apitolul 18 Munca si viata economic Ce este munca? Munca platita si cea neplatita 699 Organizarea sociala a muncii Taylorism $i fordism Limjtele taylorismului si ale fordismului $chimbare a muncii sia activitagii Femeile si munca Postfordismul Tendinge curente in structura ocupationala Nesiguranta slujbelor, somajul si semnificatia social a muncii Semnificatia sociala a muncii Accentuatea nesigurantei locurilor de munca Somajul Concluzie: ,corodarea caracterului?" Rezumat Intrebari Lecturi suplimentare Legaturi internet‘OCKEY A FACUT prima sa sapapa de Jone in forma de ciuperca la ofa gase gi ‘inci, intr-o dimineagi de luni, in|ianuarie 1885. Maistrul i-a aratat cum: ,[a acum bucata asta scobiti, pune-o in pidioare pe cadru”, a spus el, ,propteste-te bite in po- dea, si fi-io despicatura”, Jockey |-a ficut co despicdturi si o supapi de bronz {n forma de ciuperci.a siritintr-o cutie, dintr-o ma- sinarie actionati cu abur. ,Cate trebuie si fac?” a intrebat cu inocenfi Jockey. ,Cate stele sunt pe cer”, a spus maistrul, si apoi sia vizut de treaba. Jockey avea cincisprezece ani pe-atunci Slujba sa era o avansare ~ un pas inainte de la a face ceai si a duce comisioane in jurul fabricii din Salford, ling Manchester. Jockey nu a mai ficut altceva timp de saizeci si unu de ani, Dupa cafiva ani, a intrat in sindicat. Cand avea douizeci si cinci de ani, pistonul a giurit podeaua de sub el. Tim- plarul a venit si o repare. Jockey s-a scuzat: Am apisat firrk si vid - e uzati’, ,Nu te scuza’,a spus timplarul. Doar nu e podeaua mea”. Podeaua s-a rupt din nou in 1907 gi din nou in 1916.In 1918, Jockey a avut trei Zile libere — ,Gripa’, s-a scuzat el; ,nu potMunca siviata economics 699 si-mi fin capul”— 5 si-a mai luat dda zile libere in 1935, cind i-a murit sofia, Aflat timp de saizeci si unu de ani in con)panie, a lipsit cinci zile de la lucru. Cand avea saptezeci si gase de ani, pugin dupa sfirsitul celui de-Al Doilea Rizboi Mondial, sla o siptimand dupa ce 4 ficut ‘numérul un milion din valvele sale, jodea- ua s-a rupt flr tire din nou sub el Asta este tot ce ajteptam”, a spus el. A dit la o parte strungul sis-a indreptat cltre mhistru, un baiefel destul de tinds, care putea si-i fie nepot. , Termin in weekend, Geprge”, a strigat el, incercand si acopere 2gomo- tul ficut de utilaj. Oamenii i-au adhs un fotoliu cand a plecat: ,Si cand se va uza si dota de atata stat pe el”, i-au spus di, fi vom trimite témplarul sl repare!”, Vineri upi-amiaza tarziu, maistrul i I-a prezentat pe noul ucenic: Spune-idoar ce are de cut, da?” Jockey a zimbit: ,Stai jos”, i-a|spus biiatului, »nu-i prea mare lucru de fichit.Ta bucata asta scobiti, pune-o in picioate pe cadru, propteste-te bine in podea, gi fi-i o despicdtura”. Esenfa muncii s-a schimbat mult de cand Robert Roberts a scris despre acti tatea de-o viati a lui Jockey, intr-o pti selatare, clasicd, despre o mahuala din Salf fn timpul primului sfert de secol XX (1971). Pentru majoritatea dintre noi, munca ae este extrem de diferi Roastri. Acest capitol studiaza. — Ce este munca? Munca platita si cea neplatita Deseori,avem tendinga si considerim mun- ca echivalenti cu munca plitit in raport cu »afi omer”, dar de fapt aceasta este o viziune extrem de simplist. Munca neplatiti (cum este cea casnic& sau a-fi repara singur masi- za) se contureaza suficient in viefile multor oameni. Majoritatea tipurilor de muncé thu se conformeaza categoriilor clasice de munci platiti. O mare parte din munca depust in cadrul economiei informale, de exemplu, nu este inregistratd in vreun fel direct in statisticile oficiale asupra muncii. ‘Termenul economie informala se referi la tranzactiile in afara sferei muncii obignuite, implicind uneori schimbul de bani pentru serviciile asigurate, dar si schimbul direct de bunuri sau servicii. (Cineva care repariio sparturil intr-o pip’, de exemplu, poate fi plitit direct cu bani, fir sii se dea vreo facturi sau sii se cea~ ri detalii asupra muncii depuse. Oamenii schimbi bunuri fri valoare”~ adica ster- pelite sau furate cu prieteni sau asociagi, in schimbul ator favoruri. Economia informala include nu numai tranzacfile ,ascunse” de bani, dar si multe forme de autoprocurare pe care oamenii le realizeaz4 in interiorul si in afara casei. Activitiile pe care cineva Te poate indeplini de unul singur, aparatura domestici si instrumentele de gospodarie, de exemplu, asiguri bunuri si servicii care fie cumpirate (Gershuny ud700 __MUNCA SI VIATA ECONOMICA ee ‘Munca in gospodarie este o forma obignuit’, care _aprut altele In locul lor. Timpul acordatin a aparut odaté cu separarea casei si loculuide —copilulul, aprovizionarii cu bunuri $i preg munca (Oakley 1974). Odata cu industrializarea, manc&rii acrescut. ‘casa adevenit mai mult un loc de cohsum decat__ Munca domestic neplatité are o deo: de producere a bunurilor. Munca di in gospodsrie creeaz8 intre 25 si 40% d in farlle industrializate, Rezultatele ut national cu privire la folosirea timpul 1m 2002, ajungea la concluzia c&, dac& mi filnd apanajul femeilor, in timp ce sfera,muncii._gospodarie n Marea Britanie ar fip reale’, din afara casel, a fost rezervatajbarbatulul, ar constitui mai bine de 700 de miliard Intr-un asemenea mod conventional diviziunea din economia sa (Biroul de Statistics domesticé a muncil~modulin care sunt imp&rtite din 2002). Munca domestica sustine responsabilitaile de acaséntre membriifamiliei-_ nomiel prin asigurarea unor servicii g a fost radicala. Femeiletrebuiau sé poatte pe umeri majoritatea, dacé nu toate sarcinile domestice, fn timp ce barbatii.se ingrijeau” de familie, prin asiguratea unui salariu, Perioada in care,casa’devine din ¢e1n ce mai separaté a fost martora si altor schimbari.Inainte ca invent i facilitstileasigurate de_ re siinfluenteze sfera domestics, mur gazau facut ca sobele cu cérbune si devina invechite, iar sarcinile nepla fitaierea lemnelor, caratul cérbunelul: constant a sobel - sé fie eliminate. masinile de splat si masinile despa pulalocat de femelle britanice mut‘Munca si viata economics 701 ddepinde majoritatea populatiel angajata Formele de muncé platité si neplatit’ sunt unc’ plstits, strans legate, dup cum demonstreaza contributia Totusi, munca n gospodérietn sine estedestuil _muncii domesticela economia ca intreg. Una din- ‘te principalele intrebari ce prezintd interes pentru A = sociologipriveste felul in care implicarea din cein a forma de munc& au aratat c&, indeplinité ince mai mare femeilor pe piata munca afectat. xclusivitate, ea poate deveniizolanté, alienant _diviziunea domestica a muncii. Cum cantitatea ard o satisfactie in sine. In studiul sau, de munca’ domestica nu s-a diminuat, si din ce r {in ce mai putine femei sunt astdzi doar casnice, onotone si aveau dificultafi fn eliminarea pré- _rezultd cé problemele domestice ale gospodirilor ini psihologice autoimpuse pentru ati ‘trebuie rezolvate difert in zilele noastre. imitor standarde stabilite pentru munca lon un rol social important. A avea o mjunci —invafate intr-o lungé perioada de ucenicie, plitita este important din toate motivele iar muncitorul ~ de regula ~ efectua toate menfionate ~ dar categoria de ,munck” are treburile legate de procesul de productie, © extensiune mult mai largi. de la inceput pan’ la sfirsit. De exemplu, Putem defini munea, plititi sau nkpli- un fierar care ficea un car topea fieru, i titi, drept indeplinire a sarcinilor cage cer dadea o forma gi il asambla piesd cu piesd. cheltuirea unui efore fic si mental,avihdca_ Qdata cu deevoltarea productiei moderne obiectiv realizarea de bunuri siservicii potri- industriale, majoritatea meseriilor traditio- vite nevoilor umane. O ocupatie,sau slujb’, pale au dispiirut cu totul, find inlocuite de este munca realizatd in schimbul une} lefe geprinderi ce constituie parte a proceselor sau a unui salariu.In toate culturile,munca ge. productie la scard mare. Jockey, a cirui tste baza economiei,Sistemul econpmic —poveste a vietil am prezentat-o la incepu- Consti din institutii care asiguri produterea ty} acestuj capitol, sti ca exemplu. El si-a si distribuirea de bunuti gi servicii petrecut intreaga cari de-o Vapi into singura sarcina specific; ceilalyi din fabric& -— indeplineau alte sarcini specifice. Organizarea sociala a De asemenea, societatea moderni a fost martora schimbarii locatiei muncii. Inainte de industrializare, majoritatea activititii se ‘Una dintre caracteristicile distinctive ale desfigura acasi si era indeplinita in mod sistemului economic din cadrul societi- _Colectiv de tofi membrii gospodariei. Pro- silor modeme 0 constituie existenfa jini gresele in tehnologia industrial, cum ar fi complexe diviziuni a muncii: munca a functionarea utilajelor pe baza de electri- ajuns si fe divizata intr-un numar enorm _citate gi cirbune, au contribuit la separarea de cup a consti tot atteape- muni de domiclin. Fabrice deynue de cializisi. In societifile traditionale, mynca _antreprenori au devenit centre ale dezvol- nonagricold presupunea stapanirea Sout tril industriale: ele au concentrat utilaje mestegug. Deprinderile de mestesugaritrau si echipamente, iar productia de masi 2702___MUNCA SI VIATA ECONOMICA bunurilor a inceput si eclipseze micul ar- tizanat de acasé. Cei care edutau un loc de munca, cum era Jockey, erau instruiti si indeplineasci sarcini specializate si primeau un salariu pentru aceast& actvitate. Prestatia angajasilor a fost supravegheatd de manageri, care verificau indeaproape implementarea tehnicilor pentru intensificarea productivi- tti muneii gi a disciplinei. Contrastul in diviziunea muncii intre societafile tradigionale si cele moderne este, intr-adevis,extraordinar. Chiar in societiile traditional largi existau, de regula, apro- ximativ 20-30 de meserii majore, alaturi de roluri specializate de genul comerciant, soldat si preot. Intr-un sistem societal in- dustrial modern, exista realmente mii de cupatii distincte. Recensimantul din Ma- rea Britanie inregistreaza aproape 20 000 de ocupatii distincte in economia britanica. In comunitafile traditionale, multi mun- ceau in cadrul fermelor si erau autonomi din punct de vedere economic, pentru ci igi produceau propria hrand, haine si alte mijloace de subzistengi. Dimpotriva, una dintre trisiturile principale ale societatilor moderne o constituie expansiunea enorma ainterdependentei economice. Suntem cu tofii dependengi de un imens numar de alfi muncitori ~ rispanditi in zilele noastre in intreaga lume ~ in ceea ce priveste produ- sele §i serviciile cu care ne intrefinem. Cu mici exceptii, majoritatea componentilor societitilor modeme nu produc alimentele pecare le maninca, casele in care traiesc sau bunurile materiale pe care le utilizeaz’. Intemeietorii sociologiei au scris mult despre potentialele consecinge ale divizi- unii muncii — atat in cea ce- ste pe muncitorii individuali, cat gi societatea ca {ntreg. Karl Marx a fost unul dintre pri- mii autori care a presupus cX dezvoltarea industriei modeme ar reduce multe din- {re activitafile oamenilor la sarcini minore, interesante. Conform acestuia, div ea muncii instrdineaza flinfele umane de uunca lor. Pentru Marx, alienarea consta in sentimentele de indiferengi sau de ostlitate anifestate nu numai fat de munci, ci gi f8 de contextul productiei industriale in adrul unei intreprinderi capitaliste. In so- jetitile traditionale, sublinia el, munca era lesea obositoare ~ piranii fermieri trebuiau uheori si trudeasci din zori gi pand in seara, ‘Totusi, ei defineau in mare misura controlul agupra muncii lor, care cerea multi pricepere $i] abilitate. Astizi, majoritatea celor care Icreaza in industrie nu au control asupra Pfopriei loc activitafi, contribuind numai in miici parte la crearea produsului final, iu ay nicio influenga asupra felului in care el este ~ in cele din urma - vandut. Marxigti tifd s& sustind cX pentru muncitori ca Jockey, miinca pare ceva alienant, o sarcina care tbuie si fie realizata pentru a castiga un it, ins nesatisficktoare in sine. Durkheim a avut o viziune mai opti- ips cu privire la diviziunea muncii, desi si¢lii recunostea efectele potential diuni- tore. Conform lui Durkheim, specializa- req rolurilor ar intari solidaritatea sociala -adrul comunitifilor. In loc s& triiasca at, ca unititi autonome, oamenii sunt i aolalté prin dependenfa lor reciproca. idaritatea este intensificatd prin relayii tidirectionale de productie si consum. kheim a considerat c& acest mod de or- are este extrem de functional, des siel ‘ongtient c& solidaritatea sociali ar putea trust dact schimbarea ar interven prea In acest sens, ela introdus termenul {nomic, ca lips de normalitate, in iz legs SoEste olositor si recittinformatile despre Fon- epiille lui Durkheim si Marxdin capitol Ce este sociologia?" Taylorism si fordism Scriind cu aproximativ doud secole in urlnd, Adam Smith, unul dintre fondatorii ¢co- nomiei moderne, identifica avantajele pe care le aduce diviziunea muncii in termeni de productivitate crescanda. Cea mai im- portant dintre lucrarile sale, The Wealth of Nations (1776), se deschide cu 0 des a diviziunii munciiintr-o fabrica de ace, O persoand care lucreaz singuri poate face ~ probabil ~ 20 de ace pe zi. Totusi,intyo- ducind aceasti sarcini, a unui singur mun- citor, intr-un numér de operatiuni simple, rata producfiei pe muncitor creste de la la 4 800 de ace, fiecare operator specialist producind de 240 de ori mai mult detat daci ar munci singur. Peste mai bine un secol, aceste idei -au dobandit cea mai inaintata expr in scrierile lui Frederick Winslow Taylor (1865-1915), un consultant managertal american. Abordarea tayloriand a ceea ce ela numit management stiingific”a implitat studiul detaliat al proceselor industriale in scopul segmentirii lor in operagiuni simple, care ar putea fi cronometrate $i organizate cu exactitate. Taylorismul, cum a ajuns si fie denumit managementul stinfific, nu doar un studiu academic, ci un sistem te productie destinat si maximizeze rezultatdle industriale, cu un impact larg nu ni asupra organizirii productiei industriale sia tehnologiei, cét gi asupra politicilor 703 Munca si viata economic ocul de munca. Studiile lui Taylor asupra timpului si migcdrii, mai ales, au deplasat controlul asupra cunoasterii procesului de productie de la muncitor la manager, ero dand bazele autonomiei muncitorilor ma- nual fap’ de patronii lor (Braverman 1974). Ca atare, taylorismul a fost mult asociat cu descalificarea si degradarea muncii. Principiile taylorismului au fost insusite de industriasul Henry Ford (1863-1947). Acesta gi-a intocmit planurile primului stu automobil la Highland Park, Michigan, in 1908 pentru fabricarea unui singur produs ~modelul T Ford ~ prin introducerea unor instrumente specializate gi a unor utilaje destinate in scopul unor operafiuni mai rapide, mai exacte si mai simple. Una dintre inovatiile cele mai importante ale lui Ford a fost introducerea liniei de asamblare, despre care se spune cia fost inspirata de abatoarele din Chicago, in care animalele erau trangate bucata cu bucati pe o linie mobili. Fiecare muncitor de la linia de asamblare Ford avea atribuiti o sarcind specifict, cum ar fi potri- virea manerelor usii din stinga pe misurice corpurile de magind se deplasau de-a lungul liniei de asamblare. In 1929, cand productia modelului a incetat, fuseser& produse peste 15 milioane de automobile. Ford a fost printre primii care gi-a dat seama c& productia de masi cere gi pie- te de desfacere de masi. El s-a gandit ci, daci marfurile standardizate - cum este automobilul - trebuiau si fie produse la 0 scar chiar mai mare, trebuiau asigurati si ‘consumatorii care si igi permit si cumpere aceste marfuri, In 1914, Ford si-a asumat riscul fir precedent de a ridica salariile la uzina Dearbon, din Michigan, la § dolari pentru o 2i de opt ore ~ un salariu foarte mare la acea vreme gi care asigura un stil de Viafi al clasei muncitoare in care se putea704 Linie automata de productie. include gi detinerea unui astfel de automobil. (Cum observa si Harvey: ,Scopul celor cinei dolari pentru ziua de lucru de opt ore a fost numai partial asigurarea conformaii mun- citorului cu disciplina cerutt intr-un sistem de linie de asamblare de mare productivitate Ea insemna, totodati, gi asigurarea unui venit suficient al muncitorilor, pentru ca acestia si poati consuma produsele de masi, altfel distruse in cantitigi enorme de citre corporatii” (Harvey 1989). Ford a angajat si 0 micd armata de asistenfi sociali, care erau trimisi in casele muncitorilor pentru ai educa cu privire la obiceiurile potrivite de consum. Fordismul este numele dat sistemului de productie de masa, legat de crearea piefelor de masi. In anumite contexte, termenul are un ingeles mai specific, referindu-se lao pe- rioadi istorica in dezvoltarea capitalismului MUNCA SI VIATA ECONOMICA He dupi cel de-Al Doilea Rézboi Mondi- Bl, in care productia de masa era asociata fu stabilitatea in relatiile de productie si in nivel ridicat de sindicalizare. In timpul fordismului, firmele s-au lansat in angaja- mente pe termen lung fai de muncitori, ipr salarile au fost legate direct de cresterea productivitatii. Ca atare, acordurile colective de munca ~ acorduri formale negociate intre firme si sindicate, in care erau specifica~ te conditiile de munca cum ar fi salarile drepturile de pensionare, ajutoarele si aga tpai departe ~ inchideau un cerc vicios, care gpranta consimpimantul muncitorului pen- thu regimurile de munca automatizata si cprerea suficienta pentru marfurile produse in masi. Se considera ci, in general, sisternul aldisparut in 1970, dand nastere unei mai hari flexibilitai si nesigurange in cadrul condifiilor de munca.Munca siviata economica _705 Limitele taylorismului si ale fordismului Motivele disparitiei fordismului sunt complexe si intens dezbitute. Pe masuri ce firmele din cadrul diferitelor indugtrit au adoptat metodele de productie fordiste, sistemul de organizare a intimpinat une~ Je greutii, Intr-o vreme, fordismul prea ch reprezinta viitorul posibil al produgiei industriale ca intreg. Dar nu s-a intém- plat aga. Metoda se poate aplica cu sudees numai in industriile care produc bunturi standardizate pentru piejele mari, cum) ar fi fabricarea de autoturisme. Construirea unei linii de productie automatizate impli costuri enorme, si odati ce se implemente} sistemul de organizare fordist, acesta destul de rigid; pentru a modifica un produs, de exemplu, este nevoie de o reinvestigie substantial’. Productia fordista este ufor de reprodus, dacit exist suficiente fonduri pentru construirea fabricii. Dar firmele din firile in care puterea de munca este scumpa consider’ cd este greu si concureze cu cele in care salariile sunt mai scizute, Acest constituit unul dintre factorii care a condus inigial la dezvoltarea industriei de masini japoneze (desi nivelelejaponeze de salariztre actuale nu mai sunt scizute) si, ulterior) Ia cea din Coreea de Sud. Dificultatile referitoare la fordism| si taylorism s-au extins totusi dincolo de nfe- voia unui echipament scump. Fordismul gi taylorismul sunt ceea ce unii sociologilai organizafiilor industriale denumesc siste- me de incredere scizuta. Ocupatiile sunt stabilite de conducere si sunt ineredingate unor masinarii. Cei care efectueazi sarcin| de lucru sunt supravegheati indeaproapelsi beneficiaza de o mica autonomie de actu ary Pentru a pistra disciplina si inalta calitate a standardelor de productie, angajayii sunt continu monitorizati prin diferte sisteme de supraveghere. Supravegherea la locul de muncd sin cadrul altor organiza este discutata In capitolul 16, Organizatilesirefelele’ ‘Totusi, aceasta supraveghere constant tinde si conduca la un rezultat opus fat de cel intengionat: angajamentul si morala muncitorilor sunt adesea erodate, pentru ci acestora nu li se cere parerea aproape niciodata cu privire la natura ocupatiilor sau la felul in care sunt indeplinite. in lo- curile de munca in care exist un sistem de incredere scizutd, nivelele de instatisfactie gi absenteismul muncitorilor sunt ridicate, iar conflictul industrial este unul obignuit. Un sistem de incredere ridicati, dim- potriva, este unul in care muncitorilor li se permite si controleze ritmul, si chiar confinutul muncii lor, in cadrul unor linii ciliuzitoare de ansamblu. Astfel de sisteme sunt concentrate, de regula, la nivelele su- perioare ale organizatiilor industriale. Dupa cum vor vedea, sistemele de incredere ridicata au devenit mult mai rispandite in ultimii ani in majoritatea locurilor de munca, transformand radical modul in care gindim organizarea si efectuarea muncii, Natura in schimbare a muncii sia activitatii Globalizarea productiei economice, impre- uni cu rispandirea tehnologiei informatici, modificd natura posturilor ocupafionale definute de majoritatea oamenilor. Dup&706 __MUNCA SI VIATA ECONOMICA Gun t) ‘Au existat multe conflicte intre muncitori si cet ‘are detin autoritatea politic’ sieconomica, Revol- tele impotriva incorporarilor sia taxelor ridicate, recum si grevele foamelin perioadele de declin ‘grav erau un lucru obisnuit in zonele urbane ale Europel secolululXVIll Aceste forme,premoderne” de conflict de munc& au continuat pand cel putin ‘acum un secol fn unele tari. De exemplu, in 1868, au existat greve in mai multe orase italiene (Geary 1981), Astfel de forme traditionale de confruntare nuerau doar simple izbucniri sporadice, irationa- le: ameningarea violentd sau folosirea acesteia a avut ca efect scdderea pretulul cerealelor sia altor produse alimentare de baz (Rudé 1964; Booth 1977). Conflictul de muncé dintre muncitori si pa- ‘ronia avut tendinta, la inceput, dea urma aceste ‘modele vechi. Acolo unde aveau loc confruntéri, ‘™muncitoriiaveau deseori posibilitatea s2-s par’- seasca locul de munca sis iasa in numar mare in strad&; si faceau cunoscute nemulfumirile printr-un comportament indisciplinat, sau prin initierea unor acte de violenta impotriva auto- ritatilor. In anumite parti ale Frantei, la sférsitul secolului XIX, muncitort fi puteau ameninga cu spanzuratoarea pe patronii pe care nu-isimpatizau (Holton 1978). Folosirea grevei-ca arma, asociatS; astazi In mod obisnuit cu negocierea organizata Intre muncitori si conducere, s-a dezvoltat doar {ncet si sporadic. Grevele Putem defini o greva ca o oprire temporara a lucrului de catre un grup de angajati, cu sco- ul de a-si exprima o nemultumire sau pentru a-si sustine 0 revendicare (Hyman 1984). Toate componentele acestel definiii sunt importante in separarea grevelor de alte forme de opozitie side conflict.O greva este temporard, pentru ca ucratortiintentioneaza s8 se reintoarci la acelasi loc de muncé, la acelasi patron; acolo unde lucra- tori parasesc complet locul de muncé, termenul de grevd nueste potrvit.Ca intreruperea ‘o grevi se deosebeste de refuzul de a lucra 6 suplimentare sau de, Incetinirea rtmului de luc Este necesaré implicarea unui grup de lucra \deoarece o grevs presupune actiunea col ‘nu reactia unui anumit lucritor. Ce implica langajati,ceea ce servestela diferentierea g protestele de genul celor care sunt organi chiriai sau de studenti.In sfasit, greva i rinja de a aduce la cunostint& o nemultu 1u dea formula o revendicare;lucratoriicare bsenti doar pentru a lua parte la un eveni sportiv nu pot fi socotiticafilndin greva. Grevele reprezint un singur aspect sau le conflict, in care sunt implicat lucratorii sic lucerea, Alte expresilstrans legate de confi rganizat sunt inchiderea fabricil (unde mal abs patronil provoaca intrerupera lucrului luncitori, restrctlle de productie sidezacon lem timpul negocieri contractelor. Mani le conflictului mai putin organizate pot incl mare fluctuatie a lucratorilor (In care p e reguls, inlocuiesc personalul vechi cu }0u),absenteismul siinterferenta cu utila luctie. aceste situati, greva este in esenta un inism de putere:0 arma a celor care sunt rel ‘suntafectate de decizille manageriale pe carer le pot controla decat foarte putin sau deloc E de regul8, o arma de,ultim resort; folo i cnd alte negocieri au esuat, deoaredMunca siviata economics __707 60 50 40 30 20 10 0 FE SK PPPS Figura 18.1. Numérul celor angajati, membri 1900-2000 * Datele din 1975 cuprinse in Rapoartele Anuale d Reports) sunt doar pentru Marea Britanie. Vez LIP PELL EP PHS jai unui sindicat muncitoresc, Marea Britanie, Atestare a Functionarilor (Certification Officer's Annual tehnicd pentru informatia ulterioaré cu privire la sursele datelor. Nota: Datele au fost ajustate pentru a: | anului 2001. ‘Sursa: ONS (20030, p. 139. estimaile din Recensdmantul populatiel ulterior Sindicatele Cutoate ca numarul de membr si amploat par ernst inte si | Gale exist In toate statele occidentale in care recunoscut dreptul muncitorilor la greva In scop | economi seas sae ntale? | caractersticd esentialaa societatilor occider f Dee confctu sindicat-conducere parea fio tra turd relativ permanent a medillor industrale ___Inperioadele de inceput ale dezvoltarilindys- triei moderne, muncitorii din maj redusa asupra conditilor lor de munca. Sind tele s-au dezvoltat ca mijloace de reechilibr a balantei de putere intre muncitori si _ In timp ce muncitori realmente nu aveau ni putere ca indivizi, prin organizarea colectiva _fluenta lor sporea progresiv. Un patron ‘enunta la munca unui muncitor anume, dar are aceasta posibilitate in cazul tuturor sau Joritatii muncitontordintr-o fabricd sau uzina. ‘rigine, sindicatele erau in principal organi _defensive’, oferind mijloacele prin care mur ‘torii pot contracera puterea coplesitoare pe patronil o detineau asupra vietilor lor. la luncitorli de astazi au drept de vot in sfera politica, si exist’ forme consacrate de negociere ‘cu patron prin intermediul c&rora se pot obtine beneficileconomice sise pot solicita revendicari. ‘Totusi,influenta sindicatului se observa In prin- cipal sub forma unei puteride veto, atatlanivelul Intreprinderi locale, cat sila nivel national. Cu alte cuvinte, folosindu-se de resursele aflate la Adispozitia lor, inclusiv dreptul la greva, sindica- tele pot doar impiedica politicile patronilor sau initiativele acestora, insé nu Ti pot influenta - in primul rand —la formularea lor. Exista si excepti, de exemplu acolo unde sindicatele si patronii inegociazi periodic contractele referitoare la con- ditile de munca. Perioada de dups cel de-Al Doilea Razboi Mon- dial a fost martora unui revers dramatical pozitilor sindicatelor in cadrul societatilorindustriale avan- sate. In majoritatea fzrilor dezvoltate, perioada cuprins&intre 1950 s1980a stat sub semnul unei ‘restericonstante a densitatisindicale,ostatstic& ce reprezintd numarul de persoane care puteau fi— potential -membri de sindicat. In ultima pe- tioada a anilor’70 sila inceputul anilor’80, peste 50% din forta de munca britanicd era sindicalizata.708 __MUNCA SI VIATA ECONOMICA Marea densitate sindicalé era un lucru obisnuit s@rile occidentale, din mai multe motive. Mai nt, Partidele police ale puternicei clase muncitoa au creat condit favorabile pentru organizare ‘muncii.In al doilea rand, negocierea tntre fir si sindicatele muncitoresti era coordonata m: degrabia la nivel national, nu aparea In modur descentralizatelanivele sectoriale sau locale. In ‘weilea rand, sindicatele mai degraba decat rau cele care administrau direct asigurarea d somaj, luandu-si astfel o marja de siguranta ™uneitorii care si pierdeau locurile de munca ni pardseau miscarea muncitoreascé, Tarile in care sunt prezente unele combi ~ dar nu in totalitate - dintre acest factori, gistreaza nivele scazute de sindicalizare, de ‘de membrii sindicali in secolul XX). Fafa de punctul culminant inregistrat in ani ‘70, sindicatele au inceput s& intre in declin in ‘rile industriale avansate, nclusiv in Marea Bri- tanie. Dificutatile cu care sau confruntat acestea, ‘ncepnd cu anii'80, s-au gasitdiferite explicati, Dintre acestea, poate c& cea mai obisnuité ocon- stituie declinul vechilor industri manufacturiere i ascensiunea sectorulul de servicii,Dintotdeauna, productia a constituit un punct forte al muni, in timp ce ocupatille din domeniul servicillor sunt mult mal rezistente in fafa migcarii de sin- dicalizare, ‘Totus aceasté explicatieafost crticat&. Socio- logul Bruce Western (Western 1997) sustinut io astfel de explicatie nu se poate aplica experientei anilor'70, 0 perioad8 in general bund pentru sin- dicate (desi nu in Statele Unite), caracterizata -de ‘asemenea - printr-otransformare structurald, de la sfera industrial la cea a servicillor. In plus, ser- Vicille sociale s-au dezvoltat semnificativ in acea Perioads un sector de stat tipic destinat sindi- calizarii. Ca atare, Western a sustinut c& declinul sindicalizari in cadrul fabricilor poate f mult mai ‘semnificativ decat cel din alte sectoare. Existd mai multe explicail privind scaderea sindicalizrilininteriorul, dar itntre sectoarele de activitate lucrativa. Maiinta, recesiunea ‘Adin lume, asociata cu nivelele tidicate de Indeosebi in perioada anilor'80, au deter siabire apozitiei de negociator alucrato doilea rand, competitiaintemnational& din c mai mare, ndeosebi din partea tarilor Orient, unde salariile sunt adesea mai decat cele din Occident, au slabit p negocierea sindicatelor. inal treilea rand, unea la putere a guverelor de dreapta, $811, cum sunt conservator britanicl Margaret Thatcher, care a venit la p ‘majoritatea grevelor importante, mai: data Sindicatului National al Minerilor (\ Union of Miners) din Marea Britanie, in ultimii doudzecisicincide ani, conditiled protejate de sindicat sisalatile s-aud ‘teva industri importante. ‘Scéderea numérului de membri si Influenta constituie, intrucétva, un eral in yale industralizate sinu se po ‘In totalitate in termenii presiunii px sindicatelor de catre guvemnele de dre ula, sindicatele slabescin influenta in ‘are somajul este ridicat, cum s-aintamplat ‘ea Britanie, in anii’80 si’90; numarul sindicali,atat barbati cat sifemei,a {in iunie 2003 (Social Trends 35, 2005), catre o productie mai flexibila tind sa forta sindicalismului, mult mai pute and existé multi oameni care lucr {in fabrici mari. Totusi,sindicalismul Famane 0 forsa puternica in majorita ‘occidentale, dup cum s-a putut gocierile din Marea Britanie in ti pompierilor din 2002 512003. In ace: evendicarea mariri salarilor venita Sindicatulul Brigizii de Pompieri a’ tare hotarat’ venita din partea ‘Stangi privind cresterea flexibilitati de lucru, Flexiblitatea procedeelor stitule o tema-cheie pentru jumi acestui capitol)‘Munca si viafaeconomics _709 cum s-a discutat in capitolul 9, njmarul celor care muncesc in sectorul ,gulerelor albastre”, in firile industriale, a scaizut in mod progresiv. In raport cu anii prectdenti, tot mai pufini oameni muncesc asi in fabrici, S-au creat noi locuri de mupcd in birouri si in centre de servicii precim su- permarketurile gi aeroporturile, majoritatea lor fiind ocupate de femei. Inegalitatea de gen la locul de muncé este dis- cutatd mai mult In capitolul 16,,Organizatile sitetelele” Femeile si munca De-a lungul istoriei, barbatii gi fmeile au contribuit ~ zi de zi gi pentru nulta vreme ~ la producerea i reproducereq lumii sociale inconjuritoare. Totusi, natura dcestui parteneriat gi distribuirea responsabilititilor in cadrul siu a fost asumati diferit, i timp. and nu demult, munca platiti aparfinea in mod predominant sferei masculine. fp ulti- mele decenii, aceasta situatie s-a schimbat radical: tot mai multe femei alcaituies¢ forfa de munca. In majoritatea firilor oc¢iden- tale, Rusia si China, femeile ocuj cu aproximativ un sfert mai putin barbasii locurile de munc& din afi (vezi figura 18.2). Totusi, datele pri Marea Britanie sugereaza cA trei din populatia ferninina activa este cupri in ocupatii de rutina, cu program slab plitite: munci de birou, de cura casiere gi de aprovizionare (Femeile de munca 2004). in continuare, vom lua in consi originile si implicatiile acestui feno1 una dintre cele mai importante transform&ri care s-au petrecut in societatea m in zilele noastre. Vom analiza, de aseme- nea, unele dintre schimbarile din lumea muncii care au avut loc odata cu declinul fordismului si al taylorismului, inainte de a examina cateva dintre dintre cele mai importante dezbateri contemporane din sociologia muncii. Femeile si locul de munca: perspectiva istorica Pentru marea majoritate a populatiei din societitile preindustriale (si pentru mulfi oa- ‘meni aparfindnd lumii in curs de deavoltare), activititile productive si cele gospodaresti nu erau separate. Productia era realizati fie in casi, fie in apropierea acesteia, $i toti membrii unei familii participau la munca cimpului sau in atelierele mestesugaresti. Femeile aveau deseori o influengX considera- bild in cadrul gospodiriei, ca rezultat al im- portantei lor in procesele economice, chiar daca erau excluse din sferele masculine ale politici si r&zboiului. Sotile mestesugarilor si ale fermierilor deseori pistrau socotelile afacerii, iar viduvele posedau gi gestionau in mod freevent afacerile, Majoritatea acestor lucruri s-au schim- bat odati cu separarea atelierului de casi, produsi de dezvoltarea industriei moderne. Cresterea productiei de citre fabricile auto- matizate a constituit — probabil - factorul cel mai important. Munca era desftigurata dupa ritmul masini de citre indivizi des- tinagi anume sarcinilor respective, fapt ce i-a determinat pe patroni sa angajeze ca Iucratori indivizi, nu famili Odata cu trecerea timpului si pe masura amplificarii procesului de industrializare, s-a produs o separare din ce in ce mai pro- funda intre cast gi locul de munca. Idea unor sfere separate ~ publica si privat — a devenit adanc inrddacinata in atitudinile710 populare. Barbafii, pe baza ocupatiei lor in afara casei, isi petreceau mai mult timp in domeniul public si au inceput si se implice mai mult in problemele locale, politica gi comert. Femeile au ajuns si fie asociate cu valorile ,domestice” sierau responsabile de sarcini cum ar fi ingrijirea copiilor, gospo- diria si pregatirea hranei pentru familie. Ideea conform cireia ,locul femeii este in asia avut implicayi diferite pentru fernei din niveluri diferite ale societipii. Femeile bogate se bucurau de serviciile fetelor in casi, ale doicilor si ale slujtoarelor Sarcinile rau foarte aspre pentru femeile sirace, care trebuiau si rezolve problemele gospodiresti, si in acelasi timp erau implicate in munca industriala pentru a suplimenta veniturile MUNCA $I VIATA ECONOMICA, tele de angajare ale femeilor in afara pentru toate clasele, erau destul de pang dupa inceputul secolului XX. sila 1910, in Marea Britanie, mai otreime dintre femeile angajate cu erau servitoare sau slujnice. Forfa de feminind consta — in principal — din tinere necisitorite, ale ciror salarii, ind lucrau in fabrici sau birouri, leseori trimise de citre patron direct, flor lor. Atunci cind se cAsitoreau, in cle se retrigeau din aceste activititi, indu-se obligafiilor de familie, casei, scizul Chit mule: salar mune femei atun erau paring ‘gener consa Cresterea activitaii economice a femeilor In ultifnul secol, participarea femeilorla for- fade munci plititi a sport relativ continuu. sotilor lor. Una dintre influengele majore a constituit-o 100 Barta 20 0 20 o 1971 1976 1981 1986 1991 1996 2001 2008 Fig. 18.3. Ratele de angajare in Marea Britanie: pe sexe (%) Sursd: Social Trends 35 (2005), 4 es7 criza forgei de muncd existenta in perjoada celui de-Al Doilea Razboi Mondial. In timpul rizboiului, femeile au efectuatacti- vititi socotite anterior de domeniul ex¢lusiv al barbatilor. Imediat dupa rizboi, bifbatii au preluat majoritatea acestor slujbé, dar schema prestabilitl a fost distrust in perioada de dup’ cel de-Al Doilea Rizboi Mondial, diviziunea de eho meniul muneii s-a schimbat radical. fntre 1971 si 2004, in Marea Britanie, rata gnga- jitii femeilor —adicX numarul oamenilor de varsti activa care sunt angajafi — a crescut de la 56% la 70%. In schimb, tot aici, rata angajarii birbatilor a scazut de la 35%, in 1917, la aproape 99%, in 2004 (cum argta gi figura 18.3). Aceastd ingustare a disthnjei rmajoritatea sporirii activitafii econor femeilor a vizat sectorul muncii cu p redus. Exist citeva motive in baza caror ultimii ani, nu s-a mai manifestat o dife- economice in cazul barbasilor si al fe: In primul rind, s-au inregistrat schi bari in scopul si in natura sarcinilor dintotdeauna cu femeile gi cu ,sfera dor ticd”, Pe masura ce a scizut rata nat sia crescut varsta medie a femeilor, femei se angajeaz% inainte de a avea si se reintore ulterior la Iucru. Redu numirului de membri in familie ai nat ci timpul petrecut odinioara de femei acasi, pentru ingrijirea copiilor a scizut. Automatizarea multor sarci ajutat gi ea la reducerea timpului pe {in gospodarie. Masinile automate de spalat vase, aspiratoarele si maginile de spalat au ficut ca munca domestica depusi st fie mai putin istovitoare. De asemenea, exist sidovada ca diviziunea domestici a muneii intre barbari i femei a fost constant erodati {in timp, desi femeile ~ cu sigurangi ~ rea lizeazi mai multe sarcini domestice decat barbafii (veai in continuare), Existi, in plus, si motive financiare pen- tru care un numar din ce in ce mai mare de femei au intrat pe piata muncii. Mode- Jul familiei nucleare traditionale — compus dintr-un barbat care intrefine familia, 0 sotie casnica si copii dependenti — se in- registreaza astizi doar la nivelul unui sfert dintre familiile britanice. Presiunile eco- nomice pe care le suporta familia, inclusiv cresterea somajului masculin, au determinat mai multe femei s& caute un loc de munca. Multe dintre familii au ajuns la concluzia ca sunt necesare doud venituri pentru a susfine standardul de viata dorit. Alte schimbiri in structura familiei ~ inclusiv ratele ridicate de celibat si famili fara copii, ca gi cresterea numirului de familii monoparentale - au insemnat ci femeile din afara familiilor traditionale au intrat si ele pe piata muncii, fie din proprie initiativa, fie din necesitate. In plus, eforturile recente de reformare a politiilor sociale, atat in Marea Britanie cat sin Statele Unite, au avut ca scop susfinerea femeilor — inclusiv a mamelor singure gi a femeilor cisitorite cu copii mici - pentru 4 putea intra pe piafa muncii. In cele din urm, este important si se sublinieze ci multe femei au ales si intre pe piata muncii nu numai din dorinta de rea~ lizare personal, ci sica rispuns la tendinga de egalitate stimulati de migcarea feminist. 2 anilor ’60 si’70. Castigdnd in mod legal dreptul de afi egale cu birbafi, multe femei s-au folosit de sansele de a realiza aceste repturi in viefile lor personale. Dupa cum am afirmat anterior, munca este esenfialé pentru societatea contemporani, iar a avea712____MUNCA SI VIATA ECONOMICA un loc de muncd este aproape intotdeauna © cerinti pentru o viagi independenta. in ultimile decenii, femeile au facut pasi mari in infiptuirea egalitiii cu birbatii; dezvoltarea activitafii economice a stat in centrul acestui proces (Crompton 1997). Gen si inegalitafi la locul de munca In ciuda faptului ci au o egalitate formala cu birbatii, femeile suferk incd o serie de inegalititi pe piata muncii. Vom aborda in continuare trei dintre principalele inegalitati privind femeile la locul de munca: segregarea ocupafionali, concentrarea in angajarea cu program redus si diferensa de salariu. Segregarea ocupafionala Femeile care lucreaz’ au fost dintotdeau= nal concentrate in ocupatii de rutina, slab plitite. Multe dintre acestea sunt segregate pe|gen ~ adicd sunt considerate, de regula, omtuncd pentru femei”. Ocupariile de tip tariat gi cele de ingrijire (precum infir- mifrele, asistenta social siingrijirea copilu- Jui) sunt deyinute in cea mai mare parte de ferhei si sunt privite, in general, ca ocupatii feminine”, Segregarea ocupationali pe gen se teferd la faprul c& barbariigifemeile sunt concentrate in diferite tipuri de ocupatii, pe baza teprezentirilor predominante cu privire la ceea ce este specific ymasculin’ gi ofeminin” in domeniul muncii. Ocupatiile dominate de femei tind sé fie cel mai prost platite,Munca siviata economics _713 S-a considerat cd segregarea ocupationa- 18ar avea componente orizontale si verticale. Segregarea verticala se refera la tendinga femeilor de a fi concentrate in activjtiti cu autoritate si posiblitai de avansare feduse, in timp ce birbatii ocupa pozitii mail puter- nice si mai influente. Segregarea origontala se refera la tendinja birbatilor gia femeilor de a ocupa diferite categorii ocupafionale. De exemplu, femeile domin& mult ppzitile domestice si cele de functionar de rutina, timp ce birbatii sunt concentrafi in ocu- patii manuale, semicalificate si calfficate. Segregarea orizontalA poate fi acceptuati. In 1991, in Marea Britanie, peste 50% din. locurile de munca ale femeilor (comparativ cu 17% din cele ale barbatilor) se inkadrau in patru categorii ocupationale: functio- nare, secretare, servicii personale sil,altele elementare” (Crompton 1997). In| 1998, 26% dintre femei ocupau pozitii de|rutind in cadrul categoriei,gulerelor albe”, compa- rativ cu doar 8% dintre barbati,in timp ce 17% dintre barbati erau cupringi in munca manuala calificata, comparativ cu doar 2% din numarul de femei (HMSO 1998). Schimbirile din cadrul orgahizarii angajirilor, ca gi stereotipizarea rolurilor genurilor au contribuit la segregarea écupa- fionala. Schimbarile in privinga prestigiului sia sarcinilor de lucru ale ,functionsrilor” ofera un bun exemplu. In 1850, in Ma- rea Britanie, 99% dintre funcfionagi erau barbayi. A fi functionar insemna deseori a avea o muncd de rispundere, implicind cunoasterea contabilitatii si cateodat4 com- portind responsabilititi manageriale|Chiar si cel mai nesemnificativ functionar avea un statut anume in societate. Secolil XX a fost martorul unei automatizari generale a muncii de birou (incepand cu intrdduce- rea masinii de scris la sfargitul secolllui al XIX-lea),insofita de o degradare insemnata a calificarilor si statutului de ,funcfionar” ~alaturi de o alta ocupatie inruditi, cea de secretar”—Ia statutul de ocupatie joasi, slab plitita. Femeile au ocupat aceste locuri de munci, avind in vedere ci salariile si pre~ stigiul cu care erau asociate s-au diminuat. In 1991, aproape 90% dintre functionari gi 98% dintre tofi secretarii din Marea Britanie erau femei. Totus, numarul de persoane care fac munca de secretariat a scizut in ultimele dou’ decenii. Computerele au in- locuit masinile de scris si mulfi manageri igi realizeazi diferite sarcini gigi scriu singuri scrisorile direct pe computer. Concentrarea in munca cu program redus Cu toate ci un numir din ce in ce mai mare de femei sunt angajate astizi cu norma intreaga in afara casei, din ce in ce mai multe se regilsesc in activitijile cu program redus. In ultimele decenii, oportunitafile pentru ‘munca cu program redus au crescut enorm, pe de o parte, datorita reformelor de pe piata muncii in sensul incurajirii politicilor de angajare flexibila, iar pe de alta parte, datoriti expansiunii sectorului de servicii (Crompton 1997). Se considera c4 activititile cu program redus oferi angajatilor 0 mai mare flexi- bilitate decat cele cu norma intreagi. Din aceasta cauzi, adesea ele sunt vizate de citre femei care incearca si impace munca cu obligatiile familiale. In majoritatea situa~ fillor, aceasta se poate intmpla cu succes, iar femeile care altfel ar trebui si renunte Ja munci devin active din punct de vedere economic. Torusi, munca cu program redus cuprinde unele dezavantaje, cum ar fio plata scizuti, nesiguranfa muncii si oportunitii limitate de avansare.714 MUNCA SI VIATA ECONOMICA ‘Munca cu program redus este atractivi pentru multe femei, $i o mare parte din implicarea femeilor in activitatea econo- ‘cd postbelicd poate fi atribuita acesteia. In 2004, existau 5,2 milioane de femei in ‘Marea Britanie angajate cu program re- dus, in comparatie cu doar 1,2 milioane de barbasi (HMSO 2005). fn acest sens, ‘Marea Britanie este intrucatva aparte de- coarece, printre firile industrializate, ea are una dintre cele mai mari rate de angajare cu program redus a femeilor. ‘ologii au discutat indelung feno- menul angajirii cu program redus in rén- dul femeilor gi au dorit si ofere explicatii cu privire la forfa acestui model in Marea Britanie, comparativ cu alte iri. Sondaje- le au dezvaluit ci slujbele part-time sunt slab remunerate, nesigure gi adesea mult ‘mai flexibile pentru angajator decat pentru angajat. Totusi, atunci cind sunt intrebate, ‘majoritatea femeilor care lucreaza cu pro- gram redus spun cA sunt satisficute cu acest mod de angajare. Principalul motiv invocat in favoarea acestui tip de activitate il con- stituie faptul cl ele preferi si nu lucreze cu norma intreagi. ‘Unii autori au susfinut ci existi diferite stipuri” de femei— cele care sunt angajate si Jucreze in afara casei si cele care nu lucreazi nictier, in baza unei diviziuni traditionaliste a muncii efective (Hakim 1996). Conform unei abordari de genul acesta, majoritatea femeilor dorese mult mai mult si Iucreze dupa un program redus, pentru a-gi putea indeplini gi obligatiile casnice tradifionale. Totusi, existi un aspect important fat de care femeile nu prea au de ales. Barbarii, in ansamblu, nu isi asumi responsabilitatea principald a cresteri copiilor. Femeile cirora le revine aceasti responsabilitate (precum gi alte obligatii domestice, dupa cum se poate pbserva in caseta de mai sus) dar care doresc, sau trebuie si munceasca in slujbe plitite, socotesc in mod inevitabil muned cu program redus o opfiune mult mai acceptabila narea in domeniul salarizarii ‘wage gap) Plata medie a femeilor angajate in Ma- penni care njuncea in acelagi regi: in 1999, suma pennylla 58 penny. Aceasti tendinga general cAtre ¢liminarea ,discriminarii in domeniul profitable. Totusi, avansarea citre treapta ai de sus a structurii ocupationale -garea ocupationali pe sexe consti- tuie nul dintre principal factori ai dis- activitigi cel mai slab platite: peste 45 % femei cigtig’ mai putin de 100 deMunca siviataeconomica__715 lire sterline siptimanal, in comparafie cu doar peste 20 % dintre birbati. In ciuda ‘unor cagtiguri femeileriman torugi subre~ prezentate in topul distribuirii venit 10% dintre barbati castigi mai mult lire sterline siptimanal, comparativ. 2% dintre femei (Rake 2000). Introducerea unui salariu national, in 1999 (de 3,60 lire ster ord, pentru angajatii peste virsta de ani) a ajutat, de asemenea, la ing prapastiei dintre plata barbatilor si femeilor, din moment ce multe fem dupa introducerea salariului minim. terile regulate in raport cu pragul ect salariul minim - cdstiguri din foarte greu si se trdiasci, indeosebi cand sunt copii in intrefinere. ‘Unul dintre semne il constituie fa un numa considerabil de femei din Britanie triiesc in siricie, fapt deosebit de adevirat in ceea ce priveste femeile singure. Procentul femeilor in rindul siracilor a crescut constant in ultimii ani, Saricialtinde si fie deosebit de acuti in randul femeilor cu copii mici, care au nevoie de ingrijire constant, Exist un cere vicios in aceast privingi: 0 femeie care poate obfine un loc de munca bine plitit poate intmpina greu- tai financiare deoarece trebuie s& pliteasc pentru ingrijirea copilului, iar daci incepe sii lucreze cu program redus, cAstigurile sale scad, dispar toate proiectele privind cariera siisi pierde gi alte ajutoare economice- cum ar & dreptul la pensie — de care beneficiaza cei care lucreazd cu norma intreagi. Pe tot parcursul unei vieti de femeie, dis- criminisile in salarizare determing diferenge izbitoare in castigurile generale. Un studiu re- alizatin 1990 (Rake 2000) a ajuns la concluzia cho femeie cu calificare medi, de exemplu, ar suferi o ,pierdere ferninins” de mai bine de 240 000 lire sterline, in intreaga sa via- 1. Pierderea ferninind se referi la diferenta dintre cégtigul unei femei gi al unui barbat cu aceleasi calificir, sum pe care o femeie o pierde constant de-a lungul viefi sale, chiar daca nu are copii. Totalul cdstigat de o femeie va fi difert, in functie de calificarile sale. De cexemplu,o ferneie firk copii, fri califictt, se poate astepta si cistige 518 000 lire sterline intr-o viafl activa; daca are 0 diplomé, ea se poate astepta si cistige mai mult decét dublul acestei sume — in aceasta situatie, ,pierderea feminina” va fi relativ scizuti si ea nu va suferi ceea ce s-a numit ,discriminarea materna”, dbferenga dintrecistigurile unei femei fii copii siale unei femei cu copii (vezi figura 18. at schimb, o mama slab-calificati din dou este probabil si ating 0 ,discriminare materna” de aproximativ 285 000 de lire sterline (in comparatie cu ceea ce ar cAstiga un barbat de nivel echivalent), spre deosebire de 140 000 de lire sterline pentru o femeie cu calificare edie, i 19 000 lire sterline pentru o femeie cu inaltdcalificare ~ care se adaugg la ,pierderea femninint” specifics. Este mult mai probabil ca femeile care apartin ultimelor doua categorii716 __MUNCA SI VIATA ECONOMICA si se reintoarci rapid la munci gist apeleze la facilitigileoferite de centrele de ingrijre de 2i atunci cand copiii sunt mici (Rake 2000). Schimbarri in diviziunea domestica a muncii Unul dintre rezultatele faptului ci femeile au intrat intr-un numér din ce in ce mai mare pe piata muncii este, cu certitudine, renegocierea modelelor familiale traditio- nale. Modelul ,barbatului cap de familie” devenit, mai degrabt, exceptia decit regula, iar independenga din ce in ce mai mare a femeilor a insemnat o mai bun’ pozitionare a lor in afara rolurilor casnice distribuite pe sexe ~ daca doresc si faci aceasta, Att in ceea ce priveste gospodaria, cat gi in deciziile financiare, rolurile domestice ale femeilor se afli in transformiri continue semnificative. Tendinga pare afi citre o relatie mai egali- tari in multe famili, desi femelle continu si poarte pe umeri principala responsbilitate amultora dintre treburile gospodiiresti. Ex- ceptia pare si o constituie micile reparafii din gospodarie, care cad mai degrabi in sarcina barbailor. Sondajele au ajuns la concluzia ci femeile inci mai petrec - in medie — aproape 3 ore pe zi pentru munca in gospodarie (excluzind cumpariturile si ingrijirea copiilor), comparativ cu 1 ord gi 40 de minute pe care le petrece barbatul @Biroul National de Statistici 2003), Studiile arati ci femeile cisitorite gi care lucreazd in afara casei depun o muncd domestic mai mict comparativ cu celelal- te, degi lor le revine aproape intotdeauna principala responsabilitate a ingrijirii gos- podariei. Desigur, orarul activitatilor lor este difert: fac mai multi gospodatie seara, devreme, si in weekend-uri, decat cele care sunt in exclusivitate casnice. st& problem este examinata in detaliuin tolul 7, Familias reatileintime’ ‘Totusi, exist dovezi care sustin ci acest se poate schimba. In zilele noastre, iere fapé de intrarea femeilor pe piata . Cercetirile au ajuns la concluzia c& ea muncii, in cadrul gospodiriilor, in conformitate cu factori cum sunt i timpul petrecut de femei la locul de . Cuplurile din clasele ‘muncese cu norma intreagi. Per total, barbafi fi asuma o responsabilitate mai mare distribuite, sondaj realizat de Warde si Hea- n (1993) in Manchester a aritat al genefatiilor mai virstnice, Autorii au ajuns aco aspect diferit al diviziunii domestice a mun- ii ~ cl al sistemelor de ,management” financiar al gospodatiilor. Studiul lor do- reste si{ingeleagi daca accesul si controlul femeiloy la deciziile privind banii si chel- tuiclile au devenit mai egalitare odaté cu cresteres numrului de femei angajate. Prin compare cuaalifc fra copl Discrimi parental Intre cas sialunui qaalific adica dis feminina mater’ Figura 18. tot parcur Surse:GuarMunca siviata economica__717 Femeia cu calificare scézuts a pirisit scoala fara ricio calificare, muncit caasistenta intr-un magazin. Se cisatorest la 21 de ani siare prim

S-ar putea să vă placă și

• 9786064301901-Nemira 9789734658664 - Polirom (Top 10) 9789730233872-Aqua Forte 9789734644469 9789734664603-Polirom (Top 10) 9786067761849

  

  Document1 pagină

  9786064301901-Nemira 9789734658664 - Polirom (Top 10) 9789730233872-Aqua Forte 9789734644469 9789734664603-Polirom (Top 10) 9786067761849

  Sorin-Dan Sandulescu

  Încă nu există evaluări
• Suport de Curs Managementul Firmei

  

  Document137 pagini

  Suport de Curs Managementul Firmei

  Sorin-Dan Sandulescu

  Încă nu există evaluări
• Fisa Disciplinei Psihologia Dezvoltarii II An II

  

  Document6 pagini

  Fisa Disciplinei Psihologia Dezvoltarii II An II

  Sorin-Dan Sandulescu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Management Public 2013

  

  Document158 pagini

  Management Public 2013

  Lucaci Alex

  Încă nu există evaluări
• Syllabus Teorii Sociologice Contemporane

  

  Document10 pagini

  Syllabus Teorii Sociologice Contemporane

  Sorin-Dan Sandulescu

  Încă nu există evaluări
• Orar Semestru I

  

  Document3 pagini

  Orar Semestru I

  Sorin-Dan Sandulescu

  Încă nu există evaluări
• Sarcina de Semestru Consiliere Scolara Si Orientare in Cariera ZI 2011-2012

  

  Document4 pagini

  Sarcina de Semestru Consiliere Scolara Si Orientare in Cariera ZI 2011-2012

  Sorin-Dan Sandulescu

  Încă nu există evaluări