,,Cercetarea ca activitate autoreflexivă a cadrului didactic”

Evoluţiile din câmpul educaţiei au impus necesitatea promovării practicilor (auto)reflexive,

bazate reflecţii despre acţiune, în acţiune şi pentru acţiune, pe autoreflecţie, autoobservare,
autoanaliză, autochestionare, autoevaluare, autocritică, autoplanificare etc.
"Orice cercetare devine, intenţionat sau nu, o intervenţie, un prilej de schimbare, după cum orice
cercetător este şi un practician, un implicat, din punct de vedere personal şi social, în viaţa
individuală şi colectivă a subiecţilor", afirmă profesorul Adrian Neculau (1999, pag. 102). Pe de
altă parte, a devenit evident că un profesor eficient este un practician (auto)reflexiv şi cercetător,
care conştientizează cât este de important să reflectezi la acţiunile şi practicile educaţionale şi care
este dispus să accepte şi să producă schimbarea, noul. Un astfel de profesor se autochestionează în
legătură cu strategiile, deciziile şi acţiunile sale, în toate etapele procesului didactic, îşi formează şi
dezvoltă abilităţi de a face alegeri raţionale, îşi adaptează şi orientează demersurile instructiv-
educative şi de cercetare funcţie de contextele educaţionale concrete.
Un profesor reflexiv este capabil să promoveze o pedagogie de tip reflexiv-interactiv, bazată
pe modelul formării şi al reflecţiei personale. Ea creează un context stimulant pentru încurajarea
reflecţiei individuale şi colective subiecţilor învăţării, pentru instaurarea de interacţiuni sociale, de
schimburi verbale şi intelectuale între aceştia, pentru dezbateri, confruntări de idei, experimentări
etc.
Prin diversitatea formelor sale,gândirea reflexivă este o sursă valoroasă de dezvoltare personală
şi profesională şi o premisă a reuşitei demersurilor instructiv-educative şi de cercetare pedagogică.
Un profesor reflexiv se angajează extrem de uşor în procese de formulare de întrebări sistematice
legate de activitatea educaţională trecută, prezentă şi viitoare. Construirea şi utilizarea sistematică
de către profesori a unor strategii de reflecţie asupra practicilor educative, adecvate propriei
personalităţi, înseamnă mai mult decât o predare reflexivă, înseamnă, practic, cercetare
pedagogică; profesorul reflexiv este curios, îşi pune întrebări în absolut toate etapele procesului
didactic şi caută răspunsuri, nu doar în etapa de predare-învăţare, ci şi în cele de evaluare a
eficienţei activităţii educaţionale şi de reglare a acesteia. Iar cercetarea pedagogică porneşte tocmai
de la punerea de întrebări, care pot apărea ca urmare a observaţiilor realizate de profesor, a
reflecţiilor sale, a experienţei sale, a discuţiilor cu colegii, a lecturării anumitor surse bibliografice
etc.
Punându-şi întrebări de tipul: "Ce este/ înseamnă … ?", "De ce s-au obţinut aceste rezultate/ au
reacţionat astfel elevii/ studenţii … ?, "Cum s-ar mai putea acţiona/ se explică … ?", "Care au fost
punctele tari şi punctele slabe ale strategiei didactice/ metodei/ mijlocului de învăţământ … ?", "Cu
ce se corelează ideea/ rezultatul/ concluzia … ?, "Ce consecinţe are …?", practic, profesorul
cercetător intervine conştient în derularea proceselor educaţionale. El se angajează în investigaţii de
mai mică sau mai mare anvergură îndreptate în direcţia găsirii celor mai eficiente moduri de
organizare a experienţelor de învăţare.
Dacă cercetarea este bine proiectată şi condusă, se poate spune, cu certitudine, că între
demersurile de cercetare şi cele de predare există interinfluenţări reciproce pozitive, că ele se
susţin, se modelează şi se dezvoltă reciproc.
Cercetările pedagogice au o dimensiune reflexivă, diferitele programe internaţionale
demonstrând cu prisosinţă superioritatea predării reflexive versus predarea simplistă, aproape
tehnică, tradiţională. Realizarea unei cercetări pedagogice presupune exersarea continuă şi, în toate
etapele, a practicii reflecţiei şi analizei.
 Implicarea nemijlocită a profesorului în cercetări pedagogice, îmbinarea sistematică a predării
cu cercetarea, nu pot avea decât efecte benefice în direcţia formării şi autoformării lui continue şi
un impact pozitiv asupra formaţiei de ansamblu a personalităţii sale. Fireşte, este necesară o
introducere în problematica cercetării pedagogice şi o pregătire minimă în vederea însuşirii
algoritmului cercetării, care, deşi este flexibil, îi solicită cercetătorului cunoaşterea numitor aspecte
legate de proiectarea, organizarea şi realizarea cercetărilor, în special de metodologia utilizată.
În planul profesiei, influenţele benefice pentru profesorul reflexiv şi cercetător sunt legate de:
lărgirea orizontului de cunoaştere; intensificarea efortului de autoperfecţionare prin receptarea
experienţei didactice pozitive, prin preluarea, adaptarea ei creatoare şi prin valorificarea ei în
practicile educative proprii; raportarea noilor date la experienţa proprie şi invers, raportarea propriei
experienţe didactice la alte experienţe.
Este necesară pregătirea iniţială şi perfecţionarea continuă - teoretică şi practică - a profesorilor,
în direcţia proiectării şi realizării de cercetări pedagogice, respectiv abilitarea lor ca şi cercetători în
domeniul ştiinţelor educaţiei, în cadrul celor două subsisteme de pregătire iniţială şi de formare
continuă a cadrelor didactice.
La fel de important este să ne învingem reticenţele legate de punerea în aplicare a unor strategii,
practici, atitudini metodologice, să ne autoeducăm în direcţia depăşirii rezervelor şi inhibiţiilor sau
chiar a sentimentelor de teamă pe care le avem vizavi de cercetarea pedagogică şi faţă de nou.
Astfel că, alături de educarea continuă a profesorilor pe linia cercetării pedagogice, se impune, ca
absolut necesară, autoeducarea lor continuă în direcţia proiectării şi derulării de cercetări
pedagogice, precum şi a producerii, acceptării şi introducerii inovaţiilor educaţionale.
 Universitatea de Sat,,B.P.Hasdeu” din Cahul
Facultatea de Filologie și Istorie
Specialitatea:Psihopedagogie și pedagogia socială

Comunicare
,,Cercetarea ca activitate autoreflexivă a cadrului
didactic”

Efectuat: Acriș Ecaterina

Verificat: Snejana Cojocaru-Luchian,
dr., conf.univ
interimar

CAHUL 2014