2.

Calculul structural

2.1 Evaluarea efectelor maxime ale actiunii seismice: forta de inertie, presiuni
suplimentare ale apei, impingeri suplimentare ale impluturii

Date de baza:

a=6m
b=9m
c=9m
d = 20 m
l = 1.5 m
h1=8m
h 2 = 17 m
h 3 = 13 m
w= 10 kN/m3
b=25 kN/m3

Forta de inertie
In timpul cutremurului, masivul de pamant din spatele elementului de sprijin exercita
o presiune suplimentara, Ps, fata de presiunea activa (Pa) in conditii statice. Elementul de
sustinere este supus unei forte de inertie in directie orizontala si respectiv verticala.

 Forta de inertie in directie orizontala

Fh = kh·G
kh – coeficient seismic orizontal
𝑎𝑔
kh = 0.5· 1 · 𝑔
G = greutatea proprie
G = Vecluza · b = 361 · 25 = 9025 kN
kh = 0.5· 1 ·
𝑎𝑔 0.20𝑔
= 0.5 · 25 · = 2.5
𝑔 𝑔
⇨ Fh = kh·G = 2.5 ·9025 = 22562, 5 kN

 Forta de inertie in directie verticala

Fv = kv·G
kh – coeficient seismic vertical
kv =0.7 ·kh = 0.7 ·2.5 = 1.75
⇨ Fv = kv·G = 1.75 ·9025 = 15793,75 kN

Presiuni suplimentare ale apei

 Pint - presiunea hidrostatica maxima a apei in sas
Pint=w · h2· 1 m = 10 kN/m3 · 17 m · 1 m = 170 kN/m

 Pext1 - presiunea apei de infiltratie in rostul de betonare

Pext1 =w · h3· 1 m = 10 kN/m3 · 13 m · 1 m = 130 kN/m

 Pext2 = presiunea hidrostatica exterioara a apei de infiltratie la nivelul bazei ecluzei

Pext2 =w ·( h3+c) · 1 m = 10 kN/m3 · 22 m · 1 m = 220 kN/m

Impingeri suplimentare ale impluturii

Punctul de aplicatie al fortei Pas se determina astfel:

- Componenta impingerii in regim static, Pa
Are punctul de aplicatie de la o treime din inaltime fata de baza
- Componenta seismica Ps = Pas - Pa
Are punctul de aplicare la jumatate din inaltime fata de baza

 Pas – impingerea activa seismica

Rezultanta impingerii active seismice pentru teren coeziv:
1
Pas=2·p·kas ·H2- 2·c·H √𝑘𝑎𝑠
kas - coeficientul total al impingerii pamantului in conditii seismice
Coeficientul este calculat cu metoda Mononobe – Okabe, bazata pe teoria lui Coulomb.

(1−𝑘𝑣 )𝑐𝑜𝑠2 (𝛷−𝜉−90 +𝜃)

kas= 𝑠𝑖𝑛 (𝛷+𝛿)𝑠𝑖𝑛(𝛷−𝜉−𝛽)
= 0.209
𝑐𝑜𝑠 𝜉𝑐𝑜𝑠2 (90−𝜃)𝑐𝑜𝑠 (𝛿+90−𝜃+𝜉)·[1+√ ]
𝑐𝑜𝑠(90−𝜃−𝛽)𝑐𝑜𝑠(𝛿+90−𝜃+𝜉)
𝑘 2.5
𝜉 = 𝑡𝑎𝑛−1 1−𝑘ℎ = 𝑡𝑎𝑛−1 1−1.75 = -73.30
𝑣

θ-unghiul facut de suprafata de contact dintre elementul de sustinere si orizontala

⇨θ = 90◦
δ- unghiul de frecare pe planul de contact dintre elementul de sustinere
Se considera pamantul fiind din categoria argilelor prafoase.
⇨δ= 18 ◦ - Conform Tabelul A1. Anexa A din NP 124/ 2010,
β-unghiul facut de suprafata terenului cu orizontala
⇨β = 0 ◦
1
Pas=2·p·kas ·H2- 2·c·H √𝑘𝑎𝑠
H = d + c = 20 +9 = 29 m
1
⇨ Pas = 2·19.2 ·0.209 ·292 - 2·20 ·29· √0.209 = 1669.09 KN

 Pa– componenta impingerii in regim static ( in cazul pamantului coeziv)

1
Pa = 2·p·ka ·H2- 2·c·H √𝑘𝑎
 𝑐𝑜𝑠𝛽−√𝑐𝑜𝑠2 𝛽 −𝑐𝑜𝑠2 𝛷
ka = = 0.271
𝑐𝑜𝑠𝛽+√𝑐𝑜𝑠2 𝛽 −𝑐𝑜𝑠2 𝛷

2·𝑐
z0= 𝛾√𝑘
𝑎

2·20
z0 = 19.2√0.271 = 4 m

Inaltimea activa H = d+c- z0= 20+9-4 =25 m

1
⇨ Pa = 2·19.2·0.271 ·252- 2·20·25 √0.271 = 1105,37 KN

 Ps– componenta seismica( in cazul pamantului coeziv)

Ps = Pas - Pa= 1669.09 KN - 1105,37 KN = 563.72 KN

2.2. Determinati coeficientul de siguranta la plutire a sasului in ipoteza de reparatie

a sasului ptr: Dren functional , Dren blocat, Conditii seismice ptr (a)

Pentru calculul coeficientul de siguranta la plutire a sasului se utilizeaza

relatia:
𝛴𝐹𝑠
nP=𝛴𝐹𝑝 , unde:

Fs = forte stabilizatoare;

Fp = forte perturbatoare;

a) Dren functional

FORTE STABILIZATOARE:

 Greutatea proprie a sasului:

G = Vecluza · b = 361 · 25 = 9025 kN

 Presiunea verticala a pamantului:

PV= 2·(P1V+P2V)
P1V= presiunea verticala a pamantului nesaturat
P1V= A1V·u = 25.58 ·19.2 = 491.14 kN
P2V= presiunea verticala a pamantului saturat
P1V= A2V·s = 18.71 ·10 = 187.1 kN
⇨ PV= 2·(491.14 +187.1) = 1356,47 kN

ΣFs = G+ PV = 9025 + 1356,47 = 10381.47 kN

FORTE PERTURBATOARE:

 Calculul subpresiunii:

s = w· (h 3 + c) = 10 kN/m3 x (13 + 9) m = 220 kN/m2

L1 = 2 · (a + b +1) = 2 · (6 + 9 +1) = 32 m
S = s·L1= 220·32 = 7040 kN

ΣFp =S = 7040 Kn

nP – coeficientul de stabilitate la plutire

𝜮𝑭𝒔 𝟏𝟎𝟑𝟖𝟏,𝟒𝟕
nP=𝜮𝑭𝒑 = = 1.47 > 1.30 → se verifica
𝟕𝟎𝟒𝟎

b) Dren blocat

FORTE STABILIZATOARE:

 Greutatea proprie a sasului:

G = Vecluza · b = 361 · 25 = 9025 kN

 Presiunea verticala a pamantului:

PV= 2·(P1V+P2V)
P1V= presiunea verticala a pamantului nesaturat
P1V= A1V·u = 25.58 ·19.2 = 491.14 kN
P2V= presiunea verticala a pamantului saturat
P1V= A2V·s = 18.71 ·10 = 187.1 kN
⇨ PV= 2·(491.14 +187.1) = 1356,47 kN

ΣFs = G+ PV = 9025 + 1356,47 = 10381.47 kN

FORTE PERTURBATOARE:

 Calculul subpresiunii:

s = w· (h 2 + c) = 10 kN/m3 x (17 + 9) m = 260 kN/m2

L1 = 2 · (a + b +1) = 2 · (6 + 9 +1) = 32 m
S = s·L1= 260·32 = 8320 kN

ΣFp =S = 8320 Kn

nP – coeficientul de stabilitate la plutire

𝜮𝑭𝒔 𝟏𝟎𝟑𝟖𝟏,𝟒𝟕
nP=𝜮𝑭𝒑 = 𝟖𝟑𝟐𝟎
= 1.24
 ⇨ 1.10 ˂ 1.24 ˂ 1.30 → se verifica

c) Dren functional in conditii seismice

FORTE STABILIZATOARE:

 Greutatea proprie a sasului:

G = Vecluza · b = 361 · 25 = 9025 kN

 Presiunea verticala a pamantului:

PV= 2·(P1V+P2V)
P1V= presiunea verticala a pamantului nesaturat
P1V= A1V·u = 25.58 ·19.2 = 491.14 kN
P2V= presiunea verticala a pamantului saturat
P1V= A2V·s = 18.71 ·10 = 187.1 kN
⇨ PV= 2·(491.14 +187.1) = 1356,47 kN

ΣFs = G+ PV = 9025 + 1356,47 = 10381,47 KN

FORTE PERTURBATOARE:

 Calculul subpresiunii in cazul drenului functional:

s = w· (h 3 + c) = 10 kN/m3 x (13 + 9) m = 220 kN/m2

L1 = 2 · (a + b +1) = 2 · (6 + 9 +1) = 32 m
S = s·L1= 220·32 = 7040 kN

 Calculul componentei verticale a seismului:

Fseism = a gv · G = 0.7 · 0.20 · 9025= 1263.5 kN

ΣFp =S+Fseism = 7040 + 1263.5 = 8303,5 KN

nP – coeficientul de stabilitate la plutire

𝜮𝑭𝒔 𝟏𝟎𝟑𝟖𝟏,𝟒𝟕
nP=𝜮𝑭𝒑 = = 1.25 > 1.10 → se verifica
𝟖𝟑𝟎𝟑,𝟓