Microeconomie

Introducere în Economie
De ce studiem “Economia”?
Aceasta este o colecție de imagini folosite în timpul primelor 12 cursuri de microeconomie. Nu este un support de curs sau un
material suficient pentru pregătirea examenului. Pentru promovarea examenului consultați bibliografia indicată și participați
activ la curs și seminar.
• Resurse
• Dorinţe (nevoi)
• Alegere=compromis
• Cost=renunţare
• Analiza marginală
MICROECONOMIE vs. MACROECONOMIE
MICROECONOMIE vs. MACROECONOMIE
Analiza deciziilor Studiul fenomenelor şi

agenţilor economici şi interacţiunilor ce se
a interacţiunii lor pe înregistrează la nivelul
diferite pieţe în întregii economii
condiţiile rarităţii
economice
Ştiinţa economică
• Metode de cercetare
•Experimentele sunt de regulă dificil de
realizat
•Observarea şi ipotezele sunt esenţiale
•Se folosesc pe scară largă corelaţiile şi
modelele
•Distingem între analiza pozitivă şi
analiza normativă
Modelul fluxurilor circulare
Cum funcţionează economia?
• Economia de piaţă
• Economia de “comandă” (centralizată)
1776
Piaţa asigură armonizarea
deciziilor de a consuma, de a
folosi resurse şi de a produce
prin procesul de ajustare a
preţurilor.
Modelul frontierei posibilităţilor
de producţie
Raritate şi alegere: Modelul frontierei posibilităţilor de producţie (F.P.P.)
Variante de Autoturisme (mii) Calculatoare (mii) Cantitatea de calculatoare (mii) la

producţie care trebuie să se renunţe pentru
producerea unei unităţi
suplimentare de autoturisme (mii)
A 0 20
B 1 19 1
C 2 17 2
D 3 13 4
E 4 8 5
F 5 0 8
20 A
B
18
C M
16
14
Calculatoare
D
12
10
8 N E
6
4
2
0 F
0 1 2 3 4 5
Autoturisme
20 A
B
18
C
16
14
y
Calculatoare
D
12
CO 
10
8 E
6
4 x
2
0 F
0 1 2 3 4 5
Autoturisme
30
25
Calculatoare
20
15
10
5
0
0 1 2 3 4 5 6
Autoturisme
30
Calculatoare 25
20
15
10
5
0
0 1 2 3 4 5 6
Autoturisme
Specializare şi schimb
Specializare şi schimb
• Lucrătorii germani şi cei români pot
produce autoturisme şi grâu
Autoturisme Grâu (tone)
Fritz 12 12
SAU
Ion 4 8
AVANTAJ ABSOLUT?
Costul de oportunitate
pentru 1 tonă
pentru 1 auto
grâu
(în tone grâu)
(în autoturisme)
Fritz 1 1
Ion 2 0,5
AVANTAJ COMPARATIV
(RELATIV) ?
Specializare
Auto Grâu
Fritz 12 0
Ion 0 8
Comportamentul
consumatorului
31
32
Alegerile consumatorului
• Ce îmi permit?
• Ce îmi doresc?
33
34
35
Două bunuri
36
Constrângerea bugetară
37
B  x  Px  y  Py
1 Px
y  B x
Py Py
38
1 Px
y
y  B x
Py Py
B/PY
B/PX x
39
B/PY y
Px

Py
B/PX x
40
Preferințe
41
42
43
44
Preferințe
• Utilitate
45
UTILITATEA
• Totală
• Marginală
46
47
U
Umg 
QX
48
Exemplu numeric
Q Ut Umg
0 0 -
1 3 3
2 5 2
3 6 1
4 6 0
49
Utilitate (T/Mg)
Cantitate
UTILITATEA MARGINALĂ ESTE DESCRESCĂTOARE

50
Programul de consum cu 2
bunuri
51
Combinații de consum
52
53
54
Curbe de indiferență
(Izoutilitate)
y
x
55
Proprietăţile curbelor de
indiferență
• Descrescătoare
• Convexe
• Nu se intersectează
• Curbele situate la dreapta sunt preferate
56
Dacă U  0
y U  U mg X  
x  U mgY  
y
 
UA
y U mg X
 
y x U mgY
UB
x x
RATA MARGINALĂ DE SUBSTISTUȚIE
57
RMS – panta curbei de indiferență
58
U mg X
 RMS
U mgY
59
Recapitulare
y
B/PY
Px

Py
B/PX x
60
Recapitulare
61
Y
oC
I2
oB
oA I1
I0
X
62
PX
RMS 
PY
63
PX
RMS 
PY
U mg X
 RMS
U mgY
64
U mg X PX

U mgY PY
U mg X U mgY

PX PY
65
U mg X 1 U mg X 2 U mg X n
 
PX1 PX 2 PX n
66
Echilibrul consumatorului
67
Echilibrul consumatorului
y
U mg X PX

U mgY PY
oB
x
68
Efectele modificării venitului
69
Efectele modificării venitului
Y
B/PY
B/P X
X
70
BUNURI NORMALE BUNURI INFERIOARE
Y Y
I1
A1 I1
I0 I0
A0 A0
A1
B1
B0 B0 B1
X
X
71
Efectele modificării preţului
72
Efectele modificării preţului
y
B/PY
activ la curs și seminar. B/PX x

73
RMS
y
Venit real
A1
A0
x
74
La o modificare a preţului…
• Se modifică RMS
• Se modifică VENITUL REAL aflat
la dispoziţia consumatorului
75
Dacă preţul unui bun creşte,
(ceteris paribus)
bunul devine relativ mai scump…
, cantitatea achiziţionată
se va reduce
Acesta este efectul de substituţie
76
Dacă venitul real scade,
(ceteris paribus)
Consumatorul se simte mai
sărac
, cantitatea achiziţionată
depinde de caracterul bunului
Acesta este efectul de venit
77
Atunci când venitul real scade…
B. Normale B. Inferioare
cantitatea achiziţionată
Scade Creşte
EV > 0 EV < 0
78
Când P ↑
ES: Q ↓ ES: Q ↓
EV: Q ↓ EV: Q ↑
E. Net: Q ↓ E. Net: ?
79
Când P ↑
EV<ES EV>ES
Q↓ Q↓ Q↑
80
Pentru bunurile
GIFFEN, o scumpire
determină o creştere
a cantităţii cerute
81
CEREREA
82
Cererea = relaţia între preţul şi
cantitatea cerută dintr-un anumit bun.
Cantitatea cerută = cantitatea dintr-

un bun pe care cumpărătorii
intenţionează şi îşi pot permite să o
achiziţioneze pentru un preţ dat.
83
Legea generală a cererii
84
• Preț
• Venit
• Prețul altor bunuri
• Număr de cumpărători
• Preferințe
• Așteptări
85
Elasticitatea
86
Elasticitatea este o măsură a
sensibilităţii cantităţii cerute sau
oferite, la modificarea unuia dintre
factorii determinanţi.
87
Elasticitatea cererii în funcţie de
preţ
88
89
90
%Q
E
% P
%Q
e E 
% P
91
• e>1
• e<1
• e=1
92
P
6 B
4 A
80 120 Q
93
Elasticitatea şi curba cererii (1)
94
P
6 A
B
4
80 160 Q
95
P
6 A
4 B
80 100 Q
96
P
6 A
4 B
100 Q
97
P
98
Elasticitatea şi curba cererii (2)
99
P Q e
7 0
13
6 2
3,7
5 4
1,8
4 6
1
3 8
0,6
2 10
0,3
1 12 0,1
0 14
100
8
P 13 Q P
e 
7
3,7
P Q
6
5 1,8
4 1
3 0,6
2 0,3
1 0,1
0
0 2 4 6 8 10 12 14
Q
101
8
P C. Elastică
7
6
Elasticitate unitară
5
4
C. Inelastică
3
2
1
0
0 2 4 6 8 10 12 14
Q
102
Factorii elasticităţii cererii în
funcţie de preţ
1.Gradul de necesitate în consum :
caracterul bunului de a fi de strictă
necesitate sau de lux
2. Gradul de substituire al bunurilor
3. Ponderea cheltuielilor în venitul
consumatorului
4. Orizontul de timp de la modificarea
preţului
103
Venitul total (cifra de afaceri) şi
elasticitatea cererii în funcţie de
preţ
VT=QP
104
Venitul marginal
VT
Vmg 
Q
105
106
107
108
atunci când cererea este elastică,
o creştere a preţului determină o
reducere a venitului total
atunci când cererea este

inelastică, o creştere a preţului
determină o creştere a venitului
total
109
venit
110
venit
%Q B.normal
eV  e>0
%V B.inferior
e<0
e>1 B. de lux
e<1 B. de s.
necesitate
111
Elasticitatea încrucişată
e>0 B‘ substituibile
%QX
eXY  e<0 B‘ complementare
%PY
112
Tom & Jerry
• 200 de lei
• 20 litri
113
Comportamentul producătorului.
Producţie, costuri şi profit
Funcţia de producţie
Q  f ( L,K )
Termen scurt – termen lung
Indicatorii productivităţii
Productivitatea medie
Q
WL 
L
Q
WK 
K
Productivitatea marginală
Q
WmgL 
L
Q
WmgK 
K
Productivitatea pe termen scurt
Legea randamentelor
(productivităţii marginale)
descrescătoare
atunci când cantitatea utilizată
dintr-un factor de producţie creşte
(caeteris paribus), după un anumit
nivel, productivitatea marginală
(randamentul utilizării) tinde să
scadă
Modelul comportamentului producatorului
Izocost, izocuante, echilibru
K
K RMS  
L
WmgL
RMS 
WmgK
L
WmgL WmgK

PL PK
COSTURILE
• Costuri explicite
(contabile)
• Costuri implicite
(economice)
Perceptia unui Perceptia unui
economist contabil
Profit
economic
Profit
contabil
Venituri Costuri
totale implicite
Cost de
oport.
Costuri Costuri
explicite explicite
Costuri pe termen scurt
Costuri
Fix total CF
Variabil total CV
Total CT=CF+CV
Fix mediu CFM=CF/Q
Variabil mediu CVM=CV/Q
Total mediu CTM=CT/Q
Marginal Cmg=CT/ Q
Funcţia de producţie pe termen
lung
Q  f ( L, K )
tQ  f (sL, sK ) t , s  0
CTM
CTM1 t.s.
CTM0 t.s. CTM2 t.s.
CTM t.l.
Q
OFERTA
Oferta = relaţia între preţul şi
cantitatea oferită dintr-un anumit bun.
Cantitatea oferită = cantitatea dintr-

un bun pe care vânzătorii
intenţionează şi sunt capabili să o
ofere pentru un preţ dat.
Legea generală a ofertei
Pret
Cresterea ofertei
Scaderea ofertei
Cantitate oferita
Elasticitatea ofertei
Elasticitatea ofertei
%Q
eof 
%P
Q1  Q Q
Q Q P Q
eof   
P1  P P Q P
P P
Factorii elasticităţii ofertei în funcţie de preţ
1. Costul producţiei
2. Costurile stocării producţiei
3. Perioada de timp de la
modificarea preţului
Echilibrul pieţei
Modificarea echilibrului pieţei
Creşte cererea
Scade oferta
Creşte cererea, scade oferta (1)
Creşte cererea, scade oferta (2)
Surplusul consumatorului şi
producătorului
Disponibilitatea de plată =
suma maximă (planificată) pe

care un consumator este
dispus să o plătească pentru
un anumit bun
Consumator Disponibilitate de
plată
X 100
Y 80
Z 70
T 50
Consumator D.P.
X 100
Y 80
Z 70
T 50
Preţ Cons. QC
>100 - 0
(80,100] X 1
(70,80] X,Y 2
(50,70] X,Y,Z 3
[0,50] X,Y,Z,T activ la curs și seminar.

4
P
100
80
70
50
1 2
3 4 Q
SC= diferenţa dintre
disponibilitatea de plată
şi preţul bunului
P
SC
P*
D
Q
Surplusul producătorului
SP = diferenţa dintre preţul

încasat şi cel mai mic preţ pe
care producătorul l-ar fi
acceptat
P
S
P*
Q
Mecanismul pieţei libere asigură
producţia şi desfacerea acelei
cantităţi de bunuri ce
maximizează suma surplusului
consumatorului şi
producătorului în condiţiile
resurselor disponibile.
Efectele intervenţiei statului
în economie
Impunerea unui preţ minim
P
S
P*
D
Q
Impunerea unui preţ
maxim
P
S
P*
D
Q
Efectele taxelor
Importanţa
elasticităţii
P
P.plătit S
T
P*
P.încasat
D
Q
P
S
P.plătit
P* T
P.încasat
D
Q
Deadweight loss
• Pierdere fără
acoperire
• Pierdere definitivă
• Exces de povară
P DEADWEIGHT
S
LOSS
P.plătit
A
B C
P*
D E
P.încasat
F D
Q Q
Q
Pierderea fără acoperire
(deadweight loss) =
scăderea surplusului
total ce nu poate fi
compensată
Relaţia dintre nivelul
taxei şi DWL
Curba Laffer
Venituri
la buget
Taxe
Maximizarea profitului
  VT  CT
d d (VT ) d (CT )
  0
dQ dQ dQ
d (VT ) d (CT )

dQ dQ
VMG=CMG
Piaţa cu concurenţă perfectă
• Atomicitatea cererii
• Atomicitatea ofertei
• Bun omogen
• Intrare/Ieşire liberă
Cererea pe piata Cererea pentru o firma
P P
C
Pe Pe
Qe Q Q
P=CMG
Oferta firmei
Price taker
Sunk costs
Inchidere
EXIT
Echilibrul pe termen lung
MONOPOLUL
• Un singur ofertant
• Produs greu substituibil
BARIERE
Price maker
• Resursă
• Guvern
• M.natural
Economii de scară
Vmg=Cmg
P
a
Vmg
a/2b a/b Q
Vmg< P
P
Cmg
P*
D
Vmg
Q* Q
Discriminarea prin preţ

Microeconomie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Microeconomie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere în Economie

Analiza deciziilor Studiul fenomenelor şi

Variante de Autoturisme (mii) Calculatoare (mii) Cantitatea de calculatoare (mii) la

UTILITATEA MARGINALĂ ESTE DESCRESCĂTOARE

activ la curs și seminar. B/PX x

Cantitatea cerută = cantitatea dintr-

atunci când cererea este

Cantitatea oferită = cantitatea dintr-

suma maximă (planificată) pe

[0,50] X,Y,Z,T activ la curs și seminar.

SP = diferenţa dintre preţul

S-ar putea să vă placă și