MICROPROCESORUL

2017-2018

Microprocesorul
Procesorul defineşte în mare măsură performanţele de viteză ale calculatorului, fiind cel care are
rolul de a prelucra informaţiile şi de a controla activitatea celorlalte echipamente ale
calculatorului.
 Alcătuirea procesorului

Procesorul încorporează funcțiile Unității Centrale de Prelucrare a informației (U.C.P ) a unui

calculator și fizic, se prezintă sub forma unui circuit electronic integrat cunoscut și sub numele de CIP
electronic în interiorul căruia se găsesc sute de mii de circuite electronice. El se montează pe placa de
bază prin intermediul unor piciorușe conductoare numite pini.

Funcțiile procesorului
Prin funcţiile sale un microprocesorul integrează următoarele unităţi funcţionale ale calculatorului :

• Unitatea de Comandă şi Control ( U.C.C. )

 Primeşte instrucţiunile de la memorie, le interpretează şi, corespunzător, emite comenzi
către UAL şi DM, respectiv comenzi de transfer către S I/O şi memoria externă.
 Coordonează functionarea tuturor unitătilor interne pentru executia operatiilor continute
în mod codificat în instructiuni.

• Unitatea Aritmetico- Logică ( U.A.L.) -- are rolul de a efectua toate operaţiile aritmetice şi logice
.
U.A.L. dispune de o memorie proprie , de mici dimensiuni cu o viteza de comutatie extrem
de mare, organizata sub forma de registre , care au rolul de a retine termanii participanti la
operatia aritmetica efectuata precum si rezultatul acesteia , care va fi ulterior depus in cadrul
memoriei , la o adresa specificata .

1
 Caracteristicile microprocesorului:

Microprocesorul este caracterizat de următoarele mărimi:

▪ Viteza de lucru a microprocesorului Viteza se măsoară în milioane de instrucţiuni pe secundă
(MIPS )
▪ Limbajul microprocesorul
Microprocesorul funcţionează sub controlul unui program specific, alcătuit din instrucţiuni
pentru microprocesor .Setul de instrucţiuni pe care microprocesorul le înţelege şi le poate
executa se numeşte şi limbajul microprocesorul şi este determinat de circuitele electronice
implementate în microprocesor. Fiecare instrucţiune este codificată ca o succcesiune de 0 şi
1(în cod maşină).
▪ Frecvenţa de lucru a microprocesorului (frecvenţa de tact a ceasului intern )- se măsoară în GHz
Microprocesorul lucrează sincronizat , sub controlul unor impulsuri electrice ; transmise la
intervale de timp egale . Ceasul sistemului este cel care stabileşte frecvenţa impulsurilor pentru
circuitele electronice ale calculatorului , impulsuri prin care li se comandă acestor circuite să
execute operaţii . Frecvenţa ceasului este controlată de un oscilator cu cristal compus dintr-o
aşchie de cuarţ montată într-un mic container metalic. Aplicând o tensiune cuarţului , începe să
vibreze (oscileze) pe o armonică dată de cristal. Acest curent alternativ se numeşte semnalul de
ceas. Valoarea frecvenţei este de ordinul milioanelor într-un PC, de aceea se măsoară în MHz
▪ Cuvântul microprocesorului reprrezintă nr. de biţi care pot fi prelucraţi la un moment dat de
către microprocesor .Cea mai mică unitate adresabilă de către microprocesor este octetul (8 biţi
, 16 biti , 32 biti ) .
▪ Lăţimea magistralei de adrese
▪ Memoria cache – memorie proprie microprocesorului , folosită exclusiv pentru propriile sale
operaţii .

Evoluția procesoarelor

Înaintea procesoarelor
Primele calculatoare, de exemplu ENIAC, erau niste aparate electromecanice uriase cu o constructie
fundamental diferita de cele de astăzi, ele fiind concepute doar pentru o singura atributie specifica. Pe
aceste calculatoare nu rulau programe iar pentru a le atribui un alt task acestea trebuiau reconfigurate
fizic, motiv din care nici nu aveau componente pe care le putem identifica drept procesoare.

Primele procesoare
In anii ‘40 s-a concretizat planul a unui calculator care poate sa efectueze instructiuni sau operatiuni
de mai multe tipuri. Prin combinarea acestor operatiuni se puteau creea programe, aceasta reprezentand
un pas important in fata in industria tehnologiei de calcul si marca inceputul pentru istoria procesoarelor.
Procesoarele de atunci erau concepute special pentru fiecare calculator in parte, si erau construite
din tuburi vidate si releuri electrice. Desigur, aceasta tehnologie avea limite evidente, cum ar fi
dimensiunile fizice foarte mari si fiabilitatea foarte slaba.

2
 Procesoarele tranzistorizate
Primul pas major in istoria procesoarelor a fost aparitia tranzistoarelor la inceputul anilor 1950. Cu
aceasta inovatie anii ’50-70 au adus procesoare tranzistorizate mult mai complexe si fiabile. Totodata in
aceasta perioada a aparut si metoda de a construi procesoarele pe circuite integrate, iar cu evolutia
microelectronicii procesoarele deveneau din ce in ce mai mici si mai performante.

Apariția microprocesorului
Termenul de "microprocesor" a fost introdus în 1972 de către firma americana NTEL,realizatoarea
primului microprocesor de 4 biți în anul 1971- modelul “4004”. Acesta este primul model perational
de microprocesor , pe un cip cu 2 300 de tranzistori MOS (Semiconductori din Oxid de Metal) și
frecvența de de 740 kHz, capabili sa indeplineasca in jur de 4 000 de functii. MOS este prescurtarea
celor trei straturi componente ale tranzistorului – metalul, ca material conductor, oxidul de siliciu, ca
izolator, si siliciul, ca semiconductor. Cipul 4004 avea marimea unui chibrit.

Evoluția microprocesoarelor INTEL.

Dupa modelul 4004 au urmat procesoarele cu 8 biti .

Primul calculator IBM PC a avut un procesor Intel 8080. Aparitia sa a avut loc in anul 1974 si avea
o frecventa de 2 MHz si un numar de 6000 de tranzistoare.
Desigur, urmatorul pas logic sunt procesoarele cu 16 biti, introduse la sfarsitul anilor ’70 si inceputul
anilor ’80, semnificativ mai bune fata de predecesoarele lor. De mentionat sunt procesoarele 8086, 8088,
80186, 80188 respectiv 80282, care dispunea de 134000 tranzistoare in 1982.
Primul procesor de 32 de biti a aparut la sfarsitul anilor ’80. Au fost mai multe tipuri de procesoare
de 32 de biti folosite in calculatoarele “pre-pentium”. Ne mai amintim de vechile desktopuri 386, 486
etc.
Primul procesor Pentium a fost lansat pe 22 martie 1993. Acest procesor avea frecvente de 60 sau
66 MHz, si microarhitectura P5. Numarul tranzistoarelor integrate acestor procesoare ajunsese deja la
3.1 milioane.
Urmatoarele procesoare Intel au fost Pentium Pro (1995) si Pentium II (1997), care au dus
procesoarele in era microarhitecturii P6/Pentium M. Pentium Pro avea variante de 150 MHz si chiar si
de 200 MHz. In aceasta perioada a fost lansat pe piata brand-ul Celeron, o familie de procesoare care
vizeaza calculatoare personale cu costuri reduse. Primul Celeron era bazat pe Pentium II. In anul 1999
au aparut procesoarele Pentium III, iar in Noiembrie 2000 a fost introdus Pentium IV.
În 2005 a aparut procesorul Pentium D care era primul procesor care avea doua nuclee. Procesoarele
au ajuns la o frecventa de 3.8 GHz si s-au plafonat din cauza limitelor tehnice. Tot in acest timp au aparut
si procesoare pe 64 biti, tot cu microarhitectura NetBurst. Majoritatea procesoarelor din aceasta perioada
aveau doua nuclee.
Pasul urmator a fost reprezentat de o serie de procesoare cu procesoarele de 64 biti Intel 64 cu o
constructie denumita “Core microarchitecture” .Prima tehnologie de acest gen a fost introdusa in 2006.
Apar si procesoarele cu patru nuclee. Erau mai multe modele oferite din aceste tipuri de procesoare:
Xeon, (destinat pentru servere si workstation-uri,) Intel Core 2 (pentru desktop-uri), Pentium Dual Core,
dar si procesoare mai modeste, precum Celeron si Celeron M.

3
 Legea lui Moore
În 1965, cu 3 ani înainte de înfiinţarea companiei Intel, viitorul co-fondator Gordon E. Moore a
făcut la invitaţia revistei Electronics Magazine din SUA o predicţie pentru industria electronicii,
predicţie care este valabilă şi astăzi fiind cunoscută ca Legea lui Moore.

Tabela 1: Evoluţia procesoarelor Intel între 1971-2001

An Procesor Ceas Tranzistori Dimensiune

(Mhz) (mii) (µm)
1971 4004 0,74 2
1972 8008 0,8 3
1974 8080 3,1 4
1978 8086 10 29 2
1979 8088 8 29 2
1980 80186 1,5
1982 80286 12 134 1,5
1985 80386 33 275 1
1989 80486 100 1 600 0,6
1993 Pentium 266 4 500 0,35
1996 PPro 200 5 500 0,35
1997 PII 450 7 500 0,25
1999 PIII 733 28 000 0,18
2000 Merced 800 0,18

Legea lui Moore descrie o tendință pe termen lung în istoria mașinilor de calcul: numărul de
tranzistori care pot fi plasați pe un circuit integrat se dublează aproximativ la fiecare doi ani. În același
timp, puterea calculatoarelor crește iar costul de producție scade.
Legea lui Moore a oferit o viziune pentru tehnologie, conform căreia toate componentele trebuie să
fie mai mici, dar exponențial mai performante. Această tendință a continuat de mai bine de o jumătate
de secol.
În ultimii ani, ca urmare a limitarilor fizice ale mărimii atomilor de Si , Legea lui Moore este din ce
in ce mai greu de respectat, iar Intel cerceteaza noi metode pentru a micsora procesul de fabricatie si
pentru a lansa arhitecturi noi.

În ultimii 10 de ani, compania Intel a avut un plan de dezvoltare cunoscut sub numele de Tick-
Tock, adică lansarea unui proces de fabricație nou (Tick) urmat de lansarea unei noi arhitecturi (
Tock).

Tabela 2 : Evoluţia procesoarelor Intel între 2006-20017

Tick or Fab
Microarchitecture CPU series Year Released
Tock node
Presler/Cedar Mill Pentium 4 / D Tick 65 nm 2006
Core 2
Conroe/Merom Tock 65 nm 2006
Duo/Quad

4
 Core 2
Penryn Tick 45 nm 2007
Duo/Quad
Nehalem Core i Tock 45 nm 2008
Westmere Core i Tick 32 nm 2010
Sandy Bridge Core i 2xxx Tock 32 nm 2011
Ivy Bridge Core i 3xxx Tick 22 nm 2012
Haswell Core i 4xxx Tock 22 nm 2013
2014 & 2015 for
Broadwell Core i 5xxx Tick 14 nm
desktops

Skylake Core i 6xxx Tock 14 nm 2015

Kabylake Core i 7xxx Tock 14 nm 2016
Cannonlake Core i 8xxx? Tick 10 nm 2017

In prezent procesul de fabricatie al procesoarelor a ajuns la 10nm . Insa dupa ce procesoarele vor
atinge procesul de fabricatia maxim de 5nm, care va fi urmatorul pas? Inevitabil tehnologia pe baza de
siliciu isi va atinge limitele, la un moment dat chip-urile nu vor mai putea fi eficiente energetic, motiv
pentru care trebuie cautate alternative.

Bibliografie:

Evolutia procesoarelor Intel – PC House

Mihai Budiu - Direcţii în evoluţia arhitecturii microprocesoarelor – P.C. Report Nr 23/iulie 2004

Mihai Andrei - Limita fizica a legii lui Moore -Today P.C. Magazine Numarul 21/martie 2014