Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate

care contribuie la desfăşurarea eficientă a activităţii didactice. Ele sunt resurse materiale
ale procesului de învăţământ, selecţionate din realitate, modificate sau confecţionate în
vederea atingerii unor obiective pedagogice.
Mijloacele de învăţământ reprezintă materiale auxiliare care beneficiază de un
anumit potenţial pedagogic valorificabil în procesul de învăţământ. Acest potenţial se
poate manifesta ca :
 sprijin acordat elevilor pentru învăţarea obiectivelor pedagogice ( potenţial
pentru comunicarea de informaţii, formare de noţiuni, concepte, deprinderi,
atitudini, asigurarea participării elevilor în activitatea de învăţare);
 sprijin acordat elevilor şi profesorului pentru raţionalizarea activităţii
desfăşurate şi prevenirea apariţiei premature a oboselii.
O resursă materială poate dispune de un potenţial :
 de comunicare de cunoştinţe, informaţii, sarcini de rezolvare sau de
conexiune inversă;
 de activizare a spiritului de observaţie , a eforturilor proprii de gândire, a
stimulării creativităţii şi a motivaţiei pentru învăţare;
 de formare a noţiunilor, a capacităţilor intelectuale, a strategiilor de
rezolvare, a deprinderilor , a aptitudinilor şi atitudinilor;
 ergonomic prin raţionalizarea eforturilor depuse de elevi şi profesor,
sprijinirea activităţii în ritm propriu şi combaterea monotoniei.
In procesul de învăţământ tehnologic se folosesc atât resursele materiale realizate
intenţionat pentru această activitate, cât şi resurse produse în alte domenii şi prelucrate de
învăţământ pentru scopurile sale. Prin aplicarea concomitentă a criteriilor de clasificare
(după potenţialul deţinut şi după intenţionalitatea realizării), rezultă mai multe tipuri de
resurse materiale şi anume:
 mijloace de învăţământ concepute şi realizate intenţionat instruire/ învăţare/
evaluare ( planşe, diapozitive, machete funcţionale, truse didactice, etc.);
 mijloace de învăţământ preluate din alte domenii (aparate, instrumente, scule,
utilaje, imprimate, formulare, STAS-uri, etc.);
 echipamente tehnice preluate din alte domenii având potenţial tehnic şi ergonomic
pentru procesul de învăţământ ( retroproiectoare, video-proiectoare, calculatoare,
etc.);
 materialul didactic natural sau organe vii ale acestora – vii, exicate, ierborizate,
formolizate, etc., toate acestea nefiind un material didactic ci plante şi animale
care numai după o prealabilă prelucrare se transformă în material didactic;
 medii de instruire care pot fi realizate intenţionat pentru învăţământ ( săli de clasă,
laboratoare, ferme şcolare, ateliere , lotul şcolar, grădina, mini-parcul,etc.).
Procesul de informatizare al şcolilor a adus beneficii multiple procesului de
învăţământ, făcând posibilă existenţa unor echipamente tehnice în dotarea şcolii,
precum:
- calculatoare electronice;
- televizor;
- video-proiector multimedia;
- camere foto digitale;
- cameră video;
 - casetofon,
- retroproiector;
- calculatoare de buzunar;
- dispozitive de instruire, etc.

Instruirea asistată de calculator (IAC)

Informatizarea societăţii a determinat pătrunderea calculatorului în instituţiile de
învăţământ. Calculatorul poate fi folosit în şcoală pentru activităţi de: predare – învăţare -
evaluare; activităţi extraşcolare - proiecte; cercetare; administraţie, gestiune.
Raportat la procesul de învăţământ, calculatorul constituie mijlocul de învăţământ
cel mai nou şi mai complex. El este utilizat: în predarea informaticii, mijlocind învăţarea
elevilor în utilizarea unor tehnici de comunicare; în predarea celorlalte discipline şcolare,
determinând o nouă formă de concepere şi realizare a învăţării, denumită instruirea
asistată de calculator (IAC) .
În acest context, calculatorul devine o resursă valoroasă, care generează o serie de
avantaje, precum:
- posibilitatea furnizării unor informaţii de calitate, în baza unor programe
elaborate de echipe multidisciplinare;
- posibilitatea de a dirija învăţarea unui număr mare de elevi/studenţi, acordându-le
o asistenţă pedagogică de calitate;
- posibilitatea individualizării învăţării prin respectarea ritmului de lucru şi a
nivelului de pregătire al fiecărui elev;
- posibilitatea realizării unui învăţământ „la distanţă” pentru diferite categorii de
elevi/studenţi dar şi cadre didactice.
Cu ajutorul calculatorului pot fi prezentate: informaţii; aplicaţii, exerciţii, probleme;
jocuri didactice; simularea unor procese/fenomene; itemi de evaluare/autoevaluare;
Eficienţa instruirii asistată de calculator depinde de: calitatea programelor;
competenţele didacto-metodice şi tehnice ale cadrului didactic; competenţele tehnice ale
elevilor.

1. Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan,

Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
2. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1995.
3. Mihai Stanciu, Didactica postmodernă, Editura Universităţii Suceava, 2003.