt arenam permixtam auro, vnde ex mandato imperatoris con-
tinue leuatur et colatur aurum. [etiam] per mediu.m istius imperii
transit danubius 4) fluuius, quod ita exerescit ex multitudineaquarum.
in ipso intratium, quod alibi continet in latitudine spacium. XIIII
leucarum.. Animalia vnicornia, tygrides et castoria nimia habundant
in terra illa, que nee est multum montuosa nec nimium plana, ali-
cubi tamen aunt montes excelsi ualde et terra multum plana. Ohm
istud imperium ad imperium. Constantinopolitanum pertinebat, et
adhuc pertinere deberet, si esset potens imperator. *Post modum au-
tem rex vngarie andreas clictum imperium sibi subiecit et per Ion-
gu.m tempus fait sub dominio regis vngarie, vacillante autem vnga-
ria, tartari preoccupauerunt dictu.m imperiurn et fecerunt eum snai
tributarium.; nunc serail tartaris sub tributo, nam homines illarum
terrarum com.muniter non sunt bellicosi, nec habent usum armoru.m.

XV.

Juxta hoc rimperium est et alia terra permaxima, que uocatur

ruthenia, que eciam similiter adiacet grecie ex eadem par-te septen-
trionis, sicut et Bulgaria, tamen est supra bulgariam. hec jauteml
terra habet consimiles condiciones cum bulgaria et ab eisdem flu-
minibus irrigatur, nisi quod loco imperatoris habet unum ducem
permaximu.m virorum, qui uocatur dux leo. filiam huius leonis du-
xit [nunc] in uxorem Rex vngarie karulus. Ohm fuit hec terra sub

Budinium, Budimum B, Itudunum D, Bidunum E.

Delicata, desicata A, B, C.
Constita, constituta B.
Danubius, E. Tine() nog marginalii : Notandum de Danubio quod
continet in latitudine XIII leucas.

www.dacoromanica.ro
 28

(imperio, postmodum sub vn.garia, n.unc autem est sub tributo tata-
rorum 1), quem admoduin et bulgaria 2). Omnes iste nationes sunt
sciamatice, perfide, linguam eandem habentes. Notanduin autem
hic quod rucheni, bulgari, Rasenses, sclaui, bohenni, poloni et pru-
zeni locuntur vnam et eandem linguam scilicet sclauoniam 3), ex quo
patet quod lingua sclauica maior est et diffusior omnibus [linguis]
mundi.

XVI.

Ex hiis satis aduerti potest, quod bulgaria et ru.thenia et Rasia

sunt int,er greciam et vngariam et ideo ubi dominus karulus haberet
grecorum imperium confederatione facta cum rege vngarie, idem
dominus Karolus ex una parte et rex Ungarie Karolus ex altera parte
de facili haberent et subiugarent omnes illas scismaticas et barbaras
nationes, que tam opulenta et delicata regna, siout iniusti posse-
sores occupant. Et posito quod idem dominus karolus dictum im-
perium grecorum.' non haberet totum, ipse ex vna parte et dictus
rex vngarie ex altera [parte] preoccuparent impenium prefatum et
onmes nationes dictas; nam rex karolus frater sancti lodewici 4),
pater regis sycilie, quia ad imperium Constantinopolitanum haue-
labat et per consequens mules prefafas nationes 5) faciliter occu-
paret, fortiesimo uinculo se coniunxit regi vngarie, eo quod fillam
eius recepit pro filio suo et filiam suam dedit filio illius. ut ex du-
plici parte imperium dictum et nationes prefate, que facilime
ocouparentur 6), impugnarentur. nec adhuc nobilior et efficatior mo-
dus proueanendi 7) et subiugandi dictum imperium et nationes die-
tas, est jato, dum tamen memoratum regnum vngarie haberet pacem.

XVII. [VNGARIA]
Post has prouincias agendum est ulterius de vngaria, que magia
appropinquat I ad] septentrionem. [Et est] notandum, quod regnum

Tatarorum, Tartarorum C, D, E.
Bulgaria, E. Inteo notä marginal: Notandum quod loquitur linguam
Slauonicam.
Sclauoniam, slauonicam D, Slauica, sclauonica D, E.
r, odewici, Lodouici B, C. Ludouici D, E.
Nationes, naciones prefatas D, E.
Occuparentur, occuparunt A, B, C.
Proueniendi, perueniendi D.

www.dacoromanica.ro
 29

ungarie ohm non dicebatur ungaria, sed messia et panonia 1). Messia
quidem dicebatur a messium proventu, habundat enim multum in
messibus, parmonia dicebatur etiam a panis habundantia; et ista
consequenter se habent, ex habundantia enim messium sequitur
hahund.antia paniss. Vnde [et] de beato martino, qui de vngaria fuit,
legitur leetione prima: Igitur martinus 2) sabbarie 0) panoniorum
opido oriundus fuit. Panoni 4) autem ,qui inhabitabant 5) tune pa-
noniam omnes erant pastores romanorum, et habe.bant super se
decem reges potentes in tota messia et panonia, deficiente autem
imperio romanorum egresi sunt vngari de sycia 7) prouincia et regno
magno, quod ebt ultra meotidas paludes et pugnauerunt in campo
magno, quod est inter sicambriam et albam regalem ) cum X re-
gibus dictis et optinuerunt eos et in signum uictorie perpetuum ere-
xerunt tibi lapidem marmoreum permaximurn, vbi est ecripta pre-
fata uictoria. quiad hue perseuerat usque in hodieruum diem; et
bac uietoria habita, acillem 6) qui erat potentior inter VII duces,
qui egressi fuerunt de sicia 16), coneordite_r elegerunt et prefecerunt
sibi in regem et optinuerunt totam terrara et inhabitauerunt eam,
eft extunc ab vngaris, qui alio nomine hard uocan.tur 11), tota terra
dicta est vngaria. habet enim [hoc] regnum prouincias et ducatus
magnos, quarum: Prima est posonium. Secunda trineinium. Tercia
sipis. Quarta cungolibso 12). V-a hunga 1,3) Sexta malamors 14). Sep-
tima sylwc 15). VIII pars transiluana. IX siculi 16), X eicurrite 17), XI

Panonia, Pannonia D, E.
Martinus, Marthinus D.
Sabbarie, Salbarie corectat Sabarie D.
Panoni, Pannoni D, E.
Inhabitabant, inhabitant E
Panoniam, Pannoniam D, E.
Sycia, Syria B, Sithia C, Sicia D, L.
Alban' Regalent, Albanam E.
Acillem. Atillam C., Acillam corectat Atillam D, E.
Sicia, Sithia C.
Vocantur, D, are nota marginan: Ungari alio nomine Huni.
Cungolibso. Cungolipso B,Liptoso C, Tingolibso D.
Hunga, Hungar C.
Mala mars, Maleramgr C.
Sylac, Silac D, E.
Siculi, Situli C.
Sicurrite, Siturrice D, Sicirrice E.

www.dacoromanica.ro
 30

zeuriuenses 1), XII sirinia 2), XIII marcia 2) XIIII simpronium 4).
XV Crouacia, XVI dalmacia. Hec enim prouincie equiperantur reg-
nis in magnitudine, et ideo regnum vngarie eat de maionibus regnis
mundi, quantum ad terre spaciu.m; dicitur enim comuniter, quod
in longitadine habebat 2), XL dictas et totidem in latitudine. Est
enim terra pascuosa 6) et fertilis ualde in pane, vino, carnibus, auto
[et] argento, copia autem piscium excedit fere omnia regna, pre-
terquam noruegiam, ubi pisces comendutur pro panibus, uel loco
panis 7), terra est comuniter plana, cones parting pennixtos habesas,
alicubi tamen habet montes altissimos: in partibus transilu.anis sunt
maximi montes de sale, et de illis montibus cauatur sal sicut lapi-
des et apportatur per totu.m regnum et ad omnia regna circumadia-
centia.

Diuiditur enim vngaria in d.uas partes, uidelicet in partem

transiluanam et in partem danubialem. Dicitur enim [pars] tran-
siluana, quod inter ipsam et aliam partem aunt glue durantes ad
hifi dietas; pars danubialis irrigatur per medium ab illo famoso
fluuio, qui dicitu.r danubius, qui est de maioribus totius mundi, fer-
tilissimus in omni genere pisciuin et currit uersus orientem. irriga-
tur et aliis fluuiis, qui aunt fere eque magni, ut danubius, videlicet
draua, zaua, tiscia8), vag, culpa, raba, anrad2), buga, lobret, luearta19,
omnia hec flumina sunt naualia, et multum fertilia in piscibus,
sicut et [in] husonibus, qui sunt maximi et delicatissimi places,
stutionibus 11), luciis et aliis piscibus, sieut barbotis12) et cetera.
Pars eciam transiluana irrigatur maximis fluuiis naualibus, per quos

Zeuriuenses, Zeurinenses B, C, Zeurienses D, E.

Sirinia, Firmia D, Sirmia E.
Marca, Macuria D, E.
4)Simpronium, Simpromum C, Simpronum D, E.
Habebat, habet D, E.
Pascuosa, spaciosa D, E.
Loco panis, E, intr'o notA marginal': Notandum in Norlvegia come-
duntur pieces loco panis.
Tiscia, Ciscia, A, B.
Annul, Arad D, E.
Lucarta, Bicarta D, E.
Stutionibus, scurionibus B, C, E, sturionibus D.
Barbotis, barbatis D, E.

www.dacoromanica.ro
 31

ou.m magnis nauibus deferuntur sales 1) per totuan regnum et ad

alia regna uicina videlicet vysic 2), thecu p), thalabint 4), thiscia,
soget 8), pumt, lapis, sconus, aragas, morus, bistrice 8). fere pro
maiori parte hec flumina cum arena trahunt aurum et ideo in vn-
garia continue faciunt lauari et colari aurum ac congregan i prin.
cipes ac ceteri homines nobiles, qui sunt iuxta dicta flumina, [sed
et] ista [flumina] habundant in pisdibus nimis.

XIX.

Preter budam 7), ubi est sedes regal, que est maxim.a ciuitatum,
strigomaxm.6), vbi est archiepiscopatus strigoniensis, laurinum 9),
vbi est episcopatus iauriensis, zagrabiam, [WA est episcopatus zagra-
biemis 10), vesprimium 11), ubi est vespriniensis episcopatus, quinque
eoclesias, vbi est episcopatus quinque Ccclesiensis, alba lila 12) vbi
est episcopatus transiluanus, timam, posonium et baiam, non sunt
plures ciuitates in tota vngaria, preter quinque alias circa mare in
dalmacia; sunt tamen multa opida, [castra] seu fortalicia et uille
innumera.biles in dicto regno, et cuan hoc [tow] uidetur prefatum
regnum esse omnino uacuum propter magnitudinem eiusdem. Sunt
et alii duo [archi]episcopatus in regno vngarie, uidelicet colocen-
sis 18 ) intus in vngaria et spalatensis, (jai est [in] dalmacia circa m.are.

X.X.

Sunt comuniter parui homines et nigri ac eciam sic,ci, [et]

bellicosi sunt ualde in quolibet genere annorum, precipue tamen
Bunt optimi sagitarii, paruos habent equos comuniter, licet alias

Del eruntur sales, defertur sal D, E.

Vysic, Vide B, C. Visic D, Vesic E.
Thecu, Teehu D, E.
Thalabint, Calabine D, E.
Soget, Sogec D, E.
Bistrice, Bisturice B, G, Bicrice D, E.
Budam, Budun B.
Strigomum, Strigonum D, E.
laurinum, laurinum A, B, C.
Zagrabiensis, Zagrabriensis, D, E.
.Vesprimium, Vesprinum D, E.
Alba lula, Zulle A, Julie B, ville C, Albaiula E.
Colocensis, Colcensis D, E.

www.dacoromanica.ro
 32

multum fortes et agiles, principes tamen et nobiles habent equos

magnos et pulcros, populus vngarie est multum deuotus et catholi-
cus, principes uero et nobiles Bunt multum cru.deles. potentes sunt
ualde dicti principes, nam aliqui ex eis facere possunt X mina arma-
torum, aliqui uero V milia, ifii uero qui minus faeere possum II
milia. Omnis tenetur regem sequi vbieumque uoluerit cum iota
gente sua, abque aliquo stipendio, et quantu.mcumque regi placue-
rit edam ad X annos, verum tamen omruia loca per que transeunt
deuastant, unde rex quantumcunque uellet et [pro] quanto tempore
uellet, posset ducere secum centum muja ,armatorum.1). Vix autem
nunquam reges morantur in ciuitatibus, sed tamen in campis, prin-
cipes autem et officiales sui, qui sunt in terra, tenentur necessariia
eisdem ministrare.

XXI.

Quinque ducatus sunt in vngaria. primogenitus regia debet

regnum habere et post patrem regnare. Secundo genitus primum
ducatum, tercio genitus secundum ducatum et sic Je singulis. Omnes
ciucatus sive banatus iuxta uulgare vngaricum habet rex nobilibus
conf erre et iterum ab eodem recipere et alteri tradere iuxta
tatis beneplacitum. preter hos officiales est palatinus et magister
tarnicorum palatinus uocatur ile qui est iusticiarius in tot regno.
Secundus a rege magister tarnicorum; uocatur ille, qui est super
tributa. Notandum [est], quod rex vngarie nullum thesaurum con-
gregat, sed °mum que habet expendit in suis baronibus et nunciis
et barones amnia sua expendunt in rege. Circuncingitur autem vn-
garia ex parte orientis Rasia, bulgaria et ruthenia, que sunt medie
inter dictum regnum et greciam at dictum est; a parte meridiei
cuneingitur mari adriatico, quod est iuxta apuliam, abruncium 2) et
naarciam; ab occidente circumcingitur theotonia 2) et boemia, a sep-
tentrione uero polonia et tataris 4).

Armatorum, In E, nota marginal indiert: Notandum quod rex Vngarie

potest ducere C muja armatorum.
Abruncium, Abruntium D, Abruntum E.
Theotonia, neutonia D, E.
Tataris, Tartaris C, E.

www.dacoromanica.ro
 33

XXII.

Notandum hie [est], quod nondum sunt tricenti 1) anni, quam

vngari ad fidem aunt conuersi per sanctum stephanum eorumdem
regem cuius filius edam est canonizatus, rex hemericus 2) ; demum
eciam sanctificati sunt de domo illa sanctus ladislaus rex, et sancta
elizabet 3), soror domini belle regis eiusdem regni; sororem [uero]
vterinam huius sancte elizabet ac domini regis belle dicti duxit jaco.
busrex aragonum in uxorem, ex qua genuit filias, petrum, quondam
regem aragonum 4), iacobum regem maioricaram 5), et reginam fran-
cie ysabellam. A dicto domino rege vngarie, bella, nati aunt duo
filii videlicet, rex stephanus et virgo margareta, cuius cononizacio
nunc petitur. Ex quo patet, quod dictus rex stephanus et virgo mar-
gareta, soror sua fuerunt secundi germani cum regina francie ysa-
bella. Et ex hoc etiam patet, quod inclitus rex francorum est nepos
eorumdem; a rege uero stephano prefato genitus est unus filius la-
dislaus, qui postea regnauit post patrem et habuit sororem regis
[karoli] sycilie in tmorem. Sed ex ea prolem suscipere non potuit,
vnde mortuus eat sine herede; ab eodem eciam rege tres filie pro-
cesserunt, quarum primogenitam habuit imperator Constantinopoli-
tanus qui nunc est, sed ea moriente duxit filiam marcionis montis
ferrati. Secundam tradidit regi sycilie qui mmc est. Terciam regi
seruie stephano. Quartam posuit in monasterio ubi iacet corpus
pref ate uirginis margarete sororis sue, in quo stetit per triginta duos
amos, postmodum apostatauit 6) et nobilem quendem de bohe-
mia 7) duxit in maritum, quo mortuo dmdt regem rasie in uiru.m
et ex ea diotus rex rasie halaet 8) filiam, quam vellet tradere domi-
no karolo 'lei filio suo et qui prefatus rex vngarie ladislaus mor-
tuus est sine herede, ut dictum eat, ac eciam sorores eius omnes
fuerunt nupte scismaticis, preter reglinam sycilie, ideo ipsa sicut

Tricenti, Trecenti, D. In nota marginan a codicelui D: Sanctus Stepha-

nus, Sanctus Emericus.
Hemericus, Emericus D, E.
Elizabet, In nota marginalii a codicelui D: Sanctus Ladislaus, sancta
Elisabet.
Aragonum, Arragonum C, D, E. Nota marginali din cod. D: nota de
rege vngarorum qui et que ex ipso processerunt.
Maioricarum, Maioricorum E.
Apostatauit, apostotauit A, B.
Bohemia, Boemia C, D, E.
81 Habet, habuit C.
Isroarele !Model Rominilor, 3
www.dacoromanica.ro
 34

catholica remansit heres regni et ipsa fecit donationem de dicto

regno filio suo primogenito karolo scilicet martello1), quo mortuo
successit eidem in regno karolus bertus 2), filing suns, qui nunc
regnat [ratione] iam tacta; hec de vngaria sufficiant.

XXIII. [POLONIA].
Polonia draiditur in sex ducatus, quorum du.ces sunt potente.3
quasi reges, sunt autem [hec] nomina ducatuum: Cracouiensis, Opu-
liensis, Bratislauiensis, Glogouiensis, Gnisnensis 3) et magouiensis 4).
beet antipuitus 6) polonia rages haberet a centum tamen annis ca-
ruit rege. Anno uero domini M°CC° nonagesimo elegerunt sibi in
regem, ducem Cracouie, qui regnauit annis tribus et mortuus est
sine filio masoulo; habuit tamen vnam filiam, vain duxit rex
boemie in vxorem et cum ea habuit regnum polonie. Sed dicto rege
boemie mortuo illam dominam Rex romanorum dedit filio suo se-
cundo genito in vxorem, et cum ea intendit habere prefatum regnum
polonie, sed duces prefati eidem resistunt, eo quod naturale odium
est inter ipsos et teotonioos 6). Ohm dicebatur polonia Wandalla 7)
a Wandalo fluuio. hii sunt Wandali, qui italiam et affricam &no-
stantes tempore beati augustini, quieuerunt in finibus hispanie 8).
Terra est pascuosa, nemorosa, et lata ualde; habundat in pane sed
caret [omnino] vino; irrigatur Wandalo iam dicto, Odera, nisa,
bobera et magara, piscibus habundat multum et carnibus; argenti.
fodine [et montes de sale sunt in ea. Tigrides, unicornia, castoria]
et equi indomiti multi sunt ibi. Gatholici sunt omnes et ob deuotio-
nem, quam habent ad romanam ecclesiam, quelibet domus tenetur
soluere, vnum denarium romane ecclesie et uocatur denarius sancti
petri. Ohm omnes poloni ibant tonal sicut conuersi cistercienses 9),
sed nunc aliqui incipiunt dimittere crines, bellicosi sunt satis et
pulchre stature; lice de polonia sufficiant.

Martelllo, Macello D, E.
Karolus bertus, Karolus Robertus rex Hungarie, in nota marginalii a
codicelui B.
Gnisnensis, Gnisuensis A, B, C.
Magouiensis, Margomensis B, Mangoniensis D, E.
Antipuitus, gresit in loc de antiquitus.
Teotonicos, Teonicos B, Theotonicos C, Theutonicos D, E.
Wandalia, Wandasia D.
Hispanie, Yspanie B, Hyspanie C, E.
Cistercienses, Cysterienses E.

www.dacoromanica.ro
 35

XXIV. POEMIA J.

Boemia est regnum opulentum ualde in argento et auro eo

quod habundat multum mineris 1) talibus. Duas habet partes uideli-
zet boemiam iam tactam et pomoraniam 2). principalis ciuitas regni
est praga, que est sita in boemia. Terra non est magna in quantitate,
vnde nullus archiepiscopatus est in regno illo, nam [dicitur quod]
boemia ohm non erat regnum, sed ducatus. Nam fredericus imp&
rator, non ille ultimus [fredericus], sed penultimus ducem dicte
terre fecit regem eiuscleim et pincernam 8) regis romanorum. Omnes
boemi aunt magni et subtiles fures 4), [comuniter] non sunt bellicosi,
nec reges aunt potentes ex parte hominum de regno, potentes tamen
sunt, quia ex multitudine [pecunie] quam habent ex argentifodi-
nis, conducunt multos stipendarios 5); habundat pane, sed caret om-
nino vino, nisi aliunde pontetur. Ceruisiam tamen bonam habet; lin-
gnam sclauicam 8) loquuntur in utraque parte prouincie [scilicet] in
boemia et pomorania. Et quia rex dictus [boemie] mortuus est sine
herede, ideo rex romanorum uult illud regnu.m pro suo filio occu-
pare, sed barones de regno contradicunt eidem; hee de boemia suf-
ficiant

Mineris, Mineriis D, E, Mineralibus C.

Pomoraniam, Pomoramiam B, Pomerariam D, E.
Pincernam, piscernam E.
Fures. In codicile C ca noti marginalä: Boemi sunt whales lures.
Stipendarios, stipendiarios D.
Sclavicam. In D ca nota marginali: slauonica.

www.dacoromanica.ro
 [DESCRIEREA EUROPEI ORIENTALE] I)

Trei sunt partile principale ale lumii: Asia, Africa i Europa.

Asia 2) se intinde dela miazi-zi, spre miazi-noapte;
se chiami îns aceastä parte a lumii Asia, dupi o femee oarecare
astfel numiti care a stipanit in antichitate impäritia
Europa se inunde dela miazi noapte spre apus; se chiamä Thai Eu-
ropa dupi fiica regelui Agenor care avea acest nu.me gi a stipinit
in anticbitate Europei intregi. Africa insi se intinde deis
apus apre miazi zi; se chiamä insi aceasa parte a lumii Africa,
dupä oarecare femee astfel nurnia care a fost fiica regelui Libiei
gi a stipânit in autichitate impäritia Africei. Din acestea se vede
lämurit ci Asia cuprinde jumätate din intreaga bane, iar Europa gi
Africa cealaltä jtunittate. Asia insi se imparte in (Asia) cea mare
gi (Asia) cea micá. Despre Asia cea mare a vorbit destul de camplet
domnul de Kurchi 3), iar despre Asia Mick' gi despre unele pärti
ale Europei se va vorbi aci pe scurt, Cu privire la moravurile gil
conditiile de traiu ale oamenilor gi provinciilor ce se cuprind in
amintitele pärti ale Europei. i fiindci prima partP a Europei se

I. Descriptio Europae Orientalis. In manuscris lipseste titlul.

Asia. Pasagiul acesta i altele cari mai urmeazil sunt luate dupi Spe-
culum historiale al lui Vincentius Bellovacensis (de Beauvais), pe care, neaviin-
du-I la indemirul, vom face citatele dupi arátärile lui Gérka.
Kurchi. Haytonus, dominus de Curchi, era un principe din Armenia,
ajuns mai nirziu frate in Ordinul Praemonstratens ti a scris in 1307, in limba
francezi si latinI, Flos historiarum terre Orientis. In aceasti operii aunt descrise
tinuturile din Asia, in doll de cele din Asia Miel. Core., Curch, Curscho nun
numele Gorigos, vechia Corycus din Cilicia.

www.dacoromanica.ro
 38

nu.megte Thracia 1), care acum se chiami Grecia, va trebui deci

ea tratam mai intai despre Tracia sau despre imparitia constanti-
nopolitani, apoi despre diferitele regate, al Rasiei 2), Bulgariei,
Rutbeniei, Albaniei, Ungariei i Poloniei.

JI

Cat privegte Grecia sau impäratia constantinopolitana, trebuie

ai spune.m crt numita îinpräie cuprinde dona parti gi anume Asia
Mica' gi numita Tracie i de aceea imparatia aceasta se recunoa0e
a fi foarte mare gi tare bogafa; caoi prima parte a acestei impa-
ratii este Asia Mica, in care se gasesc acele faimoase cetati pe cari
la arnintegte fericitul Ioan in apocalips 2) i anume Effesus, despre
care vorbegte apostolul in epistola catre Efeseni, Filadelfia, Lau-
dicea, Thiatira, Pergamum i Sardes; aci este 0 Calcedonia, cea mai
mare dintre cetati, mide de obiceiu se linean sinoadele ecu.menice;
aci este 0 Nicom.edia, in care principele Hanibal din Cartaginea,
fugind de frica Romangor, dat sufletul, otravindu-se. In afara
de aceste cetati faimoase, se gasesc, tot in Asia, care acum se rima&
ee de Greci Anatolia 4) patru sute de cetati mari, exceptand ora-
ele, castrele, fortaretele i nenu.meratele sate. Intreaga Tara amin-
tita este udata de cinnisprezece fluvii navigabile i in apropierea
Traciei sau in apropierea partilor constantinopolitane curge Duna-
rea, cel mai mare dintre fluvii, care, trecánd prin Ungaria spre Bul-
garia, strabate Alpii 4) gi se fringe in intregime intr'un mare to-
rent 6), al carui muget se ande cale de trei zile 7). In urrna, se des-

Thracia. Tara Thraciei este luati in acceptiunea ei din epoca greco-

romani, adici numai partes sudestici a Peninsulei Balcanice.
Rasia sau Rascia este partes sudici a vechei
Apocalips. Apostolul loan, in Apocalips I, 11, aminteste cele sapte bi-
serici crestine.
Anatolia, anonirmil geograf ii spune Natuli.
Alpii. Muntii cei inalti se numeau odinioarii Alpes; mons insemna mai
mult deal sau colimi. Serbarea septirnontium. de la Roma, era serbarea ce se
ficea pe cele sapte coline.
T oren!. Danubius grande facit precipitium MCM. Ger. Hist SS. XXVII
371.
7) Cale de trei zile. In latina medievali dieta insemneazi cale de o zi.
Ducange, sub voce: Dieta, iter quod una die conficitutr, vel quodvis iter.

www.dacoromanica.ro
 39

parte in §apte guril) §i, trecand prin zisa /ara 2), intra in marea
Pontica sau, dupa altii, in Marea cea mare 8); aceasta parte a Gre-
ciei cuprinde §apte provincii §i anume Bithinia, de unde s'a nascut
fericitul Lucas 4) ; §i se chiami Bithinia 5); dupa un rege oarecare
numit astfel. Galatia e numita dupi Gallioi, fiindca a fost odinioara
ocupata de natiunile Gallilor; catra locuitorii acestei provincli este
adresata epistola catre Gallateni; dar exista ranga Constantinopol §i
un oareoare castru numit Galatha. Ysauria astfel numita, fiindca este
plina §i incarcata de toste bunatatile. Frigia, in aceasta a fost si-
tuata cea mai faimoasa dintre cetà, Trogia 6). Libdia 7), in acea-
stä provincie era odinioara re§ediuta regatului Asiei; ea este ca §i o
fiiridca e.,te inconjurata de dona fluvii mari, navigabile, Ela
§i Pacolus 8). Caria, in aceasta se gase§te fluviul cu numele Arius
care contine in abundent.a nisip amestecat cu aun. Pamphilia e nu-
mita' astfel dupi regele Pamphil. Asia' amintita, care este o parte a
Greciei, contine in sine munitele provincii. Din spre rasarit ea este
inconjurata de Turci, din spre miaza-noapte de Tatari §i Rutheni,
dinspre apus de Bulgari §i Cumani, dinspre miaza-zi de Tracia. Tara
e bogata in de toate §i iinbehugati in paine, vin, pe§te, carne, aur,
argint, m'Atase, dar oamenii acelei /ari sunt foarte nevolnici §i ne-
pricepuli de loe in razboiu §i de aceea platesc tribut Turcilor §i Ta-
tarilor. Dar, fiindea n'au voit s'A plateasca tributul ninnilor Turci,
dupa trecere de §apte ani, intreaga lor tara a fost devastata, depopu-

Guri. In antichitate se socoteau sapte gurile ostia sau capita Du

nirii. Ptolemeu, intre altii, ne spune cä Dunirea are ca i Nilul sapte guri. Dupi
Herodot, Dunärea sau Istrul avea numai cinci guri. In general se numärau urini-
toarele tase, de la nord spre sud: Psilum, Boreum, Pseudostomon, Calum, No.
racun si Sacrum (Hieron sau Penca). Vezi lnsula 5erpilor in Rornanica, p. 127.
Zisa ;ara. Dupi Descriptio Europae Orientalis, urmeazil &fi impärätia
Grecilor se intindea si la nordul Dunärii sau ti, cel putin, suzeranitatea ei era
si la nordul acestui fluviu: transiens per dictam terrara.
Marea cea Mare. In evul mediu Marea Neagrä purta mai multe numiri,
irme cari Pontus Euxinus, ca i in antichitate, Mare Maurum, Mare Nigrum,
Mare Maius.
4 Beatas Lucas. Anonymus, fiind preot predicator, era natural sä insiste
asupra localitätilor importante din punctul de vedere al bisericii.
Bithinia. G6rka observa' cA, numai printr'o croare, Anonymus ne aratä
cä Sfintul Luca ea näscut in Bithinia. El ea niscut in Antiochia si numai a fost
inmormiintat in Bithinia.
Trogia, adecii Troja.
Libdia, adecii Lidia lui Croesus.
Pacolus, adeci râul Pactolus.

www.dacoromanica.ro
 40

hag §1 säräcitg de ei gi din pricina aceasta influents impiratului

din Constantinopol a fost mult segzutg; numitii locuitori sunt cree-
tini, dar schismatici perfizi1).

III

A doua parte a Greciei se chiamg Tracia, numitg astfel dupg

fini lui Iaphet, fiul lui Noe, in urmä Grecia ori Tracia. In prima
parte a acestei Tracii, lingi marea mediterang, pe un oarecare
munte nu prea inalt, este arzati cea mai faimoaeg dintre
Constantinopolul, numitg astfel dupl. impgratul Constantin, chi
Li inceput se numea Bizanpiu; aceastg cetate numitul impgrat Con-
stantin a fgeut-o aproape egalg in mgrimea de boggtii gi de glorie
cu cetatea Roma. In ea sunt doug palate imperiale 2), fabricate din
marmorä de porfir 2), de o minunatä frumusete i, fiindcá fiii im-
pgratilor cari se ng§teau in aceste palate se numeau porfirogeniti,
erau numiti astfel, fie du.pg palate, pentrucg erau construite din por-
fir, fie pentruci atunci cand se ng§teau erau pu§i, chiar la na§terea
lor, deasupra unoi pietre de porfir. In urnIg, s'a luat obiceiul ca
toçi fiii impiratilor sg se numeascg porfirogeniti. Totur§i trebue sg
se observe cg impgratul care stgpgne§te acum nu se chiamg porfiro-
genitul, ci Andronieus, pentru cá atunci cand s'a ngscut, tatgl
Michail Paleagius ,ineg nu ocupase donmia constantinopolitang 4).
Si: de aceea, nu se nume§te ea fiu de impärat. In acea cetate este gi
bisericg de o frumusetä minunati, consaerata in cinstea dintei
Sofii 5). Cetatea amintitg gi regiunea dimprejur, care propriu zis
se nume§te Tracia, dinspre rgsgrit este inoonjuratg de Propontida,
egci propontidg se nume§te arcuirea aeelei mgri, pe uncle se trece
in Asia Mieg, la Turci §i Mari §i la ceilali barbari, wind o lar-
gime numai de gapte etadii; in vechime insg ea se numea

Pellizi. Un &film* catolic, insircinat cu misiunea de a face proseli-

tism, nu putea numi pe crettinii ortodocti de cát perfizi.
Palate imperiale. In serolul XXIV se giseau la Constantinopol doug
palate imperiale, unul numit Marele Palat ti al doilea Blacherna. In eel de al
doilea pare a fi fost o colonie de Vlachi. Cf. Pauly Wissosva, Realencycl. ad.
vorem.
De porfir, De aceea se numea casa de porfir.
Domnia Constantinopolitand. Constantinopolul a fost ocupat de Greci
la 25 Iulie 1261 ti la 17 August, acelati an, Michael Palaeologul ti-a facia in-
trare,a triumfali in ora'.
5) Biserica Sfintei Sofii, astzi moschee turceascil.

www.dacoromanica.ro
 41

pontus. Dinspre miazizi este incunjuraa de Marea Mediterani, unde

are gi un port foarte vestit i loarte mere; In apropierea acestui
mare port, din bunilvointa inapgratului, Ianuensii stäpfinesc dota'
eetati, dintre cari una se chiami Trapezunt gi a doua Sinope 2),
cel ce se gäsegte In fruntea lor se chiamä camino, adeci marcio 3).
Lkin spre apus este inconjuratii de Macedonia care a fost patria
lui Mexandru, in care se afli acea faimoasä cetate Philippi, la care
apostolul igi serie epistola sa cgträ Philippeni. Dar aou.m este aproa-
pe distrusä; totugi se vede bici gi astäzi staulul de marmorà al ca-
lului lui Alexandru numit bucefal. Din spre .miaz5 noapte se mar-
ginegte Cu Dunirea care se varsä pe gapte guri, &Ti cum s'a spus,
dintre cari fiecare are in litime ca la trei leghii 4).
IV
In afarä de aceasti provincie care, propriu zis, se numegte
Tracia, aceastä parte a Greciei euprinde gi alte provincii. i anume
Macedonia, numitä astfel dupi regele Macedo. In aoeasta se
aflä muntele Olimp, ce se inaltà pida' inteatlita, in cit in virful lui
nioi norii nu se mai simt; ea are din abundentä vine de aur gi de
argint, dar in care se gäsegte gi o cimpie foarte frumoasä, ou totul
avänd o lungime, de o cale de trei zile gi tot de atitea in I&
time; este udati de douil räuri navigabile. Din spre risirit se mär-
ginegte cu Constantinopolul sau Tracia, din spre räsirit cu Achaia,
din spre apus cu Thesalonicul, din spre miazi noapte este incon-
juratä de Rutheni. A doua, Thesalia, numitä astfel dupi regelo
Thesalus. lar aceastä regitme este foarte lata gi bogati; gi pân gi
in ziva de astizi ea igi pistreazi nuinele de regat, atol se chiami
regatul Thesalonicului 5). In ea se gäsegte acea faimoasä cetate, oare

Trapezus, azi Trebizunda este o eetate pe litoralul aziatic al Mirii

Negre, cfitäva vreme capitalä a imperiului grecesc.
Sinope, cetate in aceeasi regiune. Informatiunile ce are despre aceste
dota cetäti, Anonymus le-a primit de la altcineva, nu si le-a cistigat direct.
De aceea, se s't vede o mare lipsi de precisiune.
Camino, marcio. Ducange, sub voce: Marchio, Marchisus, Marchensis
etc. Marcae ve! Marchae seu Provinciae limitaneae praefectus, comes Marcae
praepositus.
Legiai, Leuca, leuga, lega, legua, o misuri gallicä pentru lungime. O
leahe era de 1500 pasi.
5 Regatul 'f hesatonicului. Dupi cucerirea Constantinopolului de Cruciati,
Bonifaciu de Montferrat a intemeiat in Septenivrie 1204 regata! Thesalonicului,
4:are a diinuit pita la a. 1222. Gérka op. cit, p. 11.

www.dacoromanica.ro
 42

se nume§te Thesalonic, dupi care se chiami toati regiunea, avind

port de mare foarte infix's. In ea se gisegte §i m.untele Parnasus,
odinioarg inchinat lui Apollo. Acum insi se chiami Sfeptagoria,
ceeace insemneazi Muntele Sant, fiindei aci se gisegte o multiple
de monachi greci, anahoreti, cgrora li se spune cglugiri 1); aceasta
a fost patria faimosului °stag Achille. In ea au fost la inceput
caii gi s'au fabrie.at dinari de aur; este udati de patru fluvii
mari. 0 mare parte din aceastg provincie sau regat o stipinegte
regele Rasiei eau Serbiei §i aceasta sub titlul de dotg, fiindcg el a
luat in cisitorie 2) pe fiica impgratului care domnegte acum.
este inconjurati aceastä provincie, din partes de risgrit, de Macedo-
nia, din partea de miazi zi de Achaia, din spre apt's de Rusia sau
Serbia, din spre miazg noapte de Bulgaria. Este de notat aci ci
intre Macedonia, Achaia gi Thesalonicul se ggsegte un oarecare Po.
por, foarte mare §i rispindit, care se numegte Blazi 3), cari §i altg
datä au fost pistori ai Rom.anilor gi din cauza terenului roditor gi
plin de verdeatg trgiau odinioarg in Ungaria, unde se aflau pggunile
Romanilor 4). Dar, in urmi, rind izgoniti de aci de Unguri, au fugit
In acele pgrti 5) ; ei au in abundenti multi brinzg excelentg, lapte
gi carne mai presus de alte natii. Tara acestor Blachi, care este mare
gi bogatä, a ocupat-o aproape in intregime armata prixolui Carol
care e stabiliti in pärtile Greoiei gi, de aceea, s'a indreptat 9pre
regatul Thesalonicului §i acuna, pe apg §i pe uscat, cucere§te cetatea
numitg Thesalonic, impreuni Cu reginnea dimprejur. A treia, Achaia,
astfel numiti dupi regele Acheu; aceasti provincie,' in afarg de par-
tea ce este alipiti Macedoniei, este inoonjurati de toate pirtile de
mare §i de aceea este aproape o insulg. Capitala aceste provincii este
Corintul, care din pricina frumusetii gi a celebrititii ce a avut odi-
nioarg, se chiami perla Greciei; citri aceasta igi adreseazg apostolul
epistola sa, citrg Corinteni. In ea aunt gi alte cetiti foarte vesfite,

I. COugari. Monachi, praesertim senio et aetate venerandi, la Ducange,

sub voce.
Clisiltorie. Tara cuceritä dela Uros II Milutin i-a fost cedatä tot lui in
1299 de Andronic al H, ca dotä fiicei sale Simonis, pe care a luat-o in cisitorie
Uros, desi ea era numai un copil de 6 sau 8 ani. Const. Jirecek, Geschichte der
Serben II, p. 240 cf. Gérka, op. cit., p. 12.
Blazi. Despre Illachia, Vlachia, Walachia vezi i I. Arginteanu, Istoria
Romimilor Macedoneni 1904 si G. Murnu, istoria Romiinilor din Pind, 1913.
Päsunile Romanilor. Vezi lntroducerea p. 7.
Fugierunt. Vezi Hasdeu, Strat i Substrat, Genealogia popoarele bake-
nice in An. Ac. Rom. 1892.

www.dacoromanica.ro
 43

bunioari Patras, unde a fost crucificat sí ântul Andrei §i unde cor-

pul acetuia zace ingropat, Clarentia1), Andravilla 2) §i multe altele.
Popular provincia aceasta se cheami Morea, latine§te înaä Prin.cipa-
tul Achaiei. 0 parte din acest principat a ocupat-o prinçul 3), tint
regelui Syciliei; dar, §i celelalte pirvi le tin ocapate Galli §i Latinii-
Aceasti provincie este udati de un singur mare fluviu navigabil
care se chiaml Crimantos; acesta duce in volatile sale o piatel nu-
miti albesseu care °data aprinsa nu se mai stinge nici cind. Se
nasc In aceasta /ark' §i mierle foarte albe. A patra, Elada, astfel
numitä dupl. regele Eladius. Dar acum se chiami ducatul athenian,
&lei in ea se afli cetktile Athena, Theba, Peloponesul §i Achademia,
odinioari comuna filosofilor 4). Aceastà provincie insi este situatii
intre Macedonia §i Achaia, spre Constantinopol, §i este guvernati
In intregime de Galli §i dé Latini. A cincea, Lacedemonia; in ea se
afla Nigropontus care este cârtnuit §i locuit in intregime §i de Gail
§i Lombarzi. Aceasfá provincie este inici in extindere, cu toate a-
cestea, este plin5 de farmec §i in forma de insuli. A §asea, Epirul,
numitä astf el dupl. Pirus, fiul lui Achille; ea se chiama acum tara
Despotului 5). Ea este o provincie mare §i latá, avind in sine cetatile
Neupotasensa 6), Gridensi 7), Belgradensi 8) §i. SivaricensI 9)
multe alte cetkti §i castre. 0 parte din aceasta provincie o stapine§te
principele Achaiei, flu' regelui din Sicilia, in numele sotiei sale,
care este fiica Despotului 1°), cu toate cà fratele uterin al sotiei
aceluia§i principe care acum, din nou, a luat in cleltorie pe filca
impriratului din Constantinopol, a pomit lupta vitejeascl impotrivo
lui §i are succese fall' de el, dupi cum se apune. A §aptea Cretha,

Clarentia. Clarencia, Charenza, Glarentsa in Mores.

Andravilla. Andraville, Andravida, Andravis, aproape de Clarencia.
Princeps, Filipp de Tarent, fiul 1u Carol II, regele Siciliei. Cf. Górka-
op. cit., 15.
Villa philosophorum. Cetatea filosofilor, in care se gilsea Academia lui
Plato, este Athena.
Tara Des potului. Dupä cucerirea Constantinopolului de care Cruciati,
Michail Angel Comnenul a intemeiat despotatul, adecil domnia Epirului.
Neupotasensti, Naupactos.
Gridensti, Agrinium, Agrinion.
Belgradensii, Bellegrada, Belgradum, Berat.
Sivaricensd, Serquices, Serviana, aproape de Janina.
Fiica Despotului. Despre disiitoria lui Filipp de Tarent, fiul lui Carol
I/ regeie Siciliei, en Thamar, fiica lni Nicephor Ange, despotul Epirului §i a
Annei Cantaeuzena, din a. 1294 vezi Buchon, Recherches historiques, la Górka,
op. cit. p. 16.

www.dacoromanica.ro
 44

numitg astfel dupg regele Cretha; ea se numea odinioari Cento-

polis, fiindcg era impodobiti cu o suti de cetiti vestite, deti acuna
aunt distruse §i, acelea cari mai sunt, nu se mai ggsesc in acea floare
in care au fost. Aceastil provincie este o !instill §i e in stApfinirea ti
dirmuirea Venetienilor. Aceasti insuli, ea oca dintii, s'a fgcut cele-
brg prin vfisle i sigeti, ea osa dintiii a invitat sä se acre legile,
ea osa dintiii a descoperit escadroanele de callireti §i, ea cea dintili
a favorizat studiul muzicei; ea nici nu produce, nici nu crette cerbi,
lupi, vulpi, terpi, bufnite §i alte fiare vgamitoare ti dacg se aduc
acolo de undeva, mor indatg, dupg cum ne raporteazi oamenii cu
experienti.

Pe lingg aceasti insu1 sunt §i alte insule cari se intind ping

aproape de Cypru §i de marea cea mare, ping la marea Adriatie,g,
cari sunt §i trebuie sg fie ale impgratului Grecilor. Si aceste insule
se numesc Cyclade, fiindat ele inconjoari §i sunt situate chiar
imprejurul Greciei ti cele mai insenmate sunt 12: Prima este Rodos,
In care a fora Colosul de bronz, a cirui ingltime era de 70 coi. Din
aceast5 insuli ti din cetatea Rodia a fost Ptolemeu care a seria as-
tiologia sa I). Aceastg insulg, impreung cu cetatea sa Rodia, au
ocupat-o nu de mult Hospitalierii en o mare pagubg de materiale
ti de persoane; tot din aceastg insuli a fost §i Mino dimus, cel mai
de seamg polar al Iasi Aristotel. A doua este Debe; Deis in gre-
ce§te insemneazg manifestare, fiindcg ea cea dintai apare intre in-
stile. Se nume§te i Orthogia, din cauza multimii de prepelite, cari
sunt aci ti pe cari Grecii le numesc orthogie 2). A treia se chiming
Cenodes 3) ; in aceasta s'au strins naivete Grecilor impotriva Tro-
iei. lar a patra e Michilene4), prin care e drumul pe apg din Syria

d4strologia sa. Despre celebritatea lui Ptolemeu, vezi Migne, Patrologia

latini LXXXV, p. 170, aprecierea S. Isidor Hispal. Etym. IH 16: In utraque
lingua (graeca et latina) diversorum quidem sunt de astronomia scripta volu-
mina, inter quos tamen Ptolemaeus apud Graecos habetur praecipuus, hic etiam,
et canones instituit, quibus cursus astrorum inveniantur.
Dejos, insula Delos. cf. lsid Hispal. Etymol. XIV cap. VI in Migne
Patrol. latina, LXXXII P. 511.
Cenodes, probabil Tenedos, faimoasa insulä, in care se retriseseril Grecii.
Michilene, Mitilene. Insista Lesbos a primit, dupä epoca clasici, nu-
mele capitalei sale, Mitilene.

www.dacoromanica.ro
 45

Cypru spre Italia, despre care apostolul, in faptele apostolilorr

tapropierea am avut-o grea din cauza bitalassului, adeca' a tiirmului
ce se intindea in mare». A cincia Ytharia 1), aceasta nu are nici un
port. A gasea Melos care e foarte rotundi 2) A gaptea Parion, nu-
miti astfel, fiindci produce cea mai albil mannorä i piaträ de Sar-
des. A opta Zyon. A noua Sampnia s )din care s'a näscut Sibilla
Sam.ia i Pitagora Sammius, duprt care s'a dat numele unei filosofici.
A zecea Abydos care este lingi Propontida gi Hellespont In acea-
sta se apune ei Xerxes a flout un pod de coribii i crt a trecut de
ad i in Grecia. A XI Choos 4), din care se zice cá s'ar fi niscut m.edi-
cul Ypocras. Se apune inert' ci a fost vestità in miestria faceTii
pentru podoaba femeilor. A. XII Chephalonia, aceasta este hingi.
Achaia i tara Despotului; ea apartine tot* principatului Achaiei.

VI
La dreptul vorbind, existi gi a opta provincie a acestei Grecii,
Dalmacia, astfel nufnitä dupä Delmi, cea mai mare cetate din aceeagi
regiune, cu toate ci chiar cefalea aeeasta, in mini, a fost numitil
Salona eare acum este distrusä. Iar aceastä provincie avea anexate
nigte provincii, artu.me Rasia gi Servia gi Croacia gi se intlindea prini
la Ystria, aproape de Venetia, cale de trei zile. In adeviir, aceastä
provincie, impreami cu regatele unite, in timpul impiratilor celor
buni din Constantinopol, era prima provincie a Greciei, dar slä-
bind impärätia gi ne mai grtsindu-se in vigoarea de mai inainte,
o parte a acestei provincii an ocupat-o Venetii, o parte Ungurii.
Regiunile Insá dimpreiur le-au ocupat de mart inainte Sclavii
Lngurii, iar acum nu pare cä apartine zisei impiritii din Con.
stautinopol.
VII
aci a fost gi este ping acum, dintre toate pärtile iumiti, nu-
mita impàráie congtantinopolitang cea mai strilucitii; in afarg de

1. Ytharia. Icaria, una dintre Ciclade, unde se spune cá a cäzut legen-

darul Icarus.
7. Rotunda: Melos onmium insularism romndissima. Isid. Hisp. Etym..
XIV, 6, 28.
Sampnia, Samos, patria luí Pythagoras, vestiti pentru ceramica sa-

Choos, Choos, patria lui Hippocrates, vestiti pentru industria hinei.

Isid. Hisp., ibic/ens.

www.dacoromanica.ro
 46

cetitile din Asia minorä pe cari le-am aratat mai sus, care este pri-
ma parte a Greciei, sau a imparitiei constantinopolitane, in provin-
ciile din partea a doua, adeci a Traciei §i a insulelor amintite, ex-
ceptand castrele, fortaretele, ora§ele §i satele, se socoteec de coi cu-
noseitori alte cinci elite de cetati §i, mai de graba, poate mai multe
decal mai putine. Dar noi deocaradati nu credem aceasta, dei am
putea credc eä, in vechime, au fast in adevir atatea, fiind.ca se yid
acolo multe ruine de cetati. Zisa impiratie este in realitate, in ce
prive§te partea a doua a sa, adecil Tracia, foarte bogata, avan.d in
abondenta mult au.r, argint, matase, pane, vin, carne §i toate cele
pentru principii din Grecia e nobili §i toti cei
din familia imparatului merg imbrileati in stofe de matase §i aurite
sau in blinuri stacojli din pici scumpe2). De obicein ei poarta
haine lungi, desticute insa mndáràt, ca §i inainte, cu mineci largi,
ca dalmatica 2), cad dalmatica este un fel de imbraelminte grecea-
sea numita astfel dupa Dalmatia.Ea, dintr'un punct de vedere este
a opta, dupa alpi insa prima provincie a Greciei,fiindea in ae,ea par-
tc, a Greciei se foloseau mai ales atari haine. Izare celelalte maretii,
susnumitul imparat constantinopolitan are §i urmatoarele: ca el
niciodatil nu merge cilare, fasa ca doua sau trei anii de soldati al nu
mearga inaintea lui §i al nu-i urmeze,, ca pedestragi §i eilareti. Rare
ori el mananci in camera, ci totdeauna intr'o curte comuna, foarte
mare, inteun loc ridicat. Lisa nianeni altul nu mananca, and ma-
nancil el, §i nici nu sunt puse alte mese, in afaii de a sa. Cu toate
aoeetea, principii lui §i soliri cari sunt trimiti la el, sunt tinuti
fie de fata la pränzul alu §i oil atea in picioare, de cite ori
In fata lui chiar, gi fiecaruia dintre ei, chiar dacá ar fi tres
le face daruri im.paratul 8) §i din felul de bucate noui un anu-
me servitor al fieeir. uia prime§te darul I 11 duce la locuinta stapa-
nului sail. Pe langa darul acesta pe care 11 capita In toate zilele,
piime§te dela imparat merinde §1 proviziuni multe §i mari. lar acela
care vine cu cinci cal prime§te provizie pentru 25 cal §i pentru 35
oameni gi, de aceea, se intampla adeseori ea soli saraci amana cat

Scarlet° forrato, scarletum sau scarlatum=coccus sau coccinus, numit

pannus coccinus, fr. escarlate; forratus, fr. fourré.
Dalmatica, Ducange, sub voce: vestis sic dicta quod in Dalmatia pri-
mum sit reperta, ut habet Isidorus, Orig. XIX 22. Dalmatica era o hainii färä
mineci eau cu miineci largi intrebuintatä, ca ornament, de prelati.
Ii cleiruege impfiratril : exeniat imperator. Exenium, exennium, idem
.quod xenium, donum, tributum sub nomine deni, la Ducange, sub voce.

www.dacoromanica.ro
 47

pot timpul ca sil se imbogiteasci. Toti citi vin la numitul impirat

ca si-1 viziteze §i ori decite ori vin, sunt diruiti de acesta cu mari
daruri in bani §i m'Alisad §i aceasta se observa' mai ales fati de soli.

VIII

de oriciti miretie ar fi acest impirat el este totu§ tare ne-

volnic ca putere, pentruei Grecii in general sunt ni§te afemeiati §i
nu-s de loe priceputi in arme; sunt inei §ireti §i vicleni §i, de aceea,
daci se intimpli ca uneori sà invingi, victoria aceasta a lor o do-
bindesc prin vr'o ticilo§ie §1 vicienie. Tovi sunt scismatici perfizi §i
din schisma lor pornesc toate schismele intre celelalte natiuni scis-
matice, anume in Rasia, Serbia, Bulgaria, Ruthenia, Georgia §i toate
natiunile orientale cari invoaci numele lui Christ, exceptind pe
Cyprioti §i Armeni, intre cari de aseMenea sunt multi schismatici.
Cid patriarchul din Constantinopol este, in ce prive§te clerul, in
fruntea tuturor miselor regate in cele spirituale, dupi cum intre
catolioi este papa, dei nu are mita autoritate. Dar, fiindci mai sus
numitul impirat al Grecilor este un om mueratic §i de nici o ener-
gie §i firi pricepere in arme §i de asemenea, fiindci este foarte
slibit de Turci, de aceea timpul present ar fi 'limera ca impiritia
insi§i si fie cacera:1 de domnul Carol, ceeace nici cand alti dati
poate nu se va mai intimpla; deacea Grecii §i top aanintitii schis-
matici se tem grozav de trecerea pe ad a domnului Carol, ¡linda
daci cu ajutorul lui Dumnezeu ar trece, in felul in care lui ii se
cade §i ii place dupi credinta tuturora 1), in mai putin de un an ar
ocupa zisa impiritie §i amintitele natiuni schismatice.

IX. [ALBANIA]

Urmeazi si vorbim despre Albania care este in imediati le-

gituri cu Grecia din partea de miazizi §i este situati intre Raga
§i tara Despotului 2). Aceasti Albanie este o regiune destul de intin-
si §i mare, avind oameni foarte rizboinici, clei sunt foarte buni
arcag,i §i lincieri. Toaffi aceasti regiune este udati de patru fluvii

Credinta tuturora: Carol de Valois avea reputatiunea de cel mai mare

general din timpul silu. Cf. Georka, op. cit. p. 25.
Tara Despotului. Despotatul Epirului.

www.dacoromanica.ro
 48

mari, anu.me Ersenta 7), Mathia 2) Scumpino 3), Epasa '). Tara este
producitoare de carne, brinzi si lapte; in pine si vin nu e prea
bogati, totusi au putin, mai ales nobilii. Nu au cetiiti, castre, orase,
fortireti i sate, ci locuesc in corturi si se mirk' necontenit din loc
In loe cu turmele si familiile lor 5). Au totusi o singuri cetate care
se numeste Duraciurn 8) si este in stiplinirea Latinilor; din ea hi
proeur5 haine si celelalte lucruri necesare. O parte din ac.est regat,
impreuni cu cetatea Duraceni amintiti, o stäpin.este acum princi-
pele din Tarent 7), fiul regelui Siciliei si aceasta din liberi vointá
a proprietarilor de la 'lark' c,ari, din cauza siubirii naturale ce o au
latä de Gallia, de bunivointa loc gi in mod liber, l-au primit ea dom.
nitor 8). Din Apulia si din cetatea Brundisium, intr'o singuri noap-
te se poate trece la Duracium si din Duraciu.m se poate trece priu
Albania in Grecia si in Constantinopol foarte usor si bine, firi gren-
tatea drumurilor si primejdia apelor. Acest drum Il ficeau in ve-
chime si împàratii Romanilor, ca Julus Caesar, Octavianus Augus-
tus si ceilalti imprurati, cici este tare urit de a transporta o armatá
prea numeroasi, inteun tirnp atit de indelungat pe api si pe o atit
de lungi cale. Amintitul regat al Albaniei, acu.m nu are niel un
rege, lar teritoriul este impirtit intre principii %kill cari o gu,ver-
neazi si nu aunt dependenti de nimenea. Se numeste insi aceasta
provincie Albania, fiindci oamenii din aceastá regiune se nasc cu
pirul alb. Câinii sunt aci de o mirime enormä si de aka
ci au ripus chiar si lei; de aceea i Plinius ne slime cà Albanii
au trimis lui Alexandra cel Mare un ciine care a biruit In stadion
un leu, un elef ant si un taur. Ei au ochii albastri si pupila azurie
asa cA yid mai bine nnaptea decit ziva si de aceea aunt hoti mari
si bâjbâie noaptea ca gi ziva 8). Totusi se constati ci sunt doui
T. Ersenta, Arsen, fluviu in Albania ?
Mathia, Mate, Mati, azi Matja sau Mat.
Scumpino, Skumbi sau Tjenia.
Epasa, Apsos, azi poate Semeni.
Familiile for. Este de sigur vorba nu atilt despre nomadismul popula
cilt despre transhumanta lor.
Duracium, Durazzo.
Principele din Tarent, adeci Philipp de Tarent.
Ca domnitor. Despre aceastä primire voluntarä, vezi Gérka, op. cit.,
p. 26.
Noaptea ca i ziva. Aci, Anonymus face o confusiune intre Albanii din
Europa bi Albanii din Asia, despre cari Isidorus Hispalensis, Etym. IX, 2, Migne
Patr. lat. p. 334 ne spune: Horum (Albanorum) glauca °culls, id est pieta blest
pupilla, adeo ut nocte plus quam die cernant.
www.dacoromanica.ro
 49

Albanii, una in Asia, care este langa India gi despre ea nu vorbim

aci, a doua in Europa care depinde, de drept, de imperiul constan-
tinopolitan gi despre aceasta vorbim acu.m. Ea cuprinde in sine doua
provincii gi anu.me Clisara 1) gi Tumurist 2). Pe langi aceste (Iona
provincii mai are langa sine gi alte provincii, anume Cumania 8),
Stophanatum 4), Polaturn 3), Debre 6), cari provincii in adevir gunt
tributare aceloragi Albanezi gi oarsman sclave, fiindca se ocupa ca
agricultura gi cultiva viile acelora gi le servesc cele necesare pentru
casele lor. Oamenii acestor provincii nu se migca din loe in loe, ca
mai rus nuanitii Albanezi, ci au agezari stabile gi orage gi nu aunt
nici curati catolici, nici curati scismatici. Daca totugi ar fi cine si
le predice cuvantul lui Dumnezeu, s'ar face catolici curati, flindca
din fire ei iubeec pe Latini, dupa cum s'a 9pus. Acegti Albani au o
limba deosebita de Latini, Greci gi Slavi, aga ea nu se inteleg d- loc
cu alte natiuni. Acestea gpuse despre Albania, sa fie indeajuns.

X. [DESPRE REGATUL RASIEIJ.

Dupi ce am aruncat o privire fugarä' asupra imperiului de

Conatantinopol gi asupra Albaniei, sà tratam acum despre regatul
Rasiei 7) care se marginegte cu acelagi imperiu gi cu Albania, cu itn-
periul dinspre apus, cu Albania insa din spre miazazi. Cad acest
regat, anume al Rasiei are doua parti; prima, care este principali,
se numegte Rasia, numita astfel dupa numele unui fluviu care o
uda gi care se chiama Rasia. Aceasta parte cuprinde trei provincii,
anume Kelmia 8), Diocla 9), de mide s'a nascut i imparatul Dio-
cletian, gi regiunea maritimi. Se numegte inga aceasta provincie re-
giune maritima, fiindca sunt cetali gi castre sau immediat deasupra

Clisara, azi Clisura.

Tumurist, Toinor, de aci i numele muntilor Tomoritza.
Cuenania, Cunumovo, cetate ce igi are numele de la Cumani cari au mai
hint i alte nume in toponimia Peninsulei Baleanice. Cf. C. Jiricek, Geschichte
der Bulgaren, p. 380.
Stophanatum. Stephanaphana (Stcphani fanum) 15ngi via Egnatia cf.
G(Irka, op. cit. p. 28.
Polatum, Polatum, localitate din Albania nordicii, 15110 Drin.
Debre, De. re, Diwra, Dibra.
Rasia, sau Rascia este partea meridionalii a vechei Serbii. Numele pro
vine de la castrul numit Ras gi fluviul Rana.
Kelinia. este o regiune din fosta Hertegovini.
Diocla, Dioclea, este o regiune din fostul Muntenegru.
iivoarek Istories Porramlor, VoL 1 4

www.dacoromanica.ro
 50

màrii sau sunt situate destul de aproape; regiunea este placuta

bogata. In ea este metropola, cetatea Antibarenza care se zice Anti-
barum1), fiindca este situat in contra Barului, uncle zace ingropat
corpul fericitului Nicolae gi din acest Bari inteo ¡Angara noapte pe
mare se poate trece la Antibarum. Antibarum insa e departe de tar-
mul marii la m,ai patin de o leghe. In aceasti regiune maritimil
cuitoril sunt catolici curati, ca gi Latinii. Ceilalti insa din acest re-
gat, precum i regele, sunt schismatici perfizi gi de aceea persecuta
foarte mult pe numiti catolici gi mai ales distrug bisericile Latini-
lor, le risipesc, ataca prelatii gi Ii duc in robie §11e fac mereu per-
chizili gi de aceea aceste biserici stint sliraice; pe linga aceasta,
fiindci aunt schismatici, stint gi heretici foarte raj.; de acegti here-
tici stint molestati cei eari fug in acele parti dinaintea inchizitorilor
gi de aceea, sunt mai rai f at.a de cregtini gi de catolici. Aceasta pro-
vincie e udata de un singur fluviu mare gi navigabil, care se nu-
megte Drinus. Are in interior gi un lac, in latime 40 de leghii gi
de acea zisa regiune are foarte m.ult pegte, fie din mare, fie din flu-
viu, fie din lac. Toate aceste provincii, impreuni cu Rasia, care
este cea de capetenie, sunt in imediati apropiere de impiratia de
Constantinopol.

XI
Partea a doua a acestui regat se chiama Servia, numiti astfel,
&wa conditia poporului, fiindca Loti smit de conditie de solav.
Ea cuprinde in sine trei provincii gi anume Bosnia2), Macia 3) 0
Marcia 4). Aceasta parte a regatului este situati langi Ungaria, aga
cà nimic nu se giisegte intre ea gi Ungaria. In afari de regiunea
zisa maritimä, unde sunt gase cetati, in intreg regatul sus &mintit
nu se gasegte nici o cetate; cu toate acestea, sunt in el multe castre,
fortarete gi sate mari, de cite trei sute gi patru elute de case de lemn
gi de sciinduri, zidite fari vre-o legitura. Acest regat are in abun-
denta argint, plumb gi fier: iar regele Rasiei are actualmente in
regatul situ gi lângà regiunea maritiana, gapte mine de argint; de alt-
fel zigul regat este bogat in paine, carne i lapte, dar duce lipsa de
vin gi de pegte; de obiceiu aci nu se bea vin, ci bere gi lapte. Totugi,

Antibarum, Andvari.
Bosnia, Lat. Bosona, Bossina, azi Bosna gi Bosnia din Serbia.
Macia, Macva, Machow, Matscho, regiunea dintre Saya si Drin.
Marcia, Craina.

www.dacoromanica.ro
 51

regele §i baronii beau vin din belgug, adus din regiunea maritimi.
Oamenii din acest regat aunt Inaiçi i de staturri frunmasi, atilt Mr-
batii era gi femeile; brtrbatii insrt nu aunt de loe viteji, cici unul
singur, om voinic in manuirea armelor, ar pune pe goani 50 din ei.
Caii din acele pàrçi, afari de foarte putine exceptii, sunt mici ca
martoagele1), tcrtugi su.nt tari, gi iuti la fugri. Tara este udatrt de
douri (luvii mari ,anume de Narenta 2) gi Bistrita3). Primiintul
numitului regat pe alocurea este foarte muntos, dar in general pie-
tros gi avind coline mioi.

XII

In acest regat a fost totdeauna un singur rege, acum insi aunt

doui regi, unul domnind in Rasia, gi acesta este mai mare gi se chia-
mil Urog 4) CC cu acest nume se. chiarali toti regii Rasiei al
doilea se chiami Stefan5) gi acesta domnegte in Serbia care este
din partea din spre Ungaria. Cci ambii regi sunt frati din aceeagi
mEuni, dar primogenitul este regele Serbiei Stefan. Acesta dup/
moartoa tatillui säu a domnit peste ambele pirti ale regatului gi
peste tot regatul, doui ani. Intr'o imprejurare mail, crthirind pe un
cal, a crtzut i §i-a rupt rriu de tot un picior. Vizfindu-se pus in pri-
mej die de moarte gi fiindc5 atunci era fgri mogtenitori, a rásat dom-
nia fratelui situ mai mic care, pe atunci, se mnnea Mecolinus 5),
acuma "mart Ii zice Urog. Unii totugi sustin Cil i-a dilruit regatul
pur i simplu gi a renuntat la domnia din mainile sale; altii
spun, gi aceasta insugi regele Stefan o mArturisegte, el nu i 1-a däruit
simplu, nici n'a renuntat la el, ci sub conditia ci, dacil ar träi, el i
se restituie acest regat; dacii mail ar muri, atunci sá pistreze el re-
gatul. Dar fratele mai tânrir, intrind in posesia regatului, nu 1-a mai
restituit fratelui ailu, d.egi acesta inskatogit, el. 1-a retinut deja
timp de 26 de ani, gi chiar gi acum 11 de-tine, din care cauzi s'a nits-

Ca intirtoagele. Roncinus sau runcinus, equus minor, gregarius fr. ron.

.cin, la Ducange, sub voce.
Narentus, Narenta, fluviu in Bosnia.
Bistrita. Numele insenmeazil fluviu repede; probabil e vorba de Drina
san Morava.
Vrosius, Stefan Uro II Milutin (1282-1321).
Steplaanus. Stefan Dragutin domnegte (1276-1282 gi in partea de nord
ptuul in 1316) cf. Górka, opt. cit., p. 33.
Mecolinus, adecii Milutin.

www.dacoromanica.ro
 52

cut rizboiu i vri§malkie pina in ziva de astazi intre acegti frati.

Numitul rege Stefan este un orn drept i prin tinuta ea socotit de
un mere dan; iubind pe catolici día are de sope
pe fiica regelui Ungariei, 8ora reginei din Sicilia 1). Cu aceasta are
odrasle dragalage de ambele sexe, gi n'a avut niciodata vr'o altá

Insi regele Urog care ocupa partea mai mare din regat, i dom-
negte din spre Grecia, este un om viole= i minemos. El nu pis-
treazi nici un juramint sau legimant, ori cit ar fi jurat pe evan-
gbelie, pe corpul lui Cristos §i pe moagtele sfintilor, aviad, In acelagi
timp, o multime de sota, intre cari tine acum pe fiica imparatului
din Ccmstantinopo/ 2) . Dela aceasta are o mare tara' in Grecia lingi
Thesalonic. El n'are nid un fin, afarti numai de un bastard dela
oarecare muiere de jos gi o singura fati pe °are a avut-o eu faca
regelui Ungariei, o Bona a reginei din Sicilia), care a fost declarata gi
imbricati calugariti, timp de treizeci i patru de ani i Inchisi intr'o
ministire. Fiica aceasta a lui a fost casitoritä cte dona' ori; de ase-
menea bastardul a avut dona sotii. Pe catolici Ii persecuti mult
are una pe ei, totugi din cauza fricii de domnul Carol se striduegte
si arate oarecare Betune de devotament Uta de biserica romana', pen-
tru ca biserica romani si impedice pe doimml Carol si nu-i declare
rizboiu gi, din aceeagi caliza, de atita vreme, cauti prietenia dom-
nului Carol. Dar, in realitate, totul este o fatarnicie gi nimic nn
va pistra din figiduelile date decit terorizat de teroare. Cici ae
teme de domnul Carol din doui motive, intaiul pemtru regiun.ea
maritimi, fiindci tosa armata zisului domn Carol trebuie ca si
treaci prin tara acea i atunet, daca ar voi, foarte ugor ar putea
si ocupe intreaga tari, huna gi bogati, gi minele lui de argint i pe
locuitorii din acea tara, fiindca sunt catolici gi se recunosc de Latini
gi ar voi-o bucuros aceasta i, daci ar pierde acest tinnt ar pierde
cea mai buni parte din regatul siu. In al doilea rind, fiindci zisul

Sora reginei din Sicilia. Catharina, fiica regelni Ungariei Stefan id V,

soca reginei Siciliei, Maria.
Pilca tmparatului din Constantinopol. Simonis, fiica impliratului An-
dronic gi a Irinei de Montferrat.
Zorica Rica lui Urog al II din a treia cisitorie a sa en Elisabeta, fije&
ragelni Ungariei Stefan al V, sorra a Mariei, regina Sieiliei.

www.dacoromanica.ro
 53

regat al Rasiei este in imediata apropiere de Grecia Ili nu e de-

parte de Thesalonic. Vizind cä armata numitului domn Carol este
aproape de el, i oarecum deasupra tárii pe care o stipilne§te, ca
dotä dela impArat, i observänd cä el nu poate rezista aoeleeagi ar-
mate gi cä regatul sàu gi /ara sa este in pericol, cere pace gi unire,
degi, odatä, cAnd ar putea si o facä, sä facä tocmai contrarul.
acestea spuse despre regatul Rasiei, pentru prezent fie indea-
juns.

XIV. [DESPRE BULGARIA I RUTHENIA].

Trebuie sá vorbim acum de Bulgaria gi Ruthenia cari se mär-

ginesc cu Grecia din partea din spre miaziä uoapte. Bulgaria este,
ea singuri, un mare imperiu in sine. tapitala insä a zisului imperiu
este la Vidin1), o cetate mare. Impiralii acestui iunperiu top se nu.-
mesc Cysmani2). Tara este foarte latä gi Intinsá gi e plIcutä,
este udatä de zece fluvii navigabile. Ea e plink' de päduri gi dum-
brivi incântätoare, avAnd in abundenta piline, came, pegte, argint
gi aur gi un nego/ mare mai ales de cearä i mitase; aci aunt multe
mine de argint, i fluviile toate duc nisip amestecat cu aur, din cari,
din porunca impäratului, aural se spell' necontenit gi se stränge.
Prin mijlocul acestui impetiu trece fluviul Dunirea care aga de
mult cregte din cauza mul/imii apelor ce se varali in el, a pe alocu-
rea cuprinde in lä/ime un spatiu de 14 leghii. Inorogii, tigrii i cas-
torii se ggsesc in mare nu.mär in aceastä Tara', care nu e nici prea
päduroasä niel prea geasä, pe alocurea totugi sunt munli foarte
pämäntul este gesos. Odinioará acest imperiu apartinea imperiu-
lui de Constantinopol gi chiar i acum ar trebui aparlinä,
impäratul ar fi puternic. Nu de mult insä regele Andrei al Ungariei
gi-a supus sie-gi acest imperiu gi timp indelungat a gi fost subt Esti-
pâmirea regelui Ungariei. Clitinandu-se i1181 Ungaria, Tätarii au

Viziin. Dupi Tirnova, cea mai hnportanti cetate din Bulgaria era Vi-
dinul, Bononia Romanilor, Bodon numiti de Unguri. Vidinul are o fortireati
mare pi bine conservati, construiti cu ziduri masive din pietre i cirimizi ri-
mase din timpul Romanilor. Pe vremea aceasta, imperiul bulgar a inceput si
se destrame i si-si piardi unitatea sa i de§i impirat era Svetslav, in apus era
domn Michael, despota Bulgarie, dominus de Vigdino cf. Jiricek, Gesell. der
Bulgaren p. 288.
Cymumi. Tatil despotului Michael se numea Cysman.

www.dacoromanica.ro
 -- 54
ocupat aceastä impärgtie gi §i-au fleut-o tributari1). Acuma este
sclava Titarilor, &and tribut, cAd oamenii acelor ;Ad, de obioeiu,
nu Bunt ràzboinici, niel nu au deprtinderea armelor.

XV

Lângä aceasti im.piritie se gäsegte i o a dona /ark' foarte mare

care se numegte Ruthenia, care de asemenea este situati lângä Gre-
cia, de aceeagi parte de miazä noapte, ca gi Bulgaria, totugi este
deasupra Bulgariei. 5i aceastä pea' se aflä in asemenea conditiuná,
ca Bulgaria, gi este udati de aceleagi fluvii, decit eh* in locul impi-
ratului are un duce, cel mai voirtic dintre bärbati, care se numegte
Leo2). Pe fiica ace.stui Leo a luat-o de sotie acum regele Ungariei
Carol 3). Aceastä lark' a fost inainte vreme subt imperiu 4), in urmä
subt Ungaria, acu.ma insä este tributari Titarilor, ca gi Bulgaria.
Toate aceste natiuni sunt schismatice, perfide, avind aceeagi limbi.
5i e de notat ad ci Ruthenii, Bulgaril, Serbii, Selavii, Bohemii, Po-
lonii gi Prusenii vorbesc una gi aceeagi lim.bä, anume cea slavonä,
de mide rezultä eä limba slavä este mai mare gi mai rispinditä
de cit toate limbik lumii.

XVI

Din toate acestea se poate vedea eä Bulgaria gi Ruthenia gi

Rasia aunt situate intre Grecia gi Ungaria gi, de aceea, clack' domnul
Carol ar aves In stäpanire impärätia Grecilor, ficind o confedera-
tiune cu regele Ungariei, acelagi domn Carol, de o parte, gi regele
Ungariei, de cealaltä parte, ugor ar pune mäna gi ar subjuga toate

Tributurii. Invasia Tgtarilor din 1285 s'a fiicut deopotrivil i asupra

Ungariei i asupra Bulgariei. Trecand Balcanii, au pustiit Thracia si Macedonia.
Cu aceastä imprejurare, pgstorii valachi transhumanti ori nomadizanti, fiind b.&
nuiti cA ar putea ai se alipeasci de Tgtari, au fost colonizati in mare numAr, in
Asia. Transportarea lor insä, ficándu-se pe o iarng grozavg, foarte multi din ei au
cAzut jertfg. Cf. Jiricek, Gesch. der Bulgaren. p. 282.
Leo. Int.re anii 1270 si 1300 a fost duce al Galitiei Leo I, iar in anul
1308, a ajuns la conducerea tgrii nepotul acestuia, Leo al 11-lea, la Georka, op.
cit., p. 40.
Regele Ungariei Karulus. Asupra explicgrii acestui fapt, redat inexact
de Anonymus, vezi Górka, op. cit. p. XXXV.
Subt imperiu, fie al Poloniei fi e al Romano-germanilor din Argue.
www.dacoromanica.ro
 55

acele natiuni schismatiee §i barbare cari detin ca posesori firi drept

ni§te regate atit de bogate §i de incantitoare. i, admitind ci ace-
la§i donan Carol nu ar avea in stapinire zisul imperiu al Grecilor,
In intregimea sa, el insu§i, pe de o parte, §i numitul rege al Unga-
riui, pe de alta' parte, ar putea si ocupe imperiul amintit §i toate
natiunile amintite; cáci regele Carol, fratele sfintului Ludovic, tata
regelui Siciliei, fiindci rivnia dupii imperiul Constantinopolitan
prin urmare, ugor putea si ocupe, toate natiunile amintite s'a
lagat intr'o foarte puternici legituri cu regeie Ungarieil), pentru ci
a primit pe fiica aceluia pentru fiul siu §i pe fiica sa a dat-o fiului
aceluia, pentruca, din douii päri, zisului imperiu gi natiunilor amin-
tite, cari ugor ar putea fi ocupate, si li se declare rizboiu; gi
n'ar fi acu.m un prilej mai bun gi mai ugor d,e a aiunge §i de a sub-
juga zisa IrnpärAe i natiunile amintite, decit acesta, cu conditia
totugi ca si fie pace in amintitul regat al Ungariei 2).

XVII. [UNGARIA].

Dupi aceste provineii, trebuie sA tratim in cele urm'itoare des-

pre Ungaria care este raai aproape de apus. 5i este de inseinnat ci
regata Ungariei odinioari nu se cherna Ungaria, ci Messia 3) gi Pan-
nonia Messia se numea in adevir dupi produsul secerigului, cid
este bogati in mult secerig. Panonia se numea dup.& bogitia piinii.
aceasta este logic, cici din abundanta secerigului, urmeazi abun-
danta paintii. De aceea, §1 despre fericitul Martin, care a fost din
Ungaria, se vede in citirea dintai: cDeci Martin s'a niscut in oragul
Sabariei, din Pannonia». Pannonii *hui cari locuiau pe atunci in
Pannonia, toti erau pastori ai Romanilor §i aveau in frmitea lor zece

Regele Ungariei, Stefan al V (1270-1272).

Regat al Ungariei. Carol Robert ajunge necontegtat rege al Ungariei la
27 Nov. 1308. Textul acestui pasagin nu este destul de dar.
Messi,a, Etimologia acestui cuvint o intiilnim mai intii la S. Isid. Hispalen.
sis, Episc. Etymol. XIV in Migne, Patrol. lat. LXXXII p. 506: Messia a messium
proventu vocata, unde eam vetares Cereris horreum nunenpabant. i fi arati,
in acelasi timp, hotarele: Hace autem ab Oriente Ostiis Danubii iungitur; ab
Euro yero Thraciae, a Meridie Macedoniae, ab Occasu Histriae copulatur. Post
Moesiam Pannonia est, inde Noricns...
Pannonia, Ibiclem, p. 507: Pannonia ab .Mpibrus Poeninis est nuncupata,
quibus ab Italia sccernitur: regio viro fortis et solo lacta, duobns satis acribus
fluviis Drabo Saboque vallata. Coniungitur autem cum Norico et Raetia, habens
ab Oriente Moesiarn, ab Euro Istriam.

www.dacoromanica.ro
 56

regi putemici in intreaga Messia gi Pannonia 1). Slibind Ina impe-

riul Romanilor, au tega Ungurii din provincia Scithia gi (Lu ma-
rele regat care este dincolo de biltile Meotide i s'au luptat in
deschis care este intre Sicambria 2) gi Alba Regal.' 3) Cu numi;ii

I. In intreaga Moesia ai Pannonia. Despre existents acestor regate san

voivodate ori ducate, cum le numegte Notarial anonim, nu Liven' alte indicii
de citt cele ce ni le WI, ad, Geograful acestei descrieri a Earopei Orientale gi
cele ce le gisim In Cronica Anonimului secretar al regelui Bela.
Noul aispuns. Urmele Románilor din Pannonia, studiate de altf el, destul
de temeinic i cu multe aminunte, de d. N. Drägan, in cartea sa Ronuinii in
veacurile IXXIV, gi constatate gi de noi, inaintea D-sale, in douä articole pu-
blicate in ziarul (Universub, au dat prilej profesorului dela Cluj ca, in loc
si se bucure, cum ar fi fost firesc, ci i altii se preocupä de aceleagi probleme,
si se näpusteasci asupra noastri inteun ton putin obicinuit oamenilor de
gtiinti, pentru motivul ci i-am fi incilcat dreptul de prioritate.
Pornind ab irato, d. N. Drigan, in primal rind, nu tine semi' ci un
articol de ziar nici nu urmire§te acelea§i scopuri, nici nu poste avea aceeagi
documentare ca un articol de revistil sau ca o carte. In al doilea rind, uiti ci
chiar D-sa a sustinut i sustine, ceca ce ne imputä nouä, cri Olaszi nu trebuie
si fie numai deck Italieni, ci pot fi gi Románi.
Dovezi: In Toponimie §i istorie, p. 239 D-sa ne apune: (Numirea Olaszfalva,
atestatä la 1289 pentru Viradolaszi (rom. Olosig), ca ti Erolaszi (rom. 01564),
atestati la 1354 si 1552, si numele Olaszi, längi pârâul Gyepes, dovedegte existenta
Rominilor in acele pär. Degi ar putea fi vorba gi de Italieni, cum crede
Györffy, mai curfind insi trebue sá ne gfindim la Romanii orientali, numiti ti
Vlahi, la altomfini»... Diferentiarea acestor doui forme unguregti, oláh i olasz,
pentru a numi doul popoare deosebite, nu s'a putut face dinteodatib.
Dar, gi In cartes din wink in Ronginii in veacurile IXXIV, la pag. 138
d. N. Drigan ne apune: (De populatie romineasci in aceste pirti ar putea si
ne vorbeasci i Oloszlca»... la p. 221: cDupi pärerea lui Adolf Pechfiny, A ma-
gyarorszcigi tétok, p. 28: populatie de origine romineaseä indici ti munele Kis
Nagy-Olaszi»... la p. 351 ne eiteazi nagy olaszka oláh virág... h p. 213:
«In Zélyom ar putea fi rominesti numai Valaszka, ung. Olaszka»... la p. 590,
eiteazi (tOle§telec din Odorheiu din ung. Olasztelek».
Ori poste se va fi supirat d. N. Drigan, fiindci ne-am manifestat,
neincrederea, poate nejustificati, in afirmatia, pe care o face ti acum in cartea
sa, p. 43, ci anumele lui Kocel (fiul principelui Priwina din Pannonia), dupi
toati probabilitatea, este de origine romanici, poate chiar romitneasci, i ci,
p. 81 ,tKocel poste fi un corespondent al romfinescului cätel»?
In once caz, deocamdati constatilm numai atilt ci d. N. Drägan ti-a uitat
de povata lui Tacitus: sirte ira et studio.
Sicaznbria este Aquincum al Romanilor, Buda, de astizi. Localitatea
Sicambria o mai gisim amintitä ti in cronica lui Simon de Keza. Cf. A. Eckhardt,
Sicambria in Rev. des étud. hongr. VI a 1928 p. 166.
Alba Regalii, fosta capitali a regilor Arpadieni, Székesfehérvár, germ.
Stuhlweissenburg.
www.dacoromanica.ro
 57

zece regi gi puserà stapânire pe ei i ca semn al victoriei, ridicari

aci, pentru vegnicie, o piaträ de marxnorri foarte mare pe care este
seria aceasti victorie a lor; ea diinuegte pina' in ziva de astizi 2).
dupi dobindirea acestei victorii, pe cel care era cel mai puternic
dintre cei gapte duci cari plecaseril din Scithia, 11 aleseri in unanimi-
tate gi-1 ficuri peste ei rege i luarà in stipinire toati tara gi locuira
In ea gi de atunci de cita Unguri, cari cu alt nume se chiami
Huni 2), intreagi tara s'a numit Ungaria. Acest regat are provincii
gi ducate mari, dintre cari prima este Posonium3), a doua Trenci-
niu 4), a treia Zips 2), a patra Cungolibso 2), a cineea Hunga 7),
a geasea Malamors 8), a gaptea Sylac 8), a opta partea Transilvang,
a noua Siculi 19, a zecea Sicuriste 11), a unsprezecea zeuriuensi 12),
a douisprezecca Sirinia 13), a treisprezecea Marcia 14), a patruspre-
zecea Simpronium l'"), a cincisprezecea Crovacia 16), a §asesprezecea
Dabnatia. Cáci aceste provincii sunt cat nigte regate, in mArime, gi
de aceea regatul Ungariei este unul dintre cele mai mari regate din
lime, in ce privegte intinderea sa de pamint. In general se apune
era in lungime de o cale de 40 de zile e tot de atitea in
Aceastà taii este plina de pegti gi foarte roditoare in paine, vin,
carne, aur gi argint; multbnea de pegti intrece aproape toate rega-
tele, in afarà de Norvegia, unde pe§tii se mänâncä ca painea sau

Pana in ah.= de astäzi. Despre statua de marmorä ridicatä cu ocazia

victoriei Ungurilor impotriva principatelor romane ne aminteste i cronicarul
Simon de Keza.
Se chiamil Huni. Cfind Anonimul nostru si-a serie Geografia ea, teoria
despre originea hunici a Ungurilor fi fäcuse deja intrarea in istoria Maghia-
rilor sau, cu alte cuvinte, c Anonimul geograf cunostea Gesta Hungarorum,
compuse subt Ladislau al IV-a Cumanul.
Posonium, comitatul sau judetul, Pozson, Bratislava, Pressburg. Din,
identificärile locaIitäilor dupä Górka, op. cit. p. 45.
Trenciniu, com. Trencsen.
Zips, com. Szepes, Spiz.
Cungolibso, corn. Lipto, Liptau.
7. Hunga, com. Ung, Ungh.
Malantors, corn. Maramures.
Sylac, com. Silaj, Szilagy.
Siculi, Siculia, tara Secuilor.
Sicuriste, Securisca, lângä Nicopole.
Zeurivenses, Banatul Severinului.
Sirinia, Sirmium, Srem.
Marcia, Banatul Macvia, Macva.
Simpronium, Sopron, Oedenburg.
Crouacia, Croatia.
www.dacoromanica.ro
 58

lor de paine. Pitmfmtul este in general es, avind amestecate coline

mici; pe alocurea, are totugi munii foarte inalti; in prirtile transil-
vane sunt foarte zuari munii de sare gi din ei se scobegte sarea ea
piatra gi este &mi in intregul regat gi in toate regatele dimprejur.

XVIII

Ungaria se imparte in douri prtni gi anume in panca transilvara

gi in partea duna reanti. 4 se numegte parte transilvani acea care
este despirlità de partea dunireanri printr'o pridure ce tina o cale
de patru zile. Partea danubiali este udatit prin mijloc de faimosul
fluviu nu.mit Dunirea, care este din cele mai 'mii (luvii din lumea
intreagrt, foarte bogat in tot felul de pegti gi curge spre risirit. Ea
este udatit gi de alte fluvii, cari aunt aproape egal de mari ea gi
Dunrtrea gi anume Drava 1), Saya 2), Tisa 8), Vaag, Culpa, Raba, An.
radul 4), Buga 5), Lobretul 6), Lucarta 7). Toate aceste fluvii sunt
navigabile gi tare bogate in pegti, ea gi in moruni, cari sunt cei mai
mari gi mai delicati pegti, in nisetri, gtuci gi alti pegti, ea mrenele gi
aliii. Si partea transilvanä este udatii de foarte mar fluvii naviga-
bile, pe cari este duiä sarea in coribii mari, in tot regatul, gi in alte
regate vecine gi anume Vigeul 8), Theeu 9), Thalabintul 10),
lisa 11), Siretul la), Prutul 18), Lapis 14,) Somegul 16), Ariegul "),
Muregul 17), Bistri/a 18). Aproape majoritatea acestor fluya duc in
nrtsipul lor aur gi de aceea in Ungaria in totdeauna ea sprilat gi ea

Draua, Drava. Dim identificarea riurilor dupi Górka, op. cit. p. 47.
Zaua, Saya.
Tiscia, Tisa.
Anrad, Hernad?
Buga, Bega.
Lobret, Laborcz.
Lucarta, Latorcza?
Visic, Vigeul.
Thecu, Tarac?
Thalabint, Talabor.
Thiscia, Tisa.
Soget, Seretul.
Purut, PrutuL
Lapis LipuguL
Sconus, Somegul?
Aragas, Ariegul, Aranyos.
Monis, MureguL
Bistrita, Bistrita, jud. Nisiud.
www.dacoromanica.ro
 59

steins aurul de principii §i oamenii nobili, cari triesc ling5

fluvii. i aceste fluvii contin in abundentl pe§te.

XIX

In afarit de Buda, uncle se gig capitala regatului gi care ester

eea mai mare dintre cetäi, deStrigoniu 1), unde este archiepiscopia
de Strigoniu, Laurinum.2), mide este episcopia jauriensi, Zagrab3),.
unde este episcopia de Zagrab, Vesprimul4), mide este episcopia
d- Vesprim, Cinci biserici unde este episcopia de Cinci-biserici8),.
Alba Julia 6), unde este episcopia transilvang, Terna'), Pojon 9),
gi Baia 8), nu Bunt alte ceti in intreaga Ungarie, pe ling.& cela
cinci, langa mare, in Dalmalia. Totugi se gitsesc in zisul regat multe-
°rage, castre ti fortIre/e gi nenumirate sate, dar, cu toate aeestea,
se pare ci regatul este cu totul dajert, fatii de mrtrimea lui. Mai
aunt gi alte doui archiepiscopate in regatul Ungariei, anume ce! din
Calocia 10) in interiorul Ungariei i ce! dela Spalato 11), care este
In Dalinatia, längi mare.

XX

In general oamenii sunt mici i negni gi cam usciitivi 8°)

foarte räzboinici, manuind tot felul de arme; aunt mai ales foarte
buni arcagi. De obiceiu au cai misi, dei, de altfel, foarte tari
sprinteni. Totugi, principii i nobilii au caí mari fra.moti. Poporul
Ungariei e foarte cucernic §i catolic, principii însä §i nobilii sunt
grozav de cruzi. Zi§ii principi mint tare puternici, did unii din ei
pot 85 adune 10.000 de soldati, alti insi 5.000, lar cei cari pot mai

Strigonium, Esztergon, Gran.

laurinum, Arrabona, Gy6r, Raab.
Zagrabia, Zágreb, Agram.
Vesprimium, Vesprém.
5. Cinci Biserici, Pees ,germ. Fiinf-Kirchen.
Alba Julia, Alba Iulia, Belgrad, Karlsburg.
Tirna, Timan, Nagy Szombat.
Posonium, Bratislava, Pojon.
Baia, Baia.
Calocia, Kalocsa, Una Dunire.
Spalatum, Spalato, Split in Dalmatia.
Cf. Otto din Freising, Gesta Friderici I, 32: Sunt autem predicti Ungari
facie tetri, profundis oculis, statura humiles.

www.dacoromanica.ro
 60

putin, 2.000. Oridne e /hint sà urmeze pe rege oriunde acesta ar fi

voit, impreuni cu toata ginta sa, firi vr'o soldi, i ori eat timp
lar fi plicut regelui, chiar i zec,e ani. Toate localititile pe unde ei
tree le devasteazi, de aceea, regele ,ori cit ar vrea, §i, pentru eat
timp ar vrea, poate sä duci cu sine 100.000 de soldati. Regii insi
niel odati nu riman .in cetäti, cl In camp, principii insi
persoanele, care sunt la taxi, sunt Çinuçi si-i serveasci cu cele ne-
cesare.

XXI
In Ungaria sunt cinci ducate. Primogenitul regehsi, trebuie si
aibi i si domneazi dupi tata! siu. Al doilea niscut, primul ducat,
al treilea niacut al doilea ducat 1) §1 astfel fie care. Toate ducatele
sau banatele, dupi traditia ungari, le posedi regele, ea 85 le des
nobililor §i si le ja din nou dela ei i ei le dea altora, dupi bunul
sfiu plac. In afari de ace§tia, sunt persoane oficiale palatinul
magister tarnicorum; palatin este acela care este in frmitea
din intreaga tail Al doilea dupi rege, magistrul tamidlor, se nu-
me§te acela care este peste did. E de notat cà regele Ungariei nu
strange nici un tesaur, ci tot ce are cheltue§te cu baronii Cu
delegatii, iar baronii toate ale lor la cheltuese cu regele. Ungaria es-
te märginiti din partea de risirit in Rasia, Bulgaria §i Rutenia, cari
Bunt la mijloc intre acest regat §i Grecia, dupi cum s'a spus. Din
partea de miazäzi este inconjurati de marea adriatici, care este ali-
turi de Apulia, Abruzium i IVIarcia; din spre apus este inconjurati
de Germania §i Boemia, din spre miazi noapte insi de Polonia §i
rittari 2)
XXII
Este de insemnat ad eä, inci nu aunt trei sute de ani, de &find
Ungurii au fost convertip la credinta cre§tini de afântul stefan, re-
gele lor, al &Anil fin, de asemeni a fost canonizat, regele Emeric 2).

Al doilea ducat. Faptul nu poate fi exact pentru al doilea fiu. Cf. Deér,
Ungarn in der Descriptio Europae Orientalis, in Mitteil. des iist. Inst. f.
schichtsforschung, 1931, p. 20.
Tatari adecil Rutheni, cari erau tributari Tiearilor.
Regele Emeric. Regele Ungariei Stefan I si fiul srm Emeric au fost ca-
nonizati in anul 1083.

www.dacoromanica.ro
 61

In urmi au mai fost sanctificati, din familia sa, regele Sf. Ladislau,
§i sfänta Elisabeta, sera domnitorului Bela, regele aoeluiasi regat. Pe
sera uterini insi a acestei Sfinte Elisabeta §i a regelui domnitor,
numit Bela, a luat-o in cisätorie Iacob regele Aragoniei, cu care a
avut ca fii, pe Petru, cindva regele Aragonieti, Iacob, regele Majo-
ricanilor §i pe regina Franciei, Isabella. Din numitul domn, rege al
Ungariei, Bela, s'au niscut doui fil i anume regele Stefan. §i fectioara
Margareta, a cirei canonizare se cere acum. De unde rezulti cí hisul
rege Stefan §i fata Margareta, sora sa, au fost ai doilea frati, dupi
tati, ai reginei Franciei, Isabella. Din aceasta înc mai rez-ultä, ci
vestitul rege al Francilor este nepotul acelora§i. Iar din nu.mitul rege
Stefan s'a niscut un singur fin, Ladislau, care in urmi a ocupat dom-
nia dupi tatil su §i a avut de sotie pe sora regelui Carol de Si-
cilia 1). Dar cu ea n'a putut avea urma§i, de aceea a murit firi mo-
§tenitori. Din acela§ rege s'au niscut trei fete, dintre cari pe cea
mai mare a luat-o impäratul din Constantinopol, care domne§te
acum, dar, ea murind, a luat in cisitorie pe fiica Marchizului de
Montferrat. A doua a dat-o regelui de acum al Siciliei. A treia re-
gelui Serbiei Stefan 2). A patra a pus-o inteo ministire, unde zace
corpul numitei fecioare Margareta, sora sa 8) §i unde a stat timp
de 32 de ani. In unni, aceasta s'a lepidat de cilugirie §i s'a mi-
ritat cu un oare care nobil din Boemia, lar dup.& meartea acestuia a
luat de birbat pe regele Rasiei 4) §i cu care zisul rege al Rasiei are
o fiici pe care ar voi si o dea domnului Carol sau fiului siu. lar re-
gele Ungariei, Ladislau, a murit fr urma§i, dupi cum s'a spus.
Toate surorile au feet miritate cu schismatici, in afari de regina
Syciliei. De aceea, ea insi§i fiind catolici, a rimas mo§tenitoarea
regatului §i a fieut donatiune zisul regat fiului ei primogenitul Ca-
rol, anume Martel, care murind, i-a urmat lui îii domnie Karol Ro-
bert, fiul su, care acuma domne§te in baza drepturilor amintite.
Acestea si fie in deajuns despre Ungaria.

Carol de Sicilia. Vezi la Gérka, op. cit., p. 53, genealogia exactii ce

ne-o dá dupi Anonimul geograf.
Regelui Serbiei &elan, Catherina miritatii dura Stefan Dragutin, re-
Serbiei.
Sora sa, adeci a regelui Stefan V.
Regele Rasiei. Elisabeta, Hies regelui Stefan V, dupi ce a stat in mg-
nistire trei zeci Fi 110i de ani, a degbreicat }mina monachali si s'a eisitorit
ru un nobil din Boemia, Zavis de Rosenberg-Falkenstein, dupi moartea carnia
s'a cils5torit. pentru a doua oars, cu Uros II Milutin, regale Serbiei.

www.dacoromanica.ro
 62

XXIII [POLONIA].

Polonia se imparte in gase ducate, ai ciror duci sunt

ca i regii. Iati numele duoatelor: Cracoviensi 1), Opuliensi 2),
Bratislaviensi 5), Glogoviensi 4), Gnisnensi 5) gi Magovienai 6). Degi
In vecbime Polonia avea regi, totugi, de o una de ami, e lipsiti de
regi. In anul hui dela nagterea Domnului 1290, §i-au ales de rege
pe ducele de Cracovia care a domnit trei ani gi a murit firi vr'un
fiu de sexta' bárbiiteac. A avut totugi o fila pe care a luat-o de Bolle
regek Boemiei i impreuni cu ea a stipinit regatul Poloniei. Dar
murind numitul rege al Poloniei, pe acea doamni regeie Romanilor
s dat-o de Bolle fiului siu, al doilea nisout 2), gi impreuni cu ea
tinde si aibi numitul regat al Poloniei, dar numitii dual se op un,
fiindcá este o uri naturali intre ei ingigi i Theutonici. Odinioari,
Polonia Be numea Wandalia dela fluviul Wandal 9). Agtia aunt Wan-
dalii cari, devastind Italia gi Africa, in timpul fericitului Augustiu,
s'au potolit numai in hotarele Spaniei. Tara este plini de piguni,
plini de piduni i foarte intinsi. Are bogitie de cereale, dar e lip-
sita de viti. Este niebla de amintitul Wandal, de Odera 9), Nisa 11,
Bobera 11) i Magara 12) ; are mult pegte gi carne. Sunt in ea mine de
argint gi munti de sare. Sunt acolo tigrii, inorogi, castori gi multi
cal neimblinziti. Sunt cu totii catolici gi pentru devotamentul ce au
pentru biserica romani, ori ce casi e tinuti si dea cite un dinar
pentru hiserica romani, gi se nunaegte dinarul 5f-lui Petru. Odi-
nioari toti Polonii mergeau tungi, ca claterciensii convertiti, dar

Cracoviensti, Cracovia.
Opuliensa, Opeln, in Silezia.
Bratislaviensti, Vratislava, Breslau.
Glogoviensä, Glogau in Silezia.
Gnisnensii, Gnesna, Gnesen.
Magovienset, Mazoviensä, Mazovia.
Al doilea nelscut, Rudolf, fiul lui Albert L cf. Górka, op. cit., p. VII
si 56.
Fluvial Vandal. Vistula, WeichseL Dupii Sf. Isidor Hisp. op. cit., IX 2,
96 numele de Vandali ar veni de la Vindilicus: Vindilicus amnis ab extremis Gal-
liae erumpens, iuxta quem fluuium habitasse et ex eo traxisse nomen Vandali
perhibentur.
Odera, Oder.
Nisa, Nissa, Neisse.
Bobera, Bobrane, Bober in Silezia.
Magara, Neidentificat de Górka, op. cit. p. 57.

www.dacoromanica.ro
 63

scum unii incep sfili lase par. Sunt destul de rizboinici gi de o

staturä frumoasii. Acestea sä fie de ajuns, in ce privegte Polonia.

XXIV. [BOEMIA].

Boemia este un regat foarte bogat in argint gi aur; de aceea

are multe mine de acest fel. Ea cuprinde dour( pärti, gi anume Bo-
emia, deja amintitä, gi Pomerania 1). Principals cetate din regat
e Praga care este situatä in Boerria. Tara nu este mare, ca intin-
dere, de aceea, nu se gäse§te nici in acel regat nici un archiepiaco-
pat. C5ci se apune ca odinioarg Boemia nu era regat, ci ducat, lar
impäratul Frideric 2), nu cel din unni" Frideric, ci penultimtul, a
fIcut pe ducele acelei täri de rege gi pincerna 3) al regatului roman.
Toti Boemii aunt mari gi fini hati. In general nu aunt räzboinici gi
nici regii nu sunt puternici, prin oamenii lor din regat, totugi aunt
ainfluenti, fiindcä cu marea lor bogätie de bani, pe care o au din
minele de argint, inchiriazi multi mercenari. Au din abundentä
cereale, dar sunt cu totul lipsiti de vin, afarä de eel de import. Au,
totugi, bere bunä; vorbesc limba slavi in ambele pärti ale provin-
ciei, adeci in Boemia gi Pomerania. Si fiindci numitul rege 4) al
Boemiei a murit, aril mogtenitor, de aceea regele Romanilor 5) vrea
sä ocupe acel regat pentru fiul säu, dar baronii din regat ii se opun.
Aceasta A fie deajuns, in ceea ce pzivegte Boemia.

Pomerania, Pomerania. Gérka observrt gresala Geografului anonim

care numeste ad, in loe de Moravia, Pomerania care de fapt apartinea Poloniei.
Impdratul Frideric, Frideric Barbarossa (1152-1190), nu Frideric II
(1220-1250) la Glorka, op. cit. p. 58.
Pincerna, Ducasnge, Gloss, sub voce: Pincerna qui vinum convivis miscet.
Numitul rege: Venceslau al IThlea.
Albert I.

www.dacoromanica.ro
 INDICELE NUMELOR PROPRII DIN TEXTUL LATIN

A bruntium 32. Bela 33.

Abydos 19. Belgradensis 18.
Achademia 18. Bertus 34.
Achaya 17, 18, 20. Bistrice Serbica 25.
Achilles 17, 18. Bistrice Ungarica 31.
Acilles 19. Bidunum, Budinum 27.
Adriaticum 19, 32. Bisantium 15.
Affrica, 13, 34. Bitinia 14.
Agenor 13. Blachi 17.
Alba Iulia 31. Blazi 17.
Alba Regalia 29. Bober, Bobera 34.
Albani, Albanenses 23. Boemia, Bohemia 32, 33, 34, 35.
Albania 14, 22, 23. Boemii, Bohemii 28, 35.
Mexander 16, 22. Bosna, Bosnia 24.
Alpes 14. Bratislaviensis 34.
Andrauilla 18. Brosius (=Urosius)
Andreas 18, 27. Brundesima 22.
Andronicus 16. Buda 31.
Anrad 30. Buga 30.
Antibarum, Antibarensis 24. Bulgari 15, 28.
Apolinus 17. Bulgaria 14, 17, 21, 27, 28, 32.
Apulia 22, 32. Bystrica, v. Bistrice.
Aragas 31.
Ara gonea 33. Caesar 22.
Aristotilis 19. Calcedonia, Calcedonensis 14.
Armeni 22. Cenodes 19.
Arvius 15. Centopolis 18.
Asia, Asya, 13, 14, 15, 16, 23. Chephalonia, v. Cephalonia 20.
Athenae, Atheniensis 18. Choos 20.
Augustinus 34. Chorintus, Corinthus 18.
Augustinus Octaviemus, 22. Chorintii 18.
Cipnis, Cyprus, Cyprensses, 19, 2L
Baia 31. Clarentia 18.
Barium, Barum 24. Clisara, 23.
hvoarele Isioriei Rominilor, Vol. II
s
www.dacoromanica.ro
 - 66 -
Colocensis 31. Galathae 14.
Constantinopolis 15, 17, 18, 20, 22. Galicia 14.
Constantinopolitanus 13, 14,15, 16, 18, Gallici 14, 18, 22.
20, 21, 22, 23 24 25, 27, 28, 33. Gallus 14.
Constantinus 15. Georgia 21.
Cracovia 34. Glogovensis 34.
Cracoviensis 34. Grecia 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 22,
Cretha 18. 26, 27, 28, 32.
Crimantos 18. Grecus 14, 19, 21, 22, 23, 28.
Croacia, Croatia 20, 30. Gridensis 18.
Culpa 30.
Cumani 15. Hanihal 14.
Cumania 23. Hellespontus, v. Elespontus.
Cungolibso 29. Hemericas 33.
Cyclades 19. Hispania 34.
Cyamani 27. Hospitalarii 19.
Hunga 29.
Dalmacia, 20, 21, 30, 31. Huni 29.
Danubialis 30.
Danubius 14, 16, 27, 30. Iacobus 33.
Debra 23. Ianuenses 16.
DeImi 20. Iaphet 15.
Delos 19. Iauriensis 31.
Despotus 18, 20, 22. Iaurinum 31.
Dioclea, Dioclia 24. India 23.
Draua 30. lohannes 14.
Drinus 24. Isabella, v. Ysabella.
Duracium, Duracena 22. Istria, v. Ystria.
Italia si Ytalia 19, 34.
Effesus 14- Tunas Cesar 22.
Ela 15.
Eladia 18. Karia 15.
Eladius 18. Kartagina 14.
Elespontus, Elispontus 16, 19. Karulus, = Carolus 17, 22, 26, 27, 28,
Elisabeth 33. 33, 34.
Epasa 22. Kelmia 24.
Ephesus, Ephesii 14. Kurco 13.
Epirus 18.
Ersenta 22. Lacedemonia 18.
Europa, 13, 14, 23. Ladislaus 33.
Laodicia, Laudicea 14.
Francia 33. Lapis 31.
Francus 33. Latini 18, 22, 23, 24, 26.
Fredericus 35. Leo 27.
Frigia 15. Libanus 13.
Libdia 15.
Galatha 15, Lobret 30.

www.dacoromanica.ro
 - 67 -
btdewicus 28. Pacolus 15.
Lombardi-Lonbardi 18. Panonia 29.
Lucarta 30. Pannotu 29.
Lucas 14. Panphilia 15.
Ludevicus, v. Lodewicus. Panphilus 15.
Parion 19.
Macedonia, Machedonia 16, 17, 18. ParnaEllS 17.
Macedo 16. Patras 18.
Macia 24. Peloponensis 18.
Magara 34. Pergatnos, Pergamum 14.
Magoviensis 34. Perms 34.
Maiorici 33. Philadelphia, Piladelphia 14.
Malamors 29. Philippenses 16.
Marcia 24, 30, 32. Philippis 16.
Mare Magnum 19. ,Pirus, 18.
Margareta 33. Pitagoras 19.
Martinus 20. Plinius
Mate, Mathia 22. Polatum 23.
Martellus 34. Poloni 28, 34.
Mecolimns 25. Polonia 14, 32, 34
Mediterraneum 16. Pomorania 35.
Melos 19. Porforogenitus 15.
Meotidae 29. Posonium 29, 31.
Messia 29. Praga 35.
Michael paleagius 16. Propontis 16, 19.
Michilene 19. Pruzeni 28.
Minodimus 19. Ptolomeus 19.
Montis ferrati marcio 33. Purut 31.
Morea 18.
Morns 31. Quinque ecclesiac 31.

Raab, Raba 30.

Narenta 25. Rascia (=Rasia) 14, 17, 20, 21, 22, 23,
Natolia 14. 24, 25, 26, 28, 32, 33.
Neupotasensis 18. Rasenses 28.
Nicholaus 24. Rodia 19.
Nicomedia 14. Rodus 19.
Nigropontus 18. Romana y5, 26.
Nistt, Nissa 34. Romani 14, 17, 22, 29, 34, 35._
Noe 15. Rucheni = Rutheni 15, 17, 28.
Norvegia 30. Ruchenia = Ruthenia 14, 21, 27, 28, 32._
Sabbaria 29.
/ctauianus 23. Salona 20.
Odera 34. Sampnia 19.
Olimpus 16. Sardis 14, 19.
Opuliensis 34. Sclavi 20, 23, 28,
Orthogie, orthoya alias Delos 19. - Sconus 31.
www.dacoromanica.ro
 - 68 -
Scumpino 32. Transilvana 29.
Senopi 16. Transilvanus 30, 31.
Servia 17, 20, 24, 25, 53. Trapason, 16.
Sfeptagoria 17. Tricinium 29.
Sibilla samia 19. Trogia 15.
Sicambria 29. Troia 19.
Sicia 29. Tumurist 23.
Siculi 29. Turci 15, 16, 22.
Sicurrite 29. Tysia, v. Thiscia.
Simpronium 30.
Sipis 29. (Jetted, Veneti 18, 20.
Sirinia 30. Ueneeia, Venecia 20.
Sinaricensis 18. Ungari 17, 20, 29, 33.
Soget 31. Ungarra 14, 17, 24, 25 ,26, 27, 28, 29,
Sophia 16. 30;11, 32, 33, 34.
Spalatensis 31. Urosius, 25, 26.
Stephanus 25, 33.
Stophanatum 23. Vag, 30.
Strigomum 31. Valesius, v. Carolus.
Strigoniensis 31. Vandalus, Wandaltts 34.
Sytia Sida Vandalia, Wandalia 34.
Sycilia, Sicilia 18, 22, 26, 28, 33. Vesprimium, Vesprimum 31.
Sylac 29. Vespriniensis 31.
Syria 19. Vindilicus
Vrosius, v. Urosius.
Tarentinus 22. Vysic 31.
Tatari, Tartari 15, 16, 27, 28, 32.
Thalabint 31.
Xerces (Xerxes) 19.
Thebana 18.
The,cu 31.
Theotonia 32. Ypocras 20.
Thesalia 17. Ysabella 33.
Thesalonica 17, 26. Ysauria 15.
Thesalonicensis 17. Ystria 20.
Thesalus 17. Ytalia, v. Italia.
Thiatira 14. Ytharia 19.
Thiscia, Tiscia. 30, 31.
Thracia v. Tracia. Zagrabia 31.
Thyatira, v. Thiatira. Zagrabiensis 31.
Tirna 31. Zaua 30.
Tiscia, v. Thiscia. Zeurivensis 30.
Trachia, v. Tracia 14, 15, 16, 17, 20. Zyon 19.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.

Introducere 5
I. Descriptio Europae Orientaiis. Text latin: 13
Imperimn Constanunopolitanum 13
Albania 22
Rasia 23
Bulgaria et Ruthenia 27
Ungaria 28
Polonia 34
Boe.mia 35
Traducerea. Text românese 37
Indieele nutnelor proprii 65

www.dacoromanica.ro
 BUCURESTI
TIPOGRAFIA (BUCOVINA», I. E. TOROUTIU

www.dacoromanica.ro