Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
com/2014/02/27/psihicul-si-creierul-uman-din-perspectiva-esoterica-
partea-i-a/
Wilder Penfield, unul dintre cei mai mari neurologi ai lumii, a explorat funcționarea creierului
prin stimularea electrică a diferitelor regiuni corticale, în timpul operațiilor neurochirurgicale,
pacienţii fiind numai sub anestezie locală, deci putând dialoga cu medicul (creierul neavând senzori
de durere).
Concluzia a fost foarte clară : „Creierul fizic este cel care este competent de a realiza toate
mișcările corpului uman, dar nu este performant să le execute decât dacă primește comenzi de la
Psihic. Creierul este doar o mașinarie de carne. Nu există nici un loc pe cortex care să simuleze sau
să genereze conștiință”.
Creierul, ca oricare alt organ al corpului fizic, este format din substanță materială cu o vibrație
fizică iar psihicul este format dintr-un câmp energetic cu o vibrație „subtilă”, o vibrație mai ridicată.
Științele neuro-psihice au demonstrat că între cele două sisteme există o legatură cu interacțiuni
complexe, chiar dacă sunt două sisteme materiale cu vibrații diferite.
Creierul fizic, mașinăria de carne, este alcătuit din două emisfere cerebrale, fiecare din ele fiind
specializată în anumite funcții. În general emisfera stângă coordonează partea dreaptă a corpului
iar emisfera dreaptă controlează partea stângă a corpului. Dar emisferele își transmit rapid
informațiile care ajung la o emisferă către cealaltă emisferă, astfel încât funcționarea creierului este
perfect unitară.
În urma experimentelor neurochirurgicale prin lobotomie (secționarea corpului calos, care face
legătura dintre emisfere), a fost descoperit faptul că funcțiile emisferei creierului pot fi rezolvate de
către minte, mintea care nu este altceva decât o replică a creierului fizic, sub formă de câmp energetic,
poziționat în corpul subtil. Activitatea minții este strâns legată de activitatea creierului, mintea fiind
de fapt, o interfață între creier și conștiință.
Conștiința și mintea sunt două formațiuni subtile separate.
Tulburările de personalitate ale bolnavilor cu leziuni craniene se datorează disfuncționalității
minții (periferia personalității) și nu ale conștiinței (centrul personalității), precum și blocajelor de
comunicație dintre cele două. Conștiința este atât de rafinată, având vibrație mai mare, încât nu se
poate conecta direct cu creierul, acesta având o vibrație mult mai scăzută, astfel încât este necesară
o interfață intermediară.
Logica observațiilor ne demonstrează cum creierul fizic este dublat de un alt creier invizibil,
subtil, care îl supervizează pe primul și îl ajută să funcționeze. Pe de altă parte, se știe că atunci
când copilul se naște are toți neuronii, dar nu și toate sinapsele dintre ei. Interacțiunile cu mediul
determină formarea conexiunilor neuronale, ele fiind cele care dau măsura capacităților psihice
umane, și nu atât numarul neuronilor. Neuronii nefolosiți în conexiuni încep să dispară după vârsta
de 3 ani. Cele mai multe dintre conexiuni se realizează până la vârsta de 4 ani. Dacă se trece peste
această limită, copilul nu mai poate fi recuperat – cum este cazul copiilor crescuți de animale, care
nu se mai pot adapta integral vieții umane.
Cum putem atunci explica redobândirea funcțiilor emisferelor creierului la persoanele accidentate?
Explicația, o dau medicii neurologi, care au și cunoștințe ezoterice și constă în modelul creierului
multietajat vibrațional.
Peste creierul fizic, se află, din punct de vedere vibrațional, un creier subtil, invizibil. Astfel,
formarea conexiunilor neuronale se realizează nu numai în creierul fizic, ci și în cel subtil, formând
un gen de matrice energetică.
Dacă circuitele sunt deja formate în plan subtil, matricea energetică, poate regenera noi conexiuni
în creierul fizic, așa cum s-a constatat clinic. Deci, leziunea (accidentul) distruge doar geometria
anatomică a creierului fizic nu și geometria din planul subtil. Fiindcă s-a păstrat geometria în planul
subtil (creierul subtil), matricea energetică, poate regenera noi conexiuni în creierul fizic. Dacă se
depășește vârsta critică (4 ani), anumite conexiuni nu se mai pot realiza niciodată în subtil, deci nici
în fizic.
Cunoștințele ezoterice susțin că există un creier subtil astral și un creier subtil mental. Iată cum
toate cunoștințele științifice actuale, certifică cunoștințele milenare ezoterice, care vorbesc despre
existența celor două corpuri energetice superioare (astral şi mental) ale caror caracteristici au fost
descrise din vechime.
Este uimitor cum însușirile corpului subtil astral se suprapun ca o manușă peste cele ale funcțiilor
emisferei drepte (precum și ale sistemului limbic drept), iar caracteristicile corpului subtil mental,
peste cele ale emisferei stângi (și a sistemului limbic stâng). Nu poate fi o întâmplare.
Descrierile specializărilor celor două emisfere cerebrale (ca și a sistemului limbic), certifică
faptul că:
- partea stângă se ocupă preponderent (cu mai multă autoritate) (dar nu exclusiv) de funcțiile legate de corpul și
creierul mentalo-cauzal, iar
- partea dreaptă preponderent (cu mai multă autoritate) (dar nu exclusiv) de cele astrale.
Psihologul Răzvan Petre a lansat ipoteza că exista trei etaje cognitive ce reprezintă de fapt trei
creiere diferite, dispuse pe trei niveluri vibratorii-energetice distincte. Aceasta ipoteză se bazează pe
corelarea observațiilor și experimentelor științifice cu informațiile ezoterice, care vorbesc de
structurarea ființei umane în mai multe corpuri energetice subtile, fiecare corp fiind coordonat de un
creier subtil. Există o similitudine de situații, în cercetarea și practica neurochirurgicală care conduc
la afirmația că există un „salvator al creierului”, altul decât creierul însuși. Proiectantul creierului
fizic poate fi considerat a fi creierul subtil.
Repezentarea schematică dintre corpuri, creiere și minți, pe cele trei nivele vibraționale, se
prezintă astfel:
Corespondența, uimitor de exactă, dintre semnificațiile celor trei niveluri ale gândirii și funcțiile
celor trei creiere, descrise în ezoterism, ar fi următoarea:
- NIVELUL FIZIC – Creierul eteric (creierul subtil din corpul eteric)
- NIVELUL REPREZENTĂRILOR – Creierul astral (se mai numește și emoțional)
- NIVELUL MENTAL – Creierul mental (se mai numește și cauzal)
Corpul fizic este înconjurat în totalitate de un corp energetic cu o vibrație superioară corpului
fizic cu denumirea consacrată în ezoterism de corpul subtil eteric. Acest corp subtil este la rândul
lui înconjurat de un al doilea corp energetic mai rafinat, cu vibrație superioară corpului eteric, cu
denumirea de corp subtil astral (sau cum se mai numește emoțional). La rândul său corpul astral
este înconjurat de un al treilea corp subtil, mult mai rafinat, cu o vibrație superioară corpului astral,
denumit corpul subtil mental (sau cum se mai numește cauzal).
Aceste trei corpuri subtile reprezintă cele trei nivele de gândire, fiecare fiind conduse de către un
creier subtil aflat în interiorul corpului energetic respectiv.
Concluzia că mintea și conștiința sunt poziționate în corpul subtil al omului și sunt separate de
creierul fizic, constituie baza de plecare în studiul alcătuirii psihicului, considerat a fi separat de
structurile psihice.
Corpul subtil eteric este interfața dintre corpul fizic și toate celalate corpuri subtile ale omului,
care au o vibrație mai ridicată.
Creierul subtil astral nu poate comunica direct cu creierul fizic pentru că vibrația lui este mult
prea ridicată și de aceea are nevoie de o interfață reprezentată de creierul subtil eteric.
Acest câmp energetic, corpul subtil eteric, apare odată cu nașterea fătului și dispare odată cu
moartea acestuia spre deosebire de celelalte corpuri subtile care se reîncarnează odată cu reîncarnarea
spiritului divin.
Multe din tradițiile spirituale existente, definesc aceste corpuri subtile energetice sub forma unui
înveliș al corpului omenesc, după modelul foițelor de ceapă, coexistând fie în același spațiu cu
trupul fizic sau, unele din ele, înconjurând corpul fizic, pe o rază de câțiva metrii. Se mai folosește
în ezoterism și noțiunea de aură, pentru a indica aceste corpuri subtile ale omului.
Paticulele de energie din care sunt alcătuite aceste corpuri subtile au vibrații diferite între ele,
astfel încât pot coexista în același spațiu, fără a se deranja unul pe celălalt.
Conform cu tradiția vedanică, pe care o adoptăm în această prezentare, corpul omenesc este
compus din 5 corpuri din care unul fizic și patru subtile, astfel:
Ananda Maya Kosha = Corpul spiritual
Vijnana Maya Kosha = Corpul mental – cauzal
Mano Maya Kosha = Corpul astral – emoțional
Prana Maya Kosha = Corpul eteric – vital
Anna Maya Kosha = Corpul fizic
Cercetările și descoperirile științifice din ultima perioadă au confirmat, explicat și au adus clarificări
asupra celor cinci corpuri subtile, în modul pragmatic al omului de știință. Cele cinci corpuri reprezintă
delimitări globale ale spectrului în cinci zone cu proprietăți diferite dar între niveluri există întrepătrunderi
și comunicări energetice permanente. Neutrinul, particula misterioasă recent captată din Univers, ar
putea juca un rol inportant în definirea cuantică a corpurilor subtile.
Cele cinci învelișuri ale omului care pentru el reprezintă cinci nivele de conștiință, au vibrații
corespunzând la cinci zone ale universului cu proprietăți și denumiri similare, conform figurii intuitive:
Cele cinci universuri nu sunt alăturate ci suprapuse dar nu unul peste altul ci unul într-altul. Putem
face analogia cu lumina solară care conține toate culorile spectrului în orice punct din spațiu. Prin
urmare în om coexistă toate nivelurile vibratorii ale universului.
De fapt nu câmpurile energetice sunt suprapuse în om ci acestea sunt chiar ființa omenească.
Oamenii de știință, fără nici o îndoială au specificat în recentele lor descoperiri că: „TOTUL ESTE
ENERGIE”. Omul este un câmp vibrațional la fel ca cel din care este alcătuit universul. Acesta poate
fi sensul cuvintelor inscripționate pe templul din Delphi „Cunoaște-te pe tine și vei cunoaște întregul
univers, cu energiile și forțele sale ascunse”
Evoluția omului, în decursul timpului, a făcut ca procupările principale ale cercetătorilor și
oamenilor de știință să se axeze în special pe corpul fizic. Iată că în zilele noastre a venit timpul ca
lumea științei să se aplece mai mult către corpul subtil al omului, cunoscut din timpuri străvechi dar
prea puțin cercetat în mod științific.
Corpul eteric – sau corpul vital sau corpul pranic – este o dublură a corpului fizic.
Putem să ne imaginăm corpul eteric ca pe un mulaj fin tridimensional, cu rolul de vitalizare,
reparare și întreținere a corpului fizic.
Prin urmare, corpul eteric este alcătuit din copii eterice ale tuturor organelor interne, inclusiv ale
creierului, nervilor, mușchilor, oaselor, vaselor de sânge.
Deși funcționarea corpului fizic se produce în același timp cu a corpului eteric, există cazuri în
care o boală apare mai întâi în corpul eteric și apoi în corpul fizic. Până la urmă și corpul fizic și
corpul eteric sunt tot corpuri energetice dar cu vibrații diferite, cel fizic având o vibrație mai scăzută
decât cel eteric.
Întrucât corpul subtil cu vibrație scăzută se subordonează celui cu vibratie ridicată, este de înțeles
atenția deosebită pe care lumea științei o acordă acum corpurilor subtile. Ochiul uman nu poate
percepe energii cu vibrații așa de ridicate, ca cele ale corpului eteric, tot așa cum nu poate percepe
aerul pe care îl respirăm, dar corpul nostru fizic percepe orice impuls energetic transmis de corpurile
subtile.
COMMENT:
La definirea psihicului în sine, se ajunge, definind elementele subtile, componente ale acestui
câmp energetic, respectiv Conștiința, Mintea și Subconștientul.
fig.4 Constiința
CONȘTIINȚA este o structură energetică superioară și se definește ca fiind un sistem material
subtil, alcătuit din trei elemente, eu,
voința și
atenția,
Aceste 3 elemente sunt considerate ca funcții (ca în psihologie), cât și ca subsisteme distincte de
întreg, între care există anumite relații de subordonare.
Precizăm că prin „sistem material subtil” sau prin „substanță subtilă” actuala viziune a științei,
prin care totul este energie (vezi Teoria Stringurilor), înțelegem, un sistem format din câmpuri
energetice cu vibrații superioare vibrației materiei fizice, motiv pentru care nu pot fi percepute cu
sistemele senzoriale uzuale, specifice corpului uman.
În modelul de conștiință prezentat,
- Eu-l, creează intenția,
- Voința, pune în fapt această intenție, dinamizând structurile inferioare,
- Atenția, informează despre funcționarea structurilor inferioare.
CONȘTIINȚA fără Atenție este de neconceput. Voința poate orienta și mobiliza Atenția la
cererea Eu-lui.
Nu există un Eu mai mult sau mai puțin inteligent sau unul dependent de alcool, aceste atribute
aparțin Minții sau Subconștientului.
Mecanismele psihice generale ale voinței sau atenției își au sediul în Conștiință, dar manifestarea
lor concretă depinde și de calitățile psihice variabile, de dispozițiile de moment sau de tulburările de
personalitate.
Dacă Eu-l este centrul din Conștiință care declanșează activitatea Conștiinței, atunci ce este Ego-
ul și cum se formează el ?
Corpul fizic, când se naște, vine dintr-un mediu în care primea tot ce avea nevoie, facând parte
din corpul mamei sale. Deodată se simte agresat și deconectat de la sursele fizice ale corpului său.
Dar energetic este înca în legatură cu mama sa și va fi mult timp pe parcursul vieții sale pământene.
De fapt există o comunicare energetică între celulele sale, din noul corp fizic și celulele sale, rămase
în corpul fizic al mamei sale. Faptul că simte agresiunea deconectării de corpul fizic al mamei sale
și începe să plângă imediat, după naștere, este dovada că psihicul lui există.
Crearea psihicului începe odată cu fătul, prin informațiile primite pe cale energetică de la părinții
săi și de la toți cei aflați în jurul mamei sale în perioada natalității. Mediul în care mama și-a petrecut
perioada natală este responsabil de „calitatea” psihicului copilului. Definitivarea formării psihicului,
este însă un proces de durată, care continuă mult după naștere. Imediat după naștere, copilul este
pur și simplu conștient de mama sa și de ce simte ea despre el. Ea îl îmbrățișează, îl sărută, îi zâmbește,
se bucură, îl iubește și emite numai energii pozitive în jurul ei. Prin îngrijire, apreciere, dragoste, el
simte că are o semnificație, ce reprezintă ceva bun. Se naște astfel în el un centru, se naște un Eu. Dar
acest Eu este ceva reflectat, el știe ce cred alții despre el, nu știe cine este, dar crede că acesta este
Eu. Acest centru (Eu) nu este ființa sa, este un centru fals al fiiței sale. Acesta este Ego-ul.
MINTEA se definește ca fiind un sistem subtil format din trei câmpuri energetice principale:
• elaborările psiho-mentale (manas în sanscrită), adică formarea și prelucrarea de forme-
gând, aici se produce raționamentul,
• structurile senzorio-motorii (indriyas în sanscrită), adică, inițierea comenzilor, în baza
prelucrării structurilor superioare subtile ale întregului sistem senzorial uman, începând
cu vederea, auzul, mirosul, gustul și pipăitul și terminând cu sistemul nervos central, la
care se adaugă
• câmpul energetic al perceptiilor, reflectarea subiectiva, superioara senzatiilor, a tuturor
faptelor, obiectelor și fenomenelor din realitatea obiectivă, care acționează direct asupra
organelor de simț.
Faptul că Mintea și Conștiința sunt două elemente distincte ale psihicului, se poate verifica
simplu, prin urmatorul experiment: Dacă sunteți o persoană, ce nu practică meditația, încercați să nu
vă gândiți la nimic timp de un minut. Veți vedea că simpla dorință conștientă nu este de ajuns, din
cauză că Mintea va continua să producă gânduri, în ciuda eforturilor dumneavoastră de a o liniști.
Acest experiment simplu ne arată că Mintea nu este același lucru cu Conștiința. Iar, ideile produse
de Minte sunt prezentate Conștiinței, care ia act de ele, dar nu le poate impiedica să apară în
permanență (în cazul obișnuit al persoanelor neantrenate prin meditație), ci cel mult poate orienta
fluxul gândirii către un subiect sau altul.
Memoria este o anexa indispensabilă a Minții și a Conștiinței, fiind o formațiune energetică,
poziționată tot în corpul subtil.
Între Minte și Conștiință mai există însă un sistem intermediar subtil, o altă formațiune energetică,
numită preconștiință. Aceasta este un material subtil care are rolul de a proteja Conștiința de impulsuri
neconvenite pe care „agresivitatea” minții le trimite. În ea regăsim multe dintre funcțiile subconștientului
(sau ale inconștientului din psihologie).
Preconștiința conține acte reflexe și condiționări mai complexe, conexiuni între informațiile
arhivate în memorie.
Conștiința este polul liberului-arbitru, iar Preconștiința este polul determinismului în ființa
umană (prin care toată cunoașterea umană este determinată în mod cauzal de evenimentele anterioare).
Figurativ se poate spune că Preconștiința este o anticameră a Subconștientului, cel care stochează
toate evenimentele anterioare ale ființei umane.
Această formațiune subtiă, Subconstientul, o vom analiza într-o prezentare separată, fiind un subiect
foarte complex, de o importanță majoră asupra evoluției lumești și care a generat multe scrieri ale
gânditorilor din toate timpurile.
SUBCONȘTIENTUL. În opinia noastră, pentru a simplifica modelul propus de Răzvan Petre, vom
îngloba în Subconștient atât Memoria cât și Preconnștiința, facilitând astfel întelegerea și de către cei
ce nu au cunoștințe specifice psihologiei.
Astfel componentele Psihicului, Constiintei și a Minții, se prezintă astfel:
Psihic = Conștiință + Minte + Subconștient
Conștiință = Eu + Voință + Atenție
Minte = Elaborări (creări; inventări) + Comenzi + Percepții
Psihicul este poziționat în zonele superioare vibrațional, ale corpului subtil eteric, ce înconjoară
întregul corp fizic. Zonele inferioare vibrațional, sunt destinate realizării legăturilor directe cu toate
organele funcționale ale corpului fizic.
Așa cum spuneam corpul eteric este interfața între fizic și celelalte corpuri subtile ale omului, cu
vibrații mai ridicate.
Conștiința, este pe un nivel mai rafinat decât mintea, cu o vibrație mai ridicată.
Conștiința cunoaște lumea prin intermediul Minții. În același timp, Conștiința, transformă mediul
înconjurător, tot prin intermediul Minții.
COMMENTURI:
vasile zice:
Martie 7, 2014 la 9:53 am
Foarte interesant dar, destul de complicat pentru cineva care nu este inițiat.
Biovivo zice:
Martie 8, 2014 la 11:23 am
Vasile
Cunoașterea psihicului este un demers facil fiecăruia dintre noi. Nu este neapărat necesar să avem prea multe cunoștințe
de specialitate. Dacă ne analizăm, mai profund, în interiorul nostru este imposibil să nu ne punem întrebări existențiale.
Vrând nevrând, ajungem la psihic. Personal, am citit multe studii de specialitate și după ce m-am familiarizat cu ele, am
constatat că de fapt toate aceste concepte psihologice se pot spune și în cuvinte mult mai simple. Rigoarea omului de
știință, îl face însă să uzeze un limbaj academic, mai greu de înțeles. Ceea ce publicăm în articolele prezentate pe blog,
este o sinteză simplificată a acestor studii de specialitate, utilizând un limbaj mai simplu Dacă totuși simți nevoia unor
clarificări suplimentare, este suficient să trimiți o întrebare și voi răspunde cu multa bucurie. BIO VIVO
* * *
https://biovivoblog.wordpress.com/?s=Psihicul+si+creierul+uman+din+perspectiva+ezoterica
Mintea treimica
Mintea treimică, se referă la cele trei corpuri subtile,
- eteric,
- astral și
- mental, în fiecare, existând, așa cum arătam, centre de comandă, reprezentate de creier și minte.
Astfel, vom avea:
- minte eterică,
- minte astrală și
- minte mentalo-cauzală, care, la fel ca și în cazul creierelor, vor funcționa, unitar, prin colaborare
sinergetică (Asociația mai multor organe sau țesuturi pt. îndeplinirea aceleiași funcțiuni.).
Pe cele trei paliere vibraționale, funcțiile minții treimice sunt diferite:
Mintea eterică, se ocupă de susținerea vieții biologice și de relația senzorilor corpului fizic cu
mediul exterior și interior al organismului.
Mintea astrală, se ocupă de prelucrarea imaginilor create de gânduri și afectele gândurilor, de
prelucrarea stărilor emoționale și de prelucrarea imaginației.
Mintea mentală, se ocupă de prelucrarea ideilor abstracte sub formă de raționamente, de gândurile
logico-matematice.
Prin urmare mintea, folosește toate cele trei câmpuri vibraționale, eteric, astral și mental pentru a
servi Conștiința cu informațiile necesare. Această strucură treimică a minții este specifică numai
omului.
Mintea animalelor se oprește la nivelul eteric și astral, neavând acces la cel mental. Animalele își
trăiesc intens viața biologică, fiind conduse de emoțiile, prelucrate în mintea astrală, fără a raționa
în mod creator. Ele au o conștiință astrală, dar nu și posibilitatea de a-și dirija trăirile.
Ființa umană are structurat psihicul și mintea pe fiecare din cele trei paliere vibraționale, deși
funcționarea lor este unitară. Pe fiecare palier vibrațional, schema simplificată a psihicului este
aceeași :
Comunicarea dintre cele trei paliere ale psihicului, se face prin intermediul minţilor amintite,
funcţionarea fiind unitară, deşi are trei compartimente distincte, fiecare cu rolul său diferit.
Centrele astrale, receptează și emit către mediu afecte și gânduri în imagini.
Similar, centrul mentalo-cauzal primește și trimite în spațiu gânduri abstracte (necolorate afectiv
și fără imagini).
Mințile superioare, pot elabora însă și propriile concepte, sentimente și idei, pe care le furnizează
Conştiinţei. Pe cale de consecință, înseamnă că și Conștiința astrală este diferită de cea fizico-eterică,
precum și de cea mentalo-cauzală. Dovada logică, este faptul că noi (Conştiinţa fizico-eterică) nu
avem cunoștință de planurile superioare. Această noţiune de „conştiinţă multiplă, treimica” nu
trebuie comparată cu disocierea patologică a personalităţii sau cu alte forme de disociere psihică.
Bolile psihice își au cauzele, în lipsa de comunicare între palierele vibraționale sau în disfuncțiile
unor structuri specifice ale psihicului, cauzate de câmpurile energetice negative ce însoțesc omul.
Cercetătorii științifici, au descoperit că fiecare organ al corpului, fiecare celulă vie are propria sa
conștiință ce se supune însă binelui general al organismului. Memoria este și ea prezentă pe toate
cele trei paliere vibrationale. Concluzia este că omul are o structură treimică a corpului sau subtil,
(corpul sau energetic), care funcționează ca un tot unitar, structura care a proiectat corpul său fizic și
care acum îl întreține și îl dezvoltă în continuare. Așa cum vom vedea, mai departe, toată această
structură se supune și este integrată, la un nivel superior, de către Spirit.
Commenturi:
vasile zice:
Martie 14, 2014 la 4:29 pm
Foarte interesant articolul și subiectul dar, nu-l pot recepta decât cu creionul în mână. Fără o schematizare a volumului
imens de informație( pentru un neinițiat ca mine) esti ” Alice în țara Minunilor”.
Multumesc și contiunui să vă urmăresc (în încercarea de a-mi desluși câte ceva din tainele ființei umane). Sper ca, pâna
la urmă, una dintre treimile mintii mele să mă ajute în prelucrarea și întelegerea informației.
* * *
https://biovivoblog.wordpress.com/2014/03/21/psihicul-si-creierul-uman-din-perspectiva-esoterica-
iv/
Din expunerile făcute până acum, rezultă că omul este format din mai multe puncte de conștientizare
a realității, numite Conștiințe de diferite nivele.
Dar care este de fapt identitatea noastră unică?
Suntem unul sau mai mulți ?
Răspunsul este deosebit de simplu „Suntem multiplii, adică toți la un loc”, iar integrarea multitudinii
noastre este realizată de catre Spirit. Singura ființă unică, singura identitate adevarată este Spiritul,
pentru că El este etern, supraviețuind morții.
Identititatea Spiritului a fost dată de Dumnezeu, singurul creator de spirite. Celelalte trei identități,
sunt reflectări efemere, dar reale, ale Spiritului. Corpul treimic, condus de Conștiința treimica, există
doar pe perioada încarnării, dezintegrându-se, o parte în regnul mineral (corpul fizic) și o parte în
Perispiritul ce însoțește Spiritul (corpul subtil).
Toate reflecțiile noastre, din astral și mentalo-cauzal, care au beneficiat, prin intermediul corpului
eteric, de informațiile importante, receptate de la corpul fizic și din mediul exterior, se regăsesc în
Perispirit, adică în învelișul exterior al Spiritului. Prin urmare, Noi, în calitate de Conștiință fizică
(preferăm denumirea fizico-eterică), nu suntem rupți de Spirit, avem doar o frecvență inferioară de
vibrație a etericului față de spiritual și de aceea nu avem acces la o viziune holistică asupra vieții.
Pentru a accede la o astfel de înțelegere globală asupra vieții este necesară o ridicare a frecvenței
vibrației corpului nostru fizic și subtil. Ne simțim separați de spirit pentru că ne aflăm pe un nivel
vibrațional în care trebuie să jucăm rolul locțiitorului, fără să știm cui ținem locul. În momentul în
care reușim să ne creștem vibrația, în mod sigur vom avea și conștiința Spiritului.
Eul fizic este o parte din Spirit, deci are aceeaşi identitate cu EL şi cu celelalte Euri (astral şi
mentalo-cauzal). Eu+Eu+Eu=EU.
O explicație intuitivă a genezei Conștiinței, așa cum se prezintă în schița alăturată, ar fi că din trei
particule de Spirit și mai multe de Perispirit se generează cele trei Conştiinţe.
La moarte, psihicul treimic însoțește Spiritul, care pleacă de lângă cadavru către lumi mai bune.
Cu timpul, Mintea și Preconștiința se dezintegrează, în mare parte, în Perispirit, păstrând esențialul
din ele. Conștiința se dezintegrează și ea astfel: particulele de Atenție și Voința rămân atașate
Perispiritului, iar Eu-l translatează către nucleul spiritual, reunindu-se cu Spiritul.
Aceasta este reintegrarea, reasocierea conștiințelor într-un singur EU.
După acelaşi principiu creator, Dumnezeu, Divinitatea, Forța Divină, Alah sau spuneți-i cum
vreți, ia particule de Conștiință din Sine, le înconjoară cu particulele materiei subtile (perispiritul) și
formează Spiritul individual.
În acest sens, învațătura vedanică, de exemplu, afirmă că ATMAN= BRAHMAN, adică Spiritul
individual este identic cu Dumnezeu Creatorul.
Desigur că această multiplicare nu se face prin „rupere”, în realitatea transcendentă, EU rămâne
nedisociat, Unul și același, astfel încât toate spiritele au fost și vor fi mereu în unitate cu Dumnezeu,
la nivel de esență, dar având frecvențe diferite ale vibrației. În acest sens, putem spune că Dumnezeu
este nu numai transcendent, ci și imanent (care există și acționează prin sine însuși, nedeterminat de o cauză din
afară.), fiind prezent în întreaga Creație prin intermediul spiritelor.
În concluzie, vom plasa Spiritul și perispiritul Său, la intersecția cu Conștiința treimică, pe cele
trei planuri vibratorii. Spiritul se află pe o frecvență hiper-înaltă, superioară tuturor. Aceste frecvențe
superioare constituie zona spirituală a universului. Partea perispiritului ce cuprinde exclusiv
particule cu vibraţie deasupra cauzalului se numeste corp spiritual.
Acesta ar fi, în opinia psihologului Răzvan Petre modelul didactic al psihicului uman.
fig.7 modelul didactic al psihicului
Pe baza acestui model al psihicului uman să revedem motivațiile evoluției spiritului, precum și
cum își explică omul de știință din generația actuală, ca adept al Noii Spiritualități, din punct de
vedere științific, acest model didactic, chiar dacă, exprimarea sa, este perfect logică.
Este știut faptul că o bună decizie se poate lua atunci când există informații clare și suficiente, ori
în majoritatea cazurilor, nu toate informațiile preluate de creierul fizico-eteric ajung la spirit, din
cauza „impurităților” existente pe traseul către acesta. Această dezinformare, duce uneori la decizii
greșite, dar și la receptarea incompletă a deciziilor pe acelasi traseu de întoarcere. Între Eul (a se citi
Ego-ul) conștiinței fizico-eterice și spirit, există un drum lung, „o șosea cu două sensuri”, pe care se
produce transferul de informații. Pierderile de date, la omul obișnuit, se produc datorită calității
necorespunzătoare a informației și stării proaste a drumului. Această situație își are explicația în
vibrația joasă a Conștiinței fizico-eterice, care în mare parte se datorează acelei „ștafete otrăvite a
educației” dar și obiceiurilor căpătate de-a lungul timpului, gândurilor meschine, prejudecăților și
altor defecte umane, pe scurt, greșelilor de conduită și de gândire ale omului.
Se pot distinge trei mari categorii spirituale reprezentative, între care pot exista numeroase alte
cazuri intermediare :
1. Persoanele „obișnuite” – cazul majoritar, la care drumul de transfer între Conștiința eterico-fizică și
Spirit, este ca un drum regional, îngust, prost întreținut, între două mici sate.
Conștiința fizico-eterică este „conducătorul unic”, Ego-ul luând decizii pe cont propriu, fără
aportul Spiritului, cu rezultate catastrofale uneori. Omul este în permanență supărat, nemulțumit,
plin de conflicte interne și externe, critică sau judecă toate persoanele din jurul său, împărțind lumea
în buni și răi, El considerându-se întoteauna făcând parte din cei buni.
2. Persoanele „trezite spiritual” – cazul unei largi minorități, în continuă creștere, la care drumul
de transfer între Conștiința eterico-fizică și Spirit, este ca un drum național cu una sau două benzi
pe sens.
Conștiința de Sinele adevărat, devine prezentă iar Ego-ul, adică Sinele fals, pierde din putere.
Conștiința începe să ia multe din decizii în acord cu Spiritul. Omul, în acest caz, are o stare
permanentă de înțelegere a celor din jurul său, se abține, de a mai judeca oamenii, identifică și
rezolvă cele mai multe din conflictele sale interne.
3. Persoanele „Iluminate” – cazul unei mici minorități, la care drumul de transfer între Conștiința
fizico-eterica și Spirit, este ca o autostradă cu mai multe benzi pe fiecare sens. Ego-ul este complet
supus, practic nu mai există. Deciziile sunt luate numai de Spirit care este dotat cu o inteligență
supremă. Omul, în acest caz, este într-o stare de iubire permanentă a semenilor săi, nu mai are
conflicte de nici un fel, comunică cu multă căldură cu ceilalți oamenii și le transmite calea către
cunoașterea vieții adevărate.
Am explicat în prezentările de până acum, structurile psihicului uman, din perspectiva ezoterică,
într-o viziune mult simplificată. Ne vom ocupa în continuare de prezentarea funcționării acestor
structuri ale psihicului, prin simbioza între știință și ezoteric.
Recunoașterea legăturii între știință și ezoteric, a fost posibilă, pentru că toate marile descoperiri
ale omenirii au fost mai întâi rodul unor imaginații intuitive, venite de la Spiritul Superior, care
după aceea au fost preluate de comunitatea oamenilor de știință și argumentate științific prin formule
matematice și probe de laborator. Atunci când un cercetător științific, se lansează în studiul unui
fenomen/eveniment, lăsând mintea să lucreze liber, intră în funcțiune două tipuri de procese psihice,
valabile, în principiu, pentru toți oamenii, dar recepționate diferit:
• Primirea în minte a unor idei noi din univers, prin intuiție.
• Ordonarea acestora în funcție de tiparele de gândire existente în mintea fizico-eterică a cercetatorului,
pentru a fi integrate în ceea ce el cunoaște deja.
Ambele procese reprezintă, de fapt, gândirea și au loc în același moment, dar în proportii diferite,
funcție și de etapa trezirii spirituale pe care se află omul respectiv.
Explicația intuitivă a formării Spiritului, descrisă până acum, are în opinia noastră confirmarea,
prin Teoria Stringurilor, precum și prin noua abordare a biologiei, lansată de britanicul John Cairms
și certificată de cercetătorii științifici, adepți ai Noii Spiritualități.
În articolul Teoria Stringurilor și visul lui Einstein,
https://biovivoblog.wordpress.com/2014/01/18/teoria-stringurilor-si-visul-lui-einstein-partea-i-a/
am arătat cum cercetătorii din lumea științifică au afirmat și demonstrat cu precizia modelelor
matematice că totul este energie și nu materie. De asemenea, în articolul Întâlnirea dintre corp și
spirit – noua biologie a zilelor noastre,
https://biovivoblog.wordpress.com/2013/12/20/intalnirea-dintre-corp-si-spirit-noua-biologie-a-
zilelor-noastre-partea-i-a/ am arătat, cum a fost spulberat mitul despre genele care controlează corpul
fizic uman și cum de fapt proteina, din care este alcatuită celula, se modifică atunci când apare un
semnal, un impuls energetic. Adică, datorită impulsurilor energetice interne sau externe corpului
fizic, aminoacizii din proteină se mișcă, își schimbă secvența de asamblare.
Prin urmare, viața materială este mișcarea proteinelor, transformarea și refacerea lor, generată de
energia primită din exterior sau interior. Când proteinele din corpul fizic nu se mai mișcă, nu mai
există viață în acel corp.
Deci, gena nu controlează celula, gena nu controlează nimic, ea este numai un executant. Adevăratul
conducător al corpului fizic uman este de natura energetică, este energia divină.
Și acum iată explicația funcționării corpului eteric din modelul structurii psihice, dată de Răzvan
Petre :
„O celulă vie, IZOLATĂ pe lama microscopului, îşi poate absorbi singură energia eterică(prana,în
sanscrită) din eterul liber. Pusă însă într-un ţesut, aglomerată printre mii de alte celule, are nevoie
să fie alimentată cu energie proaspătă, „vitalizată” de corpul eteric al organismului. Macrocorpul
eteric (al organismului) este structurat din matricile ţesuturilor ce este necesar să fie construite.
Fiecare tip de ţesut are propria reţea eterică, ce vehiculează un tip propriu de infoenergie. Aceste
trasee sunt precum liniile aeriene de troleibuz, de la care se alimentează fiecare celulă, după
necesităţi. Macrocorpul eteric nu alimentează doar cu energie fiecare celulă, ci şi cu informaţia
inclusă în ea (de unde şi numele de info-energie). Această informaţie îi comandă celulei să se
specializeze în funcţie de ţesutul ce trebuie format. Astfel se explică diferenţierea celulei-ou, prin
diviziune repetată, în nenumărate tipuri celulare. Întâi se creează matriţa energetică a tuturor
ţesuturilor ce trebuie formate, iar celulele care se nasc sau ajung în zonele respective sunt automat
determinate să ia forma şi funcţiile celulei-tip. Tot astfel se explică şi succesul grefelor medicale,
prin care celule străine şi cu o alcătuire diferită se adaptează perfect noii locaţii în care au fost
transplantate. TUMORILE CANCEROASE se pot explica pe baza unui deficit în reţeaua eterică, ce
furnizează informaţii eronate celulelor: să se dividă rapid. De aceea, după extirparea chirurgicală
a tumorii, cancerul se poate muta în altă zonă a corpului – pentru că defectul de structură eterică a
translatat acolo, energia eterică fiind foarte mobilă. Medicina s-ar apropia mai mult de cauza reală
a cancerului dacă ar studia patologia corpului eteric (bioenergetic). În cazul celulelor mobile, de
exemplu hematiile, odată ce au fost create de către ţesuturile hematopoietice, sunt programate să
funcţioneze autonom şi sunt eliberate în sânge. Fiind libere, au o rezervă proprie de energie, dar nu
suficientă. Din timp în timp, „parchează” în staţii de realimentare eterică, specializate în tipul
respectiv de celulă. Acolo primesc „ultimile noutăţi” şi comenzile ce trebuie urmate. De pildă,
limfocitele primesc informaţii despre tipul de virus recent intrat în organism, care trebuie detectat
şi anihilat. În concluzie, corpul eteric este alcătuit dintr-o suprapunere de reţele cu diverse funcţii,
corespunzătoare tipurilor de ţesuturi şi organe. Specializarea celulelor depinde de reţeaua de la
care se alimentează, iar dacă schimbă reţeaua, se modifică şi structura celulei. Reţelele urmează
propriile reguli de structurare, ele constituind o matrice a ţesutului sau organului. La aceste „linii
eterice” se racordează toate celulele pentru alimentare”
* * *
https://biovivoblog.wordpress.com/2014/04/17/psihicul-si-creierul-uman-din-perspectiva-ezoterica-
vii/
• Biovivo zice:
Aprilie 18, 2014 la 8:23 am
Aşa este. Noi am început să participăm la dezvoltarea acestor corpuri energetice încă de la apariţia lor. Astăzi însă, sunt
din ce în ce mai mulţi cei ce o fac în mod conştient şi de aceea am încredere în evoluţia pozitivă a fiinţelor pământeşti.
Învierea lui Christos este şi simbolul evoluţiei planetei Pământ.