Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Durata curei poate fi de la câteva zile (2-3 zile) pentru o banală răceală, până la 20-30 de zile,
pentru forme severe de boală. Doctorul Rudolf Breuss recomandă o cură de 42 de zile consum
exclusiv de suc combinată cu amestecuri speciale de ceaiuri din plante pentru tratarea bolilor
maligne, metodă ce a avut rezultate deosebite. Este indicat să fie consultat un terapeut pentru
stabilirea perioadei de sucuri şi a altor tratamente ce vor fi aplicate, în cazul bolilor severe.
Ce consumăm?
Este foarte important să folosim o formulă de sucuri adaptată bolii ce trebuie tratată sau
scopului urmărit în această cură. Fructele şi zarzavaturile ce vor fi utilizate în cură vor fi alese
în funcţie de proprietăţile şi acţiunea acestora, cât şi de specificul bolii tratate. Şi aici intervin
alţi factori de care se va ţine cont (toleranţa individului faţă de un aliment, posibilităţile
sezonului şi ale pacientului etc.). Este minunat când se poate realiza cea mai bună formulă
alimentară. Sunt anumite articole care sunt uneori de neînlocuit, dacă se doresc rezultate
deosebite. Spre exemplu, în cazul unui ulcer stomacal, sucul de cartof şi varză este strict
necesar, chiar dacă se poate apela şi la o altă variantă. Sau, într-un alt caz, o afecţiuni a ochiului,
va fi salutar ca pacientul să poată folosi morcovul, lucerna de cultură, cătina, afinele, andivele,
pătrunjelul. Bineînţeles absenţa unui articol nu va constitui o piedică de netrecut. Nu putem să
omitem, mulţumind pe această cale lui Dumnezeu, că există multe oferte gratuite în natură,
precum urzica, păpădia, pătlagina, leurda etc., care pot fi procurate în general cu uşurinţă şi care
ale căror proprietăţi terapeutice sunt deosebite.
Există şi contraindicaţii ce trebuie bine cunoscute. De pildă, se poate recomanda cu succes sucul
de ridiche neagră unui bolnav de litiază biliară cu efect deosebit în lizarea calculilor şi golirea
vezicii biliare, dar este contraindicat unui bolnav de ulcer gastric. Se pot folosi cu bune rezultate
seminţele de in în cazul unei constipaţii sau pentru cicatrizarea unui ulcer, dar sunt
contraindicate în cazul unei afecţiuni ale tiroidei. Exemplele pot continua, de aceea este
necesară o bună orientare asupra unei formule alimentare adaptate cu înţelepciune situaţiei.
O menţiune care merită luată în seamă o reprezintă alergia alimentară, factor care contribuie la
declanşarea multor boli. Ca atare, în astfel de situaţii vor trebui descoperite aceste alimente, pe
bază selectivă şi eliminate din alimentaţie. Pentru unii un aliment poate fi un remediu excelent
într-o boală, iar pentru alţii poate avea efecte adverse. Spre exemplu, unii artritici folosesc
2
pătlăgelele roşii fără probleme, pe când la alţii, boala se amplifică prin consumul acestui
produs.
Care este cantitatea de sucuri indicată?
Se recomandă a nu se depăşi cantitatea de 1500-2000 ml pe zi. Sucurile nu se fierb şi nu se
folosesc reci, ci numai la temperatura camerei. La copiii între 6-14 ani se administrează 1/2 din
doza adultului, iar la copilul mic, 1/4 din doza adultului.
Se administrează alternativ - o zi suc de fructe, o zi suc de zarzavaturi - câte 250 ml suc, la
fiecare 2 1/2 h (de exemplu, de la ora 7-19). În cazul lipsei fructelor se foloseşte sucul de
zarzavaturi, dar nu se amestecă fructele cu zarzavaturile, ca regulă. Sucul de orz şi ovăz verde se
combină cu ambele categorii.
O problemă delicată este şi stabilirea cantităţii ce se va folosi din fiecare articol de suc într-o zi.
De pildă, morcovul poate fi folosit în cantităţi mai mari (250-500 ml) fără să existe un pericol,
dar nu tot aşa este cu sucul de ridiche neagră care poate provoca dureri gastrice puternice, sau
pătrunjelul care poate da tulburări ale sistemului nervos, când sunt folosite în cantităţi mari.
Atunci când se trece la perioada de sucuri şi crudităţi, şi cantitatea de lichide ingerate (sucuri,
ceaiuri, apă) este prea mare se poate recurge la un artificiu; se reducere cantitatea de ceaiuri şi
se folosesc plantele medicinale sub formă de pulbere.
3
Perioada de tranziţie
Ce numim perioadă de tranziţie?
Vom numi perioadă de tranziţie perioada de timp în care, într-un mod treptat, în dieta
bolnavului se va introduce pe lângă sucuri şi fructe şi zarzavaturi (neprelucrate termic), sub
formă de salate, sau alte forme culinare, reducând în acelaşi timp, treptat, cantitatea de sucuri.
Perioada de tranziţie durează câteva zile (3-10 zile), în funcţie de durata curei de sucuri.
În cazul unei cure de sucuri de durată trecerea va fi cât de blândă, introducând hrana cu fibră,
puţin câte puţin. Aici greşesc mulţi aducând efecte nedorite asupra organismului, prin graba sau
cantitatea neadecvată de hrană cu celuloză.
Ce consumăm?
Recomandările dietetice sunt importante. Ca şi în cazul curei cu sucuri ne vom axa pe consumul
acelor articole alimentare care ne sunt benefice. Aici merită subliniat un lucru. Mânuirea cu
înţelepciune a artei bucătăriei va aduce mari beneficii, făcând din timpul curei o perioadă
plăcută. O combinaţie cu gust şi creativitate a alimentelor, o asezonare plăcută va face din acea
masă un lucru de invidiat chiar şi pentru regi. Procurarea unei cărţi bune de bucătărie cu reţete
crudivore va fi de folos. O scriitoare inspirată a secolului trecut scria:
„Unii sunt chemaţi să îndeplinească ceea ce este privit ca fiind datorii umile – poate chiar
gătitul. Însă ştiinţa gătitului nu este o chestiune minoră. Prepararea cu pricepere a mâncării este
una dintre cele mai importante arte, mai presus de predarea muzicii sau croitoria, deoarece sunt
esenţiale. Prin aceasta, nu vreau să discreditez învăţarea muzicii sau croitoriei, deoarece acestea
sunt esenţiale. Însă cea mai importantă este totuşi arta pregătirii mâncării astfel încât să fie atât
sănătoasă, cât şi apetisantă. Acesta ar trebui privită ca cea mai valoroasă dintre toate artele,
deoarece este foarte strâns legată de viaţă. Ea ar trebui să primească mai multă atenţie deoarece,
pentru a produce un sânge bun organismul are nevoie de hrană bună. Temelia a ceea ce menţine
oamenii sănătoşi este lucrarea medicală misionară a gătitului.” (E.G. White - Slujirea medicală
pag. 304)
În această perioadă se poate consuma pe lângă salatele şi diverse preparate din crudităţi: pâine
neagră sau de graham, în nici un caz pâine albă (cea mai bună este pâinea uscată la soare), grâu
încolţit şi alte seminţe germinate, fulgi de cereale (fără adaus de zahăr), diverse seminţe (floarea
soarelui, dovleac, in, migdale, susan etc.), miere (în caz că nu este contraindicată), fructe uscate,
lapte din grâu încolţit (sau diverse cereale, hrişcă de exemplu), fulgi de drojdie de bere, polen
(sub formă de cură) etc.
La prepararea salatelor nu se va folosi oţetul, ci sucul de lămâie, iar sarea va trebui să fie drastic
redusă. Este de dorit ca la prepararea salatelor de crudităţi să nu fie folosită sarea, iar dacă va fi
folosită să fie sare de mare, şi aceasta în cantităţi reduse. O specificare specială este necesară
pentru bolnavii hipertensivi şi cei suferinzi de afecţiuni renale care, cel puţin pentru o perioadă
vor trebui să elimine sarea total.
Ce program adoptăm?
Vom adopta un program regulat de două sau trei mese pe zi, aşa cum o cere situaţia. Înainte de
fiecare masă cu 30 de minute se va consuma un pahar de suc de fructe sau zarzavaturi (în
4
funcţie de masa servită). Bineînţeles, se vor alege cele mai benefice sucuri pentru situaţia
bolnavului.
Este benefic să existe ore regulate de culcare şi trezire.
Este excelent dacă se va adopta şi un program regulat de exerciţii fizice.