Omega este un termen folosit pentru a indica pozitia primei duble legaturi la nivelul catenei

hidrocarbonate (capatul nepolar), numarând de la capatul metilic al catenei. Astfel acidul linoleic este
numit un acid gras ω-6, deoarece prima dubla legatura este pozitionata dupa sase atomi de carbon, iar
acidul linolenic este un acid gras ω -3, deoarece prima dubla legatura este pozitionata la al 3-lea atom de
carbon. Termenul de acid gras este folosit pentru a desemna faptul ca acidul organic contine un rest
hidrocarbonat lung, nepolar, solubil în solventi nepolari.

Acizii linoleic si linolenic sunt acizi grasi esentiali pentru mamifere (nu pot fi sintetizati de catre
organismul acestora). Pe lânga acidul linolenic în seria ω-3 se mai gasesc si acizii eicosapentanoic (EPA) si
docosahexanoic (DHA). DHA este un acid gras ω-3 cu o catena lunga de 22 atomi de carbon, cu 6 duble
legaturi prezente în molecula sa. Este acidul cu cele mai multe duble legaturi prezent în natura. EPA este
un acid gras ω - 3 cu o catena de 20 atomi de carbon si cu 5 legaturi duble. Acidul linlolenic, EPA si DHA
se gasesc în special în organismele marine, mai precis în pestele oceanic. Numeroase cercetari au
demonstrat faptul ca acesti acizi sunt responsabili pentru scaderea lipoproteinelor cu densitate scazuta
(LDL), colesterolemiei si a trigliceridelor la pacientii tratati cu ulei de peste bogat în acizi omega -3.

Alimentatia noastra zilnica presupune consumarea a cel putin 20 de acizi grasi diferiti, care sunt
clasificati ca fiind saturati, mononesaturati (o singura dubla legatura) sau polinesaturati. Acesti acizi grasi
sufera numeroase tranformari în organismul nostru dupa absorbtie, precum β-oxidare pentru depozite
energetice în organism, sau încorporarea în fosfolipide, componente majore a membranelor celulare.

n mod normal acizii ω -3 reprezinta numai o mica fractiune din totalul de acizi grasi ingerati.
Suplimentele pe baza de ulei de peste pot contine pâna la 50 % din compozitie acizi omega-3. Mici
cantitati de acizi ω - 3 au fost decelate si în alte alimente de orgine animala, precum carnea de vita,
carnea de porc sau chiar în carnea de pasare. Plantele contin acizi grasi nesaturati tip ω - 3, de exemplu
inul contine un precursor al acizilor ω -3 regasiti în peste, numit acid E-linolenic. Desi omul poate
transforma în organism acidul E-linolenic în DHA, EPA si acid docosapentaenoic, aceasta metabolizare la
nivelul organsimului uman are loc cu un randament scazut.

Dupa consum, acizii ω - 3 sunt absorbiti la nivelul intestinului, dupa care sunt încorporati în membranele
celulare de la nivelul tuturor tesuturilor organismului. Studii recente au indicat ca indiferent de sursa de
acizi ω - 3 ingerata (din peste, de la diferite plante ca precursori, suplimente nutritive sau alte surse), s-
au observat schimbari majore la nivelul membranelor celulare, la câteva zile de la ingestie. De asemenea
s-a mai observat ca mebranele celulare componente ale unor anumite tesuturi, precum retina, miocard,
creier, sunt bogate în acesti acizi grasi. De asemenea, se pare ca aceste membrane acumuleaza
cantitatile de acizi grasi ingerate în timp, fiind un marker al continutului în acesti acizi ai alimentatiei.

Dintre toti acizii tip ω - 6, cel mai important este acidul arahidonic. Prin stimularea celulelor de catre
stimuli externi, din mebrana celulara se elibereaza acidul arahidonic, precursor al unor substante
endogene cu diverse roluri în organism precum stimularea agregarii plachetare, reglarea secretiei
gastrice, sau bronhoconstrictie. Metabolitii acidulii arahidonic reprezinta tintele unor importante
medicamente precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sau antiasmatice tip antagonisti ai
leucotrienelor. S-a constatat ca acizii ω - 3 din alimentatie au actiuni asemanatoare acestor
medicamente, dar si interfera în procesele naturale pe care le inhiba, prin substitutia acidului arahidonic
în mebranele celulare. Astfel, are loc inhibitia unor procese naturale precum agregarea plachetara,
bronhoconstrictia, sau chiar pot afecta reglarea tensiunii arteriale. În mod normal acidul arahidonic este
eliberat prin metabolizarea fosfolipidelor prezente în membrana celulara, mai ales cea neuronala.
Deasemenea substante endogene cu roluri asemanatoare în organism (leucotriene) se mai elibereaza si
din membrana eozinofilelor, celule componente ale seriei granulare a celulelor limfocite. Aceste
substante au rol important în medierea inflamatiei, aparute la nivel local, în urma unor diversi stimuli
externi. Inflamatia apare în mod normal în urma unei infectii, rani, alergii sau alte cauze externe. Totusi,
patologic, inflamatia necontrolata s-a dovedit a fi implicata în diverse boli precum artrita reumatoida,
astmul sau ateroscleroza. Marc E. Surette considera ca propietatea acizilor ω - 3 de a substitui si astfel a
interfera în metabolismul acidului arahidonic sta la baza propietatilor asemanatoare antiinflamatoarelor
nesteroidiene.

Canalele ionice sunt alte elemente influentate de prezenta acizilor tip ω - 3 în membrana celulara. Atfel
se pare ca acizii ω - 3 moduleaza activitatea unor canale ionice precum cele voltaice de sodiu si calciu,
canale esentiale în excitabilitatea celulelor miocardice, Ca2+ intracelular fiind responsabil de excitatia
acestor celule. Acizii ω -3 inhiba activitatea unor proteine cuplate cu canale ionice de la nivel cardiac,
acest mecanism fiind presupus a sta la baza propietatilor antiaritmice a acestor compusi. Numeroase
studii clinice indica diverse efecte protectoare manifestate de acizii omega -3 în diverse boli
coronariene.

The American Heart Association recomanda ca doza zilnica de acizi grasi tip omega - 3 sa fie de cel putin
300 mg. pentru un om sanatos (adica aproximativ doua mese cu peste pe zi), în timp ce un bolnav cu
boli coronariene ar trebui sa consume zilnic aproximativ 1000 mg. Desi reactii adverse sau efecte
farmacotoxicologice importante nu au fost semnalate în prezent, totusi US Food and Drug
Administration recomanda ca doza zilnica sa nu depaseasca 3000 mg., deoarece s-au semnalat unele
probleme privind controlul glicemiei la unii pacienti, tendinte la sângerari sau cresterea LDL colesterol.