Turcia

Cultura si Traditie

Turcia este o tara intinsa pe doua continente aflata in peninsula Antolia, 3% din teritoriul sau
se afla in regiunea muntilor Balcani din Europa de Est. Aceasta are granita cu opt tari: Grecia,
Bulgaria, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Iran(Persia), Irak si Siria.

Turcia este o republica democratica, constitutionala al carei sistem politic a fost stabilit in anul
1923. Este stat membru al ONU, NATO, OSC, OECD, OIC si Consiliul Europei.
In anul 2005 au fost deschise negocierile pentru aderarea in Uniunea Europeana.

Steagul Turciei este format dintr-o semiluna si o stea alba pe fond rosu, acesta are o origine
complexa fiind aproape identic cu ultimul steag al Imperiului Otoman.
Rosul este o culoare proeminenta in istoria Turciei, in special cu referire la bataliile sangeroase
ale Razboiului turc de independenta. Semiluna si steaua, desi considerate de obicei ca fiind
islamice erau folosite in Asia Mica si in cultura turca inainte de convertirea la aceasta religie.
Steagul era initial doar o semiluna p un fundal verde. In 1973, sultanul Selim al-III-lea a
schimbat culoarea in rosu, iar in 1844 a fost adaugata steaua.

Politetea, bunul simt si ospitalitatea constituie de asemenea trasaturi caracteristice ale poporului
turc. Vizitele reciproce intre familiile care se cunosc sunt foarte frecvente. La aceste intalniri,
se serveste cafea neagra, ceai, nuci sau alune. Cafeaua se fierbe in asa fel, incat sa aiba neaparat
caimac. Cafeaua fara caimac este numita cu dispret, “apa de castana”. Ceaiul se ofera
vizitatorului sau localnicului in cele mai diferite locuri: in magazine pana isi alege marfa, la
croitor pana isi face proba, la frizer pina ii vine randul.

Consumul vinului este interzis de religia musulmana. Bautura cea mai raspandita este raki, un
rachiu de struguri. Bucataria turca este renumita pentru mancarurile foarte delicioase.
Doner kebab : carne de miel prajita, care se serveste de obicei cu orez este mancarea preferata
a turcilor. Sunt larg raspandite de asemenea pilaful, dolma (ardei umpluti) si siskebab (bucatele
de carne proaspata de oaie sua de capra).

Gazda sau chiar patronul restaurantului nu se supara daca musafirul se duce direct la bucatarie
pentru a-si alege la fata locului felul de mancare pe gustul sau.
Carnea de vita se mananca mai putin decat cea de miel, consumul carnii de porc este interzis
de religia musulmana. Untura de porc aproape ca nu se intrebuinteaza la gatit in schimb cel de
berbec este foarte folosit, chiar si la prepararea pestelui si a puiului.
Zarzavaturile nu se fierb, ci se prepare cu ulei de masline si se mananca reci.
Sunt renumite in toata lumea dulciurile turcesti: halva, rahat, serbeturile, dar exista si dulciuri
mai putin cunoscute, cum ar fi: pieptul de pui.
In timpul mesei, turcii sunt foarte zgarciti la vorba, stiu sa gateasca, dar sa si savureze bucatele.
In schimb, dupa ce au servit masa, prefer sa stea de vorba la o cafea invaluiti de fumul de tigara.
 Turcii sunt musulmani de orientare sunnita. Religia musulmana (islamul) a aparut in Arabia la
inceputul secolului al VII-lea. In urmatoarele doua secole, islamismul a cunoscut o larga
raspandire.

Dogma de baza a islamului este exprimata prin urmatoarea formula: ”Nu exista Dumnezeu in
afara lui Allah, iar Mahomed este trimisul Domnului pe pamant”. Totodata, adeptii religiei
musulmane recunosc si pe profetii biblici, iar pe Hristos il socotesc ca cel mai important
precursor al lui Mahomed.

Opera cea mai autoritare a literaturii religioase musulmane este Coranul, care, conform
legendei, contine predicile lui Mahomed. Sunna constituie o culegere de intamplari din viata
profetului, Musulmanii sunt obligati sa execute ritualurile religioase prescrise. Fiecare
mahomedan sanatos care a implinit varsta de 14 ani trebuie sa se roage de 5 ori pe zi: inainte
ca soarele sa rasara, la pranz, inainte de apus si inainte de culcare.

Cea mai mare sarbatoare a mahomedanilor sunniti este Kurban Bayram sau Buiuk Bayram. In
aceasta zi se taie un animal domestic, oaie sau berbec, si partile cele mai gustoase se daruiesc
preotului turc, mulla. In timpul ramadanului se cere ca mahomedanii sa tina post timp de o luna.
Postul este insa obligatoriu doar ziua, de cand rasare soarele si pana la apus.