CURS 1

1.Factori externi care pot influenta dezvoltarea normal a fatului

a) Infectii parodontale sevre materne
b) Alte infectii materne (rubeola, varicela, hepesul, hep B, HIV)
c) administrare unor medicamente care ar putea produce efecte teratogene
d) cosumul abuziv de alcool
e) consum de cocaina
f) consum de heroina si methadona
g) consum de suplimente alimentare din plante
h) fumatul, chiar pasiv
2. Gingivita de sarcina
(1) Modificarile inflamatorii gingivale – raspuns exagerat la acumularile de PDM pe
fondul dezechilibrului hormonal si al modif vasculare
(2) Factori favorizanti:
 Igiena orala defectuoasa
 Iritatia locala datorata acumularii de tartru
(3) Inflamatiile gingivale severe nu se produc in cazul in care femeia, anterior perioadei
de graviditate, prezinta o sanatate parodontala normala si aplica pe parcursul sarcinii
masuri corecte de control al PDM
(4) Clinic
 Tumefactie,congestie, suprafata gingivala lucioasa, sangerare
 Rosu-aprins->rosu-violaceu
 Suprafata acoperita de depozite fibrinoase sau purulente
(5) Dupa nastere modif inflamatorii gingivale se atenueaza dar nu dispar complet
3. Epulisul gravidei
(1) Crestere de volum a mg gingivale libere-parodontom
(2) Granulom piogen sau tumora de sarcina
(3) Leziune inflamatorie benigna
(4) Localizare-papile interedentare
(5) Incidenta scazuta
(6) Clinic
 Hemisfera turtita, moale, nedureroasa
 Suprafata neteda, lucioasa
 Rosu-violaceu-> albastru intens
 Sangereaza cu usurinta
(7) In fct de marime si localizare
 Probleme estetice
 Poate interfera cu planul de ocluzie
 Afecteza controlul eficent al PDM
(8) Efecte
 Pieredrea insertiei epiteliale
 Distructii localizate la niv osului alv
4. Eroziunile in smaltul dentar- descriere si masuri de prevenire
(1) Urmare a varsaturilor matinale repetate, caracteristice trim 1 de sarcina
(2) Demineralizari acide ale smaltului dentar
(3) In special pe supraf palatinale ale dd max
(4) Pt prevenirea aparitiei eroziunilor smaltului dentar dupa un episod de voma se
recomanda
(5) Clatiri orale cu solutii de bicarbonat de sodiu, pt neutralizare pH-ului acid

1
 (6) Evitarea periajului dentar timp de 1 h, in caz contrat se va acentua distrctia
smaltului
(7) Periaj dentar utilizand periute cu peri soft sau extr-soft si paste de dd profilactice
cu flour
(8) Periaj dentar bland, mai ales la niv suparf dentare demineralizate
(9) Curatarea limbii cu ajutorul razusei pt reducerea aciditatii fluidului oral restant
pe fata dorsala a limbii
(10)Utilizarea gumelor de mestecat fara zahar in special cu xilitol ppt cresterea
fluxului salivar si echilibrarea mediului oral acid
(11)Regim alimentar necariogen
5. Particularitatile ingrijirii stomatologice la femeia gravida- poz de lucru si radiograf dentare
1. Aleasa in functie de trimestrul de sarcina
2. Dispneea de sarcina este accentuata in pozitia culcat: in primele 2 trimestre de
sarcina pacienta va fi asezata in pozitie semisezand la 450
3. In trimestrul 3 de sarcina-pacienta asezata in clinostatism, intoarsa pe partea
stanga- se evita insuficienta circulatorie cu staza datorita presiunii exercitate de
uter asupra aortei si venei cave inferioare
4. Efectuarea radiograf dentare va fi evitata pe durata sarcinii in special in trimestru1
5. Permisa in situatii execptionale,cu respectarea regulilor
6. Sort protector ce contine folie de plumb si prevazut cu un guler care acopera
inclusiv regiunea tiroidiana
7. Pe spate- al doilea sort-> protectie abdomen de radiatii indirecte
8. Aparate cu filtrare optima a rad si cu filme ultrarapide
9. Numar minim de radiografii-> diagnosticare satisfacatoare
6. Particularitatile ingrijirii stomatologice la femeia gravida- programul de fluorizari
(1) La gravidele adolescente sau la cele care prezinta tendinta accentuata la carie, ca si
dupa detartraj si planare radiculara- fluorizari locale profesionale cu solutii, geluri sau
lacuri fluorurate
(2) Va fi evitata folosirea gelurilor de tip APF ca parte e tratamentului profilactic al
eroziunilor in smaltul dentar
(3) Uneori gelurile fluorurate pot produce greata astfel ca lacurile florurate pot fi mai bn
tolerate
(4) Autofluorizari
 Paste de dd profilactice cu flour: periaj dentar seara si dimineata
 Ape de gura fluorurate, fara alcool, cu :
o 0,02% NaF (clatiri orale 2x/zi)
o 0,05% Naf(o clatire orala/zi)
 Fluorizare locala la domiciliu- gel NaF 1,1% in conformator individual, seara
ianite de uclcare
 Tablete fluorurate
7. Influenta acrilamidei din alimentatia materna asupra fatului
(1) Femeile gravide care au consumat frecvent si constant cartofi prajiti au nascut copii
cu G mica si cu o circumferinta redusa a capului comparatic cu ceilalti, datorita
formarii acrilamidei
(2) Acrilamida- in procesul de prajire sau coacere a alimentelor, mai ales a celor bogate
in carbohidrati
(3) Dieta materna bogata in acrilamida se asociaza cu nou-nascuti subponderali, dar si cu
o circumferinta redusa a capului
(4) Circumferinta redusa a capului- dezvioltare intarziata a creierului

2
CURS 2
1. Prima vizita la medical dentist a copilului mic (sub 1 an)
a) La varsta de 6 luni sau dupa eruptia primului dinte temporar. (Nu mai tarziu de 1 an
de la nastere!)
b) Medicul si parintele stau fata in fata, in pozitie sezand, cu genunchii in contact.
c) Se realizeaza anamneza si examen clinic complet
d) Examen clinic extra – si intraoral, cu miscari blande, pentru a preveni agitatia
copilului
e) Se ofera parintelui ghidul anticipativ
f) Discutii referitoare la eruptia dintilor temporari
g) Se ofera parintelui un tabel cu tiparul eruptiei dintilor temporar
h) Informatii referitoare la manifestarile care insotesc eruptia dintilor:
- Miscari masticatorii in exces si sialoree
- Stare de iritabilitate
- Reducerea poftei de mancare
- Tulburari ale somnului
- Episoade de plans
- Uneori, febra si diaree
i) Masuri paleative
- Mestecare obiecte dure si reci – covrigi/inele din material plastic/cauciuc
- Masare gingii cu degetul curat
- Masare gingii si curatare limba- dispozitive special racite in apa
j) Nu se recomanda utilizarea solutiilor/gelurilor anestezice – dificil de controlat ca
efecte

2. Recomandari cu privire la mentinerea sanatatii orale a copilului mic (sub 1 an) – nutritie si tip
alimentatie.
a) Dupa eruptia dd temporari se va evita alaptarea la san la cerere si mai ales dupa ce
copilul adoarme-demineralizari,carii
b) Alaptarea prelungita la san – cei mai afectati de aparitia cariilor dentare sunt dd
frontali maxilari
c) Copilul va fi tinut in brate pe perioada alaptarii
d) Se va evita folosirea biberonului la consumul sucurilor sau al altor bauturi indulcite
e) Se va evita alaptarea cu biberonul in poz culcat
f) Se recomanda clatirea cav orale dupa administrarea medicam sub forma de siropuri
indulcite
g) Se va evita consumul carbohidratilor fermentabili si retentivi

3. Recomandari cu privire la mentinerea sanatatii orale a copilului mic (sub 1 an) – igienizarea
orala.
(1) Utilizarea pozitiei genunchi-la-genunchi
 Poate fi controlata pozitia copilului
 Copilul poate fi linistit cu usurinta
 Pt a sugera copilului o activitate placuta, parintele ii poate vorbi, zambi, canta

3
 (2) Inainte de eruptia primului dinte- curatire mucoase orale cu comprese umede de
tifon
(3) Dupa eruptia primului dinte –periere cu periuta umezita cu apa
(4) Frecventa periaj- dimineata si seara, inainte de culcare
(5) Periuta de dd cu filamenet moi din plastic si capete rotunjite sau periuta de dinti de
tip degetar
(6) Periuta de dd –inlocuita la 3-4 luni sau cand perii acesteia devin indoiti sub forma de
evantai
4. Recomandari cu privire la mentinerea sanatatii orale a copilului cu varste intre 1-5 ani –
igienizarea orala.
(1) Periaj dentar: seara,ianite de culcare si dimineata, dupa micul dejun
(2) Dupa varsta de 2 ani devina mai idependent motor si poate fi invatat sa execute
miscari de periere
(3) Parintele-model de mentinere a igienei orale
(4) Pentru eficenta periajului dentar- colorare placa dentara microbiana
(5) Parintele-instruit sa observe periodic dd si gingiile copilului
(6) <7 ani- parintele va efectua si supraveghea periajul dentar al copilului
(7) Tehnica de periaj recomanada: Fones sau orizonatal
(8) Pentru igenizare suplimentara: parintele poate utiliza dental-floss
(9) Pasta de dd pt copii continut redus de F -500 ppm de F
(10)Pt a evita aparitia fluorozei dentare:
 Pana la 2 ani: periaj fara pasta fluorata
 Dupa 2 ani:cant f redusa de pasta(1/2bob de mazare)
 Dupa 3 ani : cant echivalenta cu 1 bob de mazare
(11)Cand prezinta pete albe cretoase: recomndare de aplicare a lacurilor fluorate de
2ori/an
5. Recomandari cu privire la mentinerea sanatatii orale a copilulu cu varste intre 1-5 ani –
alimentatie si obiceiul vicios de sugere
1. Se recomanada zilnic 3 mese principale si 2-3 gustari
2. Gustarile vor include cereale, fructe si legume proaspete
3. Dulciurile si bauturile indulcite vor fi consumate in timpul meselor principale
4. Consumul sucurilor de fructe va fi limitat la 4-6 prize/zi
5. Se va evita consumul bauturilor carbogazoase indulcite -> aparitia de demineralizari,
obezitate
6. Se va evita folosirea alimenetelor ca recompensa pt modificarea comportamentului
7. Obiceiul vicios de sugere
8. De regula copilul suge policele, dar paote prefera sugerea a doua degete sau a fetei
dorsale a mainii
9. Obiceiul poate fi abandonat spontan intre 2-4 ani
10. Se evalueaza intensitatea, durata si frecventa obiceiului vicios
11. Poate determina protuzia dd frontali max
12. Discutii cu parintii despre efectele sugerii degetului
13. Daca obiceiul vicios continua dupa varsta de 4 ani- intereventii de stopare, prin
aplicare de manusi sau dispozitive speciale, timp de minim 14 zile

4
 6. Recomandari cu privire la mentinerea sanatatii orale a copilului cu varste intre 1-5 ani –
vizitele periodice la medicul dentist
(1) De 2 ori pe an pt examen de specializate-dispensarizare
(2) Controale stomatologice periodice- in fct de problemele clinice depistate si de grupa
de risc in care este incadrat
(3) Se considera cu risc scazut la carie, copii:
 Ai caror parinti nu prezinta tratamente dentare extinse
 Care primesc fluor sistemic la nastere
 Perfect sanatosi
(4) Se considera cu risc crescut la carie, copii:
 Ai caroror parinti prezinta problem stomatologice multiple
 Care nu beneficiaza de fluorizare sistemica
 Cu malformatii eredirae sau congenital
 Care primesc frecvent preparate medicamentoase sub forma de siropuri cu
sucroza
 Care prezinta un tipar de eruptive precoce si care la examenele effectuate
prezinta multiple zone de demineralizare
(5) Copil programat dimineata- odihnit, ascultator, cooperant
(6) Cand este necesar ex radiologic: sort de protectie cu guler pt regiunea tiroidiana
(7) Efectuare tratam profilactic:
 Colorare PDM
 Indepartatre biofilm dentar: periaj manual/mecanic cu periute/cupe
cauciuc
 Detartraj manual
(8) Cand copilul este obosit si/sau nu mai poate colabora-> reprogramare
(9) Pt controlul anxietatii
 Fiecare instrument si etapa a manevrei prezentate copilului conform regulii
”arata-spune-executa”
 Fiecarui instrument ii vom asocial denumiri amuzante
 Dupa varsta de 4-5 ani, copilului I se va oferi sa tina in mana o oglinda, cu
ajutorul careia va urmari toate etapele manevrei executate

CURS 3
1. Factori etiologici ai despicaturilor de buza si/sau palat
(1) Etiologie multifactoriala
(2) Pot constitui parte a unor sindroame complexe, care se insotesc si de alte
manifestari
(3) Factorii de mediu si cei genetici stau la baza producerii lor
(4) Trimestrul 1 de sarcina- perioada specifica influenetelor exercitate de catre factorii
de mediu
(5) Factorii de mediu includ :
o Fumatul si abuzul de alcool
o Agentii teratogeni: hipo si hipervitaminoza A, corticosteroizii
o Aportul inadecvat de vitamine si in special de acid folic

5
 o Medicam adm in trimestrul 1 de sarcina : tranchilizante, neuroleptice, antibiotice,
sulfamide, anticonvulsivante
2. Clasificarea despicaturilor in functie de momentul producerii tulburarilor
(1) In fct de momentul producerii tulburarilor pe parcursul formarii palatului si buzelor
 Clasa I: despicaturi ale varfului luetei
 Clasa aIIa : despicaturi ale luetei „lueta bifida”
 Clasa aIIIa; despicaturi ale palatului moale
 Clasa aIVa: despicaturi ale palatului dur si moale
 Clasa aVa: despicaturi ale palatului dur si moale care se continua pe creasta
alv unilat fata de mugurele nazo-frontal asociindu-se si cu despicatura de
buza de aceiiasi parte „buza de iepure”
 Clasa aVIa: despicaturi ale palatului dur si moale care se continua pe creasta
alv de o parte si de alta a mugurelui nazo-frontal si asociate cu despicatura
bilaterala a buzei superioare „gura de lup”
 Clasa aVIIa: despicaturi submucoase ale palatului moale care conduc la
unirea imperfecta a musculaturii locale
(2) In fct de sediu, intindere si regiunea anatomica interesata
(3) Despicaturi anterioare
o Complete: uni-/bilaterale
o Incomplete : uni-/bilaterale
(4) Posterioare
o Complete
o Incomplete
(5) Despicaturi asociate
(6) Despicaturi totale
o Unilaterale
o bilaterale
3. Particularitati clinice orale, specifice pacientului cu diverse tipuri de dspicaturi-enumerare
(1) Anodontii
(2) Dd supranumerari
(3) Modificari ale morfologiei dentare
(4) Comunicari oro-nazale
(5) Malpozitii dentare
(6) Cicatrici faciale vizibile
(7) Deformari faciale
(8) Tulburari de fonatie
(9) Tulburari mutritionale
(10)Tulburari de personalitate (inferioritate)
(11)Infectii ale CAS si urechii medii
(12)Surditate

6
CURS 4

1. Controlul placii dentare microbiene: puncte cheie de abordat cu pacientul adolescent

1) Intelegerea corecta a rolului negative al acumularii si mineralizarii P.D.M asupra
sanatatii structurilor dento-parodontale
2) Necesitatea efectuarii periodice a detartrajului si corelarea legaturii celor doua
tipuri de depozit edentare cu modul in care se efectueaza zilnic controlul P.D.M
3) Educarea si motivarea in sensul realizarii igienizarii orale corespunzatoare:
 metode de periaj
 tipul periutei si consistenta filamentelor
 frecventa periajului
 utilizarea mijloacelor auxiliare periajului dentar
 frecventa schimbarii periutei dentare
4) Prevenirea halitozei
2. Piercing oral - riscuri si complicatii
1) Infectii
2) Hemoragii abundente, prelungite, dificil de controlat
3) Cresterea fluxului salivar
4) Tulburari de masticatie, deglutitie
5) Leziuni si recesiune gingivala, resorbtie osoasa, mobilitate dentara
6) Durere, afectare pulpara si fractura dintilor
7) Fractura restaurarilor protetice total fizionomice
8) Pierderea sensibilitatii gustative linguale
9) Halitoza
10) Tulburari de vorbire
11) Galvanism-durere vie
12) Formarea de cicatrici la nivelul tesuturilor moi
13) Dezvoltarea hipersensibilitatii la metalele utilizate
14) Dificultate in efectuarea examenului radiologic, datorita prezentei bijuteriei
15) Piercingul oral-vector de transmitere a unor boli infectioase (sifilis, herpes, hep
B, C,D,G)!
3. Piercingul in limba-complicatii cu potential letal
1) Tumefactie cu obstructia CAS-asfixie-exitus
2) Poate constitui un obstacol in caz de accidente ce necesita manevre de
resuscitare (intubare)
3) Aspiratie in tub digestiv sau aparat respirator
4) La pacintii cu terapie anticoagulanta → hemoragii fatale
5) Infectia cu stafilococ→ sindrom soc toxic
6) Endocardite stafilococice sau cu haemophillus aphrophillus →afectare valve
mitrala→valvulectomie cu inlocuirea valvei
7) Rar: angina Ludwig→exitus

7
CURS 5
1. Particularitati clinice orale la pacientii care utilizeaza anticonceptionale
1) Apar fenomene de tip gingivita la cca 18-24 luni de administrare constanta
2) Manifestari gingivale asemanatoare cu cele din gingivita de sarcina dar reduse ca
intensitate:
3) Crestere usoara a volumului papilelor gingivale
4) congestie gingivala
5) sangerari gingivale reduse
6) pana in prezent nu exista corelatii dovedite stiintific intre consumul de
anticonceptionale si aparitia semnelor de gingivita
7) hiperplaziegingivala – remitere dupa intreruperea administrarii antic
8) pigmentarea mucoasei orale – h.estrogeni determina cortisol liberin plasma →
hipersecretie de ACTH si h. MS
9) osteita alveolara consecutive extractiei dentare – h. Estrogeni activeaza fibrinoliza

2. Aniconceptionale cu continut hormonal: contraindicatii si efectes ecundare

Contraindicatii:
1) Tulburari trombo-embolice, antecedente de flebita
2) Afectiuni cerebro-vasculare
3) Afectiuni coronariene
4) HTA severa
5) Afectiuni hepatice
6) Neoplasm mamar
7) Migrene severe
8) Sarcina si lactatie

Efecte secundare:

1) Cardiovascular- cresteri marcate de TA

2) Cresterea greutatii corporale
3) Reducerea eficientei- cand in paralel se administreaza antibiotic (ex:
ampicilina, amoxicilina, tetraciclina, rifampicina)
4) In unele cazuri:
 Tulburari de vedere
 Alergii
 Depresii
 Sangerari menstruale neregulate

3. Consideratii preventive la pacientii care utilizeaz aanticonceptionale

1) Realizarea unei anamneze atente, din care sa rezulte administrarea constantaa
antic.( tip., frecventa, eventuale efecte adv.)
2) Notarea in fisa clinica a tipu;ui de antic. Utilizat
3) Sublinierea importantei mentinerii unei igiene oro-dentare viguroase
4) Planificarea controalelor stomatologice regulate
5) Introducerea tratamentelor cu ATB – informarea pacientului cu privire la
necesitatea suplimentarii cantitatii de contraceptive sau metode contrac. (contrac.
de bariera)
6) Inregistrarea efectelor secundare aparute, in special HTA, indicand consult de
specialitate

8
 7) Constientizarea pac.Fumatoare cu privire la asocierea fumat-consum antic.-FR pt
declansarea afectiunilor cardiovasc
8) Prevenirea osteitei alveolare – extractie intre zilele 23-28 ale ciclului de
administrare a contrac, oral(tablete placebo)

CURS 6
1. Menopauza: simptome generale
 Reactii vaso-motorii:
1) Congestie brusca in zona fetei, gat si a regiunii sup. a toracelui, insotita
de transpiratii abundente
2) Pot debuta cu cefalee, fiind urmatea poi de congestia fetei, tahicardie,
ameteli, frisoane
3) Episoadele pot dura doar cateva min sau>30min
4) Transpiratii nocturne, pot produce tulburari ale somnului care vor genera
ulterior fatigabilitate
 Tulburari emotionale:
1) Modificari inexplicabile ale dispozitiei, depresii, dificultati de
concentrare
2) In unele cazuri- anxietate, stare de tensiune psihica, iritabilitate excesiva
datorita unui sentiment de inutilitate
2. Particularitati clinice orale la pacientele la menopauza
 Gingivita si/sau gingivostomatita de menopauza
1) Denumita si-gingivita atrofica senila
2) Semen obiective: mucoasa gingivala si orala cu aspect palid, uscat si neted
3) Consecinta directa a unui control defectuos al PDM
4) Prezinta un raspuns exagerat la dezechilibrele hormonale postmenopauza
5) Poatea parea in menopauza fizionomica sau dupa ovarectomii, hesterectomii,
iradieri
6) Mucoasa gingivala si orala cu aspect palid, uscat,neted
 Sindrom de gura arsa:
1) Simptom principal: senzatie de arsura la nivelul limbii, gingie, palat, buze,
asemanata de pacienta cu arsura provocata de un lichid fierbinte
2) Mucoasa orala subtire, uscata, atrofiata
3) Perceptie gustativa alterata
4) Pe fondul xerostomiei toleranta redusa pt protezele mobilizabile
 Resorbtie osoasa a crestei alveolare:
1) Pierderea dintilor
2) Consecinta osteoporozei sistemice
3) Maxilarele osteoporotice pot deveni inutilizabile pentru purtarea protezelor
conventionale sau pt tratamentul pe implant
3. Controlul PDM la pacientele cu menopauza
 Reactivarea si agravarea parodontopatiilor existente(pe fondul osteoporozei)
 Elaborarea programului de control al PDM:
 Instruirea pac.Privind realizarea si mentinerea unei igiene orale riguroase
 Stabilirea unor sedinte periodice, frecvente, de igienizare orala
profesionala(detartraj, urmat de finisarea si lustruirea suprafetelor dentare)
 In functie de gradul de xerostomie:
 Se va evita realizarea protezelor adjunct

9
  Se vor administra substituienti salivari care vor contribui si la prevenirea
cariilor dentare
 Controlul alimentatiei
 Fluorizari

CURS 7
1. Controlul biofilmului dentar la pac.varstnici: recomandari
1) Educatia pt autoigienizare orala
2) Utilizarea unor periute dentare manual cu filament moi si maner cu diametrul
marit fata de cel obisnuit sau cu diferite adaptari ale acestuia
3) Utilizarea periutelor electrice cu filament moi sau ultra moi
4) Ut.mijloace suplimentare periajului dentar: dental-floss, periute interdentare,
benzi de tifon, dusuri orale
5) Individualizarea metodei de periaj in functie de restaurile fixe sau mobile prezente
6) Ut.Substituienti artificiali ai salivei la pacientii cu xerostomie

2. Regimul alimentar la pacientii varstnici: recomandari

1) Analiza dietei – inregistrarea alimentelor consummate pe parcursul a4-5 zile
2) Consum echilibrat de protein, vitamine, minerale si apa, cu reducerea aportului de
lipide si carbohidrati
3) Respectare ameselor principale ale zilei
4) Educarea pacientului in sensul adoptarii unui regim alimentar necariogen

10