VÂRSTNICII

În ultimele decenii, analiza datelor a indicat accelerarea îmbătrânirii populaţiei, ridicând astfel
semnale de alarmă privind consecinţele acestui proces. Speranţa de viaţă este în creştere, ratele
de fertilitate sunt în scădere, iar generaţiile născute în perioadele de maximă fertilitate sunt pe
cale de a ieşi din activitate, urmând să mărească, în viitorul apropiat, numărul pensionarilor.

Ponderea persoanelor de 60 ani şi peste şi a celor de 80 ani şi peste va fi în creştere în

majoritatea ţărilor europene.

‘’… România se gaseşte într-un proces de tranziţie caracterizat prin scăderea natalităţii şi
creşterea mortalităţii generale ,cu consecinţe asupra sporului natal al populaţiei care a devenit
negativ începând din 1992 şi cu o îmbătrânire evidentă a polulaţiei. Această evoluţie a
determinat o inversare a piramidei vârstelor, în prezent vârstele tinere fiind considerabil mai mici
decât cele vârstnice.’’ (Profesor Doctor Cristian Vladescu,2004, p. 148)

În anul 2060, României va fi pe poziţia a treia, cu 41% din totalul populaţiei format din
persoane de 60 ani şi peste ; si pe poziţia a cincea, cu 13,1% din totalul populaţiei format din
persoane de 80 ani şi peste această vârstă. Estimându-se astfel că peste jumătate din populaţia
tării va fi formată din vârstnici.

,, Din punct de vedere socio-economic ,o populaţie tânară înseamnă forţa de muncă ,care
permite o bună dezvoltare a societăţii, în timp ce o populaţie îmbătrânita înseamnă un procent
crescut de persoane neproductive, ce necesita protecţie socială şi implicit cheltuieli ridicate.’’
(Profesor Doctor Cristian Vladescu,2004, p. 63)

‘’ Din punct de vedere medical, structura populaţiei determină un anumit tip de morbiditate.
Astfel,populaţia de tip tânăr este dominată de o patologie predominant acută, pe când cea de tip
îmbătrânit de una cronică,degenerativă. Atfel batrânii au nevoi speciale în comparaţie cu restul
populaţiei, necesitânt: policlinici, spitale de specialitate, o reţea ambulatorie bine pusă la punct,
toate în ideea prevenirii, diagnosticării şi dispensarizării bolnavilor , pe cât posibil în faza
funcţională a bolii.’’ (Profesor Doctor Cristian Vladescu,2004, p. 63)

Schimbările demografice vor duce la o descreştere a forţei de muncă disponibilă ,’’astfel o

scadere dramatica a natalitatii va duce la scăderea forţei de muncă peste 20-25 de ani,
determinând o scădere a numărului de medici şi de asistente . Aceasta , conectată cu o
îmbătrânire accentuată a populaţiei (mare consumatoare a serviciilor medicale), va duce la o
suprasolicitare a personalului medical în acea perioadă.’’ (Profesor Doctor Cristian
Vladescu,2004, p. 360) Astfel pentru ca ingrijirea lor să fie mult mai uşoră şi mai accesibilă din
punct de vedere financiar o importanţă majoră o au programele de prevenţie.
 Obiectivele OMS sunt de a construi populații și comunități sănătoase. Patru direcții strategice
oferă cadrul general pentru concentrarea activității tehnice a OMS, care au și implicații pentru
programul de sănătate orală.

 Reducerea îmbolnavirii și a dizabilității orale, în special în cazul populațiilor sărace și

marginalizate.

 Promovarea unui stil de viață sănătos și reducerea factorilor de risc pentru sănătatea
orală.

 Dezvoltarea sistemelor de sănătate orală care să îmbunătățească echitabil rezultatele

sănătății orale, să răspundă cerințelor legitime ale oamenilor și să fie echitabile din punct
de vedere financiar.

 Elaborarea politicilor privind sănătatea orală bazate pe integrarea sănătății orale în

programele naționale și comunitare de sănătate și promovarea sănătății orale ca
dimensiune eficientă a politicii de dezvoltare a societății.

Îmbunătăţirea sănătăţii orale a persoanelor în vârstă

Pierderea completă a dinţilor naturali este o problemă gravă de sănătate publică la nivel
mondial. Fumatul, dieta nesănătoasă şi consumul excesiv de alcool sunt principalele cauze ale
pierderii complete a dinţilor. Pierderea dinţilor este consecinţa finală a cariilor dentare şi
afecţiunilor gingivale severe (parodontită), condiţii cauzate de expunerea pe tot parcursul vieţii la
factorii de risc, comuni de altfel şi pentru alte boli cronice.

Afecţiunile orale sunt de obicei progresive şi cumulative. Procesul de îmbătrânire poate

creşte ,direct sau indirect, riscul de boli orale, agravate de o stare generală de sănătate precară
sau de bolile cronice. La vârstnici, îngrijirile în sănătatea orală reprezintă o provocare şi datorită
unor condiţii asociate întâlnite, cum ar fi:

• schimbarea statusului dentiţiei

• prevalenţa crescută a cariilor netratate

• igienă orală deficitară

• pierderea dinţilor şi funcţionarea orală limitată

• proteze dentare

• cancer oral şi leziuni ale mucoaselor orale

• xerostomia ("gura uscată")

• durere şi disconfort craniofaciale.

 Potrivit Studiului global World Health
Survey, pierderea completă a dinţilor
afectează aproximativ 30% din persoanele de
vârstă 65-74 de ani.

Procentul persoanelor de 65-74 ani cu

edentaţie totală pe regiunile OMS
Sursa: The World Health Survey (Peterson,
WHO, 2006)
http://www.who.int/oral_health/action/groups
/oral_health_older_people.pdf

Ratele de prevalenţă sunt în creştere în mod dramatic în ţările cu venituri mici şi medii, în
special în rândul grupurilor defavorizate şi populaţii sărace. În plus faţă de variaţiile mari între
ţări, există inegalităţi izbitoare şi în cadrul aceleiaşi ţări.

Procentul persoanelor de 65-74

ani cu edentaţie totală şi al
persoanelor cu probleme
orale/dentare în ultimul an în
ţările cu venit scăzut, mediu şi
ridicat
Sursa: The World Health Survey
(Peterson, WHO, 2006)
http://www.who.int/oral_health/a
ction/groups/oral_health_older_p
eople.pdf

Pierderea dinţilor poate fi prevenită iar intervenţiile asupra factorilor de risc sunt eficiente
atunci când sunt incluse în cadrul programelor de intervenţie asupra bolilor netransmisibile.
Dovezile privind rezulatatele intervenţiilor de sănătate orală sunt clare,iar aceste intervenţii sunt
relativ uşor de aplicat.

Relaţia dintre sănătate orală şi starea generală de sănătate este deosebit de pronunţată în
rândul persoanelor în vârstă. Sănătatea orală deficitară poate creşte riscurile pentru sănătatea
generală şi datorită compromiterii capacităţii normale de masticaţie care va afecta aportul
nutriţional. Nutriţia inadecvată/insuficientă poate duce în cele din urmă la scăderea răspunsului
imun. Bolile periodontale severe sunt asociate cu diabet şi infecţia cu HIV. În mod similar, alte
boli sistemice şi/sau efectele secundare negative ale tratamentelor lor pot determina un risc
crescut de a dezvolta afecţiuni orale, reducerea fluxului salivar ("gura uscată"), modificarea
simţurilor gustativ şi olfactiv, dureri oro-faciale, dezvoltarea excesivă gingivală, resorbţia osului
alveolar şi mobilitatea dinţilor. Prevalenţa înaltă a terapiilor multi-medicamentoase la această
grupă de vârstă poate avea un impact foarte mare asupra sănătăţii orale.

Cercetarile privind legăturile dintre sănătatea orală și sănătatea generală s-au axat în principal
pe următoarele asociații:

Sanatatea generala Sanatatea dentara

Bolile psihice, inclusiv dementa si boala  nivel crescut de carii
Parkinson  pierderea dintilor
 boala parodontala, datorata neglijentei
sau neputintei realizarii unei igiene
satisfacatoare
 durere
 dificultati in masticatie
 neutilizarea protezelor
Scaderea capacitatii vizuale  nivel crescut de carii
 sangerare gingivala
 reducerea abilitatii de a-si mentine
sanatatea orala
Xerostomia asociata bolilor sistemice ,  nivelul crescut de carii coronare si
radiatiilor de la nivelul capului si a gatului sau radiculare
ca urmare a utilizarii regulate a multor  candidoza
medicamente  masticatie,deglutitie si vorbire
ingreunate
Nutritie inadecvata (afectarea sistemului imun)  boala parodontala
 pierderea dintilor
 igiena orala saraca
 afectarea masticatiei si a deglutitiei
 afectarea gustului
 uscarea gurii
 cancerul oral
 durere
Pierderea in greutate  edentatia
Bolile respiratorii  boala parodontala
 pneumonie de aspiratie  dificultati de deglutitie
 boala pulmonara obstructiva cronica  igiena orala defectoasa
Boli cardio-vasculare  pierdere dentara
 arteroscleroza  boala parodontala severa cu pierderi
 infarct semnificative osoase si pungi
parodonate mari
Diabet (tip 1 sau 2)  boala parodontala severa
 Alţi factori de risc importanţi sunt factorii sociali cum ar fi nivelul scăzut de educaţie, venituri
mici, condiţii de viaţă şi de locuit defavorizate. Factori suplimentari de risc includ stilul de viaţă
nesănătos, dietele cu conţinut ridicat de zahăr, igiena orală inadecvată din cauza reducerii
dexterităţii, consumul excesiv de tutun şi de alcool.

Barierele în îngrijirea sănătăţii orale în rândul persoanelor vârstnice sunt considerabile:

mobilitate afectată, acces dificil în special al celor ce locuiesc în zone rurale cu transport public
deficitar, servicii de sănătate orală şi îngrijiri la domiciliu indisponibile. Având în vedere că
unele persoane în vârstă pot avea dificultăţi financiare în urma pensionării, costul crescut al
tratamentului stomatologic perceput împreună cu atitudinea faţă de sănătatea orală, le pot
descuraja de la a vizita un medic dentist.

În unele ţări, multe din persoanele în vârstă locuiesc singure, departe de prieteni şi familie.
Lipsa suportului social şi sentimentele de singurătate şi izolare pot afecta bunăstarea şi starea lor
de sănătate mentală. În mod evident, este important ca furnizorii de servicii de îngrijiri de
sănătate să recunoască aceşti factorii psihosociali şi să furnizeze şi servicii de sănătate orală care
sunt accesibile, adecvate şi acceptabile pentru ei. Starea generală de sănătate trebuie să fie luată
în considerare mai ales atunci când se planifică un tratament complex, care poate implica şi
proceduri chirurgicale.

Experiența în domeniul sănătății publice din țările cu programe de prevenire stabilite arată
îmbunătățiri semnificative ale statusului dentar.

Programul OMS pentru sănătatea orală a elaborat strategii pentru îmbunătățirea sănătății
orale a persoanelor în vârstă. Pe baza experiențelor provenite din programele demonstrative din
unele țări, planificatorii naționali în domeniul sănătății orale sunt încurajați să integreze
activitățile sistematice de sănătate orală în vederea îmbunătățirii calității vieții. Programul
efectuează aceste strategii în colaborare cu Centrul Kobe al OMS din Japonia , birourile
regionale , centrele de colaborare ale OMS privind sănătatea orală și ONG-urile.

Bibliografie

1. Profesor Doctor Cristian Vladescu, Sanatate publica si management sanitar , Bucuresti,

Cartea Universitara ,2004

2. Dr. Paul Erik Peterson ,Hiroshi Uede Oral health in ageing societies – Integration of oral
health and general health ,Geneva, WHU Document Production Services ,2006 , tabel p.
15-16

3. ‘’Zece recomandari pentru o stare buna de sanatate si la batranete’’, in Romania Libera ,7

aprilie 2012 <http://romanialibera.ro/societate/utile/zece-recomandari-pentru-o-stare-buna-
de-sanatate-si-la-batranete-260063>, accesat 14 ianuarie 2018
 4. ‘’Strategies for oral disease prevention and health promotion’’ , in World Health
Organization-Programmes < http://www.who.int/oral_health/strategies/en/> ,accesat 14
ianuarie 2018
5. ‘’Oral health priority action areas’’, in World Health Organization-Programmes
<http://www.who.int/oral_health/action/groups/en/index1.html> , accesat 14 ianuarie 2018