Temă de laborator nr.

7
În cadrul unui studiu de transport efectuat într-o localitate divizată în patru zone, s-a
stabilit că numai zonele 1 şi 2 generează şi atrag călătorii, celelalte au numai rol de atracţie
(tabelul 7.3)
Tabelul 7.3 Număr de călătorii generate şi atrase
Zona 1 2 3 4
Călătorii
Generate g i  3010 1010 - -
Atrase a j  1000 1100 1010 910

Unde ns reprezintă numărul de ordine al studentului în cadrul grupei.

Se mai cunosc următoarele elemente:
- parametri de ajustare  2  0.001 şi  2  0,81 ,
- matricea distanţelor corespunzătoare repartizării călătoriilor generate (tabelul 7.4).
Tabelul 7.4 Matricea distanţelor
dij (km) 1 2 3 4
1 2 2,8 4 6
2 2,8 2 5 7

Să se determine:
A 1. Matricea de repartizare pe destinaţii a călătoriilor utilizând modelul gravitaţional definit
astfel:
 2 d ij
n ij  2  gi  a j  e

2. Să se ajusteze prin metoda factorilor medii, valorile obţinute la punctul 1, până când factorii
de creştere se vor afla în intervalul [0,95; 1,05].
B. Concluzii şi interpretarea rezultatelor.
Mod de lucru:
A. 1.
a) în funcţie de numărul de ordine din grupă (ns) fiecare student îşi determină parametri cu
care va lucra (număr de călătorii generate, atrase,  2 şi  2 );
b) se determină cele 8 elemente ale matricei de repartizare a călătoriilor cu relaţia indicată:
d ij
n ij  2  gi  a j  e

c) elementele astfel determinate se înscriu în tabelul 7.5.

Tabelul 7.5 Matricea de repartizare primară

Destinaţie 1 2 3 4
Origine
1 596 343 119 21
2 105 220 18 3

Elementele nij reprezintă număr de călătorii repartizate şi facem convenţia că pot fi

aproximate la numere întregi după regula: dacă partea fracţionară este mai mare de 0,5,
aproximarea se face prin adaos şi dacă nu, prin lipsă.
d) se calculează factorii de creştere Ei şi Ej cu relaţiile:
gi aj
Ei  4
şi Ej  2
,
n
j1
ij n
i 1
ij

e) dacă Ei şi Ej respectă condiţia de convergenţă impusă

1  0,05  E i , E j  1  0,05

atunci înseamnă că matricea obţinută este soluţia problemei, dacă nu se rezolvă şi punctul 2.

A. 2.
a) Cu factorii de creştere calculaţi la pct.d) se calculează elementele n ij(1) cu relaţia:

Ei  E j
n ij(1)  n ij .
2
b) Elementele astfel calculate se înscriu în tabelul 7.6.
 Tabelul 7.6 Matricea de repartizare după iteraţia 1
Destinaţie
Origine
1 2 3 4 n
j
(1)
ij gi E (i1)
1 1260 725 283 108 2376 3010 1.26

2 228 479 43 16 767 1010 1.31

n i
(1)
ij
1488 1204 327 125 - - -

aj 1000 1100 1010 910 - - -

E (j1) 0.67 0.91 3.09 7.3 - - -

În tabelul 7.6 au fost incluse linii şi coloane în care se înscriu elementele care stau la baza
determinării factorilor de creştere E (i1) şi E (j1) ,

gi aj
E (i1)  4
şi E (j1)  4
.
nj1
(1)
ij n
i 1
(1)
ij

c) Se compară factorii de creştere cu valoarea impusă prin condiţia de convergenţă (pct.

A.1.e))
şi dacă aceştia respectă condiţia, atunci matricea cu elementele n ij(1) este soluţia problemei; dacă

nu, calculul se reia de la pct. A.2.a) cu determinarea elementelor n ij( 2 ) .

Iteraţiile se opresc când este îndeplinită condiţia de convergenţă.

d) În lucrare, pentru fiecare iteraţie se vor prezenta tabele de forma celui de la pct. A.2.b).

B. Se vor comenta valorile obţinute folosind modelul gravitaţional, sub aspectul relaţiei care
4 4
există între g i şi  n ij , respectiv a relaţiei dintre aj şi n
i i
ij . Concluzii.
j1

Se va stabili, numărul de iteraţii necesare pentru atingerea convergenţei şi se vor

enumera elementele de care depinde reducerea numărului de paşi ai algoritmului.

 Tabelul 7.7 Matricea de repartizare după iteraţia 2
Destinaţie
Origine
1 2 3 4 n
j
( 2)
ij gi E i( 2)
1 1216 787 616 463 3082 3010 0.97

2 226 532 96 70 924 1010 1.09

n
i
( 2)
ij
1442 1319 712 533 - - -

aj 1000 1100 1010 910 - - -

E (j 2) 0.69 0.83 1.41 1.7 - - -

Tabelul 7.8 Matricea de repartizare după iteraţia 3

Destinaţie
Origine
1 2 3 4 n
j
( 3)
ij gi Ei(3)
1 1009 708 733 618 3068 3100 1.01

2 201 511 120 98 930 1100 1.18

n
i
( 3)
ij
1210 1219 853 716 - - -

aj 1000 1100 1010 1000 - - -

E (j 3) 0.82 0.9 1.28 1.39 - - -

Tabelul 7.9 Matricea de repartizare după iteraţia 4

Destinaţie
Origine
1 2 3 4 n
j
( 4)
ij gi E i( 4)
1 923 676 839 742 3180 3100 0.97

2 184 488 137 118 927 1100 1.18

n
i
( 4)
ij
1107 1164 976 860 - - -

aj 1000 1100 1100 1000 - - -

E (j 4) 0.9 0.94 1.12 1.16 - - -

 Tabelul 7.10 Matricea de repartizare după iteraţia 5
Destinaţie
Origine
1 2 3 4 n
j
(5)
ij gi Ei(5)
1 863 646 877 790 3176 3100 0.97

2 191 517 158 138 1004 1100 1.09

n
i
(5)
ij
1054 1163 1035 928 - - -

aj 1000 1100 1100 1000 - - -

E (j 5) 0.94 0.94 1.06 1.07 - - -

Tabelul 7.11 Matricea de repartizare după iteraţia 6

Destinaţie
Origine
1 2 3 4 n
j
(5)
ij gi Ei(5)
1 824 617 890 806 3137 3100 0.98

2 194 525 170 149 1038 1100 1.05

n
i
(5)
ij
1018 1142 1060 955 - - -

aj 1000 1100 1100 1000 - - -

E (j 5) 0.98 0.96 1.03 1.04 - - -