Tema 1 Masterat AF

Tema 1.
PRINCIPII GENERALE ŞI RESPONSABILITĂŢI
1.1. Caracteristica bazei normative care reglementează auditul autohton în

comparație cu auditul din alte țări
1.2. Standardele internaţionale de audit: caracteristica, structura şi sfera de
aplicare
1.1Caracteristica bazei normative care reglementează auditul autohton în

comparație cu auditul din alte țări
Structura reglementărilor internaționale de audit, asigurare și etică

Codul etic al profesioniștilor contabili al IFAC
Codul de etică pentru profesioniștii contabili a fost publicat în 1992 de Comitetul de Etică
al IFAC, înlocuind Direcțiile IFAC privind etica pentru profesioniștii contabili din anul 1990,
care stabileau responsabilități mai reduse profesioniștilor contabili. În elaborarea și revizuirea
Codului de etică, IFAC are în vedere atât misiunea sa și a profesiei contabile de a deservi
interesul public, cât și principalele obiective ale profesiei.
Obiectivele pot fi atinse dacă profesia reunește patru nevoi fundamentale:
 credibilitatea;
 profesionalismul;
 calitatea înaltă a serviciilor;
 încrederea publicului în munca efectuată de membrii profesiei.
În ceea ce privește independența, aceasta era prevăzută în mod explicit numai pentru acei
profesioniști contabili care efectuau misiuni de asigurare, însă era luată în considerare în mod
indirect prin obligația de menținere a obiectivității prevăzută în Secțiunea I a Codului de etică și
aplicabilă pentru toți profesioniștii contabili. În anul 2000 a fost prezentat primul proiect de
modificare a secțiunii 8 din Codul de etică privitoare la independență. Acesta conținea un cadrul
conceptual pentru asigurarea independenței unui profesionist contabil, într-o abordare numită
riscuri și măsuri de protecție. S-a făcut distincția între independența în fapt și independența în
aparență, conform principiului «dreptatea nu trebuie doar făcută, ci și văzută că se face». După
discuția intensă a acestuia, un an mai târziu a fost readus în atenție un al doilea proiect în care
abordarea se numea amenințări și măsuri de siguranță. O altă modificare semnificativă inclusă
în al doilea proiect a constat în lărgirea cercului de personae care ar putea afecta independența.
Ca atare, spre sfârșitul anului 2001, au fost emise noile reglementări privind independența
auditorului. În timp, Codul de etică pentru profesioniștii contabili a suferit și alte modificări, cele
mai recente revizuiri având loc în iulie 2006 și iulie 2009. Codul revizuit în anul 2009 intră în
vigoare la 1 ianuarie 2011, fiind însă permisă adoptarea lui la un moment anterior.
Servicii cuprinse în declarațiile IAASB
Standardele IAASB (Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurare) conţin
principiile de bază şi procedurile esenţiale, împreună cu recomandările aferente sub forma
materialelor explicative, inclusiv anexe.
1. Standarde Internaţionale pentru Controlul Calităţii (ISQC) (1-99):

 ISQC 1 Controlul calităţii pentru firmele care efectuează audituri şi revizuiri ale
informaţiilor financiare istorice, precum şi alte misiuni de asigurare şi servicii conexe;
1
2. Cadrul general internaţional pentru misiunile de asigurare
 Audituri şi revizuiri ale informaţiilor financiare istorice:
AUDIT:
ISA 100 – 999 Standardele Internaţionale de Audit (37 la număr);
IAPN 1000 – 1999 Declaraţiile (privind practica de audit, revizuire, asigurare şi în servicii
conexe) Internaţionale privind practica de audit (1 la număr);
REVIZUIRE:
ISRE 2000 – 2699 Standardele Internaţionale pentru Misiuni de Revizuire (2 la număr, de
exemplu ISRE 2400 Misiuni de revizuire a situaţiilor financiare);
Misiuni de asigurare, altele decît auditul şi revizuirea informaţiilor financiare istorice:
ISAE 3000 – 3699 Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Asigurare (2 la număr, de
exemplu 3400 Examinarea informaţiilor financiare prognozate);
3. Servicii conexe
ISRS 4000 – 4699 Standardele Internaţionale pentru Servicii Conexe (2 la număr, de
exemplu 4400 Misiuni pe baza procedurilor convenite privind informaţiile financiare);
Interesul public
 IFAC este liderul profesiei contabile internaționale în serviciul interesului public prin:
dezvoltarea și promovarea unor standarde internaționale profesionale globale și ale
Codului etic de o calitate superioară;
 încurajarea activă a convergenței standardelor profesionale, în special a celor de audit,
asigurare, etică și educație, dar și a celor de raportare financiară din sectorul public și
privat;
 îmbunătățirea continuă a calității auditului; promovarea valorilor profesiei;
 promovarea conformării cu obligațiile impuse de calitate de membru; sprijinirea
economiilor în curs de dezvoltare în cooperare cu organismele profesionale regionale și
alte organisme pentru stabilirea și menținerea unei profesii care se angajează să respecte
performanța calității si servirea interesului public.
În 2003, IFAC a întreprins o serie de consultări cu instituțiile de reflementare internațională,

organizațiile membre și cu profesia contabilă, pentru a se asigura că profesioniștii din întreaga
lume se achită de responsabilitățile lor în servirea interesului public și, ca atare, a aprobat o serie
de reforme ce răspund adecvat acestuia și conduc la elaborarea de standarde și practici de înaltă
calitate pentru audit și asigurare.
Reformele au vizat:
 Creșterea transparenței în procesul de elaborare a standardelor;
 Creșterea contribuției din partea publicului în procesul de elaborare a standardelor;
 Monitorizarea reglementării;
 Supravegherea interesului public;
 Asigurarea unui dialog continuu între organismele de reglementare și profesia contabilă.
Proiectul de clarificare IAASB (Clarity Project)

În martie 2009, IAASB a finalizat Proiectul de clarificare a ISA. Astfel, auditorii din întreaga
lume au acces la 36 de ISA-uri și Standarde Internaționale pentru Controlul Calității, actualizate
și clarificate. Standardele au fost expuse în Centrul Claritate pe site-ul IAASB
(www.ifac.org/IAASB). Standardele ISA clarificate sunt în vigoare pentru auditurile situațiilor
financiare, cu începere de la data de 15 decembrie 2009.
A tradus ISA clarificate în limba română în anul 2009 Camera Auditorilor Financiari din
România (CAFR)
2.4 Procesul de normalizare a auditului financiar la nivel european
2
În Uniunea Europeană, cadrul de reglementare este asigurat prin colaborarea dintre
Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European. În acest cadru,
Comisia prezintă propuneri pentru legislația europeană și supraveghează punerea corectă în
aplicare a tratatelor și a legislației europene. Consiliul examinează propunerile legislative ale
Comisiei și le legiferează împreună cu Parlamentul.
Produsele legislative ale acestui cadru de reglementare se concretizează în:
regulamente (aplicabile direct și obligatoriu în toate statele membre, fără a fi nevoie de
un act de transpunere în plan național),
directivele (au caracter obligatoriu în ceea ce privește efectul ce trebuie obținut, dar
forma și mijloacele de transpunere rămân la latitudinea statelor membre),
deciziile (sunt obligatorii, destinatarii pot fi state membre, persoane fizice sau juridice),
recomandările și avizele (nu au caracter obligatoriu, dar pot furniza indicații cu privire
la interpretarea dreptului comunitar).
Directiva 2006/43/CE
Actul normativ principal care reglementează activitatea de audit statutar este Directiva
2006/43/CE a Parlamentuui și a Comisiei Europene din 17 mai 2006 privind auditul statutar al
conturilor anuale șial conturilor consolidate, care a înlocuit Directiva a VIII-a din 1984 și a
modificat Directivele 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului.
În timp ce Directiva a VIII-a delimita calificările minime ale auditorului fără a da îndrumări
privind cerințele de independență, lăsând acest lucru la discreția statelor membre. Directiva
2006/43/CE are ca obiective majore:
 aplicarea standardelor internaționale de audit elaborate de IAASB la nivelul statelor
membre pentru auditurile statutare;
 consolidarea activității de audit statutar prin prevederile referitoare la numiterea și
demiterea auditorilor, prin întroducerea unor cerințe pentru asigurarea calității, prin
asigurarea unei supravegherii publice robuste a profesiei de auditor, prin construirea unui
comitet de audit în cadrul entităților de interes public etc.
Recomandările Comisiei în materie de audit

În mai 2008, Comisia Europeană a emis o Recomandare privind asigurarea calității
exterepentru auditorii statutari și firmele de audit care auditează entități de interes public,
având în vedere faptul că eluțiile și tendințele internaționale în privința supravegherii auditorilor
și societăților de audit au fost marcate de stabilirea unor sisteme externe de asigurare a calității.
În iunie 2008, Comisia Europeană emite Recomandarea privind limitarea răspunderii
civile a auditorilor. Pornind de la faptul că răspunderea nelimitată și solidară a auditorului poate
discuraja societățile de audit să intre pe piața internațională de audit cotate la bursă din UE, în
această recomandare se propune ca răspunderea civilă a auditorilor statutari, care rezultă dintr-o
încălcare a îndatoririlor profesionale care le revin, să fie limitată, cu excepția situației când
încălcarea este deliberată. Dintre metodele recomandate de Comisie statelor în vederea limitării
rsponsabilităților, amintim stabilirea unei sume maxime sau a unei formule care să permită
calcularea unei astfel de sume.
Federația Experților Contabili Europeni (FEE)
FEE este organizația reprezentativă pentru profesia contabilă din Europa. Membrii FEE
sunt 45 de organisme profesionale din 33 de țări și reprezintă mai mult de 500.000 de
profesioniști contabili din Europa.
La nivel european, FEE, cu sediul la Bruxelles (a luat fiinţă în anul 1989, prin regruparea UEC –
Uniunea Europeană a Experţilor Contabili şi a Grupului Experţilor Contabili ai CEE).
Obiectivele FEE sunt de a promova interesele profesiei contabile europene în sens larg, de a
contribui la îmbunătățirea, armonizarea și liberalizarea practicii și normalizării contabilității,
auditului statutar și raportării financiare din Europa, de a promova cooperarea între organismele
3
profesionale europene din domeniul contabil în ceea ce privește aspectele de interes comun, de a
identifica de timpuriu evenimentele care ar putea afecta practica în domeniul contabilității,
auditului statutar și raportării financiare, de a fi unica organizație reprezentativă și consultativă a
profesiei contabile la nivel european în relațiile cu instituțiile UE și de a reprezenta profesia
contabilă europeană la nivel internațional.
FEE a publicat recomendări în domeniul auditului prin comitetul de recomendări privind revizia
contabilă (ASB – Auditing Statements Board). Recomendările includ 20 de norme, de la ASB 1
– ASB 20.
De-a lungul timpului, FEE și-a arătat interesul pentru problema independenței auditorilor,
publicând diverse comunicate de presă, comentarii la adresa actelor normative emise la nivel
european, internațional și nord-american, luări de poziție și rezultate ale studiilor efectuate în
materie de independență.
2.5 Normalizarea auditului financiar la nivel național

Activitatea de audit în Republica Moldova este reglementată de:
 Legea privind activitatea de audit nr. 61-XVI din 16 martie 2007 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2007, nr. 117-126, art.530);
 Lege privind auditul situațiilor financiare, nr. 271 din 15.12.2017, (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 7- 17/48, din 12.01.2018);
 Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017, (Monitorul
Oficial nr.1-6/22 din 05.01.2018);
 Standardele Internaţionale de Audit (SIA);
 Regulamentul Consiliului de supraveghere a activităţii de audit (C.S.A.A.);
 Codul etic al profesioniştilor contabili (în continuare – Codul etic);
 Declaraţiile Internaţionale privind Practica de Audit (I.A.P.S.);
 alte acte normative din domeniul auditului.
Legea privind activitatea de audit nr. 61 (în continuare Lege) stabileşte cadrul juridic
privind organizarea activităţii de audit de către societăţile de audit şi auditorii întreprinzători
individuali, reglementează exercitarea profesiei de auditor. Potrivit Legii activitate de audit este
activitatea de întreprinzător care constă în prestarea de servicii profesionale, efectuate pe bază de
contract, pentru exprimarea opiniei asupra veridicităţii rapoartelor financiare în conformitate cu
prezenta lege şi cu legislaţia în domeniu. Societate de audit, auditor întreprinzător individual -
subiect al activităţii de întreprinzător, înregistrat în conformitate cu legislaţia civilă şi cu
legislaţia specială în domeniu, care deţine licenţă pentru desfăşurarea activităţii de audit.
Societatea de audit poate fi constituită sub formă de societate cu răspundere limitată sau de
societate pe acţiuni. Cea mai mare parte a valorii aporturilor la capitalul social al societăţii de
audit aparţine auditorilor şi/sau societăţilor de audit rezidente sau nerezidente. Societatea de
audit, auditorul întreprinzător individual sînt obligaţi să respecte principiile de organizare şi
desfăşurare a activităţii de audit în conformitate cu standardele de audit, cu actele legislative şi
cu alte acte normative care reglementează aceste principii. Societatea de audit, auditorul
întreprinzător individual, pe lângă activitatea de audit, pot presta servicii:
a) de organizare, de restabilire şi de ţinere a evidenţei contabile;
b) de acordare a asistenţei la automatizarea evidenţei contabile;
c) de expertiză contabilă;
d) de planificare fiscală şi de calcul al obligaţiilor de plată la buget, de întocmire a
declaraţiilor fiscale;
e) de analiză a activităţii economico-financiare;
f) de consultanţă şi deservire informaţională în probleme ce ţin de domeniul legislaţiei
financiare şi fiscale;
4
g) de elaborare şi propagare a materialelor metodice, a recomandărilor privind evidenţa
contabilă, impozitarea, auditul;
h) de asistenţă juridică în probleme de activitate economico-financiară; i) de asistenţă în
domeniul managementului;
j) de asistenţă în administrare, reorganizare şi lichidare;
k) de consultanţă în administrarea investiţiilor, în analiza proiectelor investiţionale;
l) de îndeplinire a funcţiilor cenzorului/comisiei de cenzori (Persoană aleasă de adunarea
generală a unei societăţi comerciale pentru a face verificarea conturilor prezentate de
administrator. Persoană care verifică gestiunea unei întreprinderi, a unei bănci etc.). Pe lîngă
activitatea de audit, unul şi acelaşi auditor nu poate presta, în cadrul aceleiaşi entităţi auditate,
pentru aceeaşi perioadă de gestiune, serviciile menţionate la literele „a”, „c”, „d”, „i”, „j”, „l”.
Standardele referitoare la audit reprezintă sugestii cu caracter general, făcute în scopul de a-i
ajuta pe auditori să-şi exercite responsabilităţile profesionale, cum ar fi competenţa şi
independenţa, precum şi la cerinţele de raportare şi la informaţiile probante utilizate în audit.
Sugestiile cu cel mai larg câmp de aplicare sunt cele 10 standarde de audit general acceptate de
(S.A.G.A./G.A.A.S.). Aceste 10 standarde sunt prezentate integral în tabelul 1.
Normele internaţionale care reglementează profesia, activitatea de audit sunt de origine
americană. Aceasta se datorează faptului că SUA reprezintă una din ţările cu cea mai îndelungată
experienţă în domeniul auditului financiar.
Standardele referitoare la audit reprezintă sugestii cu caracter general, făcute în scopul de
a-i ajuta pe auditori să-şi exercite responsabilităţile profesionale, cum ar fi competenţa şi
independenţa, precum şi la cerinţele de raportare şi la informaţiile probante utilizate în audit..
Sugestiile cu cel mai larg câmp de aplicare sunt cele 10 standarde de audit general
acceptate de (SAGA/GAAS). Elaborate de IACPA/AICPA (Institutul American al Experţilor
Contabili Autorizaţi) în 1947, ele au rămas, cu excepţia unor mici intervenţii, aproape
neschimbate până în prezent. Aceste norme nu sunt suficient de precise pentru a oferi
recomandări relevante pentru practicieni, însă ele reprezintă totuşi un cadru de referinţă, pe baza
căruia de IACPA/AICPA poate face interpretări.
Standardele generale pun accentul pe principalele calităţi de care trebuie să dea dovadă un
auditor.
Primele 24 de standarde de audit financiar (ISA) au fost elaborate în perioada 1939-1951
de către AICPA (Institutul American al Experţilor Contabili Autorizaţi) prin intermediul unui
comitet permanent privind procedurile de audit. Până în anul 1972 s-a finalizat actuala colecţie
de standarde în permanenţă actualizate, iar denumirea comitetului a fost modificată sub numele
de Comitetul Executiv privind Standardele de Audit (AudSEC). După modificarea dată acest
comitet obţine şi rolul de a interpreta standardele de audit general acceptate (GAAS). În anul
1978 AudSEC a fost înlocuit de Comitetul privind Standardele de Audit (ASB), care avea
sarcina să stabilească regulile principale pe care trebuia să le respecte auditorii financiari. Aceste
norme de audit vizau îndeosebi SUA, încât, la nivel internaţional, sarcina elaborării normele de
audit financiar si-a asumat-o IFAC (International Federation of Accountants).
Obiectivul esenţial al IFAC (creat în anul 1977, cu sediul la New York) este de a
favoriza dezvoltarea unei profesii contabile omogene utilizând norme armonizate.
Comitetul internaţional pentru practicile de audit (IAPC, creat în anul 1977) este o
comisie permanentă a Consiliului IFAC care a primit misiunea şi puterea de a publica în numele
consiliului IFAC recomendări şi proiecte de recomendări privind auditul financiar şi misiunile
derivate. FIC/IFAC este organizaţia care reuneşte profesia contabilă la nivel mondial, cu 143 de
organizaţii-membre din 103 ţări, reprezentând peste două milioane de contabili. SIA/ISA-urile
sunt în linii mari similare SAGA/GAAS-urilor americane, deşi există şi câteva diferenţe. Există
un interes şi o tendinţă spre armonizare, care înseamnă definirea unor standarde privind
contabilitatea şi auditul uniforme la scară mondială.
5
Dezvoltarea ISA este determinată de globalizare şi internaţionalizarea profesiei
contabile. În condiţiile unei globalizări crescânde, investitorii şi organizmele de reglementare a
pieţelor de capital cer reguli de audit tot mai complete care să ateste credibilitatea situaţiilor
financiare pe plan mondial.
Supravegherea publică a activităţii de audit este de mare ajutor în plină criză financiară,
pentru că profesia contabilă, în general, şi auditorii, în special, sunt cei chemaţi să dea
credibilitate informaţiei contabile, iar utilizatorii, mai ales bancherii şi investitorii ţin cont de
aceasta. În contextul realizării aspiraţiilor europene ale ţării noastre este necesară alinierea la
politicile europene. Alinierea la politicile europene în domeniul auditului impune organizarea
unui sistem eficient de supraveghere publică pentru auditori şi societăţile de audit. C.S.A.A.
reprezintă principala structură operaţională în cadrul sistemului naţional de supraveghere a
activităţii de audit şi are rolul de a asigura îmbunătăţirea activităţii de audit şi, prin urmare,
contribuie la creşterea credibilităţii rapoartelor financiare auditate. În activitatea sa C.S.A.A. şi-a
propus atingerea unor obiective prioritare, menite să contribuie la consolidarea pieţei serviciilor
de audit, la asigurarea stabilităţii, transparenţei în activitatea auditorilor şi promovarea unei
politici unificate pe piaţa serviciilor de audit. Fiind un proces absolut nou pentru Republica
Moldova, implementarea sistemului de supraveghere a activităţii de audit a fost eterogenă.
Astfel, un şir de acţiuni prevăzute au fost implementate cu succes, altele sînt în proces de
realizare, iar o bună parte, din diferite motive, a rămas la nivelul de deziderate. Rezultatele
reformelor întreprinse nu au un efect vizibil imediat, iar impactul implementării documentelor
vizate ar putea fi sesizabil la o etapă mai tîrzie. În acest context, este strict necesar de a continua
reformele iniţiate în trecut şi de a promova politici noi, coerente, care, în final, ar conduce la
realizarea aspiraţiilor societăţii vizînd activitatea de audit. Consiliul de supraveghere a activităţii
de a audit a fost înfiinţat pe lîngă Ministerul Finanţelor în temeiul Legii privind activitatea de
audit nr. 61-XVI din 16.03.07 (Monitorul Oficial Nr. 117-126 din 10.08.07, art. Nr.530), fiind
înregistrat la 18 ianuarie 2008. Responsabilitatea operaţionalizării acestei instituţii a revenit
Ministerului Finanţelor.
Legea privind activitatea de audit a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008 şi, în fond,
corespunde prevederilor Directivei europene 2006/43/EC cu privire la auditul obligatoriu al
rapoartelor financiare anuale şi consolidate. O platformă semnificativă, pe baza căreia a fost
elaborată Legea privind activitatea de audit, a format-o Raportul Băncii Mondiale ROSC de
contabilitate şi audit în Republica Moldova, emis în iunie 2004. Recomandările din ROSC
aferente politicilor şi acţiunilor ce trebuie întreprinse în domeniul auditului au fost încorporate în
versiunea nouă a Legii privind activitatea de audit.
Principalele acţiuni stipulate în ROSC şi care au fost luate în considerare la elaborarea
Legii ţin de:
 concretizarea entităţilor care sunt obligate să auditeze rapoartele sale financiare;
 înaintarea cerinţei faţă de auditori privind elaborarea procedurilor interne de control al
calităţii;
 înfiinţarea unui organ independent de supraveghere a activităţii de audit.
Raportul Băncii Mondiale ROSC cu privire la respectarea Standardelor şi Codurilor.

Contabilitate şi audit, versiunea iunie 2013(studierea conţinutului)
Totodată, Legea privind activitatea de audit nu corespunde, în deplină măsură, cerinţelor
Standardelor Internaţionale de Audit (SIA), aprobate de Federaţia Internaţională a Contabililor
(IFAC) şi urmează a fi actualizată.
Legea privind activitatea de audit prevede constituirea unui asemenea organ şi în
consecinţă, prin Hotărîrea Guvernului nr.1450 din 24 decembrie 2007, au fost aprobate
Regulamentul şi componenţa nominală ale CSAA.
Întru executarea prevederilor Legii nr. 61-XYI din 16 martie 2007 privind activitatea de
audit (M.O. al RM, 2007, nr. 117-126, art. 530), cu modificările şi completările ulterioare şi a
6
Hotărârii Guvernului RM nr. 180 din 23 martie 2012 “Privind aplicarea Standardelor de audit şi
Codului etic pe teritoriul Republicii Moldova”(M.O. al RM, 2012, nr. 60-62, art. 210) Ministerul
finanţelor a emis Ordinul nr.64 din 14 iunie 2012 “Privind acceptarea şi publicarea Standardelor
de audit şi Codului etic” (M.O., ediţie specială, 24 august 2012)
HOTĂRÎRE
privind aplicarea Standardelor de audit şi Codului
etic pe teritoriul Republicii Moldova
nr. 180 din 23.03.2012
Monitorul Oficial nr.60-62/210 din 30.03.2012
***
În vederea realizării prevederilor art.XXIX şi art.XL ale Legii nr.267 din 23 decembrie
2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2012, nr.13-14, art.32), Legii nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de
audit (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.117-126, art.530), cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi pentru asigurarea aplicării Standardelor de audit şi Codului
etic pe teritoriul Republicii Moldova şi dezvoltării continue a activităţii de audit, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se iniţiază negocierile cu Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Audit şi
Asigurare al Federaţiei Internaţionale a Contabililor privind acceptarea şi implementarea
Standardelor de audit şi Codului etic în Republica Moldova.
2. Se desemnează Ministerul Finanţelor în calitate de autoritate responsabilă pentru:
negocierea cu Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Audit şi Asigurare al
Federaţiei Internaţionale a Contabililor privind acceptarea şi implementarea Standardelor de
audit şi Codului etic în Republica Moldova;
încheierea acordului cu Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Audit şi Asigurare
privind dreptul de reproducere a Standardelor de audit şi Codului etic în Republica Moldova.
3. Ministerul Finanţelor va asigura implementarea Standardelor de audit şi Codului etic în
Republica Moldova.
Registrul de stat al auditorilor şi Registrul de stat al societăţilor de audit, al auditorilor
întreprinzători individuali sunt elaborate, ţinute şi actualizate în conformitate cu prevederile
Legii nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit.
În scopul realizării prevederilor Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 90-93, art.399) şi Legii nr. 61-XVI din 16
martie 2007 privind activitatea de audit (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 117-
126, art.530), precum şi al creării condiţiilor favorabile pentru armonizarea contabilităţii şi
auditului cu cerinţele Directivelor Uniunii Europene, Standardelor Internaţionale de Raportare
Financiară şi Standardelor Internaţionale de Audit, Guvernul :
1. Se aprobă Planul de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-

2014 (se anexează).
2. Monitorizarea şi coordonarea procesului de realizare a Planului de dezvoltare a contabilităţii şi

auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2014 se pun în sarcina Ministerului Finanţelor.
3. Ministerul Finanţelor va iniţia negocieri cu Banca Mondială, cu instituţii internaţionale şi

donatori privind alocarea mijloacelor financiare pentru implementarea Planului de dezvoltare a
contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2014.
7
4. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 1187 din 24 decembrie 1997 Cu privire la reforma
contabilităţii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.88-91, art.890).
În prezent, în Republica Moldova se aplică două programe principale de instruire

profesională şi de certificare a contabililor: Contabil practician certificat (CAP)/ Contabil
practician certificat internaţional (CIPA) şi contabil certificat de Asociaţia contabililor
profesionişti certificaţi (ACCA) (Conform acestor programe, deţin certificate internaţionale în
jur de 300 contabili, inclusiv CAP, CIPA şi ACCA.) Totodată, conform legislaţiei în vigoare,
instruirea profesională continuă a contabililor nu este obligatorie.
În ceea ce priveşte instruirea profesională continuă a auditorilor, cerinţele faţă de
asemenea instruire sunt specificate în Legea privind activitatea de audit şi în Regulamentul cu
privire la certificarea auditorilor. Potrivit actelor normative menţionate, certificatul de calificare
al auditorului se eliberează pe un termen nelimitat cu condiţia că auditorii îşi vor ridica nivelul
de calificare după un program anual de cel puţin 40 ore de studii. Pentru obţinerea certificatelor
de auditor, pretendenţii susţin examene de calificare la organele abilitate respective: Ministerul
Finanţelor, Banca Naţională a Moldovei (BNM), Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF),
subiectele cărora sunt prevăzute în programele de examinare.
Ministerul Finanţelor a elaborat, aprobat şi publicat Programul de examinare pentru
conferirea calificării de auditor pentru auditul general, care în linii generale corespunde
cerinţelor Directivei 2006/43/CE.
Prezentul Plan prevede realizarea obiectivului general, care constă în îmbunătăţirea
calităţii raportării financiare a entităţilor autohtone, relevînd următoarele priorităţi naţionale:
1) Ameliorarea cadrului normativ de raportare financiară;

2) Fortificarea principalelor instituţii responsabile de raportarea financiară;
3) Sprijinirea profesiei de auditor;
4) Modernizarea învăţămîntului, instruirii profesionale şi informării publicului.
Aplicarea instrumentelor sus-menţionate nu este posibilă fără sprijinirea profesiei de
auditor. Actualmente, în Republica Moldova este slab dezvoltat pilonul esenţial pentru
asigurarea calităţii şi transparenţei raportării financiare – existenţa profesiei de auditor
independent şi de încredere, loial faţă de creditorii, acţionarii entităţii şi alţi utilizatori. Astfel,
sprijinirea şi dezvoltarea profesiei de auditor au devenit una din priorităţile naţionale.
Auditorii trebuie să elaboreze propriile standarde şi proceduri interne ce ar asigura
efectuarea unor audite de calitate, totodată, urmează a fi elaborat şi implementat un sistem de
supraveghere externă publică independentă a auditorilor. Pe lângă aceasta, supravegherea
publică eficientă a auditorilor este un element vital al menţinerii şi sporirii încrederii în profesia
de auditor. Legea privind activitatea de audit prevede o anumită structură pentru executarea
acestor activităţi. Prezentul Plan a susţinut elaborarea, crearea şi dezvoltarea de către această
structură a sistemului de supraveghere, pentru a ajuta organele de reglementare, investitorii şi
publicul să se asigure că rapoartele anuale şi cele consolidate auditate sînt de încredere şi
prezintă o imagine veridică a situaţiei financiare a entităţii auditate.
Prezentul Plan prevede susţinerea directă atît a auditorilor, cât şi a organelor de
reglementare şi supraveghere a activităţii de audit.
Susţinerea directă a auditorilor se va efectua prin acordarea de asistenţă la:
 instruirea în domeniul contabilităţii şi auditului, inclusiv în partea ce se referă la controlul
calităţii;
 atragerea specialiştilor străini ce vor contribui la ridicarea competenţei profesionale.
Susţinerea organelor de reglementare şi supraveghere a activităţii de audit se va efectua

prin acordarea asistenţei la:
8
 atragerea resurselor ce vor fi îndreptate spre instruirea angajaţilor Serviciului de control
şi verificare din cadrul CSAA şi altor funcţionari publici implicaţi în activitatea de audit;
 elaborarea procedurilor de control extern al calităţii activităţii de audit, aplicate de
CSAA;
 elaborarea registrelor de stat ale auditorilor şi societăţilor de audit, conform cerinţelor
Directivei 2006/43/CE;
 actualizarea formularului raportului privind transparenţa societăţilor de audit şi a
informaţiei privind respectarea procedurilor de control al calităţii lucrărilor de audit;
 actualizarea Legii privind activitatea de audit, conform prevederilor SIA şi ale Codului
etic, ROSC actualizat iunie 2013;
 acceptarea şi implementarea SIA şi a Codului etic revizuit. (punct realizat în urma
adoptării Ordinului MF nr. 64 din 14 iunie 2012)
Susţinerea Consiliului de supraveghere a activităţii de audit
În conformitate cu Legea privind activitatea de audit, în decembrie 2007 au fost aprobate
Regulamentul CSAA şi componenţa nominală a acestuia, iar în ianuarie 2008 a fost format
CSAA. În linii generale, CSAA are menirea de a garanta utilizatorilor calitatea serviciilor
prestate de auditori şi societăţile de audit, îndeosebi calitatea auditelor obligatorii ale rapoartelor
financiare, prin supravegherea activităţii societăţilor de audit. Întrucît CSAA este o structură
nouă ce trebuie să îndeplinească funcţii inexistente pînă în prezent pe teritoriul Republicii
Moldova, iar Regulamentul CSAA conţine doar prevederi generale aferente funcţiilor şi
atribuţiilor membrilor CSAA, acesta necesită suport intern şi extern în exercitarea acestor funcţii
noi.
Prezentul Plan prevede acordarea unui suport CSAA în ceea ce priveşte implementarea
procesului şi procedurilor de control al calităţii profesiei de auditor în Republica Moldova,
inclusiv în realizarea activităţilor sale de supraveghere. Activităţile ce urmează a fi întreprinse de
CSAA şi suportul ce va fi acordat pot fi divizate în trei direcţii principale, descrise în cele ce
urmează.
Activităţi de supraveghere a calităţii lucrărilor de audit ale societăţilor de audit
 Elaborarea unui plan de acţiuni al CSAA pentru anii 2009-2014, ce ar include obiectivele
de lucru şi capacităţile de atingere a obiectivelor trasate.
 Stabilirea şi descrierea ariei de acoperire a procesului de supraveghere din partea CSAA
(de exemplu, procesul educaţional, licenţierea, respectarea standardelor profesionale,
asigurarea calităţii activităţii de audit, aplicarea sistemului disciplinar etc.).
 Elaborarea programului de control al calităţii, ce ar include procedurile de control care
trebuie aplicate de colaboratorii Serviciului de control şi verificare din cadrul CSAA.
 Stabilirea şi descrierea competenţelor de control şi disciplinare (pedeapsă) ale CSAA.
Activităţi orientate spre obţinerea şi menţinerea abilităţilor de control şi a competenţei

profesionale ale membrilor CSAA
 Organizarea unor seminare cu membrii CSAA în scopul conştientizării de către aceştia a
rolului şi funcţiilor organului de supraveghere, inclusiv a cerinţelor aferente asigurării
calităţii activităţii de audit şi a sistemului disciplinar.
 Stabilirea relaţiilor de cooperare cu organismele de supraveghere din ţările care deja
aplică asemenea sistem, ceea ce ar permite acumularea experienţei, inclusiv organizarea
asistenţei din partea organismelor internaţionale similare în organizarea controalelor pe
teren.
 Asigurarea unei pregătiri profesionale şi acumularea experienţei adecvate prin
participarea la diverse instruiri, inclusiv aferente normelor de etică, ceea ce ar garanta
imparţialitatea şi obiectivitatea angajaţilor Serviciului de control şi verificare faţă de
subiecţii controlaţi.
9
Activităţi orientate spre confirmarea transparenţei procesului de supraveghere de către CSAA
a activităţii de audit
 Elaborarea documentelor ce vor asigura transparenţa procesului de supraveghere a
activităţii de audit.
 Desfăşurarea activităţilor ce confirmă transparenţa procesului de supraveghere din partea
CSAA (de exemplu, informarea publicului pentru programele de lucru anuale şi
rapoartele ce atestă activitatea CSAA).
Realizarea prezentei acţiuni va contribui la:
 asigurarea utilizatorilor şi organelor de reglementare că aceştia se pot baza pe rapoartele
financiare auditate şi pot lua decizii economice corecte;
 fortificarea unui organ eficient de control al calităţii activităţii de audit, care este capabil
să-şi exercite funcţiile şi care va menţine încrederea publicului în profesie.
Asigurarea calităţii profesiei de auditor
Asigurarea calităţii profesiei de auditor este principalul mijloc a auditorilor de a demonstra
utilizatorilor că auditorii activează la un nivel ce corespunde standardelor de audit şi regulilor
etice. În acest context este necesar de a lua în considerare actele relevante acestui aspect, aplicate
în UE:
 Recomandarea Comisiei nr.3304/2000 din 15 noiembrie 2000 privind exigenţele minime
în materie de control al calităţii controlului legal al conturilor în Uniunea Europeană;
 Recomandarea Comisiei nr.1721/2008 din 6 mai 2008 privind asigurarea calităţii externe
pentru auditorii legali şi firmele de audit care auditează entităţile de interes public.
Calitatea poate fi asigurată atât prin eforturi interne ale societăţilor de audit, cât şi prin
eforturi externe, din partea organelor de reglementare şi supraveghere.
Pentru realizarea prezentei acţiuni este necesară implicarea organelor de reglementare şi
supraveghere în asigurarea calităţii activităţii de audit prin:
 aplicarea unei baze normative adecvate: Legea privind activitatea de audit, SIA, Codul
etic;
 implementarea regulilor de control extern al calităţii pentru activitatea de audit;
 actualizarea Informaţiei privind respectarea procedurilor de control al calităţii lucrărilor
de audit, care urmează a fi prezentată de către societăţile de audit în conformitate cu
art.10 alin.(5) lit.a) din Legea cu privire la activitatea de audit;
 actualizarea Raportului privind transparenţa societăţii de audit, care este necesar de a fi
prezentat de către societăţile de audit ce efectuează auditul la entităţile de interes public,
în conformitate cu art.10 alin.(5) lit.b) din Legea cu privire la activitatea de audit.
Societăţile de audit trebuie să asigure controlul calităţii prin:

 actualizarea standardelor şi metodelor interne de activitate, conform legislaţiei în
domeniul auditului şi practicilor internaţionale avansate;
 elaborarea politicilor şi procedurilor interne de control al calităţii;
îmbunătăţirea calităţii metodelor de audit.
Realizarea sus-numitei acţiuni va contribui la asigurarea calităţii profesiei de auditor din
Republica Moldova la nivelul cerinţelor internaţionale.
Formarea registrelor de stat ale auditorilor şi societăţilor de audit.
Crearea unor registre pentru auditorii şi societăţile de audit din Republica Moldova,
disponibile în formă electronică şi accesibile publicului în mod gratuit, va permite utilizatorilor
să determine rapid dacă auditorul sau societatea de audit care efectuează auditul a fost
înregistrată, care este adresa ei juridică şi forma de organizare. Aceste registre vor contribui la
identificarea persoanelor care acţionează fără licenţă, vor permite publicului să identifice
autorităţile relevante în cazul necesităţii de prezentare a unei reclamaţii împotriva unui auditor,
vor mări încrederea publicului în auditorii înregistraţi.
Pentru a realiza prezenta acţiune sunt necesare următoarele:
10
1) acordarea asistenţei tehnice la elaborarea proceselor şi procedurilor ce vor permite
crearea unor registre eficiente;
2) gestionarea procesului de înregistrare, actualizare şi menţinere permanentă a
informaţiei din registre;
3) elaborarea programelor software pentru procesul de înregistrare electronică;
4) aprovizionarea cu hardware pentru a asigura funcţionarea continuă a programelor
software.
Perfecţionarea procesului de certificare profesională a auditorilor
Legea privind activitatea de audit la momentul aprobării nu prevedea posibilitatea
recunoaşterii certificatelor internaţionale în domeniul contabilităţii şi auditului, obţinute conform
programelor internaţionale de certificare, cum ar fi ACCA, CIPA, CAP, DipIFR, autorizările
auditorilor obţinute în ţările-membre ale UE. Prezentul Plan prevede necesitatea recunoaşterii
certificatelor internaţionale de calificare în domeniul contabilităţii şi auditului, precum şi
necesitatea asigurării independenţei şi obiectivităţii procesului de certificare al auditorilor
Prezenta acţiune prevede următoarele:
 acordarea asistenţei Ministerului Finanţelor în elaborarea şi actualizarea politicilor pentru
recunoaşterea certificatelor internaţionale în domeniul contabilităţii şi auditului;
 implicarea specialiştilor calificaţi independenţi, inclusiv străini, în procesul de certificare
a auditorilor, în special la elaborarea probelor pentru susţinerea examenului de calificare;
 implementarea procedurilor şi politicilor identificate;
 acordarea asistenţei Comisiei de certificare de pe lîngă Ministerul Finanţelor la
determinarea şi convenirea asupra scutirilor de examene, experienţa necesară şi alte
criterii pentru recunoaşterea persoanelor ce deţin certificate internaţionale de calificare.
Realizarea sus-numitei acţiuni va permite crearea unui sistem de certificare profesională a
auditorilor, racordat la cerinţele internaţionale.
Obiectivul prezentei priorităţi constă în conformarea procesului de pregătire a cadrelor în
domeniul contabilităţii şi auditului şi a instruirii profesionale continuă a acestora la cerinţele
internaţionale.
SIA și Codul etic emise de IFAC in anul 2015, recepționate de Ministerul

Finanțelor
Data:
19.10.2017
LimbaRomână
Categorie:
Contabilitate și Audit
Tip:
Standarde Internaționale de Audit
Atașamente:
IESBA-Handbook 2015 RO.pdf
2015 IAASB Manual - Volumul 1 RO_2016_final.pdf
2015 IAASB Handbook Volume 2 RO.pdf
2015 IAASB Handbook Part III RO.pdf
Russian - IAASB HB 2015 Vol 1.pdf
Codului Etic al Profesioniștilor Contabili, ediția 2015, elaborat de Consiliul pentru

Standarde Internaționale de Etică pentru Contabili (IESBA) din cadrul Federației Internaționale a
Contabililor (IFAC) cuprinde principiile fundamentale de etică profesională cu care trebuie să se
11
conformeze un profesionist contabil, deci și un auditor în derularea activității sale. Așa cum se
prevede în acest manual, ”O caracteristică distinctă a profesiei contabile o constituie asumarea
responsabilității de a acționa în interes public”. Niciun auditor nu se poate autodefini ca fiind un
profesionist atât timp cât nu acceptă faptul că are anumite responsabilităţi faţă de utilizatorii
rezultatelor activităţii sale şi faţă de interesul public. Codul Etic al Profesioniștilor Contabili este
structurat în trei părți:
– Partea A cuprinde principiile etice fundamentale pentru profesioniștii contabili și cadrul
conceptual - care trebuie aplicat pentru identificarea amenințărilor privind conformitatea cu
acestea, evaluarea amenințărilor și aplicarea măsurilor de protecție în vederea eliminării sau
reducerii amenințărilor la un nivel acceptabil.
– Partea B descrie modul în care liber profesioniștii contabili trebuie să aplice cadrul
conceptual în situații specifice.
– Partea C descrie modul în care profesioniștii contabili angajați trebuie să aplice cadrul
conceptual în situații specifice, aceasta putând fi relevantă și pentru liber profesioniștii contabili,
în anumite circumstanțe.
Părțile B și C furnizează, de asemenea, exemple de măsuri de protecție prin care pot fi
abordate amenințările la adresa conformității cu principiile fundamentale, precum și exemple de
situații în care amenințările nu pot fi abordate și, prin urmare, circumstanța sau relația care le
generează trebuie evitată. Desigur, este imposibil să fie definite toate situațiile cu care se poate
confrunta un profesionist contabil și în care sunt generate amenințări la adresa conformității cu
principiile fundamentale (”integritate”, ”obiectivitate”, ”competență profesională și atenție
cuvenită”, ”confidențialitate” și ”comportament profesional”), precum și să fie precizate toate
măsurile de protecție corespunzătoare acestor situații. Un cod de etică profesională este destinat
în principal încurajării unui comportament profesional ideal, dar trebuie elaborat astfel încât să
fie realist și aplicabil, de aceea el nu este exhaustiv, în sensul că nu poate anticipa toate situațiile
întâmpinate în care este necesară exercitarea unui raționament profesional cu privire la adoptarea
unei conduite etice; cel mult, codul etic prevede principii care pot fi utilizate în aprecierea
fiecărei situații în parte.
Pentru a veni în sprijinul membrilor săi și a stagiarilor în audit financiar, Camera
Auditorilor Financiari din România a coordonat procesul de traducere în limba română a
Manualului Codul Etic al Profesioniștilor Contabili, ediția 2015.
Acesta este aplicabil și obligatoriu în toate misiunile de audit desfășurate de membrii
CAFR. Pentru traducerea și publicarea ediției 2015 a acestei lucrări, CAFR a obținut dreptul de
copyright de la IFAC. Dorim să facem precizarea că în orice situație în care interpretarea textului
în limba română a unor termeni, expresii sau paragrafe din Codul Etic va genera unele neclarități
sau ambiguități, textul de referință va fi cel original din limba engleză. Prin urmare, în astfel de
circumstanţe, înţelegerea clară şi perfecţionarea continuă a principiilor etice reprezintă factori
cheie pentru succes.
Codul Etic al Profesioniştilor Contabili Acest manual înlocuiește ediția 2014 a Manualului
Codului Etic al Profesioniştilor Contabili.
Modificări Ediţia 2015 a manualului conţine următoarele modificări aduse Codului în
secțiunea 290 referitoare la anumite servicii de non-asigurare pentru clienții de audit:
 Au fost retrase prevederile privind excepțiile (punctele 290.171 și 290.183), care permit
firmei de audit să furnizeze clienților-entități de interes public anumite servicii specifice
de contabilitate și fiscalitate în caz de urgență sau alte situații extraordinare.
 Au fost consolidate prevederile privind responsabilitatea conducerii, cu recomandări și
clarificări suplimentare privind ceea ce constituie responsabilitatea conducerii.
 A fost îmbunătățită și clarificată îndrumarea privind conceptul servicii ”de rutină sau
mecanice” privind efectuarea înregistrărilor contabile și întocmirea situațiilor financiare
pentru clienții de audit care nu sunt entitate de interes public.
Au fost efectuate modificări corespunzătoare și de conformitate în ceea ce privește clienții
de asigurare în Secțiunea 291 a Codului. Modificările intră în vigoare la 15 aprilie 2016, cu
12
excepția modificărilor din Secțiunea 290, care vor intra în vigoare pentru auditurile situațiilor
financiare aferente perioadelor care încep la sau după data de 15 aprilie 2016. Este permisă
adoptarea înainte de această dată. Modificările au fost publicate pe site-ul IESBA în aprilie
2015. Modificări ale Codului ulterioare datei de 31 mai 2015 şi proiecte de expunere Pentru
informaţii cu privire la evenimentele recente şi pentru a obţine reglementările finale emise după
31 mai 2015 sau proiectele de expunere în curs, vizitaţi website-ul IESBA la
www.ethicsboard.org.
Manual IAASB, Ediția 2015 „Manualul de Reglementări Internaţionale de Control al
Calităţii, Audit, Revizuire, Alte Servicii de Asigurare şi Servicii Conexe - Ediţia 2015”
(Manualul IAASB) cuprinde setul complet de standarde internaţionale de control al calităţii,
audit, revizuire, alte servicii de asigurare şi servicii conexe, precum și materiale aferente,
publicate în septembrie 2015 de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurare
(IAASB) al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC) - organismul internaţional de
normalizare în domeniul auditului. Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) a
coordonat procesul de traducere în limba română și publicarea Manualului de Reglementări
Internaţionale de Control al Calităţii, Audit, Revizuire, Alte Servicii de Asigurare şi Servicii
Conexe - Ediţia 2015, în urma unui acord de traducere semnat cu IFAC. Pentru publicarea
prezentei ediţii a Manualului, Camera a urmat etapele unui proces riguros de traducere și
revizuire, avizat de IFAC, respectând Procedurile proprii de traducere a standardelor publicate de
către Federaţia Internaţională a Contabililor, care au la bază Politica de traducere şi reproducere
a standardelor publicate de către Federaţia Internaţională a Contabililor. Textul publicat al
Manualului IAASB reprezintă traducerea fidelă în limba română a reglementărilor din limba
engleză, nefiind aduse niciun fel de modificări (eliminări, adăugiri sau adaptări) materialelor
publicate de către IFAC.
Reglementările IAASB sunt preluate și adoptate ca atare de către Camera Auditorilor
Financiari din România. Dorim să facem precizarea că în orice situaţie în care interpretarea
textului în limba română, a unor termeni, expresii sau paragrafe din cadrul standardelor va
genera unele neclarităţi sau ambiguităţi, textul de referinţă va fi cel original în limba engleză.
Menţionăm că expresia „profesionist contabil” utilizată în cadrul acestui Manual este cea
consacrată de către IFAC. Prin termenul „profesionist contabil” se înţelege orice membru al
unui organism membru al Federaţiei Internaţionale a Contabililor.
Structura Manualului IAASB, Ediția 2015
‒ Volumul I, cuprinde o Prefață la Reglementările Internaţionale de Control al Calităţii,
Audit, Revizuire, Alte Servicii de Asigurare şi Servicii Conexe, un Glosar de termeni, Standardul
Internaţional privind Controlul Calităţii (ISQC), Standardele Internaţionale de Audit în vigoare
(ISA) și Nota Internaţională privind Practica de Audit (IAPN), precum şi o serie de standarde noi
şi revizuite:
 ISA 260 (Revizuit), Comunicarea cu persoanele responsabile cu guvernanţa
 ISA 570 (Revizuit), Continuitatea activităţii
 ISA 700 (Revizuit), Formarea unei opinii şi raportarea cu privire la situaţiile financiare
 ISA 701 (Nou), Comunicarea aspectelor cheie de audit în raportul auditorului
independent
 ISA 705 (Revizuit), Modificări ale opiniei raportului auditorului independent
 ISA 706 (Revizuit), Paragrafele de evidențiere a unor aspecte şi paragrafele privind alte
aspecte din raportul auditorului independent
 ISA 720 (Revizuit), Responsabilităţile auditorului cu privire la alte informaţii
‒ Volumul II, cuprinde Standardele Internaţionale privind Misiunile de Revizuire (ISRE),
Standardele Internaţionale privind Misiunile de Asigurare (ISAE) şi Standardele Internaţionale
privind Serviciile Conexe (ISRS);
‒ Volumul III, cuprinde un Cadru pentru calitatea auditului - care descrie factorii ce
contribuie la calitatea auditului, considerați din perspectiva misiunii, a firmei de audit și din
perspectivă națională și un Cadru internațional pentru misiunile de asigurare modificat, care a
13
înlocuit Cadrul internaţional pentru misiunile de asigurare, inclus în anii trecuţi în Volumul II.
Standardele pe care trebuie să le aplice auditorii financiari din România, membri ai CAFR, sunt
cele prevăzute de prezentul Manual de Reglementări Internaţionale de Control al Calităţii, Audit,
Revizuire, Alte Misiuni de Asigurare şi Servicii Conexe – Ediţia 2015, publicat de Camera
Auditorilor Financiari din România.
Toate hotărârile în vigoare pentru desfăşurarea activităţii de audit financiar în Republica
Moldova, sunt disponibile electronic, pe site-ul Ministerului finanțelor:www.mf.gov.md/actnorm
MODIFICĂRI DE FOND FAŢĂ DE EDIŢIA DIN ANUL 2014 A MANUALULUI ŞI EVOLUŢII

RECENTE
Referinţe Prezentul manual conţine referiri la Standardele Internaţionale de Contabilitate
(IASuri) şi la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS-uri). Cu excepţia
cazurilor în care este indicat diferit, referirile la IAS-uri şi IFRS-uri reprezintă referiri la IAS-
urile şi IFRS-urile în vigoare la data întocmirii unei reglementări. În consecinţă, cititorii sunt
avertizaţi că, în cazul în care a fost emis ulterior un IAS sau un IFRS revizuit, trebuie făcută
referire la cel mai recent IAS sau IFRS. Referinţele cu privire la „ţară” din prezentul manual
trebuie citite drept „ţară sau jurisdicţie”. Reglementări emise de Consiliul pentru Standarde
Internaţionale de Audit şi Asigurare Prezentul manual conţine setul complet de reglementări
emise de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurare (IAASB) privind
controlul calităţii, audit, revizuire, alte servicii de asigurare şi servicii conexe, precum şi Note
Internaţionale de Practică privind Auditul (IAPN), care nu au caracter obligatoriu. De asemenea,
include o prefaţă la reglementările IAASB, un glosar de termeni şi alte materiale care nu au
caracter obligatoriu. Prezentul manual înlocuieşte ediţia din 2014 a Manualului.
Partea I a Manualului include modificări la următoarele Standarde Internaționale de Audit
care au fost emise de către IAASB în ianuarie 2015 în urma proiectului său de îmbunătățire a
valorii comunicative a raportului auditorului:
 ISA 260 (Revizuit), Comunicarea cu persoanele responsabile cu guvernanţa;
 ISA 570 (Revizuit), Continuitatea activităţii;
 ISA 700 (Revizuit), Formarea unei opinii şi raportarea cu privire la situaţiile financiare;
 ISA 705 (Revizuit), Modificări ale opiniei raportului auditorului independent;
 ISA 706 (Revizuit), Paragrafele de evidenţiere a unor aspecte şi paragrafele privind alte
aspecte din raportul auditorului independent.

RECENTE
Partea I include și ISA 701, Comunicarea aspectelor cheie de audit în raportul auditorului
independent. Acest ISA se aplică auditurilor seturilor complete de situații financiare cu scop
general ale entităților cotate. De asemenea, el se aplică și când auditorul este obligat de legi sau
reglementări să comunice aspectele cheie de audit pentru alte entități sau atunci când auditorul
decide să comunice ACA voluntar. Modificările la alte ISA-uri au fost realizate ca urmare a
proiectului privind Raportarea de către auditor și sunt incluse, împreună cu amendamentele de
conformitate ce provin din alte proiecte de normalizare, la paginile 1172-1246 din Partea I.
Standardele noi și cele revizuite incluse în proiectul privind Raportarea de către auditor
intră în vigoare pentru auditurile situațiilor financiare pentru perioadele care se încheie la data de
15 decembrie 2016 sau ulterior acestei date.
ISA 720 (Revizuit) Partea I a Manualului include și ISA 720 (Revizuit), Responsabilităţile
auditorului cu privire la alte informaţii, emis de IAASB în aprilie 2015. ISA-ul revizuit are drept
scop să clarifice și să sporească implicarea auditorului în cazul „altor informații” – definite în
standard drept informaţii financiare şi ne-financiare, altele decât situaţiile financiare auditate,
care sunt incluse în rapoartele anuale ale entităților. Acest standard include și cerințe noi
referitoare la raportarea de către auditor cu privire la alte informații, care completează
modificările ce provin din proiectul privind Raportarea de către auditor.
14
Modificările la alte ISA-uri au fost realizate ca urmare a emiterii ISA 720 (Revizuit) și sunt
incluse, împreună cu amendamentele de conformitate ce provin din alte proiecte de normalizare,
la paginile 1172-1246 din Partea I. ISA 720 (Revizuit) intră în vigoare pentru auditurile
situațiilor financiare pentru perioadele care se încheie la data de 15 decembrie 2016 sau ulterior
acestei date.
Tratarea prezentărilor de informații în auditul situațiilor financiare
Ca urmare a proiectului privind Prezentările de informații, au fost făcute modificări la ISA-
uri care au drept scop concentrarea atenției auditorului asupra prezentărilor de informații pe
întreaga durată a auditului situațiilor financiare. Modificările includ:
 cerințe îmbunătățite în ISA 315 (Revizuit);
 Identificarea şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă prin înţelegerea entităţii
şi a mediului său, ISA 330, Răspunsul auditorului la riscurile evaluate și ISA 700
(Revizuit).
Formarea unei opinii şi raportarea cu privire la situaţiile financiare, precum și material
îmbunătățit privind aplicarea în aceste standarde și în alte ISA-uri, pentru a se trata mai explicit
prezentările de informații. Aceste modificări sunt incluse împreună cu amendamentele de
conformitate ce provin din alte proiecte de normalizare, la paginile 1172-1246 din Partea I.

RECENTE
Modificările din ISA-uri care se referă la prezentările de informații intră în vigoare pentru
auditurile situațiilor financiare pentru perioadele care se încheie la data de 15 decembrie 2016
sau ulterior acestei date.
Partea II a Manualului Nu există adăugiri la Partea II a Manualului
Partea III a Manualului Nu există adăugiri la Partea III a Manualului
Retrageri
Următoarele standarde, incluse în ediţia din 2014 a Manualului, au fost retrase şi înlocuite
cu standarde revizuite care sunt acum în vigoare:
Partea II a Manualului
 Standardul Internaţional privind Misiunile de Asigurare (ISAE) 3000, Misiunile de
asigurare, altele decât auditurile sau revizuirile informaţiilor financiare istorice, este înlocuit cu
ISAE 3000 (Revizuit), Misiunile de asigurare, altele decât auditurile sau revizuirile informaţiilor
financiare istorice, care este în vigoare pentru rapoartele de asigurare datate la 15 decembrie
2014 sau ulterior acestei date.
 Cadrul internaţional pentru misiunile de asigurare, inclus în Partea II a Manualului, este
înlocuit de Cadrul internaţional pentru misiunile de asigurare, inclus în Partea III a Manualului.
Reglementări finale emise ulterior datei de 30 septembrie 2015 şi proiecte de expunere
Pentru informaţii referitoare la evoluţii recente şi pentru a intra în posesia reglementărilor
finale emise ulterior datei de 30 septembrie 2015 sau a proiectelor de expunere în curs, vizitaţi
site-ul IAASB la www.iaasb.org
Pratica altor ţări.
România.
În România, auditul, ca profesie reglementată, este cunoscut de puţin timp. În anii
’90, doar specialiştii vorbeau despre standarde de audit şi cunoşteau conţinutul şi
aplicabilitatea noţiunii de audit. Mai exact, termeni ca: „audit financiar”, „auditor
financiar”, „standarde sau norme de audit financiar” au pătruns în vocabularul nostru
după adoptarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, respectiv după publicarea Regulamentului
de aplicare a acesteia în anul 1994.
Primul moment al legiferării profesiei de audit financiar este anul 1995, când, în baza
Hotărârii Conferinţei Naţionale a CECCAR nr. 3 din 23 octombrie 1995, s-a publicat o
lucrare intitulată: „Norme de audit financiar şi certificare a bilanţului contabil” de 140 de
pagini, care a apărut ca supliment la „Revista generală de contabilitate şi expertiză”. Prin
15
publicarea acestor norme s-a urmărit „acoperirea unui gol normativ-metodologic în domeniul
auditului, precum şi asigurarea unor reguli precise de lucru, aliniate la normele europene şi
internaţionale privind auditul legal şi contractual în vederea certificării bilanţului contabil la
agenţii economici”.
Normele de referinţă ale auditului financiar sunt clasificate în lucrarea menţionată astfel:
 norme contabile, respectiv normele comune tuturor celor care stabilesc, controlează şi
utilizează conturile;
 norme de audit propriu-zise, adică un ansamblu de reguli stabilite de autoritatea
profesională la care se raportează auditorul în exercitarea misiunii sale.La rândul lor,
normele de audit financiar se împart în: norme profesionale de lucru, norme de raportare
a opiniilor şi norme generale de comportament profesional.După patru ani, ca urmare a
Hotărârii Conferinţei Naţionale a CECCAR nr. 98/24 din 27 ianuarie 1999, apare
lucrarea: „Norme naţionale de audit şi servicii conexe” în care sunt preluate aproape
textual Standardele Internaţionale de Audit (ISA) publicate de Federaţia Internaţională a
Experţilor Contabili (IFAC). În calitatea sa de membru al IFAC, CECCAR s-a angajat să
susţină activitatea IFAC aducând la cunoştinţa membrilor săi orice publicaţie a acesteia,
punând în lucru aceste publicaţii, în măsura posibilului, ţinând cont de specificul naţional
şi în mod deosebit integrând în normele naţionale de audit normele internaţionale de audit
elaborate de IFAC,Odată cu înfiinţarea Camerei Auditorilor Financiari din România,
în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 din 01 iunie1999 (aproximativ,
după patru luni de la adoptarea normelor internaţionale), Comitetul Provizoriu ale
acesteia a hotărât asimilarea Standardelor Internaţionale de Audit ale IFAC, precum şi a
Cadrului General al Standardelor Internaţionale de Audit ca bază de efectuare a
auditului financiar în România. Observăm că nu se mai vorbeşte de norme internaţionale
transpuse în plan naţional, ci sunt asimilate, ca atare, standardele internaţionale de audit.
În plus, este preluat în aceeaşi lucrare în care sunt publicate standardele de audit, „Audit
financiar 2000”, şi Codul privind conduita etică şi profesională în domeniul auditului
financiar. Aşadar, anul 1999 este cel în care activitatea propriu-zisă de audit este
legiferată şi coordonată de un organism profesional separat de CECCAR (precizări
referitoare la atribuţiile organizaţiilor profesionale s-au făcut în capitolul rezervat
organizării profesiei contabile).
Se remarcă faptul că normele naţionale de audit au constituit o referinţă elocventă în

reforma profesiei contabile din România, în armonizarea cu standardele internaţionale şi
directivele europene ale auditului financiar, acest instrument menit să conducă la ridicarea
credibilităţii informaţiilor financiare emise de entităţile economice şi sociale, de instituţii şi
organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale. Standardele de Audit preluate de România
se aplică în auditarea situaţiilor financiare de către auditorii financiari, membri ai Camerei
Auditorilor din România. Apariţia profesiunii contabile şi dezvoltarea acesteia a fost urmată,
cum era şi firesc, de constituirea organizaţiilor care să-i reunească pe cei care o practicau. În
prezent, în România, două mari organizaţii profesionale regrupează profesioniştii
contabili, respectiv: Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
(CECAR) şi Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR). Am convenit însă
anterior că în România există încă o organizaţie profesională ce ţine de domeniul profesiunii
contabile, respectiv Camera Auditorilor Financiari din România. În anul 1999 a fost înfiinţată
Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) care vrea să gestioneze activitatea
de audit financiar. De fapt, scopul acestei organizaţii profesionale constă în “organizarea,
coordonarea şi autorizarea desfăşurării activităţii de audit financiar în România”. Camera
Auditorilor Financiari din România este persoană juridică autonomă şi funcţionează ca
organizaţie profesională de utilitate publică fără scop lucrativ. Ea îşi poate înfiinţa
reprezentanţe în ţară şi în străinătate.Activitatea Camerei se desfăşoară sub supravegherea
16
autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, care va urmări permanent ca
reglementările emise de Cameră să nu contravină legii. În caz contrar, autoritatea de stat va
lua măsurile legale ce se impun.Organele centrale de conducere ale Camerei: Conferinţa,
Consiliul şi Biroul permanent al Consiliul Camerei.În sinteză, Camera, în ansamblul ei, are
următoarele atribuţii:
► elaborează următoarele documente:
 Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei;

 Codul privind conduita etică şi profesională în domeniul auditului financiar;
 Standardele de audit;
 Programa-analitică a examenului-concurs de aptitudini profesionale;
 Normele privind procedurile de control al calităţii auditului financiar;
 Regulile privind pregătirea continuă a auditorilor financiari;
 Normele privind procedurile minimale de audit.
► atribuie calitatea de auditor financiar şi emite autorizaţii pentru exercitarea acestei profesii;
► organizează şi urmăreşte programul de pregătire continuă a auditorilor financiari;
► controlează activitatea de audit financiar;
► promovează actualizarea legislaţiei prin instituţiile abilitate, precum şi a normelor de audit

financiar, în concordanţă cu reglementările instituţiilor profesionale europene şi internaţionale;
► elaborează norme interne privind activitatea Camerei;
► organizează evidenţa membrilor săi prin registrul auditorilor financiari şi asigură publicarea
acestora în Monitorul Oficial;
► retrage temporar sau definitiv dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar;
► asigură reprezentarea internaţională a profesiei de auditor financiar din România;
► emite reguli şi proceduri specifice profesiei.

Rusia.
Dezvoltarea auditului în Rusia cunoaşte câteva etape.
Prima etapă, 1987-1993, este caracterizată pe de o parte de constituirea primelor
companii de audit („Interaudit”, fraţii Ruf) pe cale directivă, iar pe de altă parte – începutul
activităţii de audit stihiinice (pregătirea cadrelor, eliberarea primelor certificate şi licenţii în
perioada 1990-1993).
Etapa a doua, (decembrie 1993, până la adoptarea Legii cu privire la audit-august 2001),
poate fi caracterizată ca perioada formării auditului în Rusia, în procesul căreia un rol deosebit
de important au jucat Regulile temporare ale activităţii de audit.
În această perioadă a început lucrul activ privind certificarea auditorilor şi licenţierea
activităţii de audit, au fost constituite asociaţiile neguvernamentale de audit şi firme de audit, au
început a fi petrecute lucrări de audit obligatorii şi altor servicii de audit.
În 1994-2001 Comisia centrală de certificare-licenţiere a Ministerului finanţelor a eliberat
23600 de licenţe, dintre care 14700 firmelor de audit şi 8900 auditorilor individuali. Din numărul
total de licenţe 7700 reprezentau auditul general, 266 – instituţiile investiţionale şi auditul în
asigurări. Tot în această perioadă Comisia a eliberat peste 36500 de certificate de calificare
auditorilor, dintre care activau – 24900.
17
Tot în această perioadă a fost lichidată Comisia centrală de pe lângă Ministerul Finanţelor, care a
fost înlocuită c Comisia pentru activitatea de audit pe lângă Preşedintele FR. Noua Comisie a
elaborat şi adoptat 37 de reguli (standarde) ale activităţii de audit, prin care a fost creată baza
metodologică a auditului în Federaţia Rusă.
Etapa a treia a auditului în Rusia a început după adoptarea Legii Federale din 07.08.2001
nr. 119-ФЗ „Cu privire la activitatea de audit”. Adoptarea legii a confirmat formarea auditului în
Rusia, a permis adoptarea mai multor acte normative privind reglementarea auditului în ţară şi
activitatea în direcţia integrării în sistema internaţională de audit.
Etapa a patra începe cu data 01.01.2017, data când au fost acceptate SIA.
 О введении в действие международных стандартов аудита на территории РФ. Приказ МФ
РФ от 9.11.2016
 О введении в действие международных стандартов аудита на территории РФ. Приказ МФ
РФ от 24.10.2016
Стандарты
Международные стандарты аудита

 Международный стандарт аудита 200
18
Международные стандарты контроля качества
 Международный стандарт контроля качества 1
Международные отчеты о практике аудита
 Международный отчет о практике аудита 1000 «Особенности аудита финансовых
инструментов»
Международные стандарты обзорных проверок
 Международный стандарт обзорных проверок 2400 (пересмотренный) «Задания по
обзорной проверке финансовой отчетности прошедших периодов»
 Международный стандарт обзорных проверок 2410 «Обзорная проверка промежуточной
финансовой информации, выполняемая независимым аудитором организации»
Международные стандарты заданий, обеспечивающих уверенность
 Международный стандарт заданий, обеспечивающих уверенность 3000 (пересмотренный)
«Задания, обеспечивающие уверенность, отличные от аудита и обзорной проверки
финансовой информации прошедших периодов»
 Международный стандарт заданий, обеспечивающих уверенность 3400 «Проверка
прогнозной финансовой информации»
 Международный стандарт заданий, обеспечивающих уверенность 3402 «Заключение
аудитора обслуживающей организации, обеспечивающее уверенность, о средствах
контроля обслуживающей организации»
 Международный стандарт заданий, обеспечивающих уверенность 3410 «Задания,
обеспечивающие уверенность, в отношении отчетности о выбросах парниковых газов»
 Международный стандарт заданий, обеспечивающих уверенность 3420 «Задания,
обеспечивающие уверенность, в отношении компиляции проформы финансовой
информации, включаемой в проспект ценных бумаг»
Международные стандарты сопутствующих услуг
 Международный стандарт сопутствующих услуг 4400 «Задания по выполнению
согласованных процедур в отношении финансовой информации»
 Международный стандарт сопутствующих услуг 4410 (пересмотренный) «Задания по
компиляции»
Дополнительные документы
 Структура сборника стандартов, выпущенных Советом по международным стандартам
аудита и заданий, обеспечивающих уверенность
 Предисловие к сборнику международных стандартов контроля качества, аудита и
обзорных проверок, прочих заданий, обеспечивающих уверенность, и заданий по
оказанию сопутствующих услуг
1.2 Standardele internaţionale de audit: caracteristica, structura şi sfera de

aplicare
Normele internaţionale care reglementează profesia, activitatea de audit sunt de origine
americană. Aceasta se datorează faptului că SUA reprezintă una din ţările cu cea mai îndelungată
experienţă în domeniul auditului financiar.
Standardele referitoare la audit reprezintă sugestii cu caracter general, făcute în scopul de
a-i ajuta pe auditori să-şi exercite responsabilităţile profesionale, cum ar fi competenţa şi
independenţa, precum şi la cerinţele de raportare şi la informaţiile probante utilizate în audit..
Sugestiile cu cel mai larg câmp de aplicare sunt cele 10 standarde de audit general
acceptate de (SAGA/GAAS). Elaborate de IACPA/AICPA (Institutul American al Experţilor
Contabili Autorizaţi) în 1947, ele au rămas, cu excepţia unor mici intervenţii, aproape
neschimbate până în prezent. Aceste norme nu sunt suficient de precise pentru a oferi
recomandări relevante pentru practicieni, însă ele reprezintă totuşi un cadru de referinţă, pe baza
căruia de IACPA/AICPA poate face interpretări. Aceste 10 standarde sunt prezentate integral în
tabelul 1.
19
Tabelul 1.
Standardele de audit general acceptate
STANDARDE GENERALE
1. Auditul trebuie executat de una sau mai multe persoane care dispun de pregătirea
profesională adecvată şi de competenţele necesare pentru un auditor.
2. Auditorul sau auditorii trebuie să dea dovadă de o atitudine psihică independentă în orice
aspect al misiunii pe care o îndeplinesc.
3. Trebuie exersată o rigoare profesională cuvenită în planificarea şi executarea auditului,
precum şi în întocmirea raportului.
STANDARDE PRIVIND ACTIVITATEA PE TEREN

1. Munca trebuie planificată corespunzător şi asistenţii, dacă există, trebuie supervizaţi în
mod adecvat.
2. O înţelegere suficientă a controlului intern trebuie obţinută în vederea planificării
auditului şi determinării naturii, programării în timp şi profunzimii testelor ce urmează a
fi efectuate.
3. Trebuie obţinute informaţii probante suficiente şi temeinice prin inspectare, observare,
chestionareşi confirmare, astfel încât să se creeze o bază rezonabilă pentru formularea
unei opinii privind situaţiile financiare supuse auditării.
STANDARDE PRIVIND RAPORTAREA

1. Raportul trebuie să menţioneze dacă situţiile financiare sunt prezentate în conformitate cu
principiile contabile general acceptate.
2. Raportul trebuie să identice circumstanţele specifice în care asemenea principii nu au fost
consecvent aplicate în exerciţiul în curs, comparativ cu exerciţiul precedent.
3. Notele informative din situaţiile financiare trebuie considerate ca fiind rezonabil de
adecvate, cu excepţia cazurilor în care raportul conţine o afirmaţie contrară.
4. Raportul trebuie să conţină fie exprimarea unei opinii referitoare la situaţiile financiare
luate în ansamblu, fie o declarare a faptului că o opinie nu poate fi exprimată. În situaţia
în care nu este posibilă exprimarea unei opinii de ansamblu, trebuie enunţate cauzele
acestei imposibilităţi. În toate circumstanţele în care numele unui auditor este asociat
unor situaţii financiare, raportul trebuie să conţină o indicaţie precisă a caracterului
lucrărilor auditorului, dacă acesta a efectuat vreo lucrare, precum şi gradul de răspundere
pe cvare şi-l asumă auditorul.
Standardele generale pun accentul pe principalele calităţi de care trebuie să dea dovadă un
auditor.
Primele 24 de standarde de audit financiar (ISA) au fost elaborate în perioada 1939-1951
de către AICPA (Institutul American al Experţilor Contabili Autorizaţi) prin intermediul unui
comitet permanent privind procedurile de audit. Până în anul 1972 s-a finalizat actuala colecţie
de standarde în permanenţă actualizate, iar denumirea comitetului a fost modificată sub numele
de Comitetul Executiv privind Standardele de Audit (AudSEC). După modificarea dată acest
comitet obţine şi rolul de a interpreta standardele de audit general acceptate (GAAS). În anul
1978 AudSEC a fost înlocuit de Comitetul privind Standardele de Audit (ASB), care avea
sarcina să stabilească regulile principale pe care trebuia să le respecte auditorii financiari. Aceste
norme de audit vizau îndeosebi SUA, încât, la nivel internaţional, sarcina elaborării normele de
audit financiar si-a asumat-o IFAC (International Federation of Accountants).
Obiectivul esenţial al IFAC (creat în anul 1973, cu sediul la New York) este de a
favoriza dezvoltarea unei profesii contabile omogene utilizând norme armonizate.
Comitetul internaţional pentru practicile de audit (IAPC, creat în anul 1977) este o
comisie permanentă a Consiliului IFAC care a primit misiunea şi puterea de a publica în numele
consiliului IFAC recomendări şi proiecte de recomendări privind auditul financiar şi misiunile
derivate. FIC/IFAC este organizaţia care reuneşte profesia contabilă la nivel mondial, cu 143 de
20
organizaţii-membre din 103 ţări, reprezentând peste două milioane de contabili. SIA/ISA-urile
sunt în linii mari similare SAGA/GAAS-urilor americane, deşi există şi câteva diferenţe. Există
un interes şi o tendinţă spre armonizare, care înseamnă definirea unor standarde privind
contabilitatea şi auditul uniforme la scară mondială.
Dezvoltarea ISA este determinată de globalizare şi internaţionalizarea profesiei
contabile. În condiţiile unei globalizări crescânde, investitorii şi organizmele de reglementare a
pieţelor de capital cer reguli de audit tot mai complete care să ateste credibilitatea situaţiilor
financiare pe plan mondial.
STRUCTURA REGLEMENTĂRILOR EMISE DE CĂTRE CONSILIUL PENTRU

STANDARDE INTERNAȚIONALE DE AUDIT ȘI ASIGURARE
Codul Etic al Profesioniștilor Contabili IESBA
Misiuni reglementate de Standardele IAASB
ISQC 1-99 Standardele Internaționale privind Controlul Calității
Cadrul Internațional pentru Misiunile de Asigurare
Audituri și revizuiri ale

informațiilor financiare Alte misiuni de asigurare
istorice
ISA 100 – 999 ISAE 3000 – 3699

Standardele Standardele Internaționale
Internaționale de Audit privind
Misiunile de Asigurare
Servicii Conexe
ISRE 2000 – 2699

Standardele
Internaționale privind
Misiunile de Revizuire
ISRS 4000 – 4699

Standardele Internaționale
privind Serviciile Conexe
21
La nivel european, FEE, cu sediul la Bruxelles (a luat fiinţă în anul 1989, prin regruparea
UEC – Uniunea Europeană a Experţilor Contabili şi a Grupului Experţilor Contabili ai CEE), a
publicat recomendări în domeniul auditului prin comitetul de recomendări privind revizia
contabilă (ASB – Auditing Statements Board). Recomendările includ 20 de norme, de la ASB 1
– ASB 20.
Alături de normele de audit menţionate, baza juridică la nivel internaţional este întregită
de prevederile Directivei a YIII-a a CCE din 10 aprilie 1984 privind condiţiile de exercitare a
controlului legal al documentelor contabile de sinteză, considerată o a treia concretizare a
armonizării contabile europene (primile două fiind Directivele a IY-a, 1978, şi a YII-a, 1983).
CAFR a tradus ISA clarificate în limba română în anul 2015 (ultima versiune).
Noua structură a ISA este următoarea:
 Întroducere;
 Obiective;
 Definiţie;
 Cerinţe;
 Aplicare;
 Materiale explicative.
Standardele IAASB (Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurare) conţin
principiile de bază şi procedurile esenţiale, împreună cu recomandările aferente sub forma
materialelor explicative, inclusiv anexe.
4. Standarde Internaţionale pentru Controlul Calităţii (ISQC) (1-99):
 ISQC 1 Controlul calităţii pentru firmele care efectuează audituri şi revizuiri ale
informaţiilor financiare istorice, precum şi alte misiuni de asigurare şi servicii conexe;
5. Cadrul general internaţional pentru misiunile de asigurare
 Audituri şi revizuiri ale informaţiilor financiare istorice:
AUDIT:
ISA 100 – 999 Standardele Internaţionale de Audit (37 la număr);
IAPS 1000 – 1999 Declaraţiile (privind practica de audit, revizuire, asigurare şi în servicii
conexe) Internaţionale privind practica de audit (1 la număr,.);
REVIZUIRE:
ISRE 2000 – 2699 Standardele Internaţionale pentru Misiuni de Revizuire (2 la număr, de
exemplu ISRE 2400 Misiuni de revizuire a situaţiilor financiare);
Misiuni de asigurare, altele decât auditul şi revizuirile informaţiilor financiare istorice:
3000 – 3399 Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Asigurare (1 la număr, de
exemplu 3000);
3400 – 3699 STANDARDE privind subiecte specifice;
6. Servicii conexe
ISRS 4000 – 4699 Standardele Internaţionale pentru Servicii Conexe (2 la număr, de
exemplu 4400 Misiuni de efectuare a procedurilor convenite privind informaţiile financiare,
fostul ISA 920);
Tabelul 2
Standardele Internaţionale de Control al Calităţii, Audit, Asigurare şi Servicii Conexe şi
destinaţia acestora (edițiea anului 2015)
Secţiunea Nr. Denumirea normei Destinaţia
normei
Standardul ISQC 1 Controlul calităţii pentru firmele care Stabileşte principiile
internaţional efectuează audituri şi revizuiri ale de bază şi
22
privind situaţiilor financiare, precum şi alte procedurile esenţiale
controlul misiuni de asigurare şi servicii şi oferă îndrumare cu
calităţii conexe privire la
responsabilităţile
societăţii pentru
sistemul propriu de
control al calităţii
200-299 200 Obiective generale ale auditorului Definesc
Principii independent şi desfăşurarea unui responsabilităţile
generale şi audit în conformitate cu Standardele într-o misiune de
responsabilităţi Internaţionale de Audit audit financiar,
210 Convenirea asupra termenilor inclusiv cele care
misiunilor de audit privesc conformitatea
220 Controlul calităţii pentru un audit al cu legislaţia şi
situaţiilor financiare reglementările în
230 Documentaţia de audit vigoare
240 Responsabilităţile auditorului privind
frauda în cadrul unui audit al
situaţiilor financiare
250 Luarea în considerare a legii şi
reglementărilor într-un audit al
situaţiilor financiare
260 (revizuit) Comunicarea cu persoanele
responsabile cu guvernanţa
265 Comunicarea deficienţelor în
controlul intern către persoanele
însărcinate cu guvernanţa şi către
conducere
300-499 300 Planificarea unui audit al situaţiilor Sunt norme care au
Evaluarea financiare în vedere planificarea
riscului şi 315 (revizuit) Identificarea şi evaluarea riscurilor unei misiuni de audit,
răspunsurile la de denaturare semnificativă prin având în vedere
riscurile înţelegerea entităţii şi a mediului său relaţia între pragul
evaluate 320 Pragul de semnificaţie în planificarea de semnificaţie şi
şi desfăşurarea unui audit riscul de audit.
330 Răspunsul auditorului la riscurile
evaluate
402 Considerente de audit aferente unei
entităţi care utilizează o organizaţie
prestatoare de servicii
450 Evaluarea denaturărilor identificate
pe parcursul auditului
500-599 500 Probe de audit Această secţiune se
Probe de audit 501 Probe de audit – considerente referă la obţinerea
specifice pentru elementele selectate elementelor probante
505 Confirmări externe într-o misiune de
510 Misiuni de audit iniţiale – solduri audit financiar, atât
iniţiale în ceea ce priveşte
520 Proceduri analitice aplicarea
530 Eşantionarea în audit procedurilor
23
540 Auditul estimărilor contabile, inclusiv analitice, auditul
a estimărilor contabile la valoarea estimărilor contabile,
justă şi a prezentărilor aferente evenimentele
ulterioare,
550 Părţi afiliate declaraţiile
560 Evenimente ulterioare conducerii etc.
570 (revizuit) Principiul continuităţii activităţii
580 Declaraţii scrise
600-699 600 Considerente speciale – audituri ale Normele din

Utilizarea situaţiilor financiare ale grupului secţiunea dată
activității altor (inclusiv activitatea auditorilor vizează utilizarea
părți componentelor) lucrărilor altor
610 Utilizarea activităţii auditorilor profesionişti înt-o
(revizuit interni misiune de audit
2013)
620 Utilizarea activităţii unui expert din
partea auditorului
700-799 700 (revizuit) Formarea unei opinii şi raportarea Aceste norme au în
Concluziile de cu privire la situaţiile financiare vedere stabilirea
audit şi 701 (nou) Comunicarea aspectelor cheie de concluziilor şi
raportarea audit în raportul auditorului elaborarea
mindependent rapoartelor într-o
705 (revizuit) Modificări ale opiniei raportului misiune de audit
auditoruului independent financiar
706 (revizuit) Paragrafele de evidențiere a unor
aspecte şi paragrafele privind alte
aspecte din raportul auditorului
independent
710 Informaţii comparative - cifre
corespondente şi situaţii financiare
comparative
720 (revizuit) Responsabilităţile auditorului cu
privire la alte informaţii din
documentele care conţin situaţii
financiare auditate
800-899 800 Considerente speciale – auditul Secţiunea a 8-a este
Domenii situaţiilor financiare întocmite în destinată domeniilor
specializate conformitate cu cadrele de raportare specializate în
cu scop special. materie de audit
805 Considerente speciale – audituri ale financiar
situațiilor financiare individuale și
ale elementelor specifice, ale
conturilor sau aspectelor unei situaţii
financiare.
810 Misiuni de raportare cu privire la
situaţii financiare simplificate
24
1000-1100 1000 Considerente speciale privind auditul Ultima secţiune este
Note instrumentelor financiare destinată unor
Internaţionale particularităţi
de Practica referitoare la
privind instituţiile bancare...
Auditul
(IAPN)
2000-2699 2400 Misiuni de revizuire a situaţiilor Angajamentele
Standarde (revizuit) financiare istorice diferite de cele de
Internaţionale audit şi servicii
pentru 2410 Revizuirea informațiilor financiare conexe
Misiunile de interimare, efectuată de un auditor
Asigurare independent al entităţii
(ISRE)
3000-3699 Angajamentele
Standarde diferite de cele de
Internaţionale audit şi servicii
pentru conexe
Misiunile de
Asigurare
(ISAE)
3000-3399 3000 Misiunile de asigurare, altele decât
Aplicabile (revizuit) auditurile sau revizuirile
tuturor informaţiilor financiare istorice
misiunilor de
asigurare
3400-3699 3400 Examinarea informaţiilor financiare
Standarde prognozate
privind 3402 Rapoarte de asigurare privind
subiecte controalele din cadrul unei
specifice organizații prestatoare de servicii
3410 Misiuni de asigurare privind
declarațiile referitoare la gazele cu
efect de seră
3420 Misiuni de asigurare pentru
raportarea asupra compilării
informațiilor financiare proforma
incluse într-un prospect de emisie
4000-4699 4400 Misiuni de efectuare a procedurilor Serviciile conexe
Standarde convenite privind informaţiile
Internaţionale financiare
privind 4410 Misiuni de compilare
Serviciile (revizuit)
Conexe (ISRS)
O astfel de grupare şi codificare a normelor de audit permite completarea ulterioară cu noi
standarde, pe măsura evoluţiei reformelor din economie şi contabilitate şi a dezvoltării de către
IFAC a standardelor internaţionale.Ca urmare a globalizării pieţelor de bunuri materiale, a urmat
globalizarea anumitor activităţi de servicii, în particular, auditul. În acest cadru, imaginea
auditului este legată de cea a marilor companii internaţionale. În prezent există patru mari
companii de audit („Big Four”, au fost cinci, Artur Andersen), de dimensiunie mondială şi care
garantează un în înalt nivel al calităţii: PricewaterhouseCoopers; Ernst& Young; Deloitte &
Touche; KPMG.
25

Tema 1 Masterat AF

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 1 Masterat AF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 1.

PRINCIPII GENERALE ŞI RESPONSABILITĂŢI

1.1. Caracteristica bazei normative care reglementează auditul autohton în

1.1Caracteristica bazei normative care reglementează auditul autohton în

Structura reglementărilor internaționale de audit, asigurare și etică

1. Standarde Internaţionale pentru Controlul Calităţii (ISQC) (1-99):

În 2003, IFAC a întreprins o serie de consultări cu instituțiile de reflementare internațională,

Proiectul de clarificare IAASB (Clarity Project)

Recomandările Comisiei în materie de audit

2.5 Normalizarea auditului financiar la nivel național

Raportul Băncii Mondiale ROSC cu privire la respectarea Standardelor şi Codurilor.

nr. 180 din 23.03.2012

Monitorul Oficial nr.60-62/210 din 30.03.2012

1. Se aprobă Planul de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-

2. Monitorizarea şi coordonarea procesului de realizare a Planului de dezvoltare a contabilităţii şi

3. Ministerul Finanţelor va iniţia negocieri cu Banca Mondială, cu instituţii internaţionale şi

În prezent, în Republica Moldova se aplică două programe principale de instruire

1) Ameliorarea cadrului normativ de raportare financiară;

Susţinerea organelor de reglementare şi supraveghere a activităţii de audit se va efectua

Activităţi orientate spre obţinerea şi menţinerea abilităţilor de control şi a competenţei

Societăţile de audit trebuie să asigure controlul calităţii prin:

SIA și Codul etic emise de IFAC in anul 2015, recepționate de Ministerul

Codului Etic al Profesioniștilor Contabili, ediția 2015, elaborat de Consiliul pentru

MODIFICĂRI DE FOND FAŢĂ DE EDIŢIA DIN ANUL 2014 A MANUALULUI ŞI EVOLUŢII

MODIFICĂRI DE FOND FAŢĂ DE EDIŢIA DIN ANUL 2014 A MANUALULUI ŞI EVOLUŢII

MODIFICĂRI DE FOND FAŢĂ DE EDIŢIA DIN ANUL 2014 A MANUALULUI ŞI EVOLUŢII

Se remarcă faptul că normele naţionale de audit au constituit o referinţă elocventă în

► elaborează următoarele documente:

 Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei;

► organizează şi urmăreşte programul de pregătire continuă a auditorilor financiari;

► controlează activitatea de audit financiar;

► promovează actualizarea legislaţiei prin instituţiile abilitate, precum şi a normelor de audit

► elaborează norme interne privind activitatea Camerei;

► retrage temporar sau definitiv dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar;

► asigură reprezentarea internaţională a profesiei de auditor financiar din România;

► emite reguli şi proceduri specifice profesiei.

Международные стандарты аудита

1.2 Standardele internaţionale de audit: caracteristica, structura şi sfera de

STANDARDE PRIVIND ACTIVITATEA PE TEREN

STANDARDE PRIVIND RAPORTAREA

STRUCTURA REGLEMENTĂRILOR EMISE DE CĂTRE CONSILIUL PENTRU

Codul Etic al Profesioniștilor Contabili IESBA

Misiuni reglementate de Standardele IAASB

ISQC 1-99 Standardele Internaționale privind Controlul Calității

Cadrul Internațional pentru Misiunile de Asigurare

Audituri și revizuiri ale

ISA 100 – 999 ISAE 3000 – 3699

ISRE 2000 – 2699

ISRS 4000 – 4699

600-699 600 Considerente speciale – audituri ale Normele din

S-ar putea să vă placă și