Boala Huntington este o boal progresiv neurodegenerativ ereditar, caracterizat prin demen, declin cognitiv, coordonare

defectuoas a muchilor, i coree. Este afectat n primul rnd sistemul nervos. Simptomele se dezvolt dup vrsta de 30 de ani.
Transmiterea bolii este autozomal dominant; markerul genetic se afl pe braul scurt al cromozomului 4, ce const ntr-o repetare excesiv
a secvenei trinucleotide CAG. Gena codific proteina Huntington, care se acumuleaz selectiv n celulele cerebrale, sensibile la nivelurile
toxice ale acestei proteine.

Boala Huntington sau coreea Huntington este o boala ereditara care determina distrugerea selectiva a unor celule nervoase ale creierului. O persoana se poate
naste cu gena anormala dar simptomele pot sa apara abia spre varsta de mijloc. Printre manifestarile bolii pot fi incluse: miscari necontrolate, neindemanare sau
probleme de echilibru. Pe masura ce afectiunea evolueaza poate fi afctata capacitatea de a merge, vorbi sau inghiti.

Unii oameni nu-si mai recunosc membrii familiei, iar altii in cazul altora nu este afectata memoria si capacitatea de atentie si sunt capabili sa-si exprime emotiile. In
cazul in care unul dintre parinti are boala Huntington, copiii acestora au o sansa de 50% sa o mosteneasca. Un simplu test de sange poate confirma prezenta bolii.
Consilierii genetici pot ajuta o persoana sa cantareasca riscurile si beneficiile unei astfel de investigatii.

La fratii persoanei afectate riscul de a face boala depinde de statusul genetic al parintilor:

daca un parinte este afectat sau are o alela HTT cu 40 repetitii CAG riscul este de 50%;

daca tatal are o alela HTT intemediara riscul de a mosteni o alela cauzatoare de boala este de pana la 5%; cu cat segmentul de repetitii CAG este
mai mare cu atat este mai predispus la expansiune; nu a fost descris nici un caz de expansiune a unei alele intermediare materne; alelele
intermediare expansionate sunt transmise preferential de barbatii cu varsta paterna avansata;

un frate care mosteneste o alela HTT cu penetranta scazuta poate sau nu sa faca boala.

Desi majoritatea persoanelor afectate de coree Huntington au un parinte afectat, exista unele situatii in care istoricul familial este negativ:

afectunea nu a fost diagnosticata corect la membri familiei;

deces prematur al persoanei cu alela mutanta, inainte de debutul simptomelor;

prezenta unei alele intermediare sau a unei alele cu penetranta redusa la un parinte asimptomatic;

debut tardiv al bolii la parintele afectat.

Testarea genetica este recomandata la parintii unei persoane care prezinta o mutatie aparent de novo6.

Cauze
Boala Huntington rezulta in urma degenerarii, programate genetic, a celulelor nervoase. Aceasta involutie cauzeaza miscari necontrolate, pierderea facultatilor
intelectuale si tulburari emotionale. Sunt afectate celulele ganglionilor bazali, structuri adanc localizate in creier care au mai multe functii importante, inclusiv
coordonarea miscarilor.

Boala Huntington afecteaza in mod special striatum-ul neuronilor, iar in stadiile avansate nucleii caudati si palidium. De asemenea, este afectata suprafata
exterioara a creierului sau cortexul care controleaza gandirea, perceptia si memoria

Diagnostic

Medicul neurolog va pune bolnavului diferite intrebari pentru a afla istoricul detaliat al acestuia si pentru a
exclude alte conditii. Este foarte important inclusiv pentru membrii familiei sa fie sinceri cu medicul si sa
ofere acestuia detaliile de care are nevoie. Medicul va solicita informatii legate de recentele tulburari
intelectuale sau emotionale si va testa auzul persoanei, miscarile ochilor, puterea acesteia, gradul de
coordonare, va evalua miscarile involuntare, senzatiile, reflexele, echilibru, mersul, starea psihica si va
recomanda o serie de analize de laborator.

De asemenea, pot fi necesare inclusiv examinari paraclinice imagistice. Ochii persoanelor care sufera de
boala Huntington au dificultati in a fixa o tinta in miscare. Anomaliile miscarilor oculare variaza de la o
persoana la alta si difera, in functie de stadiul si durata bolii.

Descoperirea genei specifice bolii Huntington in 1993 a rezultat in urma realizarii unor teste genetice si ca
urmare a manifestarilor specifice bolii. Pentru diagnostic se va recolta o proba de sange care va fi analizata
pentru a se oberva daca exista modificari genetice ale ADN-ului, specifice bolii Huntington prin insumarea
numarului de gene specifice bolii Huntington.

La persoanele care au mai putin de 28 sau mai putine gene anormale se va repeta analiza. Cei care au deja
boala Huntington au de obicei un numar mai mare sau chiar 40 de astfel de mutatii genetice. Analiza
mutatiei genetice va contribui la confirmarea diagnosticului si poate oferi inclusiv informatii suplimentare
legate de diagnostic si permite formularea unei prognoze privind diagnosticul rudelor sanatoase dar
purtatoare ale genelor anormale care vor dezvolta ulterior afectiunea (diagnostic molecular
presimptomatic).

Numar mutatii genetice. Interpretare

Nr. mutatii
Rezultat
genetice

< 28 Valoare normala; individul nu va dezvolta boala Huntington

Individul nu va dezvolta boala Huntington dar exista riscul ca afectiunea sa fie prezenta la
29 - 34
viitoarea generatie

Majoritatea indivizilor, dar nu toti, care au aceste valori pot dezvolta boala Huntington;
35 - 39
exista si riscul ca afectiunea sa fie prezenta la viitoarea generatie

> 40 40 Individul va dezvolta boala Huntington