Selectie1 Subiecte Licenta MD2013 PDF

TEMA 1.
ANESTEZIA ÎN MEDICINA DENTARĂ (pag. 6-53)
*Anestezia locală se efectuează respectând următoarele reguli, cu o excepţie: B

A. Poziţionaţi corect pacientul pe scaunul stomatologic cu capul fixat adecvat
anesteziei pe care intenţionaţi să o faceţi
B. Injectaţi lent anestezicul, rata optimă fiind de 20 ml/minut
C. Stabiliţi un contact ferm al mâinilor: cea cu seringa, sprijiniţi-o de pacient iar cu
cea cealaltă mână fixaţi reperele şi puneţi ţesuturile în tensiune
D. Nu atingeţi cu acul decât locul puncţiei, fără a atinge buzele, obrajii, dinţii,
limba, masa de operaţie
E. Acul se introduce cu bizoul spre os.
Pag. 19
*Anestezia locală prin infiltraţie: D
A. Reprezintă modalitatea cea mai puţin folosită de anestezie în medicina dentară
cât şi în chirurgia oro-maxilo-faciala
B. Presupune introducerea anestezicului în ţesuturi cu ajutorul seringii şi dispunerea
lui la distanţa de terminaţiile nervoase
C. Se poate efectua pentru mucoasa cavităţii orale, puncţia anestezică fiind
efectuată subcutanat
D. Include anestezia paraapicală supraperiostală, anestezia intraligamentară,
anestezia intraosoasă
E. Pentru tegumentele cervico-faciale puncţia anestezică se poate efectua submucos,
realizându-se astfel o anestezie superficială sau profundă.
Pag. 20
*Anestezia de contact nu se utilizează pentru: E
A. Mici intervenţii pe fibromucoasa gingivală
B. Suprimarea reflexului de vomă în cazul folosirii materialelor de amprentă
C. Suprimarea reflexului de vomă în cazul aplicării filmului radiologic distal în
cavitatea orală
D. Extracţia dinţilor temporari cu rizaliza accentuată
E. Inciza abceselor lojelor profunde.
Pag. 19
*Anestezia plexală: C
A. Este anestezia cel mai frecvent utilizată la mandibulă
B. Presupune injectarea anestezicului subperiostal
C. Se poate utiliza doar în regiunile cu corticală osoasă subţire
D. Tehnica se poate aplica la mandibulă pe toată întinderea sa
E. Anestezia plexală este mai eficientă la adulţi, având în vedere prezenţa unei
corticale osoase mai puţin dense şi o spongie cu canale haversiene mai largi.
Pag. 21
*Anestezia intraligamentară este indicată: C
A. La pacienții diabetici
B. La pacienții alergici
C. La pacienții cu risc hemoragic
D. La pacienții epileptici fără tratament
E. La pacienții cu astm bronșic.
Pag. 22.
Reperele pentru anestezia tonculară periferică la tuberozitate sunt: CD
A. Arcada zigomatică
B. Rădăcina distală a molarului de 12 ani
C. Mucoasa mobilă
1
D. Creasta zigomato-alveolară
E. Rebordul orbitar inferior.
Pag. 24
Hematomul produs după anestezia la tuberozitate: ADE
A. Poate apărea ori de câte ori nu se menţine contactul osos sau anatomic plexul
venos pterigoidian este situat foarte jos
B. Se formează în urma hemoragiei apărute prin înţeparea cu acul a plexului
arterial pterigoidian
C. Nu are un caracter rapid extensiv, existând o limitare osoasă strictă a spaţiului
pterigo-maxilar
D. Tratamentul de urgenţă constă în măsuri de limitare a hematomului prin
comprimarea obrazului sub osul zigomatic cu podul palmei
E. Este indicat şi un tratament medicamentos antibiotic şi antiinflamator pentru a
preveni suprainfectarea hematomului.
Pag. 25
Pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori pe cale cutanată, puncția se face: ACD
A. În obraz inaintea muschiului maseter
B. În obraz inapoia muschiului maseter
C. Sub marginea inferioară a osului zigomatic
D. Distal de creasta zigomato-alveolară
E. Deasupra marginei inferioare a osului zigomatic.
Pag. 24
TEMA 2.
EXTRACTIA DENTARA (pg. 64-102)
Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata la pluriradiculari cand: ABDE

A. radacinile sunt foarte divergente
B. radacinile sunt cu fenomene de hipercementoza
C. radacinile sunt ne unite la nivelul podelei camerei pulpare
D. dinti cu distructie coronara care nu permite o aplicare eficienta a clestelui
E. in cazul producerii unei fracturi coronare in timpul extractiei.
Pg.81
In cazul molarilor superiori se va practica o separatie radiculara: BD
A. „in V”
B. ”in T”
C. ”in L”
D. ”in Y”
E. ”in Z”.
Pg.81
Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici: BCE
A. Extractia cu sindesmotoamele
B. Extractia cu ajutorul elevatoarelor
C. Extractia cu clestele de radacini
D. Extactia cu pensa ciupitoare de os
E. Extractia prin alveolotomie.
Pg.82
2
*Extractia rezectie (descrisa de Witzel) presupune: B
A. Aplicarea clestelui pe coletul dintelui
B. Aplicarea clestelui pe creasta alveolara
C. Aplicarea clestelui pe coroana dintelui
D. Aplicarea clestelui pe radacina dintelui
E. Aplicarea elevatorului pe creasta alveolara.
Pg.83
Extractia resturilor radiculare mici,situate profund in alveola se poate efectua prin: AB
A. alveolotomie
B. ”trans-septal” la pluriradiculari
C. doar cu clestele de electie al dintelui
D. doar cu clestele de resturi radiculare
E. doar cu pensa ciupitoare de os.
Pg.85
Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii: AD
A. radacini deformate prin hipercementoza
B. radacini drepte unite prin camera pulpara
C. dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda
D. radacini cu anchiloza dento-alveolara
E. dinti cu distructie coronara.
Pg 86
Pentru alveolotomie se poate folosi unul din urmatoarele lambouri: AB
A. lamboul trapezoidal
B. lamboul triunghiular
C. lamboul rotat
D. lamboul bilobat
E. lamboul avansat.
Pg.86
*Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este indicata B
cand:
A. radacinile sunt situate profund intra-alveolar
B. radacinile sunt situate in imediata apropiere a marginii alveolare
C. radacinile sunt situate in 1/3 medie a alveolei
D. radacinile sunt fracturate in 1/3 apicala
E. radacinile prezinta hipercementoza.
Pg.87
TEMA 3.
PATOLOGIA ERUPȚIEI DENTARE
(pag. 116–122, 131-157, 159-169)
*Morfologia rădăcinii influențează dificultatea extracției molarului de minte prin: A

A. Lungimea rădăcinii
B. Curbura rădăcinilor spre mezial scade dificultatea extracției
C. Spațiul periodontal – când spațiul este mai larg, extracția se efectuează greu
D. Dimensiunea mezio-distală a rădăcinilor – cu cât această dimensiune este mai
mare la nivel cervical cu atât este mai ușoară extracția
3
E. Curbura rădăcinilor – scade dificultatea de extracție.
Pag. 136
La vârsta de 18 ani, osul din jurul molarului inclus se caracterizează prin: AC
A. Osul este mai puțin dens
B. Osul este mai dens
C. Are loc o refacere mai rapidă a zonei osoase pe care s-a acționat cu
instrumentarul rotativ sau elevatorul
D. Osul nu prezintă flexibilitate
E. Extracția este laborioasă.
Pag. 136
*Dacă apexul molarului de minte inclus este alungit până la canalul mandibular și B
prezintă o radiotransparență periapicală asemănătoare unui granulom, este probabil:
A. Canalul mandibular este situat lingual de rădăcini
B. Apexul plonjează în canalul mandibular
C. Canalul mandibular este situat vestibular de rădăcini
D. Canalul mandibular este situat între rădăcinile molarului de minte inferior
E. Canalul mandibular este situat într-o ancoșă aflată în rădăcina molarului de
minte inferior.
Pag. 140
Factorii care îngreunează odontectomia molarului 3 inferior sunt: BCD
A. Poziția mezio-angulară
B. Rădăcini lungi și subțiri
C. Clasa a III-a după Pell și Gregory
D. Os dens, rigid
E. Spațiu parodontal larg.
Pag. 141
*Factorii care ușurează odontectomia molarului 3 inferior sunt: D
A. Rădăcini curbe și divergente
B. Raport direct cu canalul mandibular
C. Clasa C după Pell și Gregory
D. Rădăcini conice sau fuzionate
E. Incluzie osoasă completă.
Pag. 141
Tulburările asociate erupției sau incluziei molarului de minte inferior sunt: ABCE
A. Complicații septice
B. Complicații mecanice
C. Complicații trofice
D. Complicații osoase
E. Complicații tumorale.
Pag. 141
Infecția sacului pericoronar al molarului inclus se poate face de la: BDE
A. O gangrenă complicată a dinţilor antagonişti
B. Un focar de osteomielită
C. O pungă parodontală de la distanţă
D. O leziune de decubit produsă de o proteză mobilă
E. Un traumatism care produce o soluție de continuitate și o comunicare a
sacului coronar cu cavitatea bucală.
Pag. 141
*Pericoronarita congestivă survine cu cea mai mare frecvență între: C
A. 30 - 35 ani
4
B. 50 - 60 ani
C. 18 – 25 ani
D. 45 – 55 ani
E. 40 – 50 ani.
Pag. 142
TEMA 4.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE
pg. 174- 194
În rezecţia apicală propriu-zisă se respectă următoarele principii generale de BCD

secţionare şi îndepǎrtare a apexului:
A. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei osoase
B. Nu se rezecǎ niciodatǎ mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii
C. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)
D. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi, se practicǎ rezecţia şi sigilarea
apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ
E. Se va rezeca un segment apical de 3-5 mm.
pag.186
Rezectia apicala cu obturare intraoperatorie pe cale directa este indicata in BDE
urmatoarele situatii:
A. Canale fǎrǎ secreţie persistentǎ
B. Formarea de praguri în timpul tratamentului endodontic
C. Rǎdǎcini cu canale/apexuri drepte
D. Rǎdǎcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile în 1/3 apicală
E. Rǎmânerea unui corp strǎin pe canal care poate fi îndepărtat după rezecţia
apexului.
pag.188
Materialele folosite pentru obturaţia retrogradǎ in rezecţia apicalǎ, trebuie sǎ ACD
îndeplineascǎ urmǎtoarele deziderate:
A. Sǎ fie biocompatibile
B. Sa nu inhibe creşterea bacterianǎ
C. Sǎ realizeze sigilarea tridimensionalǎ a canalului radicular
D. Sǎ prezinte radioopacitate
E. Sǎ fie solubil şi stabil volumetric.
pag.190
Lamboul gingival in „plic”: AB
A. Se justifica doar pentru abordul chirurgical palatinal
B. Se practica incizie orizontala de-a lungul marginii gingivale libere
C. Incizia se extinde la nivelul a 1-2 dinti din vecinatatea procesului patologic
D. Intereseaza festonul gingival, fibrele parodontale marginale profunde si
papilele interdentare
E. Pentru grupul dentar lateral, pentru o mai buna vizualizare, se practica o mica
incizie de descarcare de 1-1,5 cm.
pag 179
Pentru realizarea lambourilor in rezectia apicala se respecta urmatoarele principii BDE
generale:
5
A. Inciziile verticale trebuie practicate in convexitatile dintre eminentele
radiculare
B. Capatul cervical al inciziei de descarcare se va plasa in dreptul unghiului
diedru dintre suprafetele dentare
C. Incizia verticala se va extinde in mucoasa mobila
D. Baza lamboului trebuie sa fie mai larga decat marginea sa libera
E. Lamboul va fi creata incat sa protejeze structurile anatomice.
pag 180 -181
Osteotomia: AD
A. Reprezinta etapa de inlaturare a unei cantitati osoase, cu expunerea apexului si
a leziunii periapicale
B. Se realizeaza cu instrumentar rotativ, fara racire
C. Modul de realizare a osteotomiei nu este influentat de aspectul corticalei:
erodata de procesul patologic sau corticala intacta
D. In cazul corticalei erodate de procesul patologic, osteotomia consta in largirea
ferestrei osoase
E. In cazul corticalei osoase integre, nu este necesara intai, localizarea apexului
si a leziunii periapicale.
pag. 183
Pentru reacolarea lamboului si sutura acestuia trebuie sa se respecte urmatoarele ACE
principii:
A. Uneori, marginile plagii aderente de os trebuie decolate minim
B. Sutura se face de regula cu fir continuu
C. Sa se obtina reacolarea lamboului fără tensiunea mucoperiostului
D. Se recomanda mai intai repozitionarea si sutura punctelor „cheie”: laturile
lamboului, insertiile frenurilor sau bridelor
E. Sa se patrunda intai cu acul prin marginea neatasata a plagii.
pag. 190
Complicaţii postoperatorii tardive în rezecţia apicalǎ sunt: AE
A. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fǎrǎ rǎcire
B. Hematom
C. Suprainfectare
D. Hemoragie postoperatorie
E. Fractura rǎdǎcinii.
pag.193
TEMA 5.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC
pg. 198-220
*Torusul mandibular este localizat: A

A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral în
zona canin-premolar
B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona incisivo-
canină
C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral în zona
molară
6
D. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular bilateral în zona
incisivo-canină
E. Pe coama crestei alveolare mandibulare uni– sau bilateral în zona canin-
premolar.
Pag 219
*După incizia mucoasei în plastia şanţului pelvilingual prin decolare supraperiostală C
se prepară:
A. lambouri totale vestibulare
B. lambouri totale linguale
C. lambouri parţiale vestibulare şi linguale
D. doar lambouri parţiale vestibulare
E. doar lambouri parţiale linguale.
Pag 209
*Plastia santurilor periosoase include: C
A. corectarea chirurgicala a crestei balante
B. excizia fibromatozei gingivale
C. plastia santului pelvilingual
D. remodelarea procesului alveolar
E. extractia alveoloplastica.
Pag 208
*Tratamentul chirurgical preprotetic al substratului osos cuprinde: C
A. vestibuloplastia la maxilar
B. tratamentul chirurgical al fibromatozei tuberozitare
C. remodelarea procesului alveolar
D. plastia santurilor periosoase
E. vestibuloplastia la mandibula.
Pag 211
*Tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi nu include: D
A. frenectomia
B. frenoplastia in „Z”
C. tratamentul chirurgical al fibromatozei tuberozitare
D. extractia alveoloplastica
E. vestibuloplastia la maxilar.
Pag 198 -210
*Unul din principiile alveoloplastiei presupune: B
A. decolare maxima a lamboului
B. cunoastere exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie)
C. incizii vestibulare sau orale, cu incizii de descarcare
D. incizii pe coama crestei cu incizii de descarcare
E. daca inciziile de descarcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie sa fie mai
mica decat celelalte laturi.
Pag 211
Extractia alveoloplastica presupune: ACE
A. regularizarea osului alveolar
B. inainte de extractia dentara se realizeaza o incizie la nivelul festonului
gingival
C. indepartarea marginilor mucozale in exces
D. realizarea inciziilor de descarcare convergente spre fundul de sac vestibular
E. sutura plagii cu fire separate.
Pag 211
7
*Alveoloplastia crestelor alveolare edentate: B
A. indicata in cazul crestelor edentate regulate
B. se realizeaza in cazul crestei alveolare ascutite
C. are ca avantaj reducerea marcata a inaltimii crestei alveolare
D. se realizeaza incizie vestibulara si orala
E. sutura lamboului doar cu fire separate.
Pag 214
TEMA 6.
INFECŢII ORO-MAXILO-FACIALE
pag. 242-268 şi 270-288
*Incizia plasată în şanţul mandibulolingual la nivelul bombării maxime se face doar C

în cazul:
A. Abcesul spaţiului corpului mandibular
B. Abcesul spaţiului genian
C. Abcesul submandibular cu evoluţie în recesus
D. Adenita submandibulară acută supurată
E. Abcesul de spaţiu bucal.
pag. 258
*Spaţiul sublingual este delimitat anterior de: D
A. Muşchii geniogloşi
B. Muşchii geniohioidieni
C. Muşchiul milohioidian
D. Faţa internă a arcului mentonier
E. Mucoasa sublinguală.
pag. 259
*Diagnosticul diferenţial al abcesului de spaţiu sublingual nu se face cu: C
A. Ranula
B. Warthonita şi periwarthonita
C. Abcesul de spaţiu paramandibular
D. Abcesul spaţiului submandibular
E. Flegmonul difuz al planşeului bucal.
pag. 259
Dintre spaţiile fasciale secundare fac parte: ACD
A. Spaţiul maseterin
B. Spaţiul submentonier
C. Spaţiul pterigomandibular
D. Spaţiul temporal superficial şi profund
E. Spaţiul sublingual.
pag. 246
Spaţiul masticator este format din: ACD
A. Spaţiul maseterin
B. Spaţiul prevertebral
C. Spaţiul pterigomandibular
D. Spaţiul temporal
E. Spaţiul laterofaringian.
8
pag. 261
*Semnul funcţional dominant în abcesul de spaţiu maseterin îl constituie: E
A. Tumefacţia la nivelul unghiului mandibular
B. Tumefacţia la nivelul arcadei temporozigomatice
C. Edemul temporal
D. Tegumente congestionate şi lucioase la nivel maseterin
E. Trismusul intens.
pag. 262
*Delimitarea laterală a spaţiului pterigomandibular este dată de: B
A. Muşchiul pterigoidian intern
B. Faţa internă a ramului mandibular
C. Muşchiul pterigoidian lateral
D. Chinga pterigomaseterină
E. Rafeul pterigomandibular.
pag. 263
Spaţiul parafaringian este subîmpărţit în: CDE
A. Spaţiul pterigoidian lateral
B. Spaţiul stilomastoidian
C. Spaţiul laterofaringian
D. Spaţiul retrofaringian
E. Spaţiul prevertebral.
pag. 265
TEMA 7.
AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR
pg. 291 - 308
In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi: BCE

A. necroza dentara a dintilor maxilari
B. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali
C. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali
D. incluzia dentara a caninilor maxilari
E. chistul radicular suprainfectat al dintilor maxilari sinuzali.
pag.295
In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi: ADE
A. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali
B. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari
C. incluzia molarilor de minte maxilari
D. complicatia infectioasa a incluziei caninului superior
E. chistul radicular suprainfectat.
pag.295
In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi: BCD
A. obturatia de canal cu paste rezorbabile la dintii sinuzali
B. obturatia de canal cu depasire la dintii sinuzali
C. obturatia de canal incompleta la dintii sinuzali
D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali ai unor lucrari protetice vechi
E. niciuna dintre cele patru situatii de mai sus.
9
pag 295
In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi: DE
A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare
B. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali
C. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv
D. comunicarea oro-sinuzala post-extractionala neobservata
E. comunicarea oro-sinuzala post-extractionala incorect tratata.
pag.295
In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi: ADE
A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv
B. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv
C. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv
D. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare
E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei.
pag 295
*Procesul inflamator al mucoasei sinuzale in sinuzita maxilara acuta, trece prin trei E
faze succesive:
A. tumor, calor si dolor
B. exudativa, de granulare si epitelizare
C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza
D. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate
E. congestiva, catarala si supurata.
pag.296
Mucoasa sinuzala in sinuzita maxilara cronica, este: BCE
A. congestionata
B. hiperplaziata
C. cu formatiuni polipoide si chistice
D. sangeranda
E. ingrosata neuniform.
pag 296
In sinuzitele maxilare cronice reversibile se remarca: ACE
A. disparitia partiala sau totala a cililor
B. scaderea vascozitatii mucusului
C. cresterea vascozitatii mucusului
D. scaderea IgA
E. cresterea IgA.
pag.296
TEMA 8.
TRAUMATISMELE ORO-MAXILO-FACIALE
(pg. 312-335; pg. 361-369; pg. 379-382; pg. 388-394)
În fracturile de mandibulă parasimfizare, linia de fractură este situată: BE

A. Între cei doi incisivi centrali inferiori
B. Între incisivul central şi cel lateral
C. Între canin şi premolar
D. Între cei doi premolari
10
E. Între incisivul lateral şi canin.
PG.323-325
*În fracturile subcondiliene joase bilaterale la examenul clinic se constată: C
A. Ocluzie în doi timpi
B. Inocluzie frontală şi laterală de partea afectată
C. Ocluzie deschisă anterioară
D. Ocluzie cap la cap
E. Devierea liniei mediene de partea fracturată.
PG.327
Diagnosticul fracturilor de mandibulă se stabileşte pe: ABCE
A. Simptomatologia clinică
B. Radiografie de mandibulă în incidenţă defilată(laterală)
C. Computertomografie
D. Radiografie în incidenţă Hirtz
E. Ortopantomografie.
PG.332
Complicaţiile tardive ale fracturilor de mandibulă sunt: ABE
A. Consolidarea vicioasă
B. Consolidarea întârziată
C. Osteomielita mandibulei
D. Supuraţii periosoase
E. Pseudartroza.
PG.335
Fracturile etajului mijlociu al feţei interesează: ABCD
A. Osul maxilar propriu-zis
B. Oasele palatine
C. Apofizele pterigoide
D. Oasele zigomatice
E. Osul mandibular.
PG.361
Fracturile parţiale ale etajului mijlociu al feţei se clasifică în: ACD
A. Fracturi ale tuberozităţii maxilare
B. Fracturi orizontale
C. Perforaţii ale bolţii palatine
D. Fracturi ale crestei alveolare
E. Fractura Richet.
PG.362
Fractura orizontală Le Fort I se mai numeşte: AB
A. Fractură tip GUERIN
B. Fractură transversală joasă
C. Disjuncţie cranio-maxilară joasă
D. Fractură WALTHER
E. Disjuncţie cranio-maxilară înaltă.
PG.363-368
Structurile osoase interesate în fractura orizontală Le Fort I sunt: ABCE
A. Apertura piriformă
B. Tuberozitatea maxilară
C. Fosa canină
D. Apexurile dentare
E. Creasta zigomato-alveolară.
11
PG.363
TEMA 9.
CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI
CERVICO-FACIALE
(pg.402-404, pg. 406-426, pg. 428-433, pg. 437-443)
Epulis: ACD
A. Este un termen generic care defineste o excrescenta cu aspect tumoral
B. Se dezvoltă din osul maxilarelor
C. Este localizat la nivelul părților moi ale crestei alveolare
D. Denumirea are la bază criterii clinice
E. Este o tumoră malignă a mucoasei orale.
Pag. 416
Epulis fissuratum: BCE
A. Este o leziune de natura microbiana
B. Poate prezenta si zone ulcerate
C. Tratamentul presupune excizia în totalitate a zonei hiperplazice
D. Nu se impune purtarea protezei dentare imediat postoperator
E. Este obligatoriu examenul histopatologic al piesei extirpate.
Pag. 417 - 418
Hiperplazia fibroasă inflamatorie: ABE
A. Este localizată la nivelul fundului de sac vestibular
B. Apare datorită instabilității unei proteze dentare mobile
C. Apare la tineri
D. Leziunea are consistență fluctuentă
E. Poate interesa întregul șanț vestibular.
Pag 417
Granulomul piogen ACE
A. Este o hiperplazie reactivă a mucoasei orale
B. Are o etiologie infecțioasă
C. Este o hiperplazie cu aspect granulomatos
D. Trebuie diferențiat de botriomicom
E. Poate fi sesil sau pediculat.
Pag 418
Granulomul piogen: ACD
A. Apare mai frecvent la gravide
B. Incidența este maximă în primul trimestru de sarcină
C. Incidența se accentuează în trimestrul al treilea de sarcină
D. Apariția este favorizată de igiena orală nesatisfăcătoare
E. Este inhibat de nivelul crescut de estrogeni și progesteron.
Pag. 419
Botriomicomul BCE
A. Apare predilect la nivelul mucoasei vălului palatin
B. Este localizat mai frecvent la nivelul mucoasei labiale
C. Apare pe fondul unui factor iritativ mecanic
D. Contactul mucoasei orale cu arcadele dentare îi inhibă dezvoltarea
12
E. Apariția este corelată cu un traumatism acut al mucoasei.
Pag. 419
Diagnosticul diferențial al fibromului osifiant periferic trebuie făcut cu: ABE
A. Epulisul granulomatos
B. Epulisul cu celule gigante
C. Granulomul central cu celule gigante
D. Tumora brună
E. Tumori maligne ale mucoasei gingivale în perioada de debut.
Pag. 421
Granulomul periferic cu celule gigante. ACD
A. Este o leziune hiperplazică
B. Nu are etiologie iritativă
C. Apare la orice vârstă
D. Este localizat pe creasta alveolară edentată
E. Este frecvent pediculat.
Pag. 421
TEMA 10.
CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR
MAXILARE
(PG 450-471, PG. 474-485, PG. 488-510, PG.512-517)
Tumora odontogena calcificata: AB

A. apare mai frecvent la mandibula
B. se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare
C. localizarea cea mai frecventa este la maxilar
D. afectează in special copiii
E. clinic se prezintă ca o deformare a corticalei externe mandibulare cu evoluție
rapida.
(pag.483)
Fibromul ameloblastic: AD
A. poate sa deformeze corticalele osoase
B. mai frecvent la sexul feminin
C. localizarea predilecta este la maxilar
D. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensiuni
E. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase.
(pag.483)
Odontomul: BE
A. mai frecvent la mandibula decât la maxilar
B. combina elemente epiteliale si ectomezenchimale
C. prezintă patru forme anatomo-clinice
D. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina
fara a avea configurația unui dinte
E. este o tumora odontogena relative frecventa.
(pag.484)
Diagnosticul diferențial al imaginii radiologice a odontomului se face cu: BE
A. chistul radicular
13
B. perlele de smalt
C. chistul dentiger
D. ameloblastomul
E. osteomul.
(pag.485)
Fibromul odontogen central: BC
A. este o tumora frecventa la copil
B. localizat in proportii aproximativ egale la maxilar si mandibula
C. rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen matur
D. se localizează mai frecvent la maxilar
E. leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte.
(pag.488)
Tumora odontogena cu celule granulare: ABC
A. apare mai frecvent la copii
B. apare la adulți in general peste 40 de ani
C. se localizează in special in regiunea premolara sau molara
D. inițial sunt leziuni simptomatice, dureroase
E. devine simptomatica odată cu creșterea in dimensiuni.
(pag.489)
Mixomul odontogen: BCD
A. apar mai frecvent intre 20-45 de ani
B. apar si la nivelul oaselor lungi
C. clinic, radiologic si evolutiv sunt asemănătoare ameloblastoamelor
D. este rezultatul transformării tumorale benigne a papilei mugurelui dentar
E. se localizează mai frecvent in zona unghiului mandibulei.
(pag.490)
Cementoblastomul: AC
A. afectează mai adesea dinții mandibulari
B. apare mai frecvent la vârstnici
C. se asociază cu simptomatologie dureroasa difuza
D. mucoasa acoperitoare este violacee
E. dintele implicat este mobil si nu ramane vital.
(pag.492)
TEMA 11.
TUMORI MALIGNE O.M.F.
*În cazul tumorilor maligne de oase maxilare, durerea foarte violentă (în special B
nocturnă), poate fi orientativă pentru un diagnostic de:
A. Limfosarcom
B. Osteosarcom
C. Fibrosarcom
D. Metastază osoasă
E. Fibrom osifiant.
(pag. 555)
*În cazul tumorilor maligne ale mandibulei, se pot întâlni următoarele semne clinice D
asociate, cu o excepţie:
14
A. Anestezia hemibuzei inferioare
B. Trismus
C. Tulburări funcţionale în masticaţie
D. Anestezia în teritoriul nervului infraorbitar
E. Tulburări funcţionale în deglutiţie şi fonaţie.
(pag. 556)
*Care este leziunea cu potenţial de malignizare în cazul tumorilor maligne ale C
buzelor?
A. Chistul mucoid
B. Papilomul
C. Cheilita actinică
D. Herpesul
E. Cheilita angulară.
(pag. 556)
*Care dintre următoarele leziuni reprezintă una cu potenţial de malignizare la nivelul A
tegumentelor cervico-faciale?
A. Keratoacantomul
B. Carcinomul bazocelular
C. Carcinomul scuamocelular
D. Chistul sebaceu
E. Melanomul.
(pag. 556-557)
*Cel mai frecvent tip de tumoră malignă la nivelul tegumentelor cervico-faciale este: E
A. Carcinomul scuamocelular
B. Keratoacantomul
C. Nevul melanocitic
D. Melanomul
E. Carcinomul bazocelular.
(pag. 557)
*Biopsia excizională este indicată în: B
A. Leziuni tumorale extinse
B. Tumori cu un diametru de până la 1 cm
C. Tumori inoperabile
D. Tumori la care se urmăreşte reconversia tumorală
E. Tumori dureroase.
(pag. 562)
*În citologia exfoliativă, gradul V Papanicolau semnifică: D
A. Citologie foarte sugestivă pentru malignitate
B. Absenţa celulelor atipice
C. Citologie anormală, dar fără semne de malignitate
D. Caracter net de malignitate
E. Citologie sugestivă, dar neconcludentă pentru malignitate.
(pag. 563)
*Care este indicele descriptiv conform stadializării TNM în cazul decelării clinice a D
unui ganglion ipsilateral cu diametrul cuprins între 3 şi 6 cm?
A. N3
B. N2b
C. N2c
D. N2a
E. N1.
15
(pag. 566)
TEMA 12.
PATOLOGIA ATM
PG 679-685, PG 687-693,PG 695-702
Diagnosticul diferențial al artritei temporo-mandibulare infecțioase nespecifice se ABD

face cu:
A. Parotiditele urliene
B. Furunculul pretragian
C. Tumori parotidiene
D. Limfadenita pretragiana
E. Fracturi subcondiliene.
pg.696
Semnele clinice in artrita reumatoida temporo-mandibulara sunt : ABCE
A. Tumefacția articulara
B. Durerea intermitenta, matinala
C. Limitarea progresiva a funcției articulare
D. Unilateralitatea simptomatologiei
E. Modificări ale ocluziei.
pg.697
*In resorbtia condiliana idiopatica, semnele clinice sunt, cu excepția : D
A. Asimetria faciala progresiva
B. Pierderea dimensiunii verticale
C. Mișcările mandibulare atipice
D. Tumefacția pretragiana
E. Zgomotele articulare.
pg. 699
*Particularitățile afecțiunilor articulare temporo-mandibulare degenerative artrozice C
sunt:
A. Deteriorarea țesutului articular dur
B. Consecutive bruxismului, protezării frontale incorecte
C. Consecutive traumatismelor articulare in antecedente
D. Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articular
E. Apare la mai puțin de 10% din populația de peste 60 de ani.
pg.698
In anchiloza temporo-mandibulara extracapsulara semnele clinice sunt : ABD
A. Limitarea parțială dar permanenta a deschiderii gurii
B. Devierea mandibulei de partea afectata
C. Mișcările de protruzie sau lateralitate limitate
D. Asimetria faciala este mai redusa decât cea din anchiloza intracapsulara
E. Deformarea procesului coronoid.
pg.702
Semnele clinice din anchiloza temporo-mandibulara intracapsulara sunt: ABD
A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica
C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii suprahioidiene
16
D. In cea bilaterala pacienții au profilul caracteristic de “pasare”
E. Palparea articulației nu evidențiază modificări.
pg.702
Explorările imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional ATM ADE
sunt:
A. Ortopantomografia
B. Teleradiografie de profil
C. Radiografia in incidenta mandibula defilata
D. Computer tomografia
E. Rezonanta magnetica nucleara.
pg 682
Principiile de tratament in plăgile articulației temporo-mandibulare sunt : AB
A. Curățirea mecanica a plăgii
B. Înlăturarea corpilor străini si a eschilelor osoase
C. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 săptămâni
D. Sutura intr-un singur plan
E. Mișcările mandibulare se reiau după 4-6 săptămâni.
pg. 687
TEMA 13.
PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
pg 719-720 ,pg. 723-738, pg.744 -753, pg. 760-770
Virusurile implicate in parotidita epidemica sunt: ABE

A. Virusul urlian
B. Citomegalovirusuri
C. Herpesvirusul
D. Papilomavirusul
E. Virusul Coxsackie.
pag 734
Oreionul: AE
A. Este o boala contagioasa a copilăriei
B. Transmiterea se face pe cale digestiva
C. Perioada de incubație este de 7-14 zile
D. Este caracterizat printr-o parotidita unilaterala nesupurata
E. Are caracter autolimitant.
pag 734
Flora bacteriana implicata in apariția sialadenitelor nespecifice poate fi reprezentata ABCD
de :
A. E. Coli
B. Klebsiella
C. Stafilococul auriu
D. Proteus
E. Streptococul beta-hemolitic.
pag 735
Sialadenita bacteriana nespecifica se caracterizează prin următoarele semne clinice: ABCD
A. Durere spontana sau provocata
17
B. Tumefacția progresiva a regiunii
C. Eritem al tegumentului acoperitor
D. Febra
E. Secreție salivara nemodificata.
pag 735
Parotidita sifilitica terțiara se prezintă sub următoarele forme clinice: BCD
A. Forma circumscrisa
B. Parotidita difuza
C. Goma sifilitica
D. Forma pseudotumorala
E. Parotidita recurenta juvenila.
pag 737
Bacteriile din specia Actynomices implicate in etiologia parotiditelor sunt: AC
A. A. Naeslundii
B. A. Dentalis
C. A. Israelii
D. A. Howellii
E. A. Turicensis.
pag 737
Bartoneloza CE
A. Este cauzata de bacterii gram negative din specia Bartonella australis
B. Se transmite prin mușcătura de câine
C. Se manifesta prin apariția unor papule sau pustule la locul de inoculare
D. Jumătate din pacienți prezintă limfadenita granulomatoasa cervicala la 1
saptamina de la inoculare
E. In cazuri rare infecția parotidiana induce pareza faciala tranzitorie.
pag 738
*Adenomul pleomorf parotidian B
A. Debutează cel mai adesea in lobul profund
B. Se prezintă inițial ca un nodul solitar, de mici dimensiuni
C. Are consistenta dura si este dureros
D. Determina tulburări motorii pe traiectul nervului facial
E. Tegumentul adera de formațiunea tumorala.
pag 744
TEMA 14.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-
MAXILARE
PG.787-816
Care dintre riscurile intervenţiilor de chirurgie ortognată sunt eliminate prin utilizarea ABD
elongării osoase dirijate:
A. Lipsa consolidării după osteotomie
B. Fractura necontrolata
C. Secționarea arterei temporale
D. Necesitatea unor grefe de interpoziţie
E. Lezarea nervului hipoglos.
18
pg 817
Tratamentul chirurgical al anomaliilor de clasa a II-a vizează: CDE
A. Retrudarea mandibulei retrognate
B. Avansarea maxilarului prognat
C. Asocierea intre ultimele două
D. Avansarea mandibulei retrognate
E. Retrudarea maxilarului prognat.
pg 805
Analiza Steiner evidenţiază în anomaliile dento-maxilare din clasa a II-a următoarele ABD
caracteristici:
A. SNB micșorat
B. SNA mărit si SNB micșorat
C. SNB mărit
D. SNA mărit
E. SNA micșorat.
pg 804
Caracteristic anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a sunt următoarele situaţii: BCD
A. Hiperplazie mandibulara
B. Hipoplazie mandibulara
C. Aspect clinic cu profil de pasare
D. Profil facial accentuat convex
E. Profil facial accentuat concav.
pg 804
Următoarele situaţii clinice corespund anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a: ABC
A. Prognatism maxilar
B. Retrognatism mandibular
C. Asocierea intre acestea
D. Prognatism mandibular
E. Retrognatism maxilar.
pg 804
Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a vizează: CD
A. Retrudarea maxilarului
B. Înălțarea maxilarului
C. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar
D. Retrudarea mandibulei prognate
E. Avansarea mandibulei prognate.
pg 796
În anomaliile de clasa a III-a Angle tratamentul ortodontic prechirurgical urmăreşte: CDE
A. Refacerea contururilor osoase
B. Repoziționarea punctelor cranometrice
C. Decompensarea anomaliei
D. Corectarea formei arcadelor
E. Alinierea dentara.
pg 796
Analiza cefalometrica Steiner în cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a BCE
conţin următoarele elemente:
A. SNA mărit semnifica un retrognatism maxilar
B. SNA micșorat si SNB mărit semnifica o anomalie asociata
C. SNB mărit semnifica un prognatism mandibular
D. SNB micșorat semnifica un prognatism mandibular
19
E. SNA micșorat semnifica un retrognatism maxilar.
pg 795-796
TEMA 15.
DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE
PG 824-855
Despicătura palatina – manifestări clinice: ACDE

A. hemimaxilarul de partea sănătoasă este normal dezvoltat
B. ambele maxilare sunt hipoplazice
C. numai maxilarul de partea afectata este hipoplazic
D. lipsește fuziunea intre palatul primar si secundar
E. modificările osoase depind de mărimea despicăturii si de acțiunea limbii si a
musculaturii periorale asupra segmentelor despicate.
pag 842
Despicătura palatina submucoasă: BDE
A. reprezintă despicătura palatului dur
B. reprezintă despicătura in forma minima, ,,schiţată,,
C. lueta bifida însoţeşte un tablou complex
D. lueta bifida este adesea unicul semn clinic
E. există uneori o nonfuziune a musculaturii velare, cu integritatea mucoasei,
ceea ce da un aspect translucid valului.
pag 842
*Despicătura palatina simpla: D
A. reprezintă despicătura unilaterala a palatului dur
B. reprezintă despicătura pe linia mediana a palatului dur
C. reprezintă despicătura unilaterala a palatului moale
D. reprezintă despicătura pe linia mediana a palatului moale
E. se mai numește si palatoschizis.
pag 842
*Uranostafiloschizis: D
A. reprezintă despicătura valului palatin pe linia mediana
B. reprezintă despicătura unilaterala atât a palatului dur cat si a palatului moale
C. reprezintă despicătura pe linia mediana a palatului dur
D. reprezintă despicătura valului palatin si a palatului secundar
E. premaxila si procesul alveolar sunt de asemenea afectate intr-o oarecare
măsură.
pag 844
Despicătura palatina unilaterala totala: BD
A. interesează valul palatin, palatul secundar, osul alveolar
B. interesează valul palatin, palatul secundar, premaxila si buza unilateral
C. tratamentul chirurgical se efectuează intr-o singura ședință pentru restabilirea
cat mai precoce a funcțiilor
D. tratamentul chirurgical este complex si etapizat
E. tratamentul ortopedic este de elecţie.
pag 845
Despicătura palatina bilaterala totala ACE
20
A. Se asociază si cu despicătura de buza totala bilaterala
B. Nu se asociază cu despicătura de buza totala bilaterala
C. Premaxila poate fi in protruzie sau in retruzie
D. Tratamentul chirurgical se realizează in 2 timpi
E. Tratamentul chirurgical se realizează etapizat, in 3 timpi.
pag 845
Etapizarea tratamentului chirurgical in despicăturile palatine bilateral totale consta in: ADE
A. stafilorafie la 18 luni
B. stafilorafie la 30 de luni
C. uranorafia la 36 de luni
D. uranorafia la 4 ani
E. osteoplastia si plastia comunicărilor oro-nazale este ultima intervenție.
pag. 845
Despicătura palatina alveolara : AE
A. Se asociază cu despicăturile de buza
B. Nu se asociază cu despicăturile de buza
C. Osteoplastia osului alveolar se indica a fi realizata odată cu labioplastia la 6
ani
D. Osteoplastia osului alveolar se indica a fi realizata la 6 luni nefiind insotita de
labioplastie
E. Osteoplastia se indica a fi realizata odata cu labioplastie la 6 luni.
pag 846
TEMA 16.
DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL
PG. 916-919
Următoarele afirmații privind mediatorii durerii, sunt adevărate: ABD

A. in cazul lezării țesuturilor, se eliberează enzime proteolitice
B. enzimele proteolitice acționează asupra proteinelor tisulare
C. enzimele proteolitice nu acționează asupra proteinelor tisulare
D. proteinele tisulare sunt transformate de către enzimele proteolitice in substanțe
ce excita nociceptorii periferici
E. proteinele tisulare sunt transformate de către enzimele proteolitice in substanțe
ce excita nociceptorii centrali.
pag.914-915
Proteinele tisulare sunt transformate de către enzimele proteolitice in substanțe care ABCE
produc durere, printre acestea numărându-se si:
A. histamine
B. serotonina
C. prostaglandinele
D. dopamina
E. ionii de potasiu.
pag.915
Următoarele afirmații privind percepția dureroasa, sunt adevărate: AC
A. pragul de percepție a durerii reprezintă intensitatea cea mai scăzuta a
stimulului ce determina o senzație dureroasa
21
B. pragul de percepție a durerii reprezintă intensitatea cea mai crescuta a
stimulului ce determina o senzație dureroasa
C. pragul de percepție a durerii este aproximativ egal la toata lumea
D. pragul de percepție a durerii nu este egal la toata lumea
E. pragul de percepție a durerii reprezintă intensitatea cu caracter moderat a
stimulului ce determina o senzație dureroasa.
pag.915
Următoarele afirmații privind pragul de percepție a durerii, sunt adevărate: ACDE
A. este diminuat de inflamație
B. nu este diminuat de inflamație
C. este crescut la anestezice
D. este crescut la analgezicele cu acțiune centrala
E. este crescut de diverse leziuni ale sistemului nervos.
pag.915
In ceea ce privește pragul de percepție a durerii, următoarele afirmații sunt adevărate: ABCE
A. administrarea de placebo poate reduce durerea in aproape o treime din cazuri
B. distragerea atenției poate reduce durerea
C. emoțiile puternice pot suprima durerea
D. emoțiile puternice nu pot suprima durerea
E. sugestionarea poate reduce durerea.
pag.915
In ceea ce privește percepția dureroasa, următoarele afirmații sunt corecte: ABCE
A. pacienții nevrotici au in general același prag la durere ca si subiecții normali
B. reactivitatea pacienților nevrotici la un stimul dureros poate fi exagerata sau
anormala
C. conștientizarea percepției durerii apare atunci când impulsurile ating nivelul
talamo-cortical
D. conștientizarea percepției durerii apare chiar si când impulsurile nu ating
nivelul talamo-cortical
E. emoțiile puternice pot suprima durerea prin activarea sistemului adrenergic
descendent.
pag.915
Hiperestezia se definește ca: AD
A. o sensibilitatea dentara crescuta
B. o sensibilitatea dentara scăzuta
C. sensibilitatea crescuta insotita de scăderea pragului la stimulii dureroși
D. o sensibilitate cutanata crescuta
E. o sensibilitate cutanata scăzuta.
pag.915
Următoarele afirmații privind hiperalgezia, sunt adevărate: AC
A. sensibilitate crescuta insotita de scăderea pragului la stimuli dureroși
B. o sensibilitate dentara sau cutanata crescuta
C. inflamația sau arsurile sunt cauzele cele mai frecvente de hiperalgezie
D. sensibilitate scăzuta insotita de creșterea pragului la stimuli dureroși
E. reacția exagerata la stimuli ce in mod normal nu provoacă durere.
pag.915
22
TEMA 17.
Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral) –
Rodica Luca
Dupa BRATU D. si colab., calitatile unui material de sigilare ar fi urmatoarele: BCDE

A. priza lenta in conditiile cavitatii bucale;
B. biocompatibilitate;
C. sa aiba calitati fizionomice satisfacatoare;
D. priza rapida in conditiile cavitatii bucale;
E. aderenta buna la suprafetele gravate.
Pg. 15,16
Dupa BRATU D. si colab., calitatile unui material de sigilare ar fi urmatoarele: AC
A. proprietati mecanice si termice asemanatoare cu cele ale structurilor dure
dentare;
B. aderenta slaba la suprafetele gravate;
C. sa aiba calitati fizionomice satisfacatoare;
D. priza lenta in conditiile cavitatii bucale;
E. viscozitate crescuta.
Pg. 15,16
Avantajele sigilantilor fotopolimerizabili sintetizate de HICKS (1994) sunt ABD
urmatoarele:
A. nu se mai incorporeaza bule de aer, deoarece materialul nu se pregateste prin
amestecare;
B. materialul se intareste in 10-20 secunde;
C. nu se mai incorporeaza bule de aer, deoarece materialul se pregateste prin
amestecare;
D. materialul isi pastreaza aceeasi vascozitate pe toata perioada patrunderii lui in
porii smaltului demineralizat, priza survenind cand se produce fotoactivarea;
E. nici un raspuns corect.
Pg. 19
FLUOROSHIELD (Chaulk/Dentsply) este un sigilant fotopolimerizabil care: DE
A. contine NaF 4%;
B. contine SnF 2%;
C. comparat cu un sigilant conventional, prezinta dupa patru ani o retentie
superioara acestuia din urma;
D. comparat cu un sigilant conventional, prezinta dupa patru ani o retentie
inferioara acestuia din urma;
E. contine NaF 2%.
Pg. 24
In cazul Fluoroshield-ului, rezistenta la forfecare si adaptarea la suprafata de smalt AB
demineralizata acid sunt:
A. mai bune decat cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and
Fissure Sealant);
B. similare cu cele ale sigilantilor granulari (Primashield - L.D., Milford, DE);
C. mai slabe decat cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and
Fissure Sealant);
D. similare cu cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and
Fissure Sealant);
E. mai bune decat cele ale sigilantilor granulari (Primashield - L.D., Milford,
23
DE).
Pg. 24
Intre proprietatile Sigilar-ului, recomandate de firma producatoare, se enumara: ACDE
A. timp de lucru si prize convenabile;
B. adeziune slaba;
C. este biocompatibil;
D. capacitate de etansare;
E. hidrofilie redusa.
Pg. 26
In cazul cimentului Fuji Ionomer Type III (G-C International), pentru un material cu AC
consistenta standard, obtinut din amestecul a 1,2 g de pulbere cu 1 g lichid:
A. timpul de lucru este de 1 minut;
B. timpul de lucru este de 5 minute;
C. timpul de priza este de 3 minute si 15 secunde;
D. timpul de priza este de 6 minute;
E. timpul de priza este de 4 minute si 30 secunde.
Pg. 32
La controlul clinic al sigilarii cu rasini compozite, sunt posibile mai multe situatii care BD
vor necesita o atitudine in consecinta:
A. sigilarea nu este intacta – nu se intervine;
B. sigilarea are microneadaptari – se controleaza cu radiografii bite-wing;
C. sigilantul nu este pierdut – se repeta sigilarea;
D. sigilarea este intacta – nu se intervine;
E. toate variantele sunt corecte.
Pg. 42
TEMA 18.
Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar
(3, Pg. 315-392, 405-417, 433-445)
3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed. Medicala,
Bucuresti, 1995.
Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcţionale sunt: ABCE

A. declanşarea reflexă a contracţiilor musculare;
B. descompunerea forţelor verticale;
C. normalizarea funcţiilor perturbate;
D. stimularea erupţiei dentare;
E. stimularea dezvoltării maxilarelor.
3, Pg. 416
Pe o electromiogramă se poate aprecia: ACD
A. durata şi cronologia apariţiei potenţialelor de acţiune.
B. intensitatea impulsurilor nervoase;
C. amplitudinea potenţialului electric;
D. frecventa impulsurilor nervoase;
E. energia cinetică.
3, Pg. 412
In timpul somnului, organismul nu pastreaza o pozitie unica, ci exista mai multe ABCD
24
pozitii de baza. Acestea sunt :
A. decubit dorsal
B. decubit ventral
C. lateral dreapta
D. lateral stanga
E. pozitia neutrala.
3, Pg. 435
*Inlocuirea tesutului cartilaginos cu tesut osos este facilitata de faptul ca tesutul D
muscular elibereaza, la nivelul cablajului:
A. proteine
B. glucide
C. acizi grasi
D. fier hemoglobinic
E. acizi biliari.
3, Pg. 388
Interpozitia buzei inferioare poate duce la aparitia: AD
A. Prodentiei superioare
B. Prodentiei inferioare
C. Retrodentiei superioare
D. Retrodentiei inferioare
E. Biprodentiei.
3, Pg. 443
*Fiecare fibra musculara este alcatuita din: B
A. cateva sute de miofibrile
B. mai multe mii de miofibrile
C. cateva miofilamente
D. mai multe mii de miofilamente
3, Pg. 389
*Proprietatea principala a fibrei musculare o constituie: E
A. Elasticitatea
B. Toate raspunsurile corecte
C. Duritatea
D. Flexibilitatea
E. Contractilitatea.
3, Pg. 390
*In activarea mecanismelor de contractie se atribuie un rol important: B
A. K si Mg
B. Ca si Mg
C. K si Ca
D. Ca si Na
E. K si Na.
3, Pg. 390
25
TEMA 19
Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
Eruptia molarului 1 : ABD

A. modifica lungimea arcadei
B. modifica forma arcadei
C. prin puseul mezializant nu reduce spatiul primat
D. produce a doua inaltare de ocluzie
E. modifica forma arcadei de la parabola la semicerc.
4, Pg 45
Spatiul de deriva (de rezerva) a lui Nance: DE
A. este de 1,7 pana la 2-4 mm la maxilar
B. reprezinta raportul dintre marimea tuturor dintilor deciduali si cei permanenti
la maxilar si la mandibula
C. este de 0,9 -1,5 mm la mandibula
D. reprezinta diferenta dintre suma diametrelor mezio-distale ale C temporar, M1
temporar, M2 temporar si suma diametrelor mezio-distale la C permanent,
PM1 si PM2
E. este utilizat pentru reglarea relatiilor molare precum si canine.
4, Pg 46
Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 30 luni: ACDE
A. are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luni
B. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula
C. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzale
D. odata cu eruptia molarilor 1 are loc prima inaltare de ocluzie
E. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula.
4, Pg 39
Eruptia molarului 3: ABC
A. inchide ultimele spatii de pe arcada
B. reprezinta a treia perioada in dezvoltare a dentitiei permanente
C. poate determina incongruenta dento-alveolara tertiara
D. are loc incepand cu varsta de 12 ani
E. creste supraacoperirea incisiva.
4, Pg 48
In absenta spatiului, M3 poate dezechilibra relatiile dento-alveolare cu: AB
A. aparitia incongruentei dento-alveolare tertiare
B. compromiterea unor rezultate obtinute in cursul tratamentului ortodontic
C. prabusirea ocluziei
D. aparitia incongruentei dento-alveolare primare
E. cresterea gradului de supraacoperire incisiva.
4, Pg 49
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: BCDE
A. in incongruenta zonei laterale cele mai mari consecinte le suporta P1 care
erupe ultimul
B. eruptia molarului 2 incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei, in absenta
molarului 3
26
C. pierderea precoce a molarului 2 temporar conduce la mezializarea molarului 1
definitiv
D. la maxilar, secventele P1, P2, C si P1, C, P2 sunt avantajoase pentru ca P1
erupe fara dificultate
E. P2 poate sa erupa cel mai adesea malpozitionat, in linguopozitie dar poate sa
ramana si in incluzie.
4, Pg 46-47
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate : ABE
A. eruptia dintilor temporari se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de 6
luni
B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datorita
dezvoltarii mugurilor dentari
C. incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingual
micsorand perimetrul arcadei
D. atritia dentara duce la a prima mezializare a mandibulei
E. incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari.
4, Pg.40-42
Primele doua luni de viata I.U. se caracterizeaza prin: BC
A. retrognatie maxilara
B. retrognatie mandibulara
C. mugurii dentari sunt in plina evolutie
D. prognatie maxilara
E. prognatie mandibulara.
4, Pg 36
TEMA 20
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali
(4, pag.73-76)
Dezechilibrele, consecinta a anodontiei, depind de: ABCD

A. Regiunea in care se produc
B. Intindere
C. Simetrie
D. Structura osoasa
E. Structura partilor moi.
4, Pg. 76
Anodontia poate fi expresia tendintei evolutive, avand astfel loc reducerea dintilor: ABC
A. M3
B. P2
C. IL
D. C
E. P1.
4, Pg 75
Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de: ADE
A. Tipare genetice
27
B. Factori teratogeni
C. Cauze generale
D. Bariere fibroase
E. Bariere osoase.
4, Pg 75
Pierderea prematura a dintilor temporari determina: ABCE
A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intramaxilara sau orala
B. Incongruente dento-alveolare
C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti
D. Dilatari ale arcadei
E. Angrenaje inverse.
4, Pg 74
Din grupa factorilor locali in etiopatogenia anomaliilor dento- maxilare fac parte in BD
primul rand:
A. starea dentitiei mixte
B. starea dentitiei temporare
C. starea dentitiei permanente
D. evolutia dentitiei temporare
E. evolutia dentitiei mixte.
4, Pg 73
Caria aproximala determina scurtarea arcadei si duce la: AB
A. dificultati de eruptie a caninului
B. dificultati de eruptie a premolarului 2
C. dificultati de eruptie a premolarului 1
D. dificultati de eruptie a molarului 1
E. dificultati de eruptie a molarului 2.
4, Pg 73
Pierderea prematura a dintilor temporari determina tulburari grave tridimensionale, ABCD
anume:
A. inconguente dento-alveolare
B. supraeruptii ale dintilor antagonisti
C. ingustari de arcada
D. angrenaje inverse
E. largiri de arcada.
4, Pg 73
Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari poate imbraca urmatoarele AB
aspecte:
A. rizaliza
B. pierderea de timpuriu a dintilor temporari
C. absenta incongruentelor dento-alveolare
D. imposibilitatea incluziei dintilor permanenti
E. pierderea tardiva a dintilor temporari.
4, Pg 74
TEMA 21
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare (4, Pg. 77-83)
28
Clasa I Angle se caracterizeaza prin: CD

A. Raport molar distalizat
B. Varful cuspidului mezio-vestibular a M1 superior in dreptul santului M1
inferior
C. Varful cuspidului mezio-vestibular a M1 superior in dreptul primului sant
vestibular a M1 inferior
D. Raport molar neutral
E. Raport molar mezializat.
4, Pg. 77,78
Clasa a II-a Angle se caracterizeaza prin: BC
A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului mezio-
vestibular al M1 superior
B. Raport molar distalizat
C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-
D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-
4, Pg. 78
Clasa a II-a Angle cuprinde: DE
A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca acoperita
B. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat si ocluzie adanca in acoperis
C. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca deschisa
D. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca in acoperis
E. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca acoperita.
4, Pg.78
Care din urmatoarele diviziuni nu sunt cuprinse de clasa a II-a Angle: ABE
A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca acoperita
B. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
C. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita
D. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
E. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca acoperita.
4, Pg. 78
Clasa a III-a Angle se caracterizeaza prin: DE
A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului mezio-
B. Raport molar distalizat
C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-
D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-
4, Pg. 79
29
Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta urmatoarele BDE
variante:
A. De conducere fortata
B. Protruzie cu spatiere
C. Cu ocluzie adanca acoperita
D. Cu inghesuire
E. Protruzie fara spatiere.
4, Pg. 79
Scoala germane clasifica malocluziile in: ACD
A. Sindromul cu compresie de maxilar
B. Disarmoniile
C. Sindromul cu ocluzie incrucisata
D. Sindromul progenic
E. Sindromul de ocluzie adanca in acoperis.
4, Pg. 79,80
Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi: BDE
A. De conducere condiliana
B. De conducere fortata
C. Fals (prognatism mandibular)
D. Adevarat
E. Fals(retrognatism maxilar).
4, Pg. 80
TEMA 22.
Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)
*Unghiul format de axul incisivului inferior cu orizontala de la Frankfurt este A

reprezentat de :
A. FMIA
B. IMPA
C. FMA
D. SND
E. ANB.
4, Pg169
Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care NU indica o rotatie de tip anterior BCD
sunt:
A. Unghiul mandibular accentuat
B. Curbura preangulara accentuata
C. Ramura ascendenta scurta
D. Canal dentar drept
E. Latimea ramurii orizontale micsorata.
4, Pg149
*Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este B
reprezentat de :
A. FMIA
30
B. FMA
C. IMPA
D. IMFA
E. ANB.
4, Pg169
In practica ortodontica examenul radiologic are urmatoarele implicatii: ABCD
A. elucidarea unui diagnostic
B. stabilirea unui plan de tratament
C. verificarea eficientei tratamentului
D. prognosticul de evolutie a unei afectiuni
4, Pg.145
Pe radiografia cu film retroalveolar se pot sesiza: AC
A. pozitia germenilor dentari
B. fata ocluzala a molarilor si premolarilor
C. eventualele inclinari sau rotatii
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un raspuns nu e corect.
Pg.145
Radiografia cu “film muscat” se utilizeaza pentru: AB
A. dintii inclusi
B. dinti ectopici
C. dinti normal pozitionati
D. dinti rotati
4, Pg 145-146
Pe ortopantomografie se evidentiaza: ABCD
A. maxilarul superior
B. maxilarul inferior
C. procesul alveolar superior si inferior
D. cele doua arcade in raporturile dintre ele
4, Pg. 146
Elemente deosebite prin frecventa si importanta pe ortopantomografie sunt: AC
A. pozitia si directia de eruptie a caninilor superiori
B. pozitia incisivilor superiori
C. pozitia si directia de eruptie a caninilor inferiori
D. pozitia incisivilor inferiori
4, Pg 146
TEMA 23
Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391)
Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un facies ACE
31
adenoidian caracteristic:
A. Profil convex
B. Profil concav
C. Retrognatie
D. Prognatie
E. Leptoprosop.
4, Pg 383
Copiii cu sindrom de compresiune maxilara, in special cei cu deficiente ale functiei ABC
respiratorii sunt predispusi la imbolnaviri:
A. Bronho-pulmonare
B. Pusee de faringo-amigdalita
C. Anemie
D. Leucemie
E. Urticarie.
4, Pg 383
Formele clinice ale laterodeviatiei sunt: AB
A. Laterodeviatia
B. Laterognatia
C. Micrognatia
D. Macrognatia
E. Macrodontia.
4, Pg 380
Dintre factorii etiopatogenici ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle, ABDE
subdiviziunea 1, fac parte:
A. Ereditatea
B. Factorul constitutional
C. Ocluzia inversa
D. Factori generali de dezvoltare
E. Factori locali de dezvoltare.
4, Pg 381
Dintre factorii patologici locali ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle, BC
subdiviziunea 1, se observa:
A. Rahitisnul
B. Edentatia
C. Caria dentara si complicatiile ei
D. Factorul constitutional
E. Factori generali de dezvoltare.
4, Pg 381
Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un facies BD
adenoidian caracteristic, cu exceptia:
A. Profil convex
B. Profil concav
C. Retrognatie
D. Prognatie
E. Leptoprosop.
4, Pg 383
Formele clinice ale laterodeviatiei NU sunt: CDE
A. Laterodeviatia
B. Laterognatia
C. Micrognatia
32
D. Macrognatia
E. Macrodontia.
4, Pg 380
Dintre obiceiurile vicioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a II-a Angle, DE
subdiviziunea 1 NU fac parte:
A. Respiratia orala
B. Deglutitia atipica
C. Sugerea degetului
D. Respiratia nazala
E. Ereditatea.
4, Pg 382
TEMA 24.
Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)
In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni: ABE

A. Reducerea diametrelor premolare si molare
B. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv
C. Diferite grade de spatiere dentara
D. Ocluzie deschisa
E. Diferite grade de inghesuire dentara.
4, Pg 396
Dintre manifestarile clinice in malocluzia clasa II/2 NU putem enumera: ACE
A. Ocluzie deschisa
B. Etajul inferior al fetei micsorat
C. Sant labiomentonier sters
D. Ocluzie labiala ferma
E. Incisivii centrali superiori sunt in vestibulopozitie marcata.
4, Pg 397-398
In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni: ABE
A. Reducerea diametrelor premolare si molare
B. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv
C. Diferite grade de spatiere dentara
D. Ocluzie deschisa
E. Diferite grade de inghesuire dentara.
4, Pg 396
Din punctul de vedere al gravitatii, in cazul malocluziei clasa II/2 se pot descrie AD
urmatoarele forme clinice:
A. Forma usoara
B. Forma incipienta
C. Forma medie
D. Forma grava
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
4, Pg 397
Urmatoarele afirmatii NU sunt corecte in ceea ce priveste relatiile mandibulo- CE
33
craniene la pacientii cu malocluzie clasa II/2 :
A. relatia de postura permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adanca
B. traiectoria de inchidere este normala
C. in formele grave miscarile de lateralitate sunt usor de realizat
D. in formele grave miscarile de lateralitate sunt imposibil de realizat
E. relatia de postura nu permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adanca.
4, Pg 398
In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2 : AD
A. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mica
B. Baza maxilarului este mica
C. Diametrele premolare si molare sunt crescute
D. Diametrele premolare si molare sunt scazute
E. Diametrul premolar este crescut.
4, Pg 399
La pacientii cu malocluzie clasa II/2: BCD
A. Diametrul premolar este crescut
B. Baza maxilarului este mare
C. Diametrele premolare si molare sunt scazute
D. Curba Spee este accentuata
E. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mare.
4, Pg 398
In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2: BD
A. Curba Spee este aplatizata
B. Curba Spee este accentuata
C. Diametrul premolar este crescut
D. Diametrele premolare si molare sunt reduse
E. Diametrul molar este crescut.
4, Pg 398
TEMA 25
Malocluzia de Clasa a III-a (4, pg 405-408)
Aspectul de latire a fetei in malocluzia de clasa a III-a este dat de: ABC
A. profil concav
B. treapta buzelor inversata
C. aspectul infudat al pometilor obrajilor
D. profil convex
E. profil drept.
4, Pg 406
Modificarile scheletale din malocluzia de clasa a III-a sunt caracterizate de: BC
A. dezvoltarea in exces a bazei maxilarului superior in plan sagital
B. dezvoltarea insuficient a bazei maxilarului superior in plan sagital
C. cresterea marcata a celor doua ramuri ale maxilarului inferior
34
D. dezvoltarea insuficienta a celor doua ramuri ale maxilarului inferior
E. toate raspunsurile corecte.
4, Pg 407
In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata sectoarele AB
dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt caracterizate de:
A. proalveolodontie inferioara
B. retroalveolodontie superioara
C. roalveolodontie superioara
D. retroalveolodontie inferioara
4, Pg 408
In malocluzia de clasa a III-a buza superioara este: AB
A. infundata
B. in raport invers cu buza inferioara
C. acopera buza inferioara
D. toate raspunsurile sunt corecte
4, Pg. 406
In malocluzia de clasa a III-a ocluzia este: ACD
A. mezializata
B. distalizata
C. inversa frontala
D. inversa totala
E. normala.
4, Pg. 406
La examenul teleradiografic in malocluzia de clasa a III-a se observa: AD
A. unghiul ANB negativ
B. unghiul ANB = 60
C. unghiul ANB = 40
D. unghiul SNA mai mic de 800
4, Pg 406
In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: CD
A. unghiul SNA mai mare de 800
B. unghiul SNB mai mic de 780
C. unghiul SNA mai mic de 800
D. unghiul ANB negativ
4, Pg. 406
In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: ABD
A. unghiul SNB mai mare de 780
B. unghiul SNA mai mic de 800
C. ungiul SNB mai mic de 780
D. unghiul ANB negativ
4, Pg 406
35
TEMA 26.
Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)
Care din urmatoarele tulburari apar in sindromul de ocluzie deschisa: ABCD

A. functionale
B. parodontale
C. dentare
D. musculare
E. neurologice.
4, Pg 431
In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in: BC
A. rahitism
B. sindrom Down
C. craniosinostoze/ condrodistrofii
D. persistenta deglutitiei de tip infantil
E. nici un raspuns corect .
4, Pg 419
Semnele inocluziei verticale frontala se intalnesc in urmatoarele boli: ABCD
A. rahistism hiperfosfatazic
B. rahitism genetic
C. rahitism hipofosfatazic
D. rahitism vitamino-rezistent
4, Pg 421
Care din urmatoarele afirmatii in sindromul de ocluzie deschisa NU sunt corecte: CE
A. obtuzismul unghiului Kdl si Goniac
B. micsorarea ramurii ascendente
C. cresterea ramurii ascendente
D. rotatia posterioara a mandibulei
E. rotatia anterioara a mandibulei.
4, Pg 437-438
In sindromul de ocluzie deschisa dintre tulburarile de crestere fac parte: ABDE
A. ramura ascendenta (Go – Kdl)
B. unghiul goniac
C. unghiul SNB
D. unghiul bispino- mandibular (Nsa-Nsp-M)
E. unghiul Tweed.
4, Pg 437
Inocluzia verticala nu se caracterizeaza clinic prin: BCE
A. cresterea etaj inferior
B. cresterea etaj mijlociu
C. cresterea ramurii ascendente a mandibulei
D. micsorarea ramurii ascendente a mandibulei
E. rotatia anterioara a mandibulei.
4, Pg 437-438
Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie deschisa se ABCE
intalnesc la nivelul:
36
A. bazei craniului
B. mandibulei
C. maxilarului superior
D. dentar
E. proceselor alveolare.
4, Pg 436-437-438
Care din urmatoarele sunt adevarate in tulburari ale ATM din sindromul de ocluzie ABD
deschisa:
A. prezenta crepitatiilor si cracmentelor
B. absenta crepitatiilor
C. absenta cracmentelor
D. afectarea se instaleaza relativ tardiv în raport cu debutul anomaliei
E. afectarea se instaleaza relativ precoce în raport cu debutul anomaliei
4, Pg 434
TEMA 27.
Anodonția (5, Pg. 15-40 )
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară,
București, 2005
Cu privire la anodonţia de incisiv lateral superior sunt corecte următoarele afirmații: ABE
A. poate fi asimetrică cu omolog nanic
B. poate fi însoţită de modificări faciale precum proeminenţa mentonului şi
inversarea treptei labiale
C. corespondentul temporar poate rămâne pe arcadă până la 45-50 de ani
D. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicată prin rămânerea
acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportând astfel influenţa favorabilă a
stimulilor funcţionali
E. prezența incisivului lateral temporar pe arcadă reprezintă un element care
complică, deoarece poate conduce la depistarea tardivă a anomaliei.
5, Pg. 25-26
În anodonţiile subtotale dinţii existenţi pe arcadă se caracterizează prin: ACE
A. sunt de cele mai multe ori simetrici
B. sunt reduşi ca volum, dar au o implantare foarte bună
C. sunt atipici ca formă
D. frecvent sunt asimetrici
E. au rădăcinile scurte.
5, Pg. 31
Tratamentul anodonţiilor întinse prezintă următoarele caracteristici: ABD
A. este de lungă durată
B. necesită colaborare interdisciplinară
C. este un tratament cu debut tardiv pentru a nu jena creşterea osoasă
D. trebuie să asigure dirijarea erupţiei dentare şi obţinerea paralelismului dinţilor
existenţi
E. nu sunt indicate mişcările de mezializare ale dinţilor existenţi deoarece acestea
se realizează cu dificultate.
5, Pg. 33-36
37
Modul de transmitere al anodonţiei s-a dovedit a fi: CE
A. autozomal dominant regulat
B. condiţionat monogenic legat de cromozomul X
C. autozomal dominant neregulat
D. condiţionat monogenic legat de cromozomul Y
E. autozomal recesiv.
5, Pg. 23
Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii vizând corelaţia directă dintre prezenţa ABD
anodonţiei în dentiţia temporară şi permanentă sunt adevărate:
A. dentiţia permanentă poate evolua normal, chiar dacă dentiţia temporară a fost
afectată de reducerea numerică
B. în dentiţia permanentă pot apare elemente dentare în plus, chiar dacă în
dentiția temporară acestea au fost în minus
C. în ambele dentiţii sunt absente aceleaşi elemente dentare
D. în dentiţia permanentă se poate repeta situaţia de reducere numerică existentă
în dentiţia temporară
E. dacă reducerea numerică a apărut în dentiţia temporară, aceasta va fi prezentă
obligatoriu şi în dentiţia permanentă.
5, Pg. 19
Diagnosticul diferenţial în anodonţii trebuie realizat cu: AD
A. incluzia dentară
B. reincluzia dentară parţială
C. diastema falsă sau secundară
D. extracţia dintelui
E. ectopia dentară.
5, Pg. 25
Examenul clinic în anodonţia redusă poate evidenţia: ABCE
A. creastă alveolară subţiată, de aspect concave
B. absenţa dintelui permanent de pe arcadă
C. persistența predecesorului temporar
D. creastă alveolară bine conformată
E. reducerea spaţiului corespunzător de pe arcadă prin migrări dentare.
5, Pg. 24-25
Anodonţia de premolar doi prezintă următoarele caracteristici: BCE
A. predecesorul temporar poate persista pe arcadă doar până la 16-20 ani
B. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicată prin rămânerea
acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportând influenţa favorabilă a
stimulilor funcţionali
C. poate fi însoţită de reincluzia molarului temporar
D. conduce la modificări fizionomice precum inversarea treptei labiale
E. poate si simetrică sau asimetrică.
5, Pg. 27-28
TEMA 28.
Dintii supranumerari (5, Pg. 73 – 94 / 40-72 )
București, 2005
38
Principalele situatii clinice corelate cu gravitatea tulburarilor si cu momentul eruptiei ACE
meziodensului sunt:
A. meziodensul erupe inaintea incisivilor, ocupandu- le locul daca nu este extras
la timp;
B. daca eruptia meziodensului si a incisivilor centrali are loc aproximativ
concomitent, asistam la lupta pentru ocupare celui mai bun loc, lupta din care
iese invingator deobicei incisivul central;
C. daca eruptia meziodensului si a incisivilor centrali are loc aproximativ
concomitent, asistam la lupta pentru ocuparea celui mai bun loc, lupta din care
iese invingator de obicei meziodensul;
D. daca meziodensul erupe dupa aparitia incisiviilor, apare o pozitie
vestibularizata;
E. meziodensul ramane inclus, provocand incluzia incisivului central sau eruptia
in pozitie vicioasa a acestuia.
5, Pg. 53-55
Atitudinea terapeutica in cazul dintilor supranumerari ce au provocat incluzia dintilor ACE
permanenti este urmatoarea:
A. marirea perimetrului arcadei dentare cu ajutorul aparatelor ortodontice;
B. expectativa pana la varsta de 18 ani.
C. interventia chirurgicala de indepartarea dintelui supranumerar;
D. nu se extrage dintele supranumerar, pentru ca va ramane spatiu pe arcada;
E. tractiunea lenta pe arcada a dintelui permanent inclus.
5, Pg. 67
Extractia dintilor supranumerari este contraindicata atunci cand: ABC
A. se asociaza cu microdentia dintilor din seria normala;
B. un dinte din seria normala, situat in vecinatatea sa, este compromis si nu poate
fi pastrat pe arcada;
C. mai pot fi pastrati, cu conditia unui control periodic, dintii supranumerari
inclusi avand o pozitie favorabila pentru evolutia pe arcada;
D. dintele supranumerar este anastrofic;
E. cand sunt prezente inghesuiri dentare.
5, Pg. 65-66
Urmatoarele afirmatii despre dintii neonatali sunt adevarate: ABCD
A. apar inaintea dentitiei normale;
B. sunt atasati la gingie si nu poseda radacini;
C. contin un tesut conjunctiv pulpar foarte bogat vascularizat;
D. sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv inferior;
E. contin in cea mai mare parte structuri dure dentare, respectiv un strat gros de
smalt .
5, Pg. 49
Principalele caracteristici ale meziodensului sunt: BCD
A. este unicuspidat, pluriradicular, coroana avand o forma conica;
B. de regula se intalneste meziodensul unic, mai rar cel dublu;
C. poate provoca malpozitii sau incluzia incisivilor centrali permanenti superiori;
D. apare doar la maxilarul superior;
E. apare la ambele maxilare.
5, Pg. 51
Principalele caracteristici ale dens in dente sunt: ABCD
A. poate interesa orice dinte;
39
B. incisivul lateral superior permanent este de regula interesat;
C. la examenul radiologic se observa o formatiune dentoida radioopaca in
lumenul pulpar;
D. apexul ramane de cele mai multe ori larg deschis;
E. este alcatuit numai din testut conjunctiv pulpar.
5, Pg.57
In etiologia dintilor invaginati intervin urmatoarele mecanisme: AD
A. epiteliile adamantine prolifereaza activ, invaginandu-se in mugurele dentar;
B. invaginarea stratului tecii epiteliale Hertwig;
C. proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin extern urmata de epiteliul
adamantin intern;
D. defectele epiteliului adamantin intern provoaca ramanerea in urma a unor
portiuni de smalt, invaginarea luand nastere prin proliferarea si inaltarea
portiunilor neafectate;
E. proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin intern urmata de epiteliul
adamantin extern.
5, Pg. 57
Leziunile ce pot apare la nivelul unui dinte invaginat sunt: ABCD
A. caria dentara;
B. complicatii pulpare;
C. necroza pulpara;
D. chist radicular;
E. polip pulpar.
5, Pg. 58
TEMA 29.
Incluzia dentara (5, Pg. 73 – 94)
București, 2005
Factorii generali inplicati in etiopatogenia incluziei sunt: ABE

A. Nanism hipofizar;
B. Boala Paget;
C. Obstacole in calea eruptiei dentare;
D. Sindromul Gardner;
E. Ereditatea.
5, Pg. 80
Gradul de severitate al incluziei in functie de unghiul pe care axul caninului il face cu CE
linia mediana se apreciaza astfel:
A. Gradul 1: 0-18°;
B. Gradul 2 : 19-35°;
C. Gradul 2: 16-30°;
D. Gradul 3: mai mult de 36°;
E. Gradul 3: mai mult de 30°.
5, Pg. 81
Macrodontia absoluta se caracterizeaza prin: AB
A. Dintii sunt mari si suma incisiva depaseste 36mm;
40
B. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;
C. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva este
in limite normale;
D. Suma incisiva este sub 34 mm;
E. Incisivii centrali au o latime mezio-distala de maxim 0,8 mm.
5, Pg.76
Macrodontia relativa se caracterizeaza prin: AD
A. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva este
in limite normale;
B. Dintii sunt mai mari si suma incisiva depaseste 36mm;
C. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;
D. Suma incisiva este sub 35 mm;
E. Suma incisiva nu depaseste 36mm, reprezentand ¼ din diametrul bizigomatic
osos.
5, Pg. 76
Despre migrarea meziala in grup a dintilor din zonele laterale ca factor favorizant al ABE
incluziei dentare sunt adevarate urmatoarele:
A. Reprezinta o consecinta a pierderilor precoce a dintilor din zona de sprijin
temporara;
B. Mai poarta denumirea si de “ meziopozitii generalizate”
C. Extractiile tardive faciliteaza eruptia molarilor de 6 ani mai mezial decat locul
sau real pe arcada;
D. Meziopozitiile generalizate ofera suport real pentru toate tipurile de incluzii
dentare;
E. Este consecinta cariilor incorect tratate a dintilor din zona de sprijin.
5, Pg. 77
Printre factorii generali care favorizeaza incluzia dentara se numara si: ADE
A. Avitaminoza D;
B. Fibromucoasa acoperitoare densa si dura;
C. Hipertonia uterina;
D. Sindromul Down;
E. Factori toxici de poluare.
5, Pg. 80
Gradul de severitate al incluziei dentare se poate aprecia in functie de inaltimea CE
verticala a coroanei caninului in raport cu incisivul adiacent astfel:
A. Gradul 2: la nivelul jonctiunii smalt-cement, dar la mai putin de jumatate din
inaltimea radacinii;
B. Gradul 4: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de jumatate
din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex;
C. Gradul 1: sub nivelul jonctiunii smalt-cement;
D. Gradul 5: deasupra apexului;
E. Gradul 3: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de jumatate
din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex.
5, Pg. 82
Despre heterotopii sunt adevarate urmatoarele afirmatii: CDE
A. Sunt incluzii ectopice;
B. Sunt incluzii la distanta dar tot in limitele procesului alveolar;
C. Germenul dentar se formeaza la nivelul marginii bazilare;
D. Germenul dentar se formeaza la nivelul foselor nazale;
E. Germenul dentar se formeaza la nivelul condilului mandibular.
41
5, Pg. 83
TEMA 30.
Reincluzia dentara (5, Pg. 107- 118)
București, 2005
Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei dentare sunt urmatoarele, cu exceptia: CE

A. Teoria opririi in dezvoltarea osoasa verticala
B. Teoria mecanica
C. Teoria ontogenetica
D. Teoria tulburarii proceselor evolutive ale dintilor
E. Teoria atavica.
5, Pg. 110
Diagnosticul diferential al reincluziei partiale se face cu: BE
A. Incluzia dentara
B. Oprirea in eruptie a dintelui
C. Anodontia
D. Extractia dentara
E. Intruzia posttraumatica partiala.
5, Pg. 116
Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu: ACDE
A. Extractia dentara
C. Anodontia
D. Intruzia postraumatica totala
E. Incluzia dentara.
5, Pg. 116- 117
Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu: CE
A. Infrapozitia unui dinte
C. Anodontia
D. Intruzia postraumatica partiala
E. Incluzia dentara.
5, Pg. 116- 117
Despre reincluzia dentara partiala sunt adevarate urmatoarele afirmatii: BCE
A. La percutie, tonul dintelui este mai asurzit
B. O parte din coroana dentara este vizibila
C. Dintele se afla in infrapozitie
D. Nu exista spatiu intre suprafata ocluzala a dintelui reinclus si planul de
ocluzie
E. La percutie, tonul dintelui este mai vibrant, mai sonor.
5, Pg.113- 114
Reincluzia dentara poate fi : BC
A. Reincluzie completa
B. Reincluzie partiala
C. Reincluzie totala
42
D. Reincluzie primara
E. Reincluzie secundara.
5, Pg. 107
Un dinte reinclus se mai numeste si : AE
A. Dinte inclavat
B. Dinte geminat
C. Meziodens
D. Dinte anastrofic
E. Dinte inclestat.
5, Pg. 107
Reincluzia dentara face parte din grupa de anomalii: AD
A. Monocauzale
B. De ocluzie
C. Asociate
D. Dentare izolate
E. De grup.
5, Pg. 107
TEMA 31.
Ectopia dentara (5, 5, Pg. 121-130)
București, 2005
In contextul ectopiei dentare, examenul radiologic ofera date despre: ACE

A. existenta complicatiilor la nivelul dintilor invecinati
B. prezenta abraziunii sau a unui tipar tipic de abraziune la dintele decidual
corespunzator
C. structura osului si aspectul fibromucoasei
D. existenta molarilor de minte pe arcada opusa ectopiei
E. raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile dintilor vecini.
5, Pg. 126
In contextul ectopiei dentare, in cadrul obiectivelor terapeutice , extractia dirijata se BC
desfasoara:
A. in 2 etape
B. in 3 etape
C. in 4 etape
D. intr-o singura etapa
E. toate raspunsurile corecte.
5, Pg. 127-128
In cadrul extractiei dirijate in 4 etape, urmatoarele afirmatii sunt FALSE: ACD
A. in prima etapa se extrage caninul temporar
B. in prima etapa se extrage incisivul lateral temporar
C. in a doua etapa se extrage premolarul I
D. in a doua etapa se extrage molarul I temporar
E. in etapa a 3-a se extrage molarul I temporar.
5, Pg. 127-128
Obiectivele terapeutice in ectopia dentara, atunci cand exista spatiu dar persista ABCD
43
obstacolul sunt urmatoarele:
A. Se indeparteaza obstacolul: dintele supranumerar
B. Se indeparteaza obstacolul: dintele temporar
C. Se indeparteaza obstacolul: capacul osos
D. Se asigura alinierea dintelui ectopic
E. Se realizeaza expansiunea arcadei.
5, Pg.128
Tratamentul curative al ectopiei dentare prezinta particularitati legate de: ABCE
A. Varsta pacientului
B. Cauzele care au determinat anomalia
C. Forma clinica a anomaliei
D. Sexul pacientului
E. Deficitul de spatiu.
5, Pg. 128
Extractia "dirijata " sau "de pilotaj " (Hotz) se caracterizeaza prin: ABE
A. Are caracter preventiv
B. Este indicata de la inceputul permutarii dentare (6-7 ani)
C. Urmareste reducerea fiecarei arcade cu cate un premolar II
D. Se desfasoara in 5 etape
E. Incepe cu extractia incisivului lateral temporar.
5, Pg. 127
Ectopia dentara se intalneste intr-o incidenta mai mica la: BD
A. Caninii superiori, premolarii II inferiori
B. Incisivi
C. Caninii inferiori
D. Molari (in special de minte)
E. Premolari superiori.
5, Pg. 121
Despre ectopia de canin sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ABE
A. Incidenta maxima este intre 12 si 14 ani
B. Frecventa mai mare o inregistreaza caninul superior
C. Cel mai frecvent este situate in pozitie palatinala
D. Incidenta maxima este intre 10- 12 ani
E. Reprezinta 2/3 din totalul ectopiilor.
5, Pg. 122
TEMA 32.
Diastema (5, Pg. 133- 142)
5. Ecaterina Ionescu – Anomaliile dentare, Editura cartea Universitara,
Bucuresti, 2005.
Care sunt formele de diastemã descrise de Kalvelis? BDE

A. diastemã primarã sau falsã
B. diastemã primarã sau adevãratã
C. diastemã secundarã sau adevãratã
D. diastemã secundarã sau falsã
E. diastemã primarã.
44
5, Pg. 133
Diastema primarã este cauzatã de : BD
A. anodonţia incisivului lateral
B. dezvoltarea exageratã a frenului buzei superioare
C. meziodens
D. inserţia joasa a frenului între incisivi
E. toate rãspunsurile sunt corecte.
5, Pg. 133
Diastema secundarã sau falsã este cauzatã de : BC
A. dezvoltarea exageratã a frenului buzei superioare
B. anodonţia incisivului lateral
C. meziodens
D. inserţia joasa a frenului între incisivi
E. insertia inalta a frenului intre incisivi.
5, Pg. 133
Diaconescu si Sava (1966) clasificã diastema astfel: AE
A. adevaratã
B. vera
C. primarã
D. secundarã
E. falsã.
5, Pg. 133-134
Dupa Dewey (citat de Boboc) clinic putem întâlni 3 tipuri de fren la pacienţii cu CE
diastemã :
A. fren îngust
B. fren lat - care genereazã o diastemã cu laturi neparalele
C. fren lat cu o inserţie înalta – care induce o diastemã convergenta ocluzal
D. fren lat cu inserţie joasa - care imprima diastemei un aspect convergent spre
planul de ocluzie
E. fren lat – care genereaza o diastemã cu laturi paralele.
5, Pg. 134-135
Care afirmaţii referitoare la „frenul labial lat” NU sunt adevãrate : ABC
A. este de obicei sus inserat
B. poate fi insoţit de o fibromucoasã subţire
C. este sensibilã la remanierile osoase eruptive ale incisivilor centrali
D. menţine dinţii depãrtaţi
E. este de obicei jos inserat.
5, Pg. 135
Examenul clinic al diastemei evidenţiaza : ABCD
A. mãrimea diastemei
B. axele incisivilor centrali
C. cauza care a determinat apariţia diastemei
D. aspectul simetric sau asimetric
E. toate afirmaţiile sunt greşite.
5, Pg. 137
Diastema antreneazã urmãtoarele tulburãri funcţionale : BCD
A. tulburãri ocluzale (majore)
B. tulburãri estetice
C. tulburãri fonatorii
45
D. tulburãri ocluzale (minore)
E. doar variantele b şi c sunt corecte.
5, Pg. 137
TEMA 33.
Transpozitia dentara (5, Pg. 149-154)
5. Ecaterina Ionescu – Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitara,
Bucuresti, 2005.
Solutia terapeutica optima in transpozitia incompleta: BCDE

A. ameloplastia modelanta
B. deplasarea dintilor spre pozitia normala
C. poate fi transformata in transpozitie completa
D. spre deplasarea dentara cea mai mica
E. in directia ceruta de dinte.
5, Pg. 154
In transpozitia completa cei mai afectati dinti din punct de vedere functional sunt: AD
A. incisivul lateral
B. incisivul central
C. caninul
D. premolarul I
E. nici un dinte nu este afectat.
5, Pg. 154
Examenul clinico-radiologic in transpozitia dentara arata: ABCE
A. suprapunerea dintilor
B. inversarea dentara completa in cazul transpozitiei complete
C. inversarea radacinilor in transpozitia partiala
D. tipar atipic de abraziune la dintele decidual
E. inversarea locului de formare a mugurilor intraosos.
5, Pg. 151,153
In transpozitia completa incisiv central-incisiv lateral se poate face : CD
A. desensibilizare
B. slefuiri modelante ale incisivului lateral
C. remodelare a incisivului central prin stripping
D. remodelare a incisivului lateral prin tehnici adezive
E. ridica probleme estetice si functionale mari.
5, Pg. 154
Transpozitia dentara intereseaza mai frecvent: ACD
A. maxilarul superior
B. maxilarul inferior
C. caninul
D. premolarul I
E. incisivul lateral.
5, Pg. 149
Transpozitia dentara: ACD
A. este o anomalie rara
B. se intalneste in dentitia temporara
46
C. se intalneste in dentitia permanenta
D. cel mai interesat dinte este caninul
E. cel mai frecvent sunt bilaterale.
5, Pg. 149
Transpozitia completa presupune: DE
A. prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilalt
B. linia arcadei trece printre cei doi dinti
C. un dinte se gaseste pe linia arcadei si celalalt ectopic
D. inversarea totala a pozitiei pe arcada a 2 dinti vecini
E. alinierea celor 2 dinti in curbura normala a arcadei.
5, Pg. 151
Transpozitia incompleta presupune: ABC
A. prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilalt
B. linia arcadei trece printre cei doi dinti
C. un dinte se gaseste pe linia arcadei si celalalt ectopic
D. inversarea totala a 2 dinti vecini
E. alinierea celor 2 dinti in curbura normala a arcadei.
5, Pg. 152
In transpozitia completa canin-premolar I obiectivele terapeutice sunt: BCDE
A. slefuiri modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesive
B. slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului
C. pansamentul plagii pentru desensibilizare
D. realizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesara
E. apar probleme functionale.
5, Pg. 153-154
TEMA 34.
Tratamentul cariei dentare
Bibliografie 6; 167-185; 294-333; 339-346
Solvenţii organici folosiţi ca agenţi de degresare ai cavităţilor cum ar fi: cloroformul, BD

benzonele şi alcooli:
A. sunt ideali ca agenţi pentru degresarea dentinei
B. au fie efect toxic, fie efect iritant
C. hidratează dentina
D. deshidrateaza dentina
E. sunt indicaţi în coafajul indirect.
6; pag 184
Printre dezavantajele lacurilor dentare se numără BC
A. aderenţa chimică la ţesuturile dentare
B. reducerea penetrării acidului din cimentul fosfat de zinc în plaga dentinară
C. încetinirea pătrunderii în canaliculele dentinare a produşilor de coroziune ai
amalgamului de argint
D. izolarea termică adecvată
E. rezistenţa mecanică bună la solicitările masticatorii atunci cînd sunt aplicate în
mai mult de trei straturi.
6; pag 294
47
Printre indicaţiile utilizării lacurilor dentare în tratamentul plăgii dentinare se numără: ABD
A. sigilarea canaliculelor dentinare înaintea obturaţiilor cu amalgam
B. protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat
C. protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de răşini acrilice sau
compozite
D. reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile coronare din amalgam de
argint
E. în coafajele indirecte.
6; pag 294
Acţiunea clinică optimă în timp a unui liner presupune: BCD
A. solubilizarea în limfa dentinară
B. o bună rezistenţă mecanică la solicitările masticatorii
C. insolubilitatea în lichidele de microinfiltraţie marginală
D. un grad de fluiditate care să permită distribuirea sa uniformă pe suprafaţa
plăgii dentinare şi protecţia completă a acesteia
E. conductibilitate termică crescută.
pag 296
Printre avantajele linerilor cu hidroxid de calciu în suspensii apoase se numără: AC
A. alcalinitate crescută (pH 11-12) care se păstrează şi după priză
B. rezistenţa foarte bună la compresiune
C. efect bacteriostatic
D. aderenţa la dentină
E. rezistenţa la dizolvare în timpul gravării acide.
6; pag 297
Dintre obiectivele obturaţiei de bază fac parte: CD
A. stimularea neodentinogenezei
B. reducerea inflamaţiei pulpare
C. substituirea dentinei cariate
D. economisirea materialelor de obturaţie coronară
E. creşterea adeziunii dintre materialul de restaurare şi plaga dentinară.
6; pag 301; 302
Din compoziţia cimentului fosfat de zinc fac parte: AD
A. pulbere de oxid de zinc cu adaos de oxid de magneziu şi pigmenţi
B. pulbere de sticlă alumino-silicat
C. pulbere de oxid de cupru cu adaos de oxid de magneziu şi pigmenţi
D. soluţie apoasă de acid fosforic 33% parţial tamponată cu un mic adaos de
aluminiu şi zinc
E. soluţie apoasă de acizi tartric, maleic şi itaconic.
6; pag 303
Printre proprietăţile cimentului fosfat de zinc se numără: BCDE
A. aderenţa la plaga dentinară prin adeziune chimică
B. are cea mai mare rezistenţă mecanică dintre toate bazele propriu-zise
C. este cel mai puţin elastic dintre toate bazele propriu-zise
D. este friabil (rezistenţă mare la compresiune combinată cu o slabă rezistenţă la
tensiune)
E. excelentă izolare termică.
6; pag 304
Dintre avantajele cimenturilor ionomer de sticlă cu mecanism dublu de priză ACDE
comparativ cu cele convenţionale se pot menţiona:
A. forţă mult mai mare de cuplare la dentină graţie creşterii implicite a coeziunii
48
pe care o induce prezenţa răşinii
B. scăderea lentă a pH-ului în timpul prizei
C. aciditatea mai redusă
D. rezistența mai mare la compresiune, prin prezenţa răşinii
E. friabilitate mai redusă prin contribuţia răşinii.
6; pag 312
TEMA 35.
Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)
În lichidul bucal există o serie de enzime produse de microfloră sau de ţesuturile moi BCD
ale cavităţii bucale, din care fac parte:
A. peroxidaza
B. fosfataza alcalină
C. proteinaza
D. catalaze
E. succindehidrogenaza.
pag 40
*În cadrul sistemelor tampon salivare, acţiunea cea mai puternică este manifestată de: E
A. fosfaţi
B. proteine şi glicoproteine
C. uree
D. amoniac
E. bicarbonaţi.
pag 40
Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de: BCE
A. concentraţia de aglutinine salivare
B. contraceptivele orale
C. reologia bucală
D. prezenţa opsoninelor
E. valoarea iniţială a pH-ului bucal.
pag 40
Aglutininele salivare sunt reprezentate de: ABD
A. fibronectina
B. mucinele
C. peroxidaza
D. β2- microglobulina
E. amilaza.
pag 42
Dintre factorii antimicrobieni capabili să modeleze colonizarea cavităţii orale de către ABDE
microorganisme, fac parte:
A. lactoferina
B. lizozimul
C. ionul bicarbonat
D. peroxidazele salivare
E. aglutininele salivare.
pag 42
49
Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de: ABCD
A. scurtarea timpului de clearance salivar al microorganismelor odontopatogene
B. diluarea acizilor organici produşi în placa bacteriană
C. inhibarea metabolismului bacterian uneori chiar prin efect bactericid
D. inhibarea adeziunii bacteriene
E. nesaturarea plăcii bacteriene în substanţe remineralizante.
pag 43
Produse alimentare naturale neprelucrate care conţin substanţe care scad incidenţa CE
cariei sunt:
A. zahărul rafinat
B. faina albă de grâu
C. făina neagră de grâu
D. făina de secară
E. siropul de trestie de zahăr nerafinat.
pag 44
Printre principalele concluzii ale studiilor epidemiologice şi experimentale asupra ABCD
rolului cariogen al hidrocarbonatelor se numără:
A. relaţia cariogenă semnificativă dintre frecvenţa cariei dentare şi consumul de
dulciuri între mese
B. efectul cariogen rapid exercitat de zaharoză prin contactul direct cu placa
bacteriană
C. cariogenitatea alimentelor depinde mai degrabă de durata şi frecvenţa
expunerii la zahăr şi mai puţin de tipul de preparat culinar care conţine zahăr
D. înlocuirea sistemului tradiţional de alimentaţie constând din 3 mese principale
cu gustări numeroase scade riscul de carie
E. cantitatea de hidrocarbonate consumată este mult mai importantă pentru riscul
cariogen decât gradul de rafinare şi frecvenţa ingestiei.
pag 46
*Cel mai lung timp de clearance salivar îl are: E
A. băuturile răcoritoare
B. legumele
C. pâinea
D. ciocolata
E. guma de mestecat cu zahăr.
pag 46
TEMA 36.
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinţilor permanenţi
*In pulpita seroasă parţială : E

A. percuţia în ax este dureroasă
B. percuţia transversală este dureroasă
C. testele de vitalitate sunt slab pozitive
D. testele de vitalitate răspund doar la stimuli de intensitate crescută
E. la testele de vitalitate răspunsul este intens pozitiv, cu o durere prelungita.
7, pag.73
Diagnosticul diferenţial în pulpita seroasă parţială se face cu: ABCE
50
A. hiperemia preinflamatorie
B. pulpita acută seroasă totală
C. pulpita purulentă parţială
D. caria simplă dentară
E. pulpita purulentă totală.
7 (pag.74)
*Intr-o pulpita acuta seroasa totala nu apare: D
A. durerea violenta
B. durerea spontana
C. durerea continua
D. durerea localizata
E. percutia axiala pozitiva.
7 (pag 75)
*“Turbarea dinţilor” este o expresie cunoscută pentru ilustrarea intensităţii durerii D
din:
A. pulpita acută seroasă parţială
B. parodontita apicală acută seroasă
C. pulpita acută purulentă parţială
D. pulpita acută seroasă totală
E. pulpita acută purulentă totală.
7 (pag.75)
*Simptomatologia in pulpita acuta seroasa totala este dominata de: C
A. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni
B. caracterul pulsatil al durerii
C. tendinta de iradiere a durerii
D. percutia in ax pozitiva
E. prezenta unui proces carios profund.
7 (pag.75)
În pulpita seroasă totală la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia către: ACDE
A. dinţii vecini
B. hemiarcada opusă
C. dinţii antagonişti
D. zona temporală
E. zona orbitală.
7 (pag. 75)
Durerea poate aparea spontan în următoarele situaţii: BCDE
B. pulpita seroasă parţială
C. pulpita cronică deschisă
D. pulpita purulentă parţială
E. pulpita seroasa totala.
7 pag.(73,75,78,79)
*Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza: B
A. caracterului discontinuu al durerii
B. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice
C. calmarii temporare prin lichide reci
D. prezentei cavitatii carioase profunde
E. sensibilitatea la percuţia în ax negativă.
7 pag. (76)
Percuţia în ax este pozitivă în următoarele pulpopatii: BD
51
B. pulpite seroase totale
C. pulpite seroase parţiale acute
D. pulpite purulente totale
E. pulpite purulente parţiale acute.
7 (pag.76,80)
TEMA 37.
Necroza şi gangrena pulpară
Gangrena umeda se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia: CE

A. tesut putrificat moale si un grad mare de umiditate;
B. pereti dentinari infiltrati;
C. tesut putrificat ferm;
D. precedata de un proces inflamator purulent;
E. precedata de un proces necrotic de origine traumatica.
7 , ( pag. 100)
Tesutul pulpar elaboreaza elemente cu rol distructiv local. Acestea pot fi: ABDE
A. enzime lizozomale;
B. histamina;
C. coagulaza din stafilococ;
D. enzime proteolitice;
E. heparina.
7 , (pag. 100)
Factorii locali cu actiune determinanta in necroza pulpara sunt urmatorii: ABC
A. traumatisme;
B. cresteri mari de temperatura;
C. scaderi brutale de temperatura;
D. diabet zaharat;
E. menstruatia.
7 , (pag. 96)
*Ce caracteristica nu apare in necroza de colicvatie: C
A. consistenta pulpara redusa;
B. masa lichida semitulbure;
C. pulpa uscata
D. extirparea se realizeaza in microfragmente;
E. apare adesea sub actiune enzimatica.
7 , (pag. 98)
Necroza de coagulare este produsa de: BE
A. enzime vegetale;
B. arsenic;
C. solutii antiseptic;
D. enzime animale
E. fenol.
7, (pag. 98)
In necroza pulpara BC
A. probele de vitalitate termice sunt pozitive;
52
B. probele de vitalitate electrice si termice sunt negative
C. la diafanoscopie camera pulpara si-a pierdut transparenta;
D. in urma transiluminarii cu fibre optice camera pulpara si-a pierdut
transparenta si culoarea obisnuita gri
E. osul alveolar.
7, (pag. 98)
Pulpa necrozata dupa arsenic : ACDE
A. este uscata;
B. are culoare gri ;
C. are culoare galben-brun;
D. are culoare negru-violaceu
E. are consistenta crescuta.
7 , (pag. 98)
In gangrena pulpara: ABCD
A. mecanismele cele mai importante care determina dezorganizarea tesutului
pulpar au la baza actiunea unor enzime de provenienta bacteriana;
B. alaturi de enzime un rol important in patogeneza gangrenei pulpare revine si
dezechilibrului circulator;
C. hipoxia celulara favorizeaza dezvoltarea germenilor anaerobi;
D. la examenul microscopic se constata un depozit de diferite substante si
minerale;
E. pulpa dentara isi pierde partial configuratia.
7 , (pag.100-101)
*Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simpla se pune pe: A
A. insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare;
B. hiporsensibilitate la sondarea canalelor radiculare;
C. teste de vitalitate pozitive;
D. durere la masticatie;
E. examen bacteriologic negativ.
7, (pag. 101)
TEMA 38.
Parodontite apicale acute si cronice
Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: AC

A. parodontita apicala acuta seroasa
B. pulpita acută seroasă parţială
C. parodontita apicala cronica recidivanta
D. pulpita acută purulentă parţială
E. pulpita cronica inchisa propriu-zisa.
7 , (pag. 107)
*Examenul radiologic este relevant: D
A. în parodontita apicală acută hiperemica
B. în parodontita apicală acută seroasă totală
C. în parodontita apicală acută purulentă în primele stadii
D. în parodontite apicale cronice
E. în parodontita apicală acută seroasa subperiostala.
53
7 , (pag. 113)
Abcesul Phoenix reprezinta: BD
A. este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului epitelial
B. radiologic se observa un halou in jurul granulomului
C. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
D. este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului simplu conjuctiv
E. este o parodontită apicală acută seroasă.
7, (pag. 119)
Parodontita apicala cronica condensanta este caracterizata prin: AC
A. imagine radiologică difuză, cu spaţii intertrabeculare marite de volum
B. imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentă
C. îngustarea spaţiului periapical
D. răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
E. percuţia în ax este pozitivă.
7 , (pag. 124)
*In parodontita apicala acuta seroasa diagnosticul diferenţial se face cu: C
A. pulpita cronica inchisa granulomatoasa
B. parodontite apicale cronica fibroasa
C. parodontita apicală acută supurată
D. parodontita apicala acuta hiperemica
E. parodontite apicale cronica condensanta.
7, (pag. 109)
*În parodontita apicală acută purulenta simptomatologia dureroasa este de intensitate D
maximă:
A. în stadiu endoosos
B. în stadiu de fistulă
C. în stadiu de hiperemie
D. în stadiu subperiostal
E. în stadiu submucos.
7, (pag. 111)
Ca simptomatologie, in parodontita apicala acuta seroasa, avem: CE
A. pe canal este prezentă o secreţie purulenta
B. durerea are caracter pulsatil
C. adenopatie regionala
D. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităţi foarte mari ale stimulului
E. usoara congestie a mucoasei in dreptul dintelui cauzal.
7, (pag. 108)
*În evolutia parodontitei apicale acute seroase putem întâlni urmatoarele aspecte : C
A. parodontite apicale acute hiperemice
B. fistulizare si vindecare temporara
C. cronicizare
D. resorbtie si vindecare temporara
E. complicare cu un proces osteomielitic.
7, (pag. 109)
Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta purulenta se pune pe: BC
A. lipsa adenopatiei
B. existenta fistulei
C. mobilitatea dintelui
D. crepitatie in dreptul apexului
E. teste de vitalitate pozitive.
54
7, (pag 112-113)
TEMA 39.
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213)
Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele substante: CDE

A. acid sulfuric 40%
B. acid clorhidric 20-30%
C. acid sulfuric 20-30%
D. antiformina
E. EDTA 10%.
7, pag162
Irigatiile cu solutii pe baza de clor sunt indicate in: ABDE
A. parodontitele apicale acute
B. gangrena pulpara
C. hiperemia pulpara
D. pulpita purulenta totala
E. parodontitele apicale cronice.
7, pag 211
In cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu AC
antibiotice:
A. se aplica din prima sedinta
B. nu se aplica din prima sedinta
C. se mentine 48 ore
D. se mentine minimum 72 ore
E. se mentine o saptamana.
7, pag 250
Indicatiile antibioticelor: ACD
A. coafaj direct sau indirect
B. dupa extirpari in pulpita seroasa
C. in gangrena simpla
D. in parodontite acute hiperemice
E. dupa irigatii cu antiseptice.
7, pag 211
Pasta iodoformata Walkhoff contine: ABE
A. clorfenol
B. timol
C. cloroform
D. sulfat de bariu
E. oxid de zinc .
7, pag 181
*Canalul radicular trebuie sa aiba in final: B
A. forma cilindrica
B. forma conica cu baza spre camera pulpara si varful la constrictia apicala
C. forma conica cu baza spre foramenul apical si varful spre camera pulpara
D. santuri longitudinale de-alungul peretilor dentinari
E. praguri.
55
7, pag.166
Proprietatile antiseptice ale hidroxidului de calciu se bazeaza pe: BD
A. solubilitatea foarte redusa in apa, care determina eliberarea treptata a ionului
Ca2+
B. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH -, cuprins intre 11-12
C. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca2+, cuprins intre 11-12
D. capacitatea de difuzare a ionului OH - in canaliculele dentinare infectate
E. solubilitatea crescuta in apa, care determina eliberarea treptata a ionului OH -.
7, pag 198
*Care dintre metodele de masurare a canalului radicular este considerata cea mai E
precisa:
A. metoda radiologica
B. metoda clinica
C. metoda intepaturii apicale
D. metoda clinico-radiologica
E. metoda electronica.
7 pag.163
In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick : AC
A. utilizeaza o singura radiografie
B. utilizeaza doua radiografii
C. se face cu acul introdus pe canal
D. se face fara a introduce acul pe canal
E. nici una de mai sus.
7, pag 164
TEMA 40.
Obturarea canalelor radiculare (7, 214-248)
Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare, pot fi: ABCD
A. amalgamul de argint
B. gutaperca
C. conurile metalice de argint
D. conurile metalice de titan
E. amalgamul de cupru.
7, pag 238
Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii: BCD
A. numarul canalelor
B. volumul canalelor
C. topografia dintilor
D. integritatea fizica a acului Lentulo
E. gradul de curbura al canalelor.
7, pag 215
Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii ( McSpadden) este contraindicata AC
in :
A. canale inguste
B. canale foarte largi
C. cenale curbe
56
D. canale cu multe ramificatii
E. canale cu delta apicala.
7, pag 235
Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca in tehnica cimentarii unui BCE
con unic, calibrat la apex, sunt
A. canalele voluminoase ale monoradicularilor
B. canalele cu apex larg deschis
C. canalele aplatizate in portiunea apicala
D. canalele in forma citerei ”C”
E. canalele ovalare in portiunea apicala.
7, pag 221
In cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune BCE
benefica prin efectul:
A. bacteriostatic
B. bactericid
C. de stimulare a activitatii osteoblastice periapicale
D. de stimulare a activitatii osteoclastelor
E. de patrundere in ramificatiile canalelor radiculare.
7, pag 217
*Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/ C

spreader-ului incalzit din canal, este:
A. 20 sec
B. 30 sec
C. 10-15 sec
D. 50 sec
E. 60 sec.
7, pag.229
Obturatia de canal cu conuri metalice NU este indicata in : ACE
A. canale ovale
B. canale inguste
C. foramen apical larg
D. canale cu curbura accentuata
E. resorbtii radiculare interne.
7, pag.245
*Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca avantaje: B
A. nu necesita mult timp
B. asigura o obturatie omogena a canalelor
C. nu necesita instrumente speciale
D. nu necesita o largire excesiva a canalelor
E. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici.
7, pag.232
Avantajele folosirii conurilor de titan in obturatia radiculara: BCE
A. sunt nedeformabile
B. au rigiditate superioara conurilor de argint
C. sunt biocompatibile
D. au rigiditate inferioara conurilor de argint
E. lipsa coroziunii.
7, pag 244
57
TEMA 41.
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
(7, pag. 103-125)
*Tratamentul parodontitei apicale cronice fistulizate: A

A. tratament de gangrena
B. rezectie apicala
C. radiculectomie
D. extractie
E. cauterizare electrica.
7, pag 260
*In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, Diclofenacul A
se administreaza dupa urmatoarea schema:
A. 0,250 g de doua ori pe zi
B. 0,250 g o data pe zi
C. 0,200g o data pe zi
D. 0,200g de 5 ori pe zi
E. 0,500 g de 2 ori pe zi.
7 pag 253
In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative seroase se ABE
poate administra:
A. penicilina
B. ampicilina
C. fenilbutazona
D. diclofenacul
E. tetraciclina.
7, pag 253
In parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza: BCE
A. incizia mucoasei si lama de dren
B. drenajul endodontic
C. medicatie analgetica
D. pansament cu antiseptice
E. drenajul transosos.
7, pag 254, 257
Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare, AC
presupune:
A. tratament mecanic canalar
B. aplicarea de pansament cu antiseptice
C. aplicarea de paste cu antibiotice
D. pulpectomie
E. obturatie de cananal in aceeasi sedinta.
7, pag 250, 255
Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in: BCDE
A. iradieri locale cu radiatii ultraviolete
B. tratament antiinflamator, antialgic
C. iradieri locale cu radiatii infrarosii
D. infiltratii plexale in dreptul apexului cu novocaina 1%, 1-2ml
58
E. prisnite cu apa la temperatura camerei, aplicate pe obraz.
7, pag 256
Tratamentul in parodontita apicala hiperemica consecutiva inflamatiei seroase pulpare DE
presupune:
A. drenaj endodontic
B. drenaj transosos
C. rezectie apicala
D. extirpare pulpara
E. obturatie de canal in aceeasi sedinta.
7, pag 254-255
Factorii de care depinde intensitatea manifestarilor clinice in parodontitele apicale ABCE
sunt:
A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
B. volumul de substanta care a depasit apexul
C. topografia loco-regionala
D. patologia dintelui afectat
E. calitatea materialului de obturatie.
7, pag 251
*In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic A
preexistent, se realizeaza:
A. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului
B. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului
C. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff)
D. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile
E. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta.
7, pag.255
TEMA 42.
Morfofiziologia parodontiului marginal
(8, Pag. 26-89)
Corionul gingival este format din: BC

A. strat granulos
B. celule,vase si nervi
C. fibre de colagen si elastina
D. fibrinogen
E. aminoacizi.
8/53
Inervatia osului maxilar este asigurata de : ABE
A. ramuri din nervul infraorbital
B. nervii nazopalatini
C. nervul bucal
D. nervus supraorbital
E. nervul palatin mare.
8/70
Putem defini eroziunea prin urmatoarele afirmatii: AC
A. o lipsa de substanta dentara care nu afecteaza suprafetele ocluzale
59
B. o lipsa de substanta lacunara la colet
C. se produce prin demineralizare acida
D. este un fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre ele
E. se produce prin trauma ocluzala.
8/87
Cementul radicular indeplineste urmatoarele functii principale: CD
A. formeaza o bariera biologica fata de agresiunea microbiana
B. functia de restructurare tisulara
C. asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal
D. cementul se depune continuu in cursul vietii prin apozitie de noi straturi
E. se opune tendintelor de retractie gingivala.
8/71
Glicoproteinele din substanta fundamentala a lichidului santului gingival sunt ABCD
reprezentate prin:
A. tenascina
B. laminina
C. fibronectina
D. trombospondine
E. catepsina.
8/54
In dezvoltarea embrionara a dintelui,sacul dentar: BC
A. are forma unui clopot
B. deriva din mezenchim
C. inconjoara organul smaltului si papilla dentara ca o capsula
D. este prima forma de reprezentare a odontonului
E. formeaza stratul adamantin intern.
8/30
Mucoasa de captusire a cavitatii orale este: BC
A. puternic keratinizata
B. fina, elastica, densa
C. are o mare capacitate de absorbtie
D. este reprezentata de un epiteliu ingrosat
E. este ferma si fixa.
8/30
Epiteliul santului gingival: CDE
A. se mai numeste si epiteliu jonctional
B. majoritatea celulelor componente sunt keratinizate
C. acopera peretele moale al santului gingival
D. este slab keratinizat
E. poate fi nekeratinizat.
8/49
Culoarea normala,roz deschis,a gingiei variaza in raport cu: ABD
A. gradul de keratinizare
B. prezenta si numarul celulelor melaninoformatoare
C. grosimea corionului gingival
D. gradul de vascularizatie din corionul gingival
E. gradul de vascularizatie din epiteliul gingival.
8/44
60
TEMA 43.
Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice
(8, pag 103-155)
Tartrul subgingival: BCDE

A. este de culoare alb-galben
B. are consistenta crescuta
C. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera
D. este de culoare maroniu-inchis spre negru
E. suprafata este dura, neregulata.
8/139
Trauma ocluzala poate fi: ABCD
A. acuta
B. cronica
C. primara
D. secundara
E. mixta.
8/144-145
Trauma ocluzala primara se produce prin: ABDE
A. punti dentare nejudicios concepute
B. obturatii sau coroane inalte
C. obturatii correct realizate
D. punti dentare incorect realizate
E. aparate ortodontice care dezvolta forte excesive.
8/145
Modificari adaptative aparute in urma traumei ocluzale: ABC
A. cresterea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologice
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. ingrosarea laminei dura
D. ingustarea spatiului dento-alveolar
E. subtierea laminei dura.
8/145
Cauzele parafunctiilor sunt de ordin: ABCD
A. psihologic
B. neurologic
C. profesional
D. ocluzal
E. articular.
8/149
Placa subgingivala tanara contine: ACD
A. flora gram-pozitiva
B. flora gram-negativa
C. coci
D. bacili
E. spirochete.
8/110
Din complexul oranj fac parte: ABCD
A. Fusobacterium nucleatum
61
B. Prevotella intermedia
C. Campylobacter rectus
D. Eubacterium nodatum
E. Porphyromonas gingivalis.
8/116-118
Mecanisme directe de patogenitate bacteriana in boala parodontala: ABC
A. eliberarea de endotoxine
B. producerea de exotoxine
C. elaborarea de enzime cu rol de agresiune
D. producerea de endotoxine
E. eliberarea de exotoxine.
8/120
Factori umorali nespecifici de aparare sunt; AC
A. saliva
B. macrofagele
C. lichidul gingival
D. polinuclearele
E. fibroblastele.
8/127
TEMA 44.
Diagnosticul îmbolnăvirilor gingivo-parodontale
(8, pag 189-201)
*Hiperplazia hidantoinica se manifesta prin urmatoarele simptome: C

A. Sangerare gingivala
B. Recesiuni gingivale
C. Noduli papilari fermi la nivelul dintilor frontali
D. Feston gingival ingrosat la nivelul dintilor frontali
E. Noduli gingivali la nivelul dintilor laterali.
8/194
Principalele semne clinice din gingivitele induse de placa bacteriana sunt: ABCE
A. Sangerare produsa cu usurinta sau spontan
B. Modificari de culoare si aspect
C. Modificari de consistenta
D. Pungi parodontale adevarate
E. Modificari de volum.
8/191
Principalele bacterii implicate in aparitia gingivitelor sunt: BE
A. Aggregatibacter actynomicetemcomitans
B. Bacterii din genul Actinomyces
C. Bacterii din genul Micromonas
D. Porphyromonas gingivalis
E. Eikenella corrodens.
8/192
In gingivite: AC
A. Creste titrul anticorpilor serici din santul gingival
62
B. Scade volumul fluidului sulcular
C. Creste nivelul prostaglandinelor
D. Nivelul leucotrienelor se mentine neschimbat
E. Toate afirmatiile sunt false.
8/192
Bolnavii cardiaci netratati cu inhibitori ai canalelor de calciu nu prezinta: ACD
A. Zone restranse de edem
B. Disjunctie intre epiteliu si corion
C. Infiltrat plasmocitare neglijabil in corion
D. Vasele din corion au peretii subtiati si lumen larg
E. Fibroblasti cu semne de suferinta sau degradati.
8/193
Semnele clinice ale gingivitelor din cursul tratamentelor cu antagonisti de calciu sunt CDE
nu sunt urmatoarele:
A. Gingie marita de volum
B. Consistenta moale in conditii de igiena precare
C. Consistenta moale cand se respecta igiena orala
D. Sangerari spontane
E. Halena .
8/193
Bolnavii cardiaci tratati cu nifedipin si diltiazem prezinta: AD
A. Matrice fibroasa bine dezvoltata
B. Fibroblasti cu aspect de osteoblasti
C. Mitoza redusa
D. Retea de benzi groase de fibre de colagen
E. Distrugere de colagen.
8/193
Semnele clinice ale gingivitelor descuamative sunt: ABC
A. Culoare rosie vie
B. Sangereaza cu usurinta
C. Gingie dureroasa la periaj
D. Culoare violacee
E. Consistenta dura.
8/194
Parodontita marginala cronica AE
A. Apare peste varsta de 40 de ani
B. Apare la persoane cu igiena orala buna
C. Sunt prezente depozite reduse de placa bacteriana
D. Evolutie rapida
E. Sunt prezente pungi parodontale.
8/194
TEMA 45.
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
(8, pag 205-219)
Parodontitele la adulți pot fi: BCE
63
A. Parodontita acuta juvenila
B. Parodontita distrofica
C. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva
D. Parodontita prepubertala precoce
E. Parodontita ulcero-necrotica.
8/210
Dupa Carranza clasele de parodontite sunt: BCDE
A. Parodontita ca manifestare a unor boli generale asociate cu boli hematologice
B. Parodontita ulcero-necrotica
C. Parodontita refractara la tratament
D. Parodontita juvenila
E. Parodontita rapid progresiva a adultului.
8/210
Gingivitele simptomatice, frecvent hiperplazice apar in următoarele boli sistemice: ACE
A. diabet
B. TBC
C. carenta de vitamina C
D. hepatita B
E. boli hematologice.
8/218
Gingivitele din cursul unor stări fiziologice sunt: ADE
A. Gingivita de pubertate
B. Gingivita de diabet
C. Gingivita din carenta vitaminei C
D. Gingivita de sarcina
E. Gingivita de menopauza.
8/218
JACCARD susține in 1993 existenta unor inflamații care include: BC
A. Atrofia presenila
B. Gingivita pura
C. Gingivita preparodontala
D. Paradentitis
E. Paradentosis.
8/206
Parodontita prepubertala este: BDE
A. parodontita juvenila
B. asociata cu leucemia
C. localizata si generalizata
D. asociata sindromului DOWN
E. asociata bolii CROHN.
8/219
Bolile hematologice in care apar gingivite sunt: ABCD
A. Leucemii acute si cronice
B. Anemii
C. Trombocitipenii
D. Agranulocitoza
E. Diabet.
8/218
Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica sunt: BCD
A. Gingivita hiperplazica prin cyclosporine
64
B. Gingivita alergica
C. Gingivita descuamativa
D. Gingivita hiperplazica ereditara
E. Gingivita hiperplazica prin antagoniști de calciu.
8/218
Parondontitele marginale cronice pot fi: ABE
A. superficiala
B. profunda lent progresiva
C. prepubertala
D. juvenila
E. distrofica (mixta) .
8/219
TEMA 46.
Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale
(8, pag 221-280)
*Complicatii ale periconaritelor pot fi: A

A. Gingivostomatita ulcero-necrotica
B. Noma
C. Gingivostomatita aftoasa
D. Septicemie
E. edem faringian.
8/245
*Histopatologic, in gingivita alergica se constata: C
A. alterări celulare in stratul cornos
B. alterări ale membranei bazale
C. hiperkeratoza
D. aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
E. vascularizatie redusa in corionul gingival.
8/246
*Parodontita prepubertala poate fi asociata cu: A
A. sindromul DOWN
B. boala BEHCET
C. sarcomul KAPOSI
D. infecții virale cu HPV
E. sindromul PLUMMER-VINSON.
8/255
*Parodontita juvenila este: A
A. o parodontita rapid progresiva
B. o parodontita ulcero-necrotica
C. o parodontita rapid progresiva precoce
D. o atrofie parodontala
E. o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente.
8/256
*Parodontita juvenila. Principalele semne de îmbolnăvire nu sunt: B
A. mobilitate dentara patologica
65
B. pungi parodontale false
C. retractie gingivala
D. hiperestezie dentinara
E. formarea de abcese in formele avansate de imbolnavire.
8/257
*Semnele subiective in Parodontita marginala cronica superficiala sunt: E
A. prurit gingival
B. sângerarea la atingeri ușoare cu sonda
C. usturimi gingivale
D. B si C
E. A si C.
8/260
*Semnele obiective in Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva sunt: D
A. mobilitatea patologica gradul 2 sau 3
B. retracție gingivala
C. tulburări de masticație
D. A si B
E. B si C.
8/264
*Semnele clinice imediate ale traumei ocluzale sunt : E
A. jena dureroasa
B. durere violenta trecatoare (in cateva secunde)
C. dureri prelungite
D. A si B
E. A, B si C.
8/272
Gingivita cronica (simpla, necomplicata). Forme clinice: ABDE
A. Papilita
B. gingivita marginala
C. gingivita descuamativa
D. gingivita difuza
E. gingivita generalizata.
8/224
TEMA 47.
Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor
(8, pag 283-286)
*Obiectiv, abcesul parodontal marginal descrie: E

A. hiperestezie dentinara;
B. consistenta mai ferma, in primele faze, când e situat lingual;
C. consistenta mai ferma, in primele faze, când e situat vestibular;
D. consistenta moale, in primele faze, când e situat palatinal;
E. consistenta mai ferma, in primele faze, când e situat palatinal.
1. 8/284
66
*Obiectiv, abcesul parodontal NU descrie: A
A. tumefactie circumscrisa ,rotunda, cu dimensiuni variabile, de la 2-3 mm in
diametru pana la 1,5 cm sau mai mult;
B. dinti limitanti, in general, indemni de carie ;
C. percutie transversala a dintilor limitrofi, de regula, mai dureroasa decat cea
verticala
D. consistenta abcesului situat vestibular este moale;
E. consistenta abcesului situat lingual este moale.
8/284
*Factorul esențial in producerea hiperesteziei este: C
A. contactul cu alimentele solide sau lichide, acre sau dulci
B. contactul cu alimente reci sau calde
C. prezenta placii bacteriene si a fenomenelor de fermentatie a detrisurilor
organice depuse
D. contactul cu un instrument metalic
E. contactul cu peria de dinti.
8/285
*Hiperestezia radiculara se poate produce prin urmatoarele mecanisme: D
A. apariția unor hipercresteri gingivale de etiologie bacteriana
B. tratamentul incorect si/sau incomplet al unor leziuni carioase cervicale
C. stimularea indirecta a unor terminatii nervoase dentinare
D. retractii gingivale prin involutie sau distructie parodontala, sau in urma unor
manopere de tratament parodontal
E. absenta unei igiene orale corespunzatoare.
8/285
*Lacunele cuneiforme E
A. apar la coletul dintilor mai frecvent pe fata orala
B. au forma ovoidala
C. are o etiologie carioasa
D. nu prezinta sensibilitate
E. prin forma lor au o baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al
dintelui.
8/285
*Care dintre următoarele complicații nu reprezinta complicații ale bolii parodontale: A
A. pulpitele cronice deschise si/sau inchise
B. sinuzita maxilara
C. necroza pulpara
D. septicemia
E. hiperestezia dentinara.
8/285-286
*Hiperestezia suprafetelor radiculare reprezinta: D
A. senzatia dureroasa ce apare in cazul neinstrumentarii si neobturarii unui canal
radicular lateral dupa o pulpectomie vitala
B. senzatia dureroasa in cazul neadaptarii marginale a unei lucrari protetice pe un
bont protetic vital
C. senzatia dureroasa ce apare dupa stimularea prin agenti chimici, mecanici si
termici a unei zone de colet ce prezinta o obturatie percolata
D. senzatia dureroasa de intensitate redusa, medie sau intense ce se produce dupa
contactul cu agenti mecanici, termici sau chimici
E. senzatia dureroasa pulsatila frecvent asociata cu edemul marginii gingivale,
67
produsa prin impact alimentar.
8/283-285
Complicațiile locale ale bolii parodontale sunt: ABCD
A. parodontitele apicale subacute retrograde;
B. parodontitele apicale cronice retrograde;
C. necrozele pulpare ;
D. pulpitele acute laterograde;
E. pulpitele cronice.
8/283
Complicațiile locale ale bolii parodontale sunt: ABCD
A. abcesul parodontal marginal;
B. hiperestezia dentinara;
C. lacunele cuneiforme;
D. necrozele pulpare;
E. carii proximale.
8/283
TEMA 48.
Tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale
(8/p.288-374)
Antibioticele utilizate in mesajul gingival sunt: CDE

A. Cefalosporine
B. Metronidazol;
C. Tetraciclina;
D. Doxiciclina;
E. Ofloxacina.
8/337
*Mesele impregnate cu clorura de zinc 20% se mențin in santul gingival timp de: C
A. 3 minute;
B. 5 minute;
C. 5-10 minute;
D. 1 ora;
E. 15 minute.
8/338
*Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele, mai putin: B
A. Detatrajul santului gingival
B. Detatrajul supragingival
C. Detatrajul subgingival din pungile parodontale
D. Chiuretajul radicular
E. Chiuretajul tesutului de granulatie.
8/316
Spalaturile gingivale se pot realiza cu următoarele soluții antiseptice: BCD
A. Cloramina 30%
B. Cloramina 3 la mie
C. Permanganat de potasiu 1/10.000
D. Apa oxigenata
68
E. Clorhexidina.
8/339
*Irigațiile gingivale se pot realiza cu soluție de clorhexidina in concentrație de: B
A. 0,12%;
B. 0,2%
C. 0.3%
D. 3%
E. 1%.
8/339
*Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele: A
A. Prevenierea depunerii placii microbiene
B. Stimularea depunerii placii microbiene
C. Parodontite apicale
D. Abcese vestibulare
E. Epulis gingival.
8/329
*Sanguinaria: A
A. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene
B. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei
C. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii bucale
D. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu
E. Reduce depunerea de placa cu 30-80%.
8/330
*Instilatiile in pungile parodontale se pot realiza cu: C
A. Neomicina in asociere cu corticosteroizi
B. Metronidazol sub forma de gel
C. Unguent de tetraciclina si metronidazol
D. Spiramicina
E. Doxiciclina.
8/340
In vederea prelungirii timpului efectiv de acțiune, substanțele medicamentoase pot fi BDE
astfel aplicate:
A. Sub forma de comprimate
B. Incorporate in tubi semipermeabili de celuloza
C. Sub forma de paste
D. Incorporate in matrici nedegradabile
E. Incorporate in fibre nedegradabile.
8/340
TEMA 49.
Imobilizarea dinților parodontotici
(8, pag 427-461)
Sina MAMLOCK de imobilizare are următoarele calitati: ABDE

A. este rezistenta;
B. durabilitate mare;
C. risc crescut de decimentare;
69
D. rigiditate deosebita;
E. risc redus de decimentare.
8/457
Principiile de imobilizare sunt: ABCD
A. angrenarea multidirectionala;
B. extinderea maxima;
C. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare;
D. principiul biologic;
E. principiul fonetic.
8/428,429,431
Sistemele mobile de imobilizare sunt: ABD
A. ușor de realizat;
B. mai agreate de pacienți;
C. dificil de întreținut;
D. ușor de igienizat;
E. cu un preț de cost crescut.
8/ 432
Extirparea pulpara in imobilizarea dinților parodontotici se face in funcție de: ABC
A. starea organului pulpar;
B. sistemul de imobilizare;
C. gradul de îmbolnăvire parodontala;
D. starea generala de sănătate;
E. mărimea arcadelor.
8/434
*Dinții incluși in sistemele de imobilizare sunt: E
A. dinții frontali cu deplasare totala V-O a marginii incizale mai mare sau egala
cu 2 mm;
B. dinții laterali cu mobilitate de grad II;
C. dinții laterali cu mobilitate de grad III;
D. dinți frontali cu mobilitate de grad II;
E. dinți cu resorbtie osoasa ce nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare.
8/437
Imobilizarea temporara prin sisteme extracoronare este indicata la: AB
A. dinți cu parodontita marginala profunda;
B. dinți cu mobilitate redusa,la care s-a intervenit chirurgical;
C. dinți cu parodontita marginala cronica superficial;
D. dinți cu parodontita agresiva;
E. dinți cu mobilitate crescuta.
8/438
*Sistemul anterior splint grid folosește: A
A. plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm si grosime
0,2 mm
B. reticul de sarma cu lățimea de minim 1 cm
C. plase de material plastic prefabricate
D. plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara
E. o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de 0,5 mm.
8/451
70
Ligaturile nemetalice din fir de matase sau mase plastice: BCE
A. sunt dificil de realizat
B. pot dezvolta forte active cu actiune ortodontica
C. au rezistenta mica
D. pot fi aplicate pe dintii frontali si laterali
E. favorizeaza retentiile alimentare.
8/442
Gutierele din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile: CDE
A. sunt flexibile
B. sunt imobilizari de lunga durata
C. se pot cimenta pe dinti
D. sunt rigide
E. sunt destinate imobilizarii temporare.
8/450
TEMA 50.
Orientări terapeutice principale si scheme de tratament
(8, pag. 465-477)
Tratamentul gingivitei de sarcina consta in: ABC

A. educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta;
B. îndepărtarea plăcii si a tartrului;
C. tratament antimicrobian;
D. lustruirea suprafețelor radiculare;
E. operație cu lambou si excizie.
8/466
Tratamentul in gingivita cronica simpla urmărește: ABCD
A. depistarea factorilor locali cauzali;
B. instruirea pacientului pentru folosirea unor mijloace secundare de igiena
C. debridare gingivala;
D. detartraj;
E. chiuretaj parodontal.
8/465
Tratamentul in gingivita hiperplazica prin inflamație microbiana consta in: ABC
A. gingivectomie;
B. gingivectomie gingivo-plastica;
C. operație cu lambou si excizia gingiei fibromatoase;
D. detartraj subgingival;
E. surfasaj radicular.
8/466
In timpul sarcinii trebuie evitate: ABC
A. radiografiile;
B. orice medicație cu efect teratogen;
C. ședințe lungi, obositoare;
D. ședințe scurte cu schimbarea poziției șezând in clinostatism
E. instituirea unui tratament blând, ușor de suportat.
8/467
71
Tratamentul local in gingivite hiperplazice medicamentoase consta in spălaturi cu: ABC
A. apa oxigenata;
B. cloramina
C. extracte vegetale
D. antibiotice
E. hipoclorit.
8/468
Tratamentul gingivitelor descuamative consta in: ABCD
A. igiena locala cu periuțe moi;
B. atingeri locale cu perhidrol diluat;
C. administrare de prednison (de catre medicul internist);
D. aplicații locale de antibiotice si corticosteroizi;
E. administrare de Aspirina.
8/469
Tratamentul gingivostomatitei ulcero-necrotice este un tratament: ACD
A. de urgenta
B. provizoriu pentru ca apar recidive;
C. definitiv,de prevenire a recidivelor;
D. de eliminare a factorilor favorizanți;
E. ce se realizează numai in spital.
8/469
Tratamentul de urgenta inGUN consta in: AB
A. spălaturi largi cu soluții antiseptic;
B. aplicare de colutorii complexe cu antibiotice,corticosteroizi;
C. detartraj manual;
D. detartraj ultrasonic subgingival;
E. chiuretaj parodontal si surfasaj radicular.
8/469
*Tratamentul gingivitei de pubertate constă în: A
A. îndepărtarea tartrului supra şi subgingival
B. educarea gravidelor pentru igiena bucală corectă
C. tratament chirurgical cu adiţie de os
D. antibioterapie
E. tratament antiviral.
8/466
TEMA 51.
Ocluzia dentară (pg. 25 - 76)
Concepția gnatologică nu presupune: AC

A. RC ≠ IM
B. RC = IM
C. în lateralitate funcție de grup
D. în lateralitate protecție canină
E. contacte la dinți posteriori, dar la cei anteriori inocluzie pentru protecția
mutuală în propulsie.
33
72
Deosebirile dintre concepțiile ocluzologice "freedom în centric" și gnatologic sunt: BCE
A. lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate
B. raport ocluzal tripodic cuspid/fosetă
C. în lateralitate protecție canină
D. ghidaj incizal în protruzie
E. deglutiția se efectuează în IM.
33
Printre mijloacele specifice de evaluare a rapoartelor ocluzale sunt: ABCD
A. analiza computerizată a ocluziei statice și dinamice
B. electromiografia
C. stimularea electrică transcutanată
D. ultrasonografie
E. densitometrie.
34
După Korber, ocluzia funcțională nu este caracterizată de următorii factori: CE
A. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziționale
B. factorul timp = contacte dentare simultane
C. factorul continuității suprafețelor ocluzale = alunecarea dento-dentară fără
obstacole
D. factorul forță = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale
E. factorul formă = lipsa edentațiilor.
36
Următoarele afirmații nu sunt valabile pentru articulația temporo-mandibulară: ABE
A. panta tuberculului articular are o înclinație de 15 - 30°, cu o medie de 33°
B. meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și este vascularizat
C. este de tip ginglimo-artroidal
D. prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis anterior, cu
valori cuprinse între 140 - 160°
E. condilul mandibulei are o formă sferică, cu un diametru de 20 mm.
36
Meniscul articular: ADE
A. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe
B. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior umplut cu lichid
sinovial și inferior fără lichid sinovial
C. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii
mandibulare
D. facilitează propulsia mandibulei
E. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulațiilor.
37
Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele: ACDE
A. ligamentul temporo-mandibular
B. ligamentul încrucișat
C. ligamentul sfeno-mandibular
D. ligamentul stilo-mandibular
E. ligamentul medial.
37
*Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară sunt: C
A. muşchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian intern,
pterigoidian extern
B. muşchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern
73
C. muşchi ridicători: temporal, maseter, pterigoidian intern
D. muşchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal pterigoidian intern
E. muşchi coborâtori: digastric, maseter, milohioidian.
39
Facilitarea inducerii clinice a relației de postură nu se obține prin: AB
A. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema "S"
B. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit
C. testul Robinson: veveriță, ferfeniță
D. numărătoarea de la 60 la 70
E. efectuarea deglutiție.
44
TEMA 52.
Sindromul algodisfuncțional al ATM
(pg. 77-146)
*Electromiografia: A
A. oferă rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate și specificitate
ai acesteia
B. permite obiectivizarea activității neuromusculare masticatorii
C. nu oferă rezultate de maximă acuratețe
D. este ușor accesibilă oricărui serviciu
E. nici una din cele de mai sus.
92
Care dintre principiile generale ale terapiei neuro-musculare sunt adevărate : ABE
A. reechilibrarea posturală
B. corectarea disfuncției din punct de vedere biomecanic
C. atitudinea față de pacient
D. atitudinea față de compresia nervoasă și combaterea ischemiei
E. atitudinea față de punctele trigger.
94
*Terapia educațională a sindromului disfuncțional cranio-mandibular implică: D
A. relaxarea sistemului masticator prin limitarea voluntară a mișcărilor
mandibulei
B. conștientizarea obiceiurilor vicioase
C. monitorizarea
D. toate cele de mai sus
94
Corecția obiceiurilor maladaptative implicate în sindromul disfuncțional cranio- CD
mandibular cuprinde:
A. relaxarea musculară bruscă
B. terapia cu antibiotice
C. bioeedback-ul EMG
D. relaxarea musculară progresivă
96
74
*Terapia medicamentoasă a sindromului disfuncțional cranio-mandibular se D
adresează:
A. inflamației
B. hiperactivității musculare
C. anxietății și depresiei
D. toate cele de mai sus
96
Benzodiazepinele: ABC
A. au efect anxiolitic și miorelaxant
B. se administrează frecvent în faza inițială a SDCM
C. au eficiență mai ales în dezechilibrele interne articulare
D. sunt implicate în reparații și regenerări tisulare
E. toate cele de mai sus.
96
Care dintre afirmațiile legate de efectele terapiei fizice administrate în SDCM sunt ABC
adevărate:
A. reducerea transmisiei senzoriale
B. reducerea inflamației
C. diminuarea, coordonarea și susținerea activității musculare
D. reducerea infecției
97
Dispozitivele interocluzale au drept scop : ABCD
A. modificarea rapoartelor ocluzale
B. redistribuirea forțelor
C. reducerea bruxismului și a altor manifestări patologice
D. diminuarea durerii
100
Dispozitivele interocluzale pot fi : ACE
A. de miorelaxare – prezintă o suprafață ocluzala plana
B. de miorelaxare - prezintă o suprafață ocluzala cu indentații
C. de stabilizare - prezintă o suprafață ocluzala cu indentații
D. de stabilizare - prezintă o suprafață ocluzala plană
E. de repoziționare.
100
TEMA 53.
Clinic și paraclinic în LOC și EPR
(147 – 170)
Nivelul osului alveolar reprezintă un indicator important în selectarea dinților stâlp ai AB

unei proteze fixe. În acest scop imaginile radiografice au fost clasificate:
A. în funcție de nivelul cel mai apical al pierderii osoase interradiculare
comparativ cu osul adiacent;
B. în funcție de localizarea osului alveolar, raportat la treimea radiculară;
75
C. după tiparul resorbției osoase la nivelul furcației;
D. după tipul defectelor angulare;
E. în funcție de gradul de resorbție al corticalei interne a osului alveolar care,
împarte fiecare dinte în coroană clinică și rădăcină clinică.
pg. 164
Caracteristicile alveolizei osoase verticale diagnosticabile radiografic sunt: BE
A. reducerea în înălțime a osului, marginea osoasă rămânând perpendiculară pe
suprafața rădăcinii;
B. reducerea în înălțime a osului, pierderea realizându-se oblic, de-a lungul
rădăcinii dintelui;
C. extinderea până la nivelul septurilor interdentare;
D. se întâlnește mai frecvent la molarii maxilari;
E. frecvent este însoțită de pungi infraosoase.
pg.162
Mobilitatea dentară de diferite grade poate fi generată de: ABCE
A. inflamații parodontale superficiale;
B. modificări ale axului de implantare;
C. bruxism;
D. erupția dentară;
E. de migrări dentare, cu precădere cele de tip egresie.
pg. 158, 159
Revenirea la poziția inițială, a dinților cu malpoziții cauzate de boala parodontală, BC
este posibilă prin următoarele mecanisme:
A. utilizarea șinelor de imobilizare a dinților parodontotici;
B. remiterea inflamației;
C. regenerarea fibrelor ligamentului parodontal;
D. tratamente ortodontice de tipul „right – up”.
E. scoaterea dinților respectivi din ocluzie, pentru a evita presiunile nocive.
pg. 154
*Precizați care din următoarele elemente constituie, în cadrul examenului clinic a A
dinților stâlpi, factori de prognostic ai restaurării protetice:
A. calitatea controlului plăcii bacteriene;
B. restaurările anterioare;
C. poziția șanțului gingival în condiții de sănătate parodontală;
D. prezența leziunilor carioase;
E. coafajele indirecte.
pg. 154
Clasificarea pungilor parodontale împarte aceste modificări osoase în: CE
A. pungi interradiculare;
B. pungi juxtaosoase;
C. pungi supraalveolare;
D. pungi periradiculare;
E. pungi infraalveolare.
pg. 155
Conform lui Carranza, pungile parodontale se diferențiază pe baza următoarelor ABC
criterii:
A. tiparul alveolizei;
B. direcția fibrelor ligamentare transseptale;
C. direcția fibrelor ligaamentare vestibulare și orale;
D. nivelul de radiotransparență;
76
E. gradul de afectare a septului interdentar, acesta fiind un prim semn al bolii
parodontale.
pg. 156
Despre mobilitatea dentară fiziologică se pot afirma următoarele: DE
A. se produce în jurul unui centru de rotație, denumit hipomoclion;
B. este cuprinsă între 0,15 mm la frontali și 0,10 mm la dinții laterali;
C. amplitudinea deplasării este aproximativ aceeași pe toate direcțiile spațiului:
D. se produce pe o direcție transversală și axială;
E. este cuprinsă între 0,15 mm la monoradiculari și 0,10 mm la pluriradiculari.
pg. 156
Mobilitatea fiziologică transversală reprezintă deplasarea dintelui sub acțiunea ABE
forțelor orizontale. Precizați care din următoarele afirmații nu sunt caracteristice
acestei deplasări:
A. este puțin vizibilă la examenul clinic, mai ales dacă arcadele dentare sunt
integre;
B. în ocluzie, datorită presiunii exercitate, fibrele ligamentare devin rectilinii;
C. are valori mai mari în zona situată deasupra centrului de rotație al dintelui;
D. poate fi considerată expresia adaptabilității scăzute a parodonțiului la acest tip
de deplasare;
E. este mai mică sub nivelul centrului de rotație.
pg. 156
TEMA 54.
Principiile de tratament în restaurările unidentare și prin punți dentare
(pag. 500 - 540)
Principiul biomecanic urmăreşte: CDE

A. obţinerea echilibrului între structurile protetice şi structurile dento-faciale;
B. obţinerea sprijinului dento-parodontal pentru construcţiile protetice;
C. cunoaşterea forţelor de solicitare a complexului dento-parodontal;
D. configuraţie ce trebuie dată structurii dento-protetice;
E. obţinerea unui echilibru între forţele de solicitare şi structurile câmpului
protetic.
516
Factorii care influenţează valoarea biomecanică a dinţilor: ABCE
A. starea parodonțiului;
B. morfologia dento-parodontală;
C. poziţia dinţilor pe arcadă;
D. morfologia coronară;
E. existenţa ocluziei cu antagonistul.
521
Indicii biomecanici sunt influenţaţi de: ABCD
A. leziunile periapicale; E
B. rădăcini mai groase;
C. rădăcinile divergente;
D. rădăcinile convergente;
E. rădăcinile curbe.
77
523
Legea lui Ante se referă la: AB
A. aprecierea posibilităţii de solicitare a dinţilor stâlpi;
B. suprafaţa radiculară a dinţilor restanţi care trebuie să depăşească suprafaţa
radiculară a dinţilor înlocuiţi;
C. lungimea corpului de punte care este limitată de capacitatea de rezistenţă a
dinţilor stâlpi la forţe suplimentare;
D. rezorbţia radiculară şi pierderea suportului parodontal la dinţii afectaţi de
parodontopatie;
E. suprafeţele radiculare ale dinţilor stâlpi care trebuie să fie mai mari decât
suprafeţele radiculare ale intermediarilor.
524
Protezele fixe realizate de la canin la molarul doi sunt indicate: DE
A. la maxilar;
B. la mandibulă;
C. şi la maxilar şi la mandibulă;
D. sunt soluţii riscante la ambele maxilare;
E. sunt soluţii acceptabile dacă toate celelalte condiţii sunt ideale.
525
Prognosticul bun al unei lucrări fixe este influenţat de: BC
A. numărul mai mare al intermediarilor;
B. numărul mai mic al intermediarilor;
C. calitatea parodonţiului marginal;
D. tipul de microproteze utilizate;
E. calitatea tratamentului endodontic.
526
*Suprafaţa ocluzală a corpului de punte trebuie să se opună flexiei prin: B
A. aspect concav;
B. aspect convex;
C. morfologia cuspidiană corectă;
D. atenuarea morfologiei cuspidiene;
E. îngustarea corpului de punte.
528
*Condiţiile de echilibru supraabundent apar când: B
A. dinţii stâlpi sunt plasaţi în două planuri diferite;
B. sunt prezenţi mai mulţi dinţi stâlpi în planuri diferite;
C. se respectă legea paralelogramului;
D. se creează un poligon de sprijin;
E. se echilibrează forţa activă cu forţa de rezistenţă.
529
Când legea polinomului nu se poate satisface în restaurarea protetică fixă se impune: ABCE
A. realizarea de dinţi antagonişti pe o proteză mobilă;
B. reducerea înălţimii cuspidiene;
C. realizarea lineară a corpului de punte;
D. realizarea de antagonişti micşoraţi;
E. realizarea unui corp de punte micşorat.
531
78
TEMA 55.
Restaurări unidentare inracoronare şi extracoronare (9)
Restaurările protetice de tip onlay au indicaţii clinice limitate şi precise. Precizaţi care BCE
dintre următoarele afirmaţii nu pot fi considerate contraindicaţii ale acestor coroane
parţiale:
A. volum mare al camerei pulpare;
B. dinţi lungi, cu margine incizală lată;
C. dinţi cu faţa vestibulară lată (indice mezio-distal foarte mic);
D. dinţi cu indice mezio-distal mare;
E. element de ancorare pentru proteze scheletate.
pg. 246
Pentru o cât mai bună refacere fizionomică în zona frontală, prepararea feţelor ACDE
proximale pentru coroanele parţiale, este indicat a se realiza astfel:
A. fără desfiinţarea punctului de contact la nivelul feţei meziale,
B. limita preparării meziale şi distale să se plaseze la unirea a 1/3 V cu 2/3 O;
C. cu o minimă separare interdentară;
D. plasarea pragului cervical la 0, 3 mm subgingival, pe dinţii cu coroane mai
scurte;
E. plasarea pragului cervical juxtagingival (cazul coroanelor dentare lungi).
pg. 247, 248
Caracteristicile şanţurilor de retenţie proximale pentru onlay 3/4 sunt: BCE
A. formă circulară pe secţiune în cazul şanţurilor proximale;
B. 0,6 – 0,8 mm adâncime la nivel cervical;
C. lăţimea şi adâncimea şanţurilor se stabilesc în funcţie de dimensiunile dinţilor;
D. triunghiular pe secţiune, cu versante inegale;
E. paralelism între ele, cu axul dintelui, cu zona cingulogingivală orală şi cu axul
celuilalt pilier, dacă onlay – urile 3/4 se folosesc ca retentori pentru punţi.
pg. 249
Pentru obţinerea retenţiei coroanelor parţiale 3/4 fără afectarea feţei vestibulare, este ABE
indicată:
A. bizotarea vestibulară a şanţurilor
B. realizarea unui „lingual hook” spre oral;
C. bizotarea şanţurilor şi spre oral;
D. plasarea spre oral a şanţului orizontal, atunci când faţeta incizo-orală este prea
îngustă;
E. realizarea de puţuri dentinare.
pg. 250
*Deşi etapele preparării pentru un onlay 4/5 sunt aceleaşi, precizaţi care din A
următoarele afirmaţii diferenţiază prepararea pentru molarii superiori de cea pentru
molarii inferiori:
A. faţa ocluzală se prepară în totalitate în cazul molarilor inferiori;
B. faţa ocluzală se prepară la fel, homotetic, ca pentru coroana turnată;
C. limita ocluzală a preparaţiei se bizotează 0,5 mm, în cazul molarului maxilar
şi 0,3 mm pentru cel mandibular;
D. plasarea pe versantul oral a şanţului de retenţie orizontal se face la nivelul
cuspidului de ghidaj pentru molarii superiori şi, respectiv, pe cuspidul de
sprijin la mandibulă;
E. pragul cervical poate fi plasat supragingival la molarii mandibulari,
79
vizibilitatea acestora în timpul exercitării funcţiilor fiind mult redusă.
pg. – 252
Onlay-ul rotat cu 1800 poate fi utilizat ca element de agregare pentru soluţionarea CE
unor situaţii clinice particulare:
A. bascularea mezială a molarilor mandibulari
B. molari cu leziuni întinse, dar cu jumătatea mezială a feţei vestibulare intactă;
C. lingualizarea molarilor mandibulari;
D. carii, discromii ale feţelor vestibulare ale premolarilor mandibulari;
E. afectarea feţei vestibulare a molarilor inferiori.
pg. 252
Eşecul punţilor adezive a readus în atenţie utilizarea coroanelor parţiale cu pinuri ABC
dentinare. Dificultatea în utilizarea curentă a acestor prescripţii protetice rezultă din:
A. risc crescut de afectare pulpară;
B. utilizarea unor dispozitive fixate la arcada dentară, ce au rolul de a forţa piesa
în timpul preparării să realizeze paralelismul puţurilor dentinare;
C. dimensiunea redusă vestibulo-orală a frontalilor;
D. necesitatea utilizării sistemelor adezive, costisitoare, pentru cimentare;
E. în cazul utilizării breckeţilor pentru imobilizarea frontalilor mobili, este
necesară acoperirea acestora cu ceară.
pg.255
Printre dezavantajele amprentării directe pentru pinledge se pot enumera: AB
A. ruperea frecventă a machetei în ceară;
B. manopera necesită o precizie crescută în execuţie;
C. este o metodă costisitoare, deoarece necesită tije de turnare din titan pentru o
execuţie cât mi precisă;
D. margini anfractuoase ale machetei, atunci când aceasta se realizează din acrilat
autopolimerizabil;
E. nu poate fi utilizată în cazul amprentării pentru punţi fixe.
pg. 255
*Selectaţi din următoarele variante acele afirmaţii ce nu pot fi considerate indicaţii E
ale coroanei de substituţie:
A. dinţi în infrapoziţie, cu scopul alungirii coroanei clinice;
B. în situaţiile în care un DCR nu ar mai oferi suficientă retenţie unei coroane de
înveliş;
C. dinţi monoradiculari vitali, cu leziuni extinse în suprafaţă şi profunzime;
D. dinţi friabili;
E. rădăcini cu pereţi foarte subţiri.
pg. 257, 258
TEMA 56.
Elemente structurale ale punților dentare ( 434 - 500)
Concavitatea necesară aplicării intermediarilor ovoidali poate fi obţinută la nivelul BC

crestei:
A. în alveolele rezultate după îndepărtarea unei proteze mai vechi;
B. imediat postextracţional
C. crearea unei alveole prin frezaj în ţesutul conjunctiv;
80
D. cu o grefă epitelio – conjunctivă;
E. toate răspunsurile de mai sus.
PG. 463
Design-ul imaginat de Hood pentru corpul de punte suspendat: ABCD
A. reprezintă un corp de punte modificat în scopul optimizării igienei;
B. are suprafaţa mucozală convexă în sens V – O;
C. oferă o rezistenţă sporită la joncţiunea cu elementele de agregare;
D. reduce gradul de încovoiere sub acţiunea forţelor masticatorii;
E. are indicaţii restrânse, nefiind fizionomic.
PG. 462
*Obţinerea unor efecte estetice deosebite în zona frontală: D
A. se poate realiza folosind design-ul lui Hood pentru intermediarii corpului de
punte;
B. este posibilă prin utilizarea corpului de punte cu culise;
C. presupune confecţionarea unui corp de punte cu bară metalică, peste care vor
fi realizaţi intermediari propriu-zişi din ceramică;
D. acelaşi răspuns ca la punctul C, dar cu intermediari realizaţi din RDC, folosind
tehnici directe de machetare;
E. acelaşi răspuns ca la punctul D, dar numai în edentaţii uni-, cel mult bidentare.
PG. 474
Indicaţi raportul incorect al intermediarilor unei punţi dentare cu creasta edentată: CD
A. intramucos;
B. intraalveolar;
C. infraperiostal;
D. ovoid;
E. în semişea.
PG. 439
Intermediarii integral metalici ai unei proteze fixe se pot realiza: CD
A. în raport suspendat cu creasta edentată, ori de câte ori este posibil, deoarece
asigură cea mai bună igienizare;
B. cu contact punctiform cu creasta, deoarece permite realizarea unor ambrazuri
cervicale largi;
C. în contact tangenţial liniar cu creasta alveolară;
D. cu un modelaj care să permită unei periuţe înclinate la 450 să aibă acces optim;
E. în semişea pentru situaţiile în care, în zona de sprijin, creasta alveolară este
lată.
PG. 440
Dezavantajele corpului de punte suspendat constau în: ABCD
A. igienizare dificilă;
B. proliferarea mucoasei în spaţiul de sub intermediari, mai ales dacă acesta nu
este suficient de mare;
C. acumulare de placă bacteriană la zona de trecere între elementele de agregare
şi corpul de punte;
D. disconfortul determinat de spaţiul de sub intermediari;
E. este nefizionomic.
PG. 439, 440
Efectul fizionomic, comparabil cu al reconstituirilor ceramice, se poate obţine BD
folosind sistemul Targis – Vectris:
A. datorită posibilităţilor de lustruire performantă a RDC
B. deoarece are un procent crescut de particule de sticlă silanizate;
81
C. pe seama biomimetismului;
D. variabilitatea nuanţelor ceromerului;
E. datorită fibrelor de sticlă.
PG. 441
Legătura chimică ce stă la baza sistemului Targis – Vectris se bazează pe: BC
A. structura tridimensională omogenă a ceromerului
B. legătura matrice Vectris – matrice Targis;
C. legătura fibre Vectris – silan – matrice Targis;
D. legătura fibre de polietilenă Vectris – matrice Targis;
E. dispersia particulelor de sticlă silanizate în matricea organică.
PG. 440
Restaurările fixe metalo – polimerice utilizează pentru realizarea intermediarilor: ABCD
A. dinţi artificiali polimerici ce vor fi modificaţi şi adaptaţi în spaţiul dintre
elementele de agregare;
B. modelajul anatomic al acestora dintr-un bloc de ceară;
C. elemente preformate din ceară
D. elemente preformate din materiale sintetic de ard fără reziduuri;
E. benzi de ceară.
PG. 444, 445
TEMA 57.
Amprentarea (pg. 630 - 690)
Rezistența la rupere este adecvată în cazul următoarelor materiale de amprentă, cu BE

excepția:
A. vinil-polisiloxani
B. polisulfuri
C. siliconi de condensare
D. polieteri
E. hidrocoloizi reversibili.
650
*Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de: C
A. 7 zile
B. 15 min
C. 60 min
D. 12 ore
E. 56 - 72 ore.
650
Toleranța umidității nu este excelentă pentru: ABCD
a. polieterii
b. polisulfuri
c. vinil-polisiloxanii
d. siliconii de condensare
e. hidrocoloizii reversibili.
650
Amprenta monofazică: BCD
A. este o amprentă în doi timpi
82
B. se pot utiliza portamprente standard, individuale, speciale
C. este o amprentă într-un singur timp
D. se poate utiliza un material sau două materiale
E. nu se pot utiliza portamprente standard.
652
Amprenta monofazică globală cu hidrocoloizi ireversibili și cu portamprente standard CD
se indică pentru:
A. duplicarea modelelor
B. înregistrarea ocluziei
C. modele pentru realizarea portamprentelor
D. arcade antagoniste
E. modele de lucru pentru incrustații.
653
Amprentele monofazice globale (într-un singur timp) cu elastomeri de sinteză și cu ABCD
portamprente individuale: E
A. sunt cele mai frecvent utilizate
B. au indicații (aproape) universale în protetica fixă
C. se indică pentru proteze parțiale fixe
D. se indica pentru preparații unice sau multiple
E. se pot folosi în una sau două consistențe.
653
Următorii factori pot genera deformări la nivelul unei amprente cu hidrocoloizi AB
reversibili, cu excepția:
A. dezinserția amprentei când gelul a atins 37°C
B. îndepărtarea rapidă
C. îndepărtarea lentă a amprentei
D. exercitarea unor presiuni în cursul gelificării
E. întârzieri în turnarea modelului.
656
Pentru amprentarea cu elastomeri de sinteză, tehnologia de amprentare prezintă ACD
următoarele faze:
A. înregistrarea relațiilor ocluzale
B. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone
terminale suprasulcular
C. amprentarea preparației împreună cu întreaga arcada
D. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat
E. amprenta unitară și de situație a arcadei.
658
În cazul amprentării cu silicon de adiție avem nevoie de: BCD
A. portamprentă universală
B. portamprentă individuală
C. adeziv pentru portamprentă
D. bloc hârtie pentru amestec
E. bol cauciuc.
659
83
TEMA 58.
Etape ale terapiei prin punți dentare: înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene
(pg. 690-740)
Triplul antagonism muscular reprezentat grafic prin schema lui Brodie, Ackermann și BCE
Lejoyeux cuprinde următoarele grupe musculare:
A. prima grupă: mușchii cefei și mușchii manducatori
B. prima grupă : mușchii cefei și mușchii prevertebrali
C. a doua grupă de mușchi antagonici :mușchii manducatori
D. a treia grupă : mușchii limbii și mușchii manducatori
E. a treia grupă : mușchii limbii.
692
*Tonusul muscular se reglează prin următoarele mecanisme: E
A. circuitul de reglare al neuronului intercalar Renshaw
B. aferențe corticale
C. aferențe subcorticale
D. aferențe periferice
693
Pentru inducerea relației de postură este necesară îndeplinirea următoarelor condiții: ABC
A. atmosferă calmă plăcută, fără zgomote puternice
B. pacientul așezat în fotoliul dentar cu capul nesprijinit
C. utilizarea unor teste fonetice (Silverman, Robinson, Wild)
D. pacientul așezat în fotoliul dentar cu capul sprijinit în tetieră
694
Care dintre următoarele repere se evaluează în cadrul relației de postură: ABCD
A. Reperul articular și muscular
B. Reperul osos
C. Reperul dentar
D. Reperul labial și lingual
E. Nici una din cele de mai sus.
695
*Relația centrică (școala ieșeană): E
A. este acea poziție mandibulară obținută prin contracția echilibrată a mușchilor
manducatori,
B. determină corespondența planurilor mediene mandibulo-craniene,
C. determină o dimensiune verticală corectă (în ocluzie la pacientul dentat) cu
condilii centrați în cavitatea glenoidă
D. Presupune ca pacientul să fie așezat în scaunul dentar, cu capul sprijinit în
tetieră , in continuarea trunchiului
E. Toate cele de mai sus.
696
Determinarea relației centrice prin metode antropometrice cu repere preextracționale ABCD
presupune:
A. preluarea dimensiunii verticale a etajului inferior din perioada dentată din fișa
bolnavului completată în perioada dentată
84
B. radiografii cefalometrice preluate în peroada dentată
C. utilizarea fotografiilor înregistrate în perioada dentată
D. utilizarea proilometrului Sears
697
Metodele antropometrice de evaluare a dimensiunii etajului inferior la pacientul ACDE
edentat fără repere preextracționale sunt:
A. metoda Leonardo DaVinci: N-Sn=SN-Gn
B. metoda Leonardo DaVinci modificată : N-Sn=SN-Gn
C. metoda Leonardo DaVinci modificată :Oph-Sn=SN-Gn
D. metoda Boianov modificată: distanța interpupilară=Gn- punctul situat la
intersecția linei mediene cu linia cutaneo mucoasă a roșului buzelor
E. metoda Willis: distanța dintre fanta labială- unghiul extern al ochiului- Sn-Gn.
698
Relația centrică poate fi determinată prin metode simple între care se includ: ABC
A. metoda homotropismului linguo-mandibular
B. stimularea reflexului de ocluzie molară
C. metoda deglutiției
D. teste fonetice
E. acțiunea triplului antagonism muscular.
701
Relația centrică poate fi determinată prin metode complexe între care se includ: ABC
A. metoda Lejoyeux ce utilizează memoria ocluzala
B. autoocluzorul Lende
C. stimularea electrică bilaterala Jenkelson
D. metoda testelor fonetice
707
TEMA 59.
Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala – EPI
(pag. 31 - 83)
Asimetrii la nivel muscular: ABC

A. hipertrofii
B. spasme musculare
C. hipertonii
D. hipotonii
E. crepitații.
pag. 36
Inspecția de profil urmărește : ABDE
A. profilul facial
B. unghiul nazo-labial
C. relația centrica
D. postura buzelor
E. treapta labial.
pag.36
85
Inspecția de profil urmărește: ABCD
A. santul labio-mentonier
B. poziția mentonului
C. unghiul goniac
D. ramul bazilar
E. proporționalitatea etajelor fetei.
pag.36
Prin palparea masei musculare se evaluează: ABCE
A. dezvoltarea mușchiului
B. sensibilitatea
C. consistenta
D. duritatea
E. tonicitatea.
pag. 38
Palparea planului osos urmărește: ABCD
A. integritatea osoasa E
B. reducerile de volum
C. sensibilitatea
D. deformările
E. mobilitatea anormala a unor segmente osoase.
pag 40
Pentru deformările osoase se precizează: ABCD
A. sediul E
B. consistenta
C. mărimea
D. limitele
E. rapoartele cu țesuturile moi.
pag 40
Prin examinarea statica a orificiului bucal se obțin date asupra : ABCD
A. culorii
B. texturii
C. fantei labiale
D. simetriei arcului Cupidon
E. amplitudinii mărite a deschiderii gurii.
pag 42
Zonele funcționale la maxilar sunt: AE
A. Punga lui Eisenring
B. zona tuberculului piriform
C. zona retro lingual
D. zona lingual laterala
E. zona vestibulara laterala.
pag 44
Zonele funcționale la maxilar: ABDE
A. Punga lui Eisenring
B. zona vestibulara laterala
C. zona retro-linguala
D. zona Ah
E. zona vestibulara frontala.
pag. 44
86
TEMA 59.
Examene clinice şi paraclinice în edentaţia parţială şi edentaţia totală:
EDENTAŢIA TOTALĂ (p. 31 -83)
Palparea dinamică a ATM : BC

A. urmăreşte modificările de culoare ale zonelor pretragiene;
B. se realizează la închidere şi deschidere;
C. se face cu patru degete sau bidigitală;
D. nu urmăreşte zgomotele articulare.
E. nici o variantă corectă.
p. 42
Zona Ah: ABC
A. are rol în realizarea succiunii;
B. se evidenţiază prin tuse uşoară;
C. se palpează cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior;
D. nu se palpează cu fuloarul, dinspre dreapta spre stânga;
p. 44
Inspecţia de profil: AB
A. urmăreşte profilul facial;
B. urmăreşte postura buzelor;
C. nu urmăreşte poziţia mentonului;
D. nu urmăreşte unghiul nazo-labial;
p. 36
Palparea profundă se realizează : AB
A. la nivelul ganglionilor;
B. la nivelul ATM;
C. pentru a depista umiditatea tegumentelor;
D. pentru a depista temperatura tegumentelor;
p. 37
*Algoritmul de examinare a pacientului edentat şi de completare a foii de observaţie E
este:
A. anamneza, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă şi muncă,
examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
B. condiţii de viaţă şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene
paraclinice;
C. datele personale, motivele prezentării, anamneza
D. motivele prezentării, anamneza, datele personale, condiţii de viaţă şi muncă,
examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;
E. datele personale, motivele prezentării, anamneza, condiţii de viaţă şi muncă,
examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice.
p. 31 – 61
Artroscopia cu fibră optică : ABD
A. evidenţiază aspecte ale dinamicii articulare în timp real;
87
B. este o metodă invazivă
C. este o metodă exploratorie care foloseşte substanţă de contrast;
D. este net superioară RMN
E. nu se realizează sub anestezie.
p. 69
*Corpusculii lui Fordyce sunt: D
A. formaţiuni tumorale;
B. fistule;
C. formaţiuni chistice
D. formaţiuni grăsoase;
E. toate variantele corecte.
p. 43
*Zona funcţională periferică maxilară punga Eisenring se examinează prin: C
A. tracţiunea spre anterior a buzei inferioare;
B. tracţiunea spre anterior a buzei superioare;
C. palpare cu fuloarul din aproape în aproape.
D. deschiderea largă a gurii;
p. 43
Radiografia simplă a ATM: BD
A. nu se execută sub incidenţe diferite;
B. se bazează pe efectul fotochimic al radiaţiilor;
C. expunerea la radiaţii este cu 70% mai crescută;
D. permite vizualizarea modificărilor interliniului articular;
p. 68
TEMA 60.
Protezarea parţială mobilizabilă acrilică. Protezarea provizorie de tranziţie
Indicaţii. Elemente component (pg. 84 - 90)
Versantul vestibular are următoarele caracteristici: AC

A. poate lipsi din şeaua frontală atunci când creasta edentată din aceasta zonă este
proeminentă
B. nu lipsește niciodată
C. la nivelul tuberozităţilor şi al tuberculului piriform şeaua acrilică va acoperi
aceste zone biostatice
D. nu acoperă tuberculii piriformi
E. nu acoperă tuberozitatea.
P.87
*Versantul oral: A
A. va trebui să aibă o înălţime egală cu cel vestibular pentru ca şeaua să prezinte
o bună stabilitate
B. va trebui să aibă o înălţime mai mare decât cel vestibular pentru ca şeaua să
prezinte o bună stabilitate
C. va trebui să aibă o înălţime mai mica decât cel vestibular pentru ca şeaua să
prezinte o bună stabilitate
88
D. va trebui sa lipsească
E. variante C corecta.
P.87
Versantul oral: AC
A. La contactul său cu dintele limitrof şeaua nu trebuie să pătrundă în zonele
retentive de sub ecuatorul protetic
B. La contactul său cu dintele limitrof şeaua trebuie să pătrundă în zonele
retentive de sub ecuatorul protetic
C. trebuie să protejeze papila interdentară şi parodonţiul marginal
D. nici una din variante
E. nu trebuie să protejeze papila interdentară şi parodonţiul marginal.
P.87
*Alegerea dinţilor artificiali trebuie să fie concordantă prin: D
A. formă,
B. culoare,
C. grad de transluciditate cu dinţii restanţi integri sau cu restaurările fixe prezente pe
arcadă
D. toate variantele de mai sus sunt corecte
E. nici una dintre variante nu este corecta.
P.88
*Chayes: A
A. demonstrează că suprafaţa unei şei trebuie să fie cel puţin dublă faţă de suprafaţa
de secţiune, la colet, a dinţilor pe care îi înlocuieşte
B. demonstrează că suprafaţa unei şei trebuie să fie cel puţin tripla faţă de suprafaţa
de secţiune, la colet, a dinţilor pe care îi înlocuieşte
C. demonstrează că suprafaţa unei şei trebuie să fie identica cu suprafaţa de secţiune,
la colet, a dinţilor pe care îi înlocuieşte
D. demonstrează că suprafaţa unei şei trebuie să fie jumătate faţă de suprafaţa de
secţiune, la colet, a dinţilor pe care îi înlocuieşte
E. demonstrează că suprafaţa unei şei trebuie să fie mai mica faţă de suprafaţa de
secţiune, la colet, a dinţilor pe care îi înlocuieşte.
P.88
*Conod: A
A. susţine că forţa de solicitare ocluzală trebuie să cadă în mijlocul şeii, la nivelul
centrului geometric sau să fie cât mai aproape de dintele limitrof edentaţiei şi care
contribuie la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile.
B. susţine că forţa de solicitare ocluzală trebuie să cadă în extremitatea distala a şeii,
la nivelul centrului geometric sau să fie cât mai aproape de dintele limitrof
edentaţiei şi care contribuie la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile.
C. susţine că forţa de solicitare ocluzală trebuie să cadă în extremitatea meziala şeii,
la nivelul centrului geometric sau să fie cât mai aproape de dintele limitrof
edentaţiei şi care contribuie la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile.
D. susţine că forţa de solicitare ocluzală trebuie să cadă în mijlocul şeii, la nivelul
centrului geometric sau să fie cât mai aproape de dintele antagonist edentaţiei şi
care contribuie la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile.
P.89
*Ant: A
A. urmăreşte micşorarea solicitării suportului muco-osos prin diminuarea suprafeţei
ocluzale a dinţilor artificiali cu 10% pentru fiecare dinte pe care îl înlocuieşte.
89
B. urmăreşte micşorarea solicitării suportului muco-osos prin diminuarea suprafeţei
C. urmăreşte micşorarea solicitării suportului muco-osos prin diminuarea suprafeţei
D. urmăreşte micşorarea solicitării suportului muco-osos prin diminuarea suprafeţei
E. urmăreşte micşorarea solicitării suportului muco-osos prin diminuarea suprafeţei
P.89
*Ackermann: A
A. a sintetizat principiile biomecanice ale realizării arcadelor artificiale în cadrul
“Legii celor trei H”
B. urmăreşte micşorarea solicitării suportului muco-osos prin diminuarea suprafeţei
ocluzale a dinţilor artificiali cu 10% pentru fiecare dinte pe care îl înlocuieşte
C. susţine că forţa de solicitare ocluzală trebuie să cadă în mijlocul şeii, la nivelul
centrului geometric sau să fie cât mai aproape de dintele antagonist edentaţiei şi
care contribuie la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile.
D. toate variantele corecte
E. nici o varianta nu e corecta.
P.89
Heteropoziţia urmăreşte: AB
A. schimbarea ordinii dinţilor artificiali astfel încât dinţii cu suprafaţa ocluzală mai
mare să fie plasaţi către centrul geometric al şeii
B. Se inversează astfel poziţia între molarul 1 şi premolarul 2.
C. schimbarea ordinii dinţilor artificiali astfel încât dinţii cu suprafaţa ocluzală mai
mica să fie plasaţi către centrul geometric al şeii
D. Se inversează astfel poziţia între molarul 1 şi molarul 2.
E. Nici o varianta corecta.
P.89
TEMA 61.
Elementele structurale ale protezelor parţiale scheletate
(116-199)
Barele palatine sagitale: AB

A. sunt orientate paramedian
B. sunt cele mai nebiologice
C. sunt cele mai biologice
D. sunt aproape de parodonțiul marginal
E. sunt la distanta de 5 mm de parodonțiul marginal.
P.117
*Barele palatine sagitale: A
A. sunt cele mai nebiologice
B. urmează curbura arcadei la 10 mm distanţă de parodonţiul marginal
C. urmează curbura arcadei la 5 mm distanţă de parodonţiul marginal
D. sunt cele mai biologice
E. sunt situate anterior de molarul 1.
90
P.117
*Barele palatine sagitale: A
A. Sunt elemente de conexiune a unor şei sau elemente de menţinere şi
stabilizare situate pe aceeaşi hemiarcadă.
B. Sunt elemente de conexiune a unor şei sau elemente de menţinere şi
stabilizare situate pe hemiarcade antagoniste.
C. Sunt elemente de conexiune a unor şei sau elemente de menţinere şi
stabilizare situate pe hemiarcade opuse.
D. Nu realizează conexiuni
E. Se utilizează numai la mandibula.
P.117
*Conectorului metalic palatinal în forma de “U” deschis posterior: A
A. Rezulta din combinaţia a doua bare sagitale şi una transversală situată anterior
B. Este o plăcuţă
C. Rezulta din combinarea a doua bare sagitale şi una transversală dispusă
posterior
D. Se utilizează doar la mandibula
E. Nici o varianta corecta.
P.117
*Combinaţia dintre două bare sagitale şi două bare transversale formează: A
A. conectorul inelar
B. o placuta
C. o placuta fenestrata
D. un conector in forma de pătrat
E. toate răspunsurile sunt corecte.
P.117
Barele mandibulare: BC
A. se plasează exclusiv lingual
B. poate fi plasata dentar
C. poate fi plasata vestibular
D. se plasează exclusiv dentar
E. nici o varianta corecta.
P.118
*Barele mandibulare pe secţiune pot fi: E
A. ovalară
B. rotundă
C. semieliptice
D. bifilare sau semipară
P.118
*Bara linguală se plasează la distanta: A
A. de la parodonţiul marginal la bară va fi de cel puţin 3 mm
B. de la parodonţiul marginal la bară va fi de cel puţin 1 mm
C. de la parodonţiul marginal la bară va fi de cel puţin 0,5 mm
D. de la parodonţiul marginal la bară va fi de cel puţin 9 mm
E. de la parodonţiul marginal la bară va fi de cel puţin 10 mm.
P.118
*Lăţimea barei linguale: A
A. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 2 mm
B. va fi de 3 mm iar grosimea de 2 mm
91
C. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 3 mm
D. va fi de 3 mm iar grosimea de 3 mm
E. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 4-5 mm.
P.118
TEMA 62.
Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala
Împotriva înfundării protezei parţial mobilizabile scheletate acţionează : ABCD

A. toate porţiunile rigide ale crosetelor aşezate în conul de sprijin; E
B. pintenul ocluzal sau supracingular;
C. gheruţele incizale;
D. coroanele telescopate;
E. sistemul Dolder.
p.218
Mijloacele nespecifice de anihilare a tendinţelor de dislocare ale protezelor parţiale ABCD
adjuncte sunt reprezentate de: E
A. adeziunea, succiunea;
B. extremităţile elastice ale croşetelor angajate în conul de retenţie, care, trebuie
să fie astfel calculate încât să cedeze numai tracţiunii voluntare;
C. prelungirea şeilor în zonele retentive ale câmpului protetic;
D. mecanisme speciale ce acţionează prin fricţiune;
E. greutatea protezelor în cazul edentaţiei mandibulare.
p.220
În scopul frânării deplasărilor distale ale protezelor parţial mobilizabile scheletate se ABCD
folosesc: E
A. curba de ocluzie sagitală inversă,
B. dispozitive mecanice;
C. porţiunile croşetelor aflate pe feţele mezio-vestibulare ale dinţilor,
D. pintenii ocluzali din fosetele meziale ale molarilor, croşetul continuu lingual
cu gheruţe incizale articulate mezial.
E. coroanele telescopice, culisele intra şi extra coronare.
p.221
*Principiul de bază în combaterea basculării este: A
A. extinderea poligonului de stabilizare în afara poligonului protetic.
B. extinderea poligonului protetic în afara poligonului de sprijin dento-
parodontal
C. utilizarea unui număr cât mai mare de croşete turnate ;
D. nici un răspuns nu este corect;
p.222
Basculările transversale se datoresc de obicei: ABC
A. montării dinţilor în afara crestei,
B. alegerii nejudicioase a dinţilor artificiali,
C. unui torus palatin proeminent
D. montării atipice a dinţilor artificiali
E. plasării pintenului ocluzal în foseta mezială.
p.222
92
Rotaţia în jurul axului longitudinal a crestei alveolare edentate se datoreşte: ABC
A. Montării dinţilor în afara mijlocului crestelor alveolare ;
B. Folosirii unor dinţi artificiali cu lăţime mai mare decât lăţimea crestelor;
C. Este determinată de rigiditatea conectorilor principali şi secundari;
D. montării atipice a dinţilor artificiali;
E. plasării pintenului ocluzal în foseta mezială.
p.228
*Sistemul trabecular bazilar este format din: E
A. Inserţiile musculare ale maseterului,
B. Inserţiile musculare ale pterigoidianului intern,
C. Inserţiile musculare ale suprahioidianului,
D. Inserţiile musculare ale muşchilor mentonieri
E. toate răspunsurile a-d sunt corecte.
p.202
Deplasări laterale ale protezelor sunt favorizate de: AB
A. atrofii ale crestei alveolare;
B. mişcările laterale ale mandibulei cu contacte neechilibrate;
C. contactele premature în intercuspidare maximă;
D. plasarea pintenului în fosetele distale ale dinţilor stâlpi;
p.225
*Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitoare la distalizarea protezei parţiale: E
A. este favorizată de creste descendente spre distal la mandibulă şi descendente
spre distal la maxilar (situaţie rar întâlnită);
B. este favorizată de contacte dentare neechilibrate
C. este oprită de dinţii restanţi laterali, precum şi de elementele protetice care se
aplică pe aceştia : braţe opozante, pinteni ocluzali, conectori secundari
interdentari, conector principal dento-mucozal, conectorii principali acrilici
care fac contact cu dinţii laterali (în cazul protezei acrilice)
D. în cazul prezenţei doar a dinţiloir frontali, distalizarea este oprită de braţele
elastice ale croşetelor turnate, respectiv croşetele din sârmă la proteza parţial
acrilică
E. toate răspunsurile a-d sunt corecte.
p.225
TEMA 63.
Etape ale terapiei prin proteze parțial mobilizabile scheletate: Amprentarea
(10, pag. 279-293)
Mișcările funcţionale automatizate sunt mișcări capabile sa le execute sistemul ACDE

stomatognat materializate prin:
A. fonaţie
B. mișcări nefuncţionale
C. mimică
D. masticaţie
E. deglutiţie.
10 ,pag. 282
93
Instrumentarul necesar pentru amprentarea preliminară: ABC
A. două tăviţe renale
B. creion chimic
C. fuluoar
D. oglindă
E. sondă.
10 , pag. 282
Deretentivizarea câmpului protetic, prin introducerea la nivelul zonelor retentive a BDE
următoarelor materiale de obturaţie provizorie:
A. adhesor
B. plastobtur
C. repin
D. cavidur
E. provimat.
10 , pag. 282
În raport de gradul de mobilizare al periferiei câmpului protetic, amprentele AD
funcţionale se clasifica în:
A. amprente funcţionale mucostatice
B. amprente funcţionale preliminare
C. amprente funcţionale parţiale
D. amprente funcţionale mucodinamice
E. amprente funcţionale totale.
10 ,pag. 283
După poziţia mandibulei în timpul amprentării, amprentele funcţionale se împart în: BCE
A. amprenta funcțională de mare fidelitate
B. amprente cu gura deschisă
C. amprentă combinată
D. amprentă cu gura semideschisă
E. amprentă cu gura închisă.
10 ,pag. 284
După numărul de materiale utilizate, amprentele funcţionale se pot clasifica în: CE
A. amprenta funcțională de mare fidelitate
B. amprente cu gura deschisă
C. amprente funcţionale simple
D. amprentă cu gura semideschisă
E. amprente funcţionale compozite.
10 ,pag. 284
După gradul de compresiune, amprentele funcţionale se împart în: ABD
A. amprente funcţionale compresive
B. amprente funcţionale decompresive
D. amprente funcţionale cu compresiune selectiva
10 ,pag. 284
În raport de funcţia stimulata în declanșarea testelor automatizate, amprentele ABD
funcţionale pot fi:
A. fonetice (Harve, Devin)
B. de masticaţie (Max Speng)
D. de deglutiţie (Hromatke)
94
10 ,pag. 284
După înregistrarea separata sau concomitenta a celor doua câmpuri protetice, AB
amprenta funcţionala poate fi:
A. unimaxilară
B. bimaxilară (globală)
D. pe o hemiarcadă
E. amprentă segmentară.
10 ,pag. 284
TEMA 64.
Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea
relatiei intermaxilare (10, pag. 295-308)
În cazul în care pe unul din maxilare se realizează o proteza parțial mobila, iar AB
celălalt va fi protezat prin proteza totala:
A. Pentru înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene se utilizează machetele de
ocluzie
B. În determinarea nivelului şi orientării planului de ocluzie se tine cont de cel pe
care îl imprimă grupul dinţilor restanţi
C. În determinarea nivelului şi orientării planului de ocluzie se tine cont de cel pe
care îl imprima proteza totala, având grija aprecierii corecte a clearance-ului
ocluzal şi a înregistrării unei relaţii centrice normale.
D. În aceasta situație clinica se recomanda metoda discriminării tactile
E. Înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene se poate realiza cu ajutorul unei
folii de ceară decupată după forma arcadei.
p.296
În situația clinică in care pe un maxilar se realizează o proteza parțial mobila, iar ABC
celălalt va fi protezat prin restaurare fixa, astfel încât rapoartele interarcadice sunt
suficient de stabile înregistrarea relaţiilor de ocluzie se va realiza:
A. cu ajutorul unei folii de ceară decupată după forma arcadei
B. cu pastă de zinc-oxid-eugenol, plasată pa un cadru de sârmă cu suport textil,
utilizând metode simple ca metoda Ramfjord, metoda Barrelle, metoda
deglutiţiei, metoda compresiunii pe maseteri
C. Krogh-Poulsen recomandă ca la aceste cazuri în care se păstrează suficiente
stopuri centrice, relaţia centrică să se realizeze prin poziţionarea de către
medic a celor două modele în relaţie centrică (fără a mai fi necesară o
înregistrare intraorală), prin metoda discriminării tactile
D. această înregistrare nu permite montarea modelelor decât într-un simulator de
tipul articulatorului, urmând ca echilibrarea ocluzală să se realizeze de către
practician în cavitatea orală
E. Numai prin intermediul machetelor de ocluzie.
p.297
În situația clinica in care unul din maxilare este protezat prin proteză parțial BC
mobilizabila iar pe maxilarul antagonist se va realiza o proteză mobilă, cu
instabilitate mandibulo-craniană:
95
A. După confecţionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul şi orientarea
planului de ocluzie pentru zonele dentate
B. După confecţionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul şi orientarea
planului de ocluzie pentru zonele edentate, servindu-ne de criteriile
antropometrice gnatoprotetice cunoscute, precum şi de nivelul şi orientarea
planului de ocluzie pe care o imprimă grupul dentar restant.
C. În continuare se va proceda la înregistrarea clearance-ului ocluzal şi a relaţiei
centrice prin metode simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiţiei, metoda
compresiunii pe maseteri), urmată de solidarizarea machetelor.
D. În continuare se va proceda la înregistrarea relaţiei de postura prin metode
simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiţiei, metoda compresiunii pe
maseteri), urmată de solidarizarea machetelor.
E. Şi în acest caz, pe acelaşi model de lucru, se vor realiza o parte din fazele
tehnologice până la finalizarea protezelor.
p.298
*În cazul protezelor mobile maxilo-mandibulare, cauzele insucceselor înregistrării A
corecte a relaţiilor mandibulo-craniene ar fi după Saunsbury:
A. cele care ţin de cavitatea orală.
B. cele care țin de condițiile tehnice existente
C. cele care țin de evaluarea paraclinica
D. cele legate de starea generala a pacientului
E. cele legate de antecedentele heredo-colaterale.
p.298
Arcul facial: BC
A. permite înregistrarea bidimensională a mişcărilor fundamentale la subiecţi
dentaţi, edentaţi parţial sau edentaţi total
B. permite înregistrarea tridimensională a mişcărilor fundamentale la subiecţi
dentaţi, edentaţi parţial sau edentaţi total
C. nu permite doar poziţionarea adecvată a modelului maxilar în simulator, ci şi
plasarea corectă a acestuia faţă de planul orizontal
D. nu permite doar poziţionarea adecvată a modelului mandibular în simulator, ci
şi plasarea corectă a acestuia faţă de planul orizontal
E. permite practicianului transferul poziţiei corecte a modelului mandibular în
simulator.
p.299
Arcul facial propriu-zis: AE
A. Are formă de ”U” iar extremităţile sale se vor plasa în dreptul punctelor de
emergenţă ale axei balama terminale
B. Are formă de ”V” iar extremităţile sale se vor plasa tangent punctelor de
emergenţă ale axei balama terminale
C. Pentru o montare corecta pe pacient arcurile faciale utilizează drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (spina nazală anterioară-meatul auditiv
extern)
D. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizează drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (spina nazală anterioară-meatul auditiv
extern) sau planul Camper (Orbitale-Porion)
E. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizează drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (Orbitale-Porion) sau planul Camper (spina
nazală anterioară-meatul auditiv extern)
p.299
96
Articulatoarele adaptabile: DE
A. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode, cum
ar fi obţinerea înregistrării mişcării mandibulare în cele 2 planuri cu ajutorul
unui instrument numit pantograph
B. Folosirea lor necesită un grad ridicat de pregătire a personalului medical şi de
laborator, iar procedurile clinice necesită un timp foarte scurt.
C. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode, cum
unui instrument numit ortopantograf
D. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode, cum
unui instrument numit pantograf
E. Sunt articulatoare sofisticate cu un sistem cuprinzător de adaptare care le oferă
o acurateţe sporită în reproducerea mişcărilor mandibulare.
p.301
Condiţiile obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene au BD
fost postulate de Lejoyeux:
A. Legea a II-a – Oricărei poziţii a maxilarului în plan frontal îi corespunde o
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-
temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi.
B. Legea a II-a – Oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o
temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi.
C. Legea a II-a – Oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o
temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni interni.
D. Legea a IV-a – Presiunea exercitată pe bazele şabloanelor în momentul
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei
exercitate în momentul amprentării.
E. Legea a IV-a – Presiunea exercitată pe bazele şabloanelor în momentul
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei
exercitate în momentul verificării machetei in ceara cu dinți.
p.303
TEMA 65.
Etape ale terapiei prin proteze totale: Amprentarea
(p. 465-544)
*Următoarele tehnici de amprentare, înregistrează culoarul neutral: E

A. tehnica SR Ivotray;
B. amprenta de deglutiţie;
C. tehnica Schreinemakers;
D. tehnica Lejoyeux;
p. 505
*Marginile portamprentei individuale în tehnici de amprentare funcţională cu gura A
închisă vor fi situate:
97
A. la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;
B. la 1-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;
C. la 2-3 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile;
D. la 2-3 mm peste limita mucoasei mobile;
p. 521
*În amprentarea funcţională periferică, materialele buco-plastice trebuie încălzite la C
temperatura de:
A. 600 C;
B. 300 - 370 C;
C. 370 - 400 C;
D. 1200 C;
E. nici o variantă nu este corectă.
p. 525
*La mandibulă, pentru modelarea zonei distale şi maseterine, pacientul va efectua: B
A. mişcări de lateralitate dreapta-stânga;
B. o mişcare de deschidere largă a gurii, urmată de închiderea forţată;
C. o mişcare de atingere cu limba a obrazului;
D. o mişcare de deglutiţie;
p. 526
*Jocul frenului bucal se imprimă în amprentă prin: D
A. eversarea buzei inferioare;
B. masarea obrazului;
C. eversarea buzei superioare;
D. tracţiunea antero-posterioară a obrazului;
p. 527
Modelarea marginală a zonei retrozigomatice şi a procesului coronoid se realizează AE
prin:
A. deschiderea maximă a gurii;
B. surâsul forţat;
C. ţuguierea buzelor;
D. deschiderea uşoară a gurii;
E. tracţiunea antero-posterioară a obrazului.
p. 530
Tehnica modelării marginale cu Xantopren Function: AB
A. foloseşte activatorul Optosil Xantopren când modelarea funcţională marginală
se face cu gura deschisă;
B. retenţionează materialul la nivelul portamprentei cu un adeziv special pentru
siliconi;
C. necesită portamprente realizate la distanţă de câmpul protetic;
D. necesită utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, în vederea retenţiei
materialului, la nivelul marginilor portamprentei;
E. foloseşte activatorul Optosil Xantopren când modelarea funcţională marginală
se face cu gura închisă.
p. 532
Pastele ZOE sunt indicate în: BD
A. amprente preliminare în edentaţia totală;
B. amprente pentru rebazări ale protezelor totale;
98
C. în toate tehnicile de amprentare muco-dinamică;
D. în toate tehnicile de amprentare muco-statică;
p. 535
*Amprenta finală “ambulatorie”: B
A. utilizează ca material de amprentare siliconul fluid;
B. utilizează ca material de amprentare, materialele cu rezilienţă temporară;
C. se consideră încheiată la 48 h de la finalizarea gelificării;
D. utilizează ca material de amprentare alginatul
540
TEMA 66.
Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarea relaţiilor intermaxilare
(p.550-564)
Dintre metodele simple de determinare a RC face parte şi: AB

A. manevra temporală Green;
B. metoda Patterson;
C. memoria ocluzală Lejoyeux;
D. metoda Wright;
p. 559
*Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu: B
A. încălzirea cerii şi solidarizarea machetelor ulterioară;
B. practicarea unor lăcaşe în cele două borduri de ceară, la nivelul primilor
premolari;
C. silicon fluid;
D. Adhesor;
p. 562
*Linia surâsului: D
A. se apreciază în funcţie de frenul buzei superioare;
B. se apreciază în funcţie de filtrul buzei inferioare;
C. este nivelul la care se plasează marginea incizală a dinţilor artificiali inferiori;
D. reprezintă limita de maximă vizibilitate a grupului dentar frontal superior;
p. 563
Reperele necesare alegerii dinţilor artificiali sunt reprezentate de: AB
A. linia mediană ;
B. linia caninilor
C. linia interpremolară;
D. linia bipupilară;
p. 563
*Odată cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale coletelor D
incisivilor şi caninilor superiori:
99
A. scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul lateral;
B. cresc de la 6 mm, la 7 mm, pentru incisivul central;
C. cresc de la 7,5 mm, la 9 mm, pentru canin;
D. scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin;
p. 564
*Prima pereche de rugi palatine se utilizează ca reper pentru : A
A. poziţionarea marginii coletului oral al caninilor maxilari;
B. poziţionarea marginii coletului oral al incisivilor centrali maxilari
C. poziţionarea marginii coletului oral al incisivilor centrali mandibulari;
D. poziţionarea marginii coletului vestibular al incisivilor laterali maxilari;
E. poziţionarea marginii coletului vestibular al caninilor maxilari.
p. 565
*Reperele care orientează montarea dinţilor artificiali sunt reprezentate de: C
A. forma crestelor reziduale;
B. tuberculul piriform;
C. unghiul format de direcţia primei rugi palatine, cu planul medio-sagital;
D. versanţii crestei reziduale;
p. 564
În analiza modelului după Sistemul Biofuncţional Protetic, mijlocul crestei reziduale ABCD
maxilare:
A. se marchează în zonele laterale ale crestelor edentate;
B. este delimitat anterior de punctele de poziţionare a vârfurilor caninilor;
C. permite tehnicianului dentar să monteze corect dinţii artificiali laterali;
D. posterior, se continuă cu marcajul mijlocului tuberozităţilor;
p. 565
*Liniile statice de analiză a modelului maxilar total edentat sunt: C
A. mijlocul crestei reziduale;
B. punctul simfizar;
C. tangenta premolară la maxilar;
D. punctele canine;
p. 565
TEMA 67.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA MACHETELOR
(p. 568 -582)
Controlul refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea orală: BC

A. urmăreşte ca şanţurile nazo-labiale şi paralabiale să se accentueze;
B. urmăreşte ca roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil
C. urmăreşte ca buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudinea
ei
D. urmăreşte ca buza superioară să o acopere pe cea inferioară;
100
p. 571
Controlul refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea orală: AB
A. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă în cazul uni prognaţii
mandibulare;
B. urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea cap la cap;
C. urmăreşte ca marginea vestibulară a machetei superioare să bombeze realizând
o treaptă sub pragul narinar;
D. urmăreşte ca buza superioară să fie mult mai proeminentă decât buza
inferioară la pacienţii la care montarea s-a făcut în supraocluzie frontală ;
p. 572
În protezarea totală: BD
A. refacerea fizionomică este guvernată de 3 principii
B. Palla recomandă privirea în ansamblu asupra faciesului pacientului;
C. Palla recomandă evaluarea singulară a dinţilor;
D. Palla consideră că piesele protetice nu pot fi introduse în cavitatea orală a
pacientului decât când practicianul este pe deplin satisfăcut de ele
p. 572
Examinarea pacientului cu gura întredeschisă cu machetele în cavitatea orală: AB
A. urmăreşte ca faţa ocluzală a dinţilor laterali superiori să nu fie prea vizibilă;
B. urmăreşte să se încadreze lăţimea celor 6 frontali superiori între liniile
caninilor
C. urmăreşte să se încadreze cei 6 frontali superiori între liniile incisive şi medio-
sagitală;
D. să nu existe un spaţiu între feţele vestibulare ale premolarilor şi obraji
p. 575
Dacă la controlul ocluziei: AC
A. DVO este micşorată şanturile peribucale sunt accentuate;
B. DVO este mărită şanturile peribucale sunt accentuate;
C. DVO este mică aspectul feţei este îmbătrânit:
D. DVO este mică aspectul feţei este crispat;
p. 576
Dacă la controlul ocluziei: BD
A. DVO este micşorată roşul buzelor este accentuat.
B. în urma testului Buchman Ismail ceara a fost îndepărtată atunci DVO este
mărită
C. DVO este mărită roşul buzelor este diminuat.
D. în urma testului Buchman Ismail ceara nu poartă urmele antagoniştilor atunci
DVO este mică
p. 576
*Proba spatulei negativă: B
A. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este strâns;
B. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este real şi corect.
C. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este absent;
D. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este absent;
101
p. 577
*Proba spatulei pozitivă inseamnă ca: B
A. angrenajul dinţilor frontali şi laterali este corect
B. angrenajul dinţilor laterali este fals
C. angrenajul dinţilor laterali este cap la cap
D. angrenajul dinţilor laterali este invers.
p. 577
Dacă diferenţa între IC şi RC este de aproximativ 1mm: BD
A. perfectarea relaţiilor ocluzale nu se face la protezele finite;
B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face la protezele finite;
C. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare;
D. perfectarea relaţiilor ocluzale se face la machete prin şlefuiri selective după
identificarea obstacolelor cu ceară de ocluzie
p.577
TEMA 68.
Verificarea şi adaptarea protezelor totale
(583-593)
*Controlul stabilităţii protezei mandibulare: A

A. se face prin presiuni digitale alternative pe feţele ocluzale ale premolarilor
B. se face pentru a vedea dacă sunt răscroite plicile şi frenurile
C. se face pentru a vedea dacă marginile sunt prea lungi
D. pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplică pe faţa internă a
protezei
p.586
Cauzele basculării transversale a protezei mandibulare pot fi: AE
A. atrofii accentuate ale osului alveolar
B. montarea cap la cap a dinţilor în zona frontală
C. rezilienţă scăzută a mucoasei fixe
D. montarea dinţilor laterali pe mijlocul crestei
E. extinderea protezei să depăşească 2/3 anterioare ale tuberculului piriform.
p.586
*Controlul menţinerii protezei mandibulare: D
A. se face doar în statică
B. presupune verificarea basculării protezei
C. presupune efectuarea testelor fonetice de către pacient
D. se face în statică şi dinamică
p.586-587
*Testele de succiune pentru proteza totală mandibulară sunt: A
A. presiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali
B. presiune vestibulo-orală pe faţa orală a incisivilor centrali inferiori
C. tracţiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali inferiori
102
D. presiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali
E. presiune în sens vertical la nivelul molarilor.
p.587
Pentru obţinerea unei bune menţineri a protezei totale mandibulare: AD
A. se vor degaja frenurile cu freze cilindro-conice
B. se vor folia zonele retentive;
C. se va instrui pacientul să păstreze limba într-o poziţie posterioară pentru a nu
interfera cu proteza
D. dacă este necesar proteza se va relustrui
p.586-587
Etapele urmărite după aplicarea protezei mandibulare sunt: DE
A. spălarea ei cu perie şi pastă
B. spălarea ei cu perie şi săpun
C. controlul fonaţiei
D. controlul menţinerii
E. controlul stabilităţii.
p.586-587
Aplicarea protezei maxilare: AB
A. dacă sunt probleme la inserţie se va tatona axul de inserţie
B. presupune umezirea ei înainte de introducere în cavitatea orală
C. dacă inserţia este imposibilă se identifică zonele problemă şi se reduce din faţa
externă a protezei
D. se face înaintea celei mandibulare
p. 587
Pentru diminuarea senzaţiei de vomă: DE
A. se recomandă anestezie tronculară periferică
B. se clăteşte gura cu apă călduţă
C. se clăteşte gura cu apă fierbinte
D. se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă mâinile către piept
E. se recomandă lăsarea forţată în jos a umerilor.
p. 588
*Controlul stabilităţii protezelor maxilare: E
A. se face la deschiderea largă a gurii
B. verifică succiunea externă
C. verifică adeziunea protezei
D. verifică menţinerea protezei în timpul diferitelor mişcări funcţionale
E. nici un răspuns corect.
p. 588
TEMA 69.
Stomatopatii protetice la ET
(593-601)
După Burket leziunile maligne: BD

A. au floră microbiană moderată
103
B. au floră microbiană abundentă
C. nu au miros fetid
D. au halenă fetidă prezentă
E. nu necesită examene complementare.
p. 597
După Burket leziunile maligne: AC
A. au adenopatie relativ constantă
B. apar mai frecvent în zona canină la maxilar
C. pot fi localizate la orice nivel
D. nu se excizează
p. 597
*Hiperplaziile marginale: E
A. se manifestă prin forme anatomopatologice diferite
B. tratamentul constă în excizia formaţiunii tumorale şi biopsie
C. se datoresc acţiunii iritative în timp a marginilor protezei
D. ca formă de manifestare pot fi şi epulidele
p. 597
Reacţiile tardive bazale, de tipul leziunilor eritemato-congestive, se pot datora: ABC
A. porozităţilor protezei
B. igienei necorespunzătoare
C. imperfecţiunilor de ordin ocluzal
D. aspiraţiei provocate de camera cu vid
p. 597
Somatopatiile tardive traumatice: BE
A. sunt greu de diagnosticat
B. se datorează dispersării neraţionale a forţelor pe câmpul protetic
C. sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact
D. nu necesită echilibrare ocluzală
E. apar de regulă la distanţă de sediul contactului prematur.
p. 598
Hiperplazia epitelio-conjunctivă: AE
A. pot apare sub formă de franjuri
B. sunt de natură alergică
C. pot fi cauzate de boli generale
D. apar în special la nivel lingual
E. la nivel maxilar apar în dreptul vestibulului.
p. 598
Hiperplazia epitelio-conjunctivă: ABC
A. tratamentul ei constă în excizia chirurgicală
B. impune examen histologic de fiecare dată
C. examenul anatomopatologic arată că nu există modificări la nivelul
componentei osoase
D. are halenă fetidă
E. are floră microbiană abundentă.
p. 598
Candidoza cronică atrofică: DE
A. este rezultatul reacţional faţă de iritaţiile cronice
104
B. apariţia ei nu este legată de existenţa unor factori locali sau generali
favorizanţi
C. din punct de vedere clinic nu se manifestă variat
D. este o afecţiune rară
E. prezintă forme acute şi cronice cu diferite grade de severitate.
p. 599
Candidoza cronică atrofică este cauzată de : AB
A. deficienţe imunologice congenitale
B. igienă orală deficitară
C. imperfecţiunea bazei protezei
D. dezechilibrul ocluzal
p. 599
TEMA 70.
Reoptimizarea protezelor mobile
(693-703)
Căptuşirea temporară: ABD

A. se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor din zona de sprijin muco-osoasă
B. durează 1-2 săptămâni
C. materialele se prezintă sub formă de monocomponent
D. materialele folosite au vâscozitate lent progresivă
p.696
Căptuşirea definitivă: CD
A. este doar directă
B. este doar indirectă
C. materialele folosite au consistenţă elastică
D. materialele folosite au grad de porozitate crescut
p.696
Modificările morfologice care impun reparaţia protezelor sunt: CD
A. rezilienţa uniformă a câmpului
B. igienă orală defectuoasă
C. schimbarea de volum a substratului muco-osos
D. schimbarea de formă a substratului muco-osos
p.697
Deficienţele ale bazelor protezelor care favorizează fractura acestora sunt: AB
A. folierea necorespunzătoare a torusului palatin sau a diferitelor zone
proeminente ale câmpului protetic
B. îndepărtarea neglijentă a protezelor din tipare
C. ruperea croşetelor
D. deformarea croşetelor
p.698
105
Deficienţe de laborator care favorizează fractura protezelor sunt: ABCD
A. în timpul dezambalării se poate produce deformarea sau ruperea croşetelor
B. montarea dinţilor laterali în afara crestelor
C. grosimea neuniformă a bazei protezei
D. lipsa totală a folierii sau folierea necorespunzătoare
p.698
*Tehnicile de reparaţie a protezei: D
A. se pot executa doar în laborator
B. cuprind completarea bazei în cazul extracţiei dinţilor frontali
C. nu pot fi executate decât în cabinet
D. includ completarea unuia sau mai multor dinţi
E. nu includ reparaţia pentru înlocuirea unor dinţi.
p.699
Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente: BC
A. include ca etapă de lucru turnarea de acrilat în interiorul protezei cu scopul de
a realiza un model
B. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire provizorie cu
cianoacrilaţi
C. poate include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare cu
ceară de lipit de-a lungul liniei de fractură
D. include ca etapă de lucru rebazarea
p.699
Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente: CD
A. include ca etapă de lucru schimbarea bazei protezei
B. include ca etapă de lucru schimbarea garniturii de dinţi
C. include ca etapă de lucru îndepărtarea fragmentelor de proteză de pe model
D. include ca etapă de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu
scopul de a obţine un model
p.699-700
*Pregătirea fragmentelor de proteză în vederea retenţiei acrilatului: D
A. este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii directe
B. este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii indirecte
C. include ca etapă de lucru crearea unui spaţiu de 3-4 mm între fragmente
D. include ca etapă de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 5-7 mm
paralel cu linia de fractură
p.699-700
106

Selectie1 Subiecte Licenta MD2013 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Selectie1 Subiecte Licenta MD2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA 1.

ANESTEZIA ÎN MEDICINA DENTARĂ (pag. 6-53)

*Anestezia locală se efectuează respectând următoarele reguli, cu o excepţie: B

Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata la pluriradiculari cand: ABDE

*Morfologia rădăcinii influențează dificultatea extracției molarului de minte prin: A

În rezecţia apicală propriu-zisă se respectă următoarele principii generale de BCD

*Torusul mandibular este localizat: A

*Incizia plasată în şanţul mandibulolingual la nivelul bombării maxime se face doar C

In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi: BCE

În fracturile de mandibulă parasimfizare, linia de fractură este situată: BE

Tumora odontogena calcificata: AB

Diagnosticul diferențial al artritei temporo-mandibulare infecțioase nespecifice se ABD

Virusurile implicate in parotidita epidemica sunt: ABE

Despicătura palatina – manifestări clinice: ACDE

Următoarele afirmații privind mediatorii durerii, sunt adevărate: ABD

Dupa BRATU D. si colab., calitatile unui material de sigilare ar fi urmatoarele: BCDE

Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcţionale sunt: ABCE

Eruptia molarului 1 : ABD

Dezechilibrele, consecinta a anodontiei, depind de: ABCD

Clasa I Angle se caracterizeaza prin: CD

*Unghiul format de axul incisivului inferior cu orizontala de la Frankfurt este A

Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un facies ACE

In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni: ABE

Care din urmatoarele tulburari apar in sindromul de ocluzie deschisa: ABCD

Factorii generali inplicati in etiopatogenia incluziei sunt: ABE

Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei dentare sunt urmatoarele, cu exceptia: CE

In contextul ectopiei dentare, examenul radiologic ofera date despre: ACE

Care sunt formele de diastemã descrise de Kalvelis? BDE

Solutia terapeutica optima in transpozitia incompleta: BCDE

Solvenţii organici folosiţi ca agenţi de degresare ai cavităţilor cum ar fi: cloroformul, BD

*In pulpita seroasă parţială : E

Gangrena umeda se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia: CE

Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: AC

Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele substante: CDE

*Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/ C

*Tratamentul parodontitei apicale cronice fistulizate: A

Corionul gingival este format din: BC

Tartrul subgingival: BCDE

*Hiperplazia hidantoinica se manifesta prin urmatoarele simptome: C

Parodontitele la adulți pot fi: BCE

*Complicatii ale periconaritelor pot fi: A

*Obiectiv, abcesul parodontal marginal descrie: E

Antibioticele utilizate in mesajul gingival sunt: CDE

Sina MAMLOCK de imobilizare are următoarele calitati: ABDE

Tratamentul gingivitei de sarcina consta in: ABC

Concepția gnatologică nu presupune: AC

Nivelul osului alveolar reprezintă un indicator important în selectarea dinților stâlp ai AB

Principiul biomecanic urmăreşte: CDE

Concavitatea necesară aplicării intermediarilor ovoidali poate fi obţinută la nivelul BC

Rezistența la rupere este adecvată în cazul următoarelor materiale de amprentă, cu BE

Asimetrii la nivel muscular: ABC

Palparea dinamică a ATM : BC

Versantul vestibular are următoarele caracteristici: AC

Barele palatine sagitale: AB

Împotriva înfundării protezei parţial mobilizabile scheletate acţionează : ABCD

Mișcările funcţionale automatizate sunt mișcări capabile sa le execute sistemul ACDE

*Următoarele tehnici de amprentare, înregistrează culoarul neutral: E

Dintre metodele simple de determinare a RC face parte şi: AB

Controlul refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea orală: BC

*Controlul stabilităţii protezei mandibulare: A

După Burket leziunile maligne: BD

Căptuşirea temporară: ABD

S-ar putea să vă placă și