 Caracteristica clinica generala şi locală, anatomia topografcă a

proceselor inectioase perimaxilare (abcesul şi egmonul re giunilor suborbitale,

canine, palatinal, zigomatice, temporale). Diagnosticul şi tratamentul

Plan:
1. Defnitia "celulita", "abces", "egmon".
2. Celulita acută şi cronică, clinica şi tratamentul.
3. Factorii aori!ani şi #eterminani $n a%ariia abceselor şi egmoanelor.
&. 'ecanismul #e #eclanşare a ineciei o#ontogene (mo#alitai #e ras%uns ale organismului
in inamatie).
*. +im%toamele clinice generale: ebra, cealee, %ier#erea ca%acităii #e munca, slabiciuni,
ina%etie, insomnie, sim%toame agale, tabloul sangin.
. +im%toame clinice locale:#urei locale,tumefere,sc-imbari #e culoare (%ali#a,
ruber),mo#ifcările unciilor,tem%eratura locala.
. Princi%ii #e #iagnostic in %rocesele inecioase %erima/ilare #e cau!a #entară:
0 stabilirea seeritatii inectiei,
0 eolutia starii mecanismelor #e a%arare,
0 com%etena necesară eectuarii intereniei c-irurgicale (ambulator, stationar),
0 tratamentul c-irurgical,
0 tratamentul me#icamentos, urmari
0 clinica a tratamentului.
. bcesul şi egmonul regiunii suborbitale. tio%atogenie, to%ografa, sim%toamele clinice,
tratament.
4. bcesul şi egmonul regiunii tem%orale. tio%atogenie, to%ografa, sim%toamele clinice,
tratament.
15. bcesul regiunii osei canine.
11. bcesul regiunii !igomatice. tio%atogenie, to%ografa, sim%toamele clinice, tratament.
12. bcesul regiunii %alatine.
13. Com%licatiile su%uratiilor lo6ilor su%erfcial.
1&. Profla/ia abceselor şi egmoanelor, a com%licatiilor.
 1. Defnitia "celulita", "abces", "egmon".

a) Celulita 0 re%re!intă %rimul sta#iu $n eoluia %rocesului se%tic, sta#iul %resu%urati,

reersibil. +e caracteri!ea!ă %rin aso#ilataie accentuată, e/su#at seros, #ia%e#e!ă
leucocitară şi infltrat celular al esuturilor.

b) bces 0 constituie su%uraia circumscrisă sub orma unei colecii cu coninut %urulent.

c) Flegmon 0 este orma #iu!ă a %roceselor su%uratie. +e caracteri!ea!ă %rin absena

coleciilor limitate şi ten#ina ina#antă, e/tensiă a %rocesului se%tic, acesta infltr$n#
esuturile7 trombo!ă se%tică asculară urmată #e necro!ă cu a%ariia #e bule ga!oase

 #atorită aciunii
2. Celulita acutăgermenilor anaerobi
şi cronică, clinica şi sacele.
şi tratamentul.

Celulita acută re%re!intă %rimul sta#iu $n eoluia %rocesului se%tic, sta#iul %resu%urati,
reersibil. +e caracteri!ea!ă %rin aso#ilataie accentuată, e/su#at seros, #ia%e#e!ă
leucocitară şi infltrat celular ai esuturilor. /su#atul %roteinelor constituie e#emul care
infltrea!ă esutul, #ilu$n# $n acelaşi tim% to/inele microbiene. cest tablou -isto%atologic se
maniestă clinic %rin congestie locală, tumeacie #ureroasă infltratiă locali!ată $n #re%tul
actorului cau!al, a$n# ten#ină %rogresi e/tensiă7 starea generală este uşor alterată,
ebră mo#erată, risoane. Celulita acută este reersibilă, fe s%ontan, fe #u%ă un tratament
a#ecat7 se %oate cronici!a $n ca!urile $n care inecia eoluea!ă #e la $nce%ut lent #atorită
irulenei scă!ute a germenilor sau #u%ă tratamente cu antibiotice incorect con#use.

Celulita cronică se caracteri!ea!ă anatomo%atologic %rin %re!ena unui infltrat $n care

%re#omină congestia ca%ilară, -emoragiile #iu!e şi o reea con6unctiă #e reacie $n 6urul
căreia se găsesc
$ncon6urată #e unnumeroase %olinucleare,
strat subire #e esut #e8neori se găseşte
granulaie, o caitate$ntr0o
toate $nglobate micămasă
cu %uroi,
#e
sclero!ă mai mult sau mai %uin im%ortantă. Clinic, celulita cronică se remarcă %rin %re!ena
infltratului %uin #ureros, ără mo#ifcarea tegumentelor sau este %re!entă o colecie
limitată, $nc-istată, eentual fstuli!ată, $ncon6urată #e tegumente in#urate mobile %e
%lanurile subiacente, #ar e/ist$n# un cor#on mai erm care con#uce s%re #intele cau!al.
+tarea generală nu este alterată.

 3. Factorii aori!ani şi #eterminani $n a%ariia abceselor şi egmoanelor.

Factorii #eterminani :
0 9e!iuni #ento0%aro#ontale 0 recena 0 gangrena %ul%ară, %erio#ontia, %ungile %aro#ontale
 a#$nci, racturi #entare, eru%ie acci#entată a #inilor tem%orari şi %ermaneni.
0 9e!iuni traumatice 0 racturi ma/ilare $n %oriunea #entară #esc-ise $n gură.
0 steomielita ma/ilarelor 0 şi $n %ările moi 0 %erima/ilară.
0 9itia!a saliară inectată 0 $nsem$nea!ă logile #in ime#iata ecinătate a glan#ei 0 3 mari.
0 ;umorile 0 c-isturile 0 su%rainectate 0 $n semină %ările moi.
0 Cor%ii străini $n esuturile moi 0 nu sterile.
0 <neciile aringo 0 amig#aliene %ot #iu!a $n esuturile moi %erima/ilare 0calea aselor
limatice.
0 Furunculul %io#ermita/etei 0 ca%ului, g$tului.
0 Com%licaiile aneste!iei loco0regionale.
0 Com%licaiile e/traciei #entare, resturi, traumati!ante.
0 Com%licaiile #ieritor meto#e #e tratament stomatologic (obturaii, gangrena %ul%ară,
%lombarea)
Factorii aori!ani:
0 lcoolismul
0 Diabetul !a-arat
0 Folosirea substantelor narcotice
0 =oli sistemice
 &. 'ecanismul #e #eclanşare a ineciei o#ontogene (mo#alitai #e ras%uns ale organismului
in inamatie).
'ecanismele %atogene %rin care se constituie %rocesele su%uratie ale %ărilor moi urmea!ă
anumite căi, $n uncie #e cau!a lor:
a) calea transosoasa, $nt>lnită $n s%ecial $n %rocesele care au #re%t cau!ă aeciunile
#entare a%icale: inecia %eria%icală #iu!ea!ă %rogresi #e0a lungul canalelor ?aers, care
se #ilată (a!a en#oosoasă)7 germenii %atogeni, $m%reună cu %uroiul traersea!ă astel osul
ma/ilar şi a6ung sub %eriost, %e care la $nce%ut $l #ecolea!ă (a!a sub%eriostal) şi a%oi $l
ero#ea!ă, #esc-i!>n#u0şi #rum $n esuturile moi ma/ilare, (a!a #e su%uraie sub0mucoasă
sau #e #iu!are $n lo6ile %erima/ilare)
(fg0 1501)7
b) calea sub mucoasă, $nt>lnită $n %rocesele su%uratie care au #re%t cau!ă aeciunile
%aro#ontale, acci#entele #e eru%ie a #inilor, racturile ma/ilare: inecia se #e!oltă la
nielul unei %ungi %ioreice, sub ca%işonul mucos sau $ntre mucoasă şi os7 mucoasa este
#ecolată, %rocesul su%urati locali!>n#u0se su%erfcial şi a>n# c-iar %osibilitatea #e a se
#esc-i#e s%ontan7
@ ) căile limfatică şi venoasă , situaie $nt>lnită $n ca!urile $n care inecia a0
ringoamig#aliană, #ento%aro#ontală sau osoasă #iu!ea!ă %rin asele limatice, locali!>n#u0
se $n lim0ono#ulii %erima/ilari, sau %rin ene, reali!>n# $n0săm>narea eboegmonoasă7
#) calea directă, $nt>lnită $n su%u0raiile care au #re%t cau!ă %unciile se%tice, %re!ena #e
cor%i străini.


 *. +im%toamele clinice generale: ebra, cealee, %ier#erea ca%acităii #e munca, slabiciuni,

ina%etie, insomnie, sim%toame agale, tabloul sangin.

+im%toamele clinice generale se obseră risoane, cealee, insomnie, %ier#erea %otei #e

m>ncare, %ier#erea ca%acităii #e muncă. Faa bolnaului #iine %ali#ă. 'ucoasa bu!elor,
caităii bucale şi a limbii #eine uscată, %ali#ă sau cianotică. Pulsul şi res%iraia sunt
accelerate.

Febra a6unge la &5AC şi #eine %ermanentă. 9a abcese şi a#enoegmoane se obseră

subebrilitate. Flegmoanele anaerobe %rooacă euoria, care #uce la o #is%o!iie alsă a
stării generale a bolnaului. Dar #u%ă aceasta se #e!oltă o #eca#enă generală.
+im%toamele #e trombo!ă a enelor aciale, cericale %e ba!a into/icaiei sunt sim%toame
groa!nice ale com%licaiilor egmoanelor.

Dacă starea generală a bolnaului este graă, iar sim%toamele locale nu0s %ronunate, este
un semn că se generali!ea!ă inecia #in cau!a re!istenei ne$nsemnate a organismului şi

 %ronosticul
. +im%toameeste #ifcil.locale:#urei locale,tumefere,sc-imbari #e culoare (%ali#a,
clinice
ruber),mo#ifcările unciilor,tem%eratura locala.

+im%toame clinice locale ale abceselor şi egmoanelor se iesc conorm locali!ării

%rocesului %urulent 0 trismus, #isagie, 6enă la masticaie şi onaie, #ureri la mişcarea limbii,
#ureri e/agerate la #esc-i#erea gurii. 9a abcesele şi egmoanele su%erfciale se obseră
tumeacia regiunii anatomice le!ate cu -i%eremia %ielii sau mucoasei, e#em %ronunat şi
c-iar uctuenă $n #e%en#enă #e %roun!imea locali!ării %rocesului %urulent.
re loc o saliaie abun#entă (saliă >scoasă). 9ocali!area %rocesului su%urant $n regiunea
%lanşeului bucal #uce la #e%lasarea limbi s%re bolta %alatinală. +e ieşte -i%eremie şi e#em
 al arca#elor %alatino0linguale şi $ngustarea istmului aringian. +u%uraiile $n regiunea eei
sunt $nsoite #e e#em al %al%ebrelor, regiunii tem%orale şi al altor regiuni ale eei.
 . Princi%ii #e #iagnostic in %rocesele inecioase %erima/ilare #e cau!a #entară:
0 stabilirea seeritatii inectiei,
0 eolutia starii mecanismelor #e a%arare,
0 com%etena necesară eectuarii intereniei c-irurgicale (ambulator, stationar),
0 tratamentul c-irurgical,
0 tratamentul me#icamentos, urmari
0 clinica a tratamentului.

0 stabilirea severităţii infeсţiei, $n uncie #e semnele clinice subiectie (#urere) şi

obiectie (tumeacie, congestie), ra%i#itatea cu care au eoluat aceste enomene, #acă au
ost $nsoite #e tulburări uncionale im%ortante (trismus, #isagie, torticolis) şi #e alterarea
stării generale (ebră, ta-icar#ie, ta-i%nee, a#inamie, curbatură).
+e inestig-ea!ă eentualele tratamente ăcute #in %ro%rie iniiatiă sau la in#icaia unui
ca#ru me#ical.
Bn acelaşi conte/t al stabilirii seerităii ineciei, se a %ractica e/amenul loco0regional, care
a inestiga orma clinică a %rocesului inecios (e/su#atiă #e ti% seros, abces sau
egmon). 9a neoie, %entru stabilirea ormei clinice se %ot eectua c-iar %uncii e/%loratorii,
%entru a #ecela %uroiul, $n ca!ul abceselor, sau eentualele esuturi necro!ate, $n ca!ul
egmoanelor. <n %ermanenă se coroborea!ă #atele obinute %rin e/amenul loco0regional cu
anamne!ă şi, bine$neles, cu enomenele generale şi tulburările uncionale.

 - eolutia starii mecanismelor #e a%arare

De a%t, $ncă #in cursul inestigării antece#entelor %ersonale se stabileşte gra#ul #e
re!istenă la inecii a %acientului, #ar se şi inestig-ea!ă #acă sunt anumite con#iii
generale care com%romit
seer, uremie, malnutriie,a%ărarea %ro%rie,
alcoolism)7 şi anume: boli metabolice
boli imunosu%resoare, necontrolate
ca leucemia, limomul, (#iabet
tumorile maligne, +<D7 olosirea #e me#icamente imunosu%resoare, care re#uc unciile
limocitelor ; şi =, fe $n ca!ul bolilor autoimune sau al trans%lantelor #e organe, c>n# se
a#ministrea!ă ciclos%orine, corticosteroi!i.
Prin e/amenul loco0regional se stabileşte, #e asemenea, #acă a%ărarea locală nu este
com%romisă, $n acest sens, se controlea!ă integritatea mucoasei bucale, care %oate reecta
o mo#ifcare a ec-ilibrului ecologic al microbioceno!ei locale, e/istena %ungilor
%aro#ontale, e/istena unor carii cu cangrene şi, eentual, c-iar a unor inci!ii.
Bn aară #e a%ărarea locală, e/istă a%ărarea umorală non0celulară, %re!entă $n s>nge, saliă
şi $n alte secreii ale organismului, cu #ouă com%onente %rinci%ale: imunoglobulinele şi
com%lementul imunoglobulinelor. <munogblobulinele sunt %ro#use ale celulelor %lasmatice
şi, #e a%t, sunt anticor%i care, ataşai la bacteriile ina#ante, aori!ea!ă o agocito!ă mult
mai actiă.
Com%lementul este un gru% com%le/ #e %roteine %ro#us #e fcat, care necesită o actiare
%entru a0şicom%lementului
ctiarea $n#e%lini unciile. ctiarea%ecom%lementului
reali!ea!ă, se acea$n
l>ngă o recunoaştere tre%te, %rin
bacteriilor, şi ome#iatori.
creştere a
%oli0moronuclearelor #in torentul sanguin $n !ona #e ina!ie bacteriană, aori!>n#
agocito!ă şi a6ut>n# imunoglobulinele să se ataşe!e la su%raaa bacteriilor.
 - competenţa necesară efectuării intervenţiei chirurgicale
Cele mai multe %rocese inecioase #e cau!ă #entară se %ot re!ola la nielul cabinetului #e
stomatologie, %ractic>n# fe #rena6ul, transo#ontal ( ără sau cu antibiotera%ie ), fe inci!ia şi
#rena6ul, $n abcesele limitate %eriosoase. +unt unele %rocese se%tice #e cau!ă #entară
#eosebit #e grae, care necesită un tratament s%eciali!at mai am%lu, care se %oate %ractica
numai #e către un ca#ru com%etent, $n con#iii #e ambulatoriu sau $n con#iii #e s%itali!are,
#acă aceasta se im%une.
/istă o serie #e criterii #e care este necesar să se ină seama $n stabilirea graităii unei
inecii #e cau!ă #entară, şi anume:
1. a%i#itatea cu care s0au instalat enomenele clinice.
2. Difcultăi uncionale seere $n res%iraie, #eglutiie şi masticaie (trismus e/trem #e
str>ns).
3. <nteresarea lo6ilor şi s%aiilor #in %ările moi %erima/ilare.
&. Febră %este 3A.
*. namne!ă a stabilit #efciene ale ca%acităii %ro%rii #e a%ărare.
 0 tratamentul c-irurgical
cest tratament c-irurgical %oate aea gra#e #ierite #e #ifcultate.

Bn su%uraiile grae, e/tinse, cu tulburări uncionale ma6ore şi alterarea stării generale, se

im%un inci!iile e/oorale sau c-iar en#oorale, #ar e/tinse, care să %ermită o bună eacuare şi
#renare a coleciei %urulente. ceste inci!ii necesită %recauii #eosebite #e a#ministrare a
aneste!iei şi, #acă starea generală este alterată, iar a%ărarea %ro%rie #efcitară, i#entifcarea
 germenilor şi testarea sensibilităii la antibiotice se im%un.
Pentru a obine o bună eacuare a coleciilor %urulente ( at>t $n su%uraiile care eoluea!ă
en#ooral, c>t şi $n cele care eoluea!ă $n lo6ile %erima/ilare şi necesită abor#area e/oorală)
este necesar să se acă inci!ii sufcient #e largi şi, obligatoriu, să se #esco%ere colecia
%urulentă. +im%la $ne%are a mucoasei $n abor#area en#oorală, ără "să se ca#ă" %e colecia
%urulentă, sau inci!iile e/oorale %arcimonioase %ot agraa eoluia %rocesului se%tic sau, şi
mai ne%lăcut, #u%ă amen#area trecătoare a enomenelor se%tice subiectie şi obiectie, se
%ot sol#a cu reci#ie şi c-iar e/tin#erea su%uraiei.
Du%ă inci!ia esuturilor su%erfciale e/o0 sau en#oorale, %rin %lagă se %ătrun#e obligatoriu
cu o %ensă -emostatică ale cărei brae sunt str>nse , %>nă $n colecie. C>n# se obseră că
%e l>ngă braele %ensei se scurge secreie %urulentă, acestea se #esac %entru a uşura
eliminarea %uroiului, sco>n#u0se astel #esăcute %rin %lagă7 este %reerabil ca %uroiul să se
as%ire, %entru a nu f $ng-iit #e către %acient, $n ca!ul abor#ului en#ooral.
Bntruc>t %rin sim%la #esc-i#ere a braelor %ensei nu se eacuea!ă tot %uroiul, este necesar
să se reali!e!e #rena6ul. Pentru #rena6 se %ot olosi ($n uncie #e #imensiunea inci!iei,
%roun!imea locali!ării %rocesului se%tic şi necesităile #e irigare %osto%eratorie ) sim%le
>şii #e cauciuc steril tăiate #intr0o mănuşă, lame #e cauciuc sub ormă #e 6g-eab, tuburi
subiri #e %oliten cu #iametrul #e 2,* mm sau tuburi groase #e cauciuc cu #iametrul #e 0
mm. Bn mo# obligatoriu, #renul se intro#uce cu a6utorul %ensei -emostatice sau c-iar al
unei %ense #entare %>nă la colecia %urulentă.

- tratamentul medical al bolnailor cu su%uraii. +tarea generală alterată, enomenele

inecioase loco0regionale, la care se a#augă #urerile, au re%ercusiuni grae asu%ra mecanismelor
%ro%rii #e a%ărare ale organismului. Ca atare, se im%un, $n %rimul r>n#, -i#ratarea şi -rănirea
bolnaului $n mo# cores%un!ător.
eec-ilibrarea -i#roelectrolitică, un a%ort #e gluci#e şi %roteine cores%un!ător >rstei şi, mai
ales,9aterenului sunt in#is%ensabile.
aceste elemente se mai a#augă a#ministrarea #e analge!ice, #urerile fin# %re!ente $n
%erioa#a #e stare a su%uraiei, iar #u%ă inci!ie, #eşi mai atenuate, sunt totuşi %re!ente.
Pentru #iminuarea e#emului, se %oate a#ministra o me#icaie antiinamatorie nesteroi#ică.

- clinica a tratamentului la tera%ia cu antibiotice. <n mo# normal, #u%ă %rescrierea iniială a
tera%iei cu antibiotice, bolnaul a f consultat #e către me#ic, %entru a erifca efcacitatea tera%iei
a#ministrate %rin ameliorarea stării generale şi remiterea %arială a semnelor clinice loco0regionale
(scă#erea e#emului, #iminuarea #urerilor, controlul inci!iei etc.)7 #acă %rin %lagă nu se mai elimină
secreii, #renul %oate f su%rimat7 $n ca!ul $n care răs%unsul la antibiotera%ie nu este cel aşte%tat,
%acientul a f ree/aminat cu gri6ă, %entru a stabili cau!a sau cau!ele eşecului.
 . bcesul şi egmonul regiunii suborbitale. tio%atogenie, to%ografa, sim%toamele clinice,
tratament.
;o%ografe: Bn esut a#i%os subcutanat situate intre:
+u%erior: marginea inerioara a orbitei
<nerior: un#ul lateral
'e#ial: %artea #e sac aestibular
nasului
9ateral: os !igomatic( malar )
tiologie
0 Focare %urulente #e la #inii rontali su%eriori (canini, %rimii %remolari, incisie laterali, mai
rar %remolarul #oi şi incisiii centrali)
0 ;rauma
0 C-isturi su%rainectate
0 +inusite
0 Flebite, tromboebite
0 Factori #ermatogeni
;abloul clinic
Dureri acute, tumeactia esuturilor regiunii inraorbitale. simetrie acial
9a e/amenul clinic: e#em şi -i%eremie $n regiunea osei canine care se răs%$n#este s%re
%artea lateral a nasului regiunea !igomatică, %al%ebrală inerioară şi bu!a su%erioară
Pleoa%a gurii
8ng-iul inc-i#e fsura
#e %e orbital
%artea bolnaă se situea!ă mai 6os #ec$t #e %artea săn%toasă
$rul nasului se situea!ă către %artea sănătoasă
Plica na!olabială ştearsă %e %artea aectată
Bn ca!uri grae a%are e#emul %leoa%ei su%erioare
Pal%ator se #etermină infltrate #ur , brusc #olor, uctuient $n regiunea osei canine
Dacă %rocesul se situea!ă mai a%roa%e #e estibulul caităii bucale se #etermină ştergerea
%licii estibulare
oluie
0 #e obicei Flegmonul inra orbital a%are ca com%licaia bcesului regiunii #ate.
0Patologia #ecurge brusc. Cu erbră, #ureri %uternice $n reguinea infltratului insomnia, ina%etenă,
cealee.
Com%licaii
0 steomielita marginii inraorbitale şi a osului !igomatic.
0 +inusita
0 ;romboetita enei angular
0 Pătrun#erea inectiei $n sinusurile etmoi#ale
;ratament
<nci!ia se eectuea!ă mai #es en#obucal sau %e calea cutanată
<nci!ia e/obucală se eectuea!ă $n ca!ul situarii abcesului mai a%roa%e #e marginea inraorbitală
Drenarea %lagii
+e in#ică tratament general
 4. bcesul şi egmonul regiunii tem%orale. tio%atogenie, to%ografa, sim%toamele clinice,
tratament.
e%re!intă locali!area %rocesului inecios la nielul lo6ei tem%orale. 9o6a tem%orală este
regiune laterală şi %erec-e, ormată #in ansamblul %ărilor moi care aco%eră regiunea lateral
#e%rimată a bolii craniene, cunoscută $n osteologie sub numele #e osă tem%orală.
egiunea tem%orală cu%rin#e următoarele %lanuri anatomice #e la su%raaă s%re
%roun!ime: %ielea, esutul celular subcutanat, muşc-iul tem%oral, %eriostul, %lanul
sc-eletic. Colecia %urulentă a %utea f locali!ată $ntre muşc-i şi %iele sau $ntre muşc-i şi
os.
tiologie
0 %rocese #ento%aro#ontale, mai ales cu %unct #e %lecare molarii
su%eriori7
0 ine%ături #e natură #iersă a regiunii tem%orale7
0 cor%i străini in retenie la nielul regiunii tem%orale7
0 %ro%agarea ineciei #e la nielul lo6ilor #e ecinătate.
+im%tomatologie
+tarea generală %oate f inuenată, bolnaul %re!entin# ebra, rison, in#is%o!iie. Pe %lan local,
bolnaul %re!intă o tumeacic la nielul regiunii tem%orale, cu %ielea congestionată, nete#ă,
lucioasă7 este constant %re!ent e#emul regiunilor incon6urătoare. Pal%area este #ure roasă,
ei#enia!ă infltraia in ca!ul coleciilor %roun#e şi uctuena $n ca!ul celor su%erfciale (locali!ate
intre muşc-i şi tegument).
Diagnosticul #ierenial
+e a ace cu:
- plăgile inţepate ale regiunii temporale, sint #e obicei insoite #e e#em marcat, nu %re!intă
caracterele unei colecii %urulente7
- abcesul osei inratemporale este #e obicei locali!at inerior in ra%ort cu cel tem%oral, are o
sim%tomatologie locală şi generală mull mai seeră7
- tumorile temporale au o eoluie mult mai lentă, nu %re!intă semnele inamaiei.
;ratamentul
;ratamentul c-irurgical constă #in inci!ie şi #rena6. <nci!ia a f ăcută la %olul cel mai #ecli al
ormaiunii %urulente,
le!area aselor a aea
şi a nerilor #inun caracter ertical
%roun!ime. 8lteriorsau
se uşor oblic cu
%ătrun#e #escen#ent,
o %ensă $n %entru
coleciea $ntre
f eitată
muşc-i
şi %iele sau $ntre muşc-i şi os. Drena6ul se a ace cu o lamă #e #ren %entru 2&0& #e ore.
15. bcesul regiunii osei canine.

;abloul clinic
Pacienii acu!ă #ureri seere %ulsatie $n regiunea inraorbitare , care %oate ira#ia $n oc-i şi $n #inii
ma/ilarului su%erior.
/amenul f!ic: asimetrie mo#erată acială #in cau!a inamaiei esuturilor !onei inraorbitare,
$nsoite #e e#em al %leoa%ei inerioare. Pal%area %eretelui anterior al ma/ilarului su%erior
%rooacă #urere.
Datorită e#emului al %leoa%ei inerioare este #ifcil #e a o #esc-i#e.a
;e-nica #e #esc-i#ere abcesului a osei canine
1. neste!ia 0 aneste!ie $nfltraii locale.
2. <nci!ia mucoasei şi a %eriostului a ma/ilarului su%erior #ea lungul estibulului %e %arcursul
infltratului
3. acuarea inamator.
%uroiului, %relucrarea cu antise%tic.
&. ?emosta!a şi a%licarea #renului.


11. bcesul regiunii !igomatice. tio%atogenie, to%ografa, sim%toamele clinice, tratament.

Princi%alele surse şi trasee ale inecie
0 Focare #e inecie ale #inilor molari şi %remolari.
0 Procese inamatorii şi inecioase ale %ielii
0 ănile inectate ale regiunii !igomatice
0 Pro%agarea ineciei #in !onele a#iacente inraorbital, bucal, %aroti#o0maseterică, tem%oral.
;abloul clinic al abcesului #in regiunea !igomatică
0 Pacientul acu!ă #ureri $n regiunea !igomatică.
/amenul f!ic:
simetrie aciala #in cau!a infltratului $n esuturi. Pielea #e %e infltrat este tensionată, la %al%are
acau!ă #urere.Putem #e%ista o uctuaie şi %ro%agarea %rocesului inamator $n muşc-ii
masticatori.
;e-nica #e #esc-i#ere a abcesului !igomatic:
Calea #e acces #e%un#e #e locali!area %rocesului inecios:
n#obucal E in ca!ul c$n# %rocesul inectios este locali!at sub%eriostal
/obucal E in ca!ul c$n# %rocesul inecios este locali!at su%erfcial sau in ca! #e celulită

;e-nica #e #esc-i#ere sub%eriostală a abcesului !igomatic

1. neste!ia 0 aneste!ie infltraii locale.
2. <nci!ia mucoasei şi a %eriostului a ma/ilarului su%erior #ea lungul estibulului #in regiunea
%remolarului %$nă la molar , cu #elolarea %eriostului crestiei !igomatice
3.Bn#e%artăm esuturile moi %entru a crea acces %$nă la ocarul %urulent cu eacuarea %uroiului
ulterior, %relucrarea cu antise%tic.
&. ?emosta!a şi a%licarea #renului.
12. bcesul regiunii %alatine.
re ca %unct #e %lecare #inii ale căror ră#ăcini sunt orientate s%re bolta %alatină 0 incisiul
lateral (a), ră#ăcinile %alatinale ale %rimilor %re0molari şi molarilor. bcesele care au ca %unct #e
%lecare incisiii laterali sunt situate $n %alatul anterior, %arame#ian, a$n# o ormă alungită (b), cele
%lecate #e la molari sunt %osterioare, au ormă rotun6ită, situate $n şanul %alatin, %utn# eolua ie
către linia me#iană, fe către marginea gingială.
Clinic: bolnaii %re!intă, $ntr0un %rim sta#iu, #ureri #e %aro#ontită a%icală acută, a%ărn# a%oi
tumeacia care #eormea!ă bolta %alatină. Durerile sunt #e obicei %uternice şi se #atorea!ă
#ecolării fbromucoasei %alatine %roocate #e %uroiul care a străbătut osul. 9a e/amen se obseră
tumeacia care #eormea!ă bolta %alatină, cu un #iametru care aria!ă $ntre 1 şi 2 cm, ără să
#e%ăşească #e obicei linia me#iană. Fibromucoasa %alatină este roşie, #estinsă. ;umeacia are
margini relati bine conturate, iar la %al%are 0 care este e/trem #e #ureroasă 0 se %erce%e
uctuenă.
Diagnosticul ierenţial se ace cu:
0 c-istul #e ma/ilar su%rainectat, care eoluea!ă $nsă lent şi nu #eran6ea!ă %e bolna #ec$t
#acă se inectea!ă (ra#iografa arată imaginea caracteristică)7
0 goma luetică, care, $n %erioa#a #e ramolire, %re!intă şi semnele caracteristice ale aeciunii
cau!ale7
0 tumori #e ma/ilar su%erior cu eoluie $n boltă (a#enomul şi carcinomul a#enoi# c-istic, care au
srcinea $n glan#ele saliare mici ale bolii %alatine), care au o eoluie lentă, nu %re!intă sim%0
tomatologie acută şi sunt #e regulă ne#ureroase s%ontan şi la %resiune.
;ratament:

Constă $n #esc-i#erea abcesului %rintr0o inci!ie longitu#inală, %aralelă cu artera %alatină, c$t mai
a%roa%e #e linia
$n#e%ărtate me#iană.
sufcient %entruDeoarece
a asiguramarginile
eacuarea%lăgii fbromucoasei
coleciei %alatine
şi #rena6ul, s$nt rigi#e
se a e/ci!a şi onumică
c-iar %ot f
%oriune #e fbromucoasa ($n elie #e %ortocală) . Bntruc$t a%licarea unei lame #e #ren #in cauciuc
nu este %osibilă, se aintro#uce %entru 2& #e ore $ntre marginile %lăgii omeşă io#oormată %entru
a aori!a eacuarea %uroiului şi, eentual, -emosta!a. Bn abcesele %alatinale cu eoluie laterală
către marginea gingială, se %oate ace sim%la #ecolare a gingiei #ins%re coletul #entar %$nă $n
colecia su%urată. Drena6ul a f asigurat $n aceste ca!uri cu o lamă #e cauciuc.
 bcesul regiunii %alatine
13. Com%licatiile su%uratiilor lo6ilor su%erfcial.

1. ;ratamentul c-irurgical nea#ecat (inci!ie %arcimonioasă sau incorect %lasată, nereali!area

unui #rena6 sufcient sau efcient %rin li%sa #e #ecliitate).
2. %ărarea %ro%rie #efcitară, li%sa unui tratament me#icamentos a#ecat, #es-i#ratarea.
3. /istena unor cor%i străini care $ntrein %rocesul su%urai.
&. #ministrarea incorectă a antibioticelor, ără res%ectarea %rescri%iilor me#icale, sau c-iar
reu!ul #e ae/clus
Gu este lua antibiotice, a%ariia
ca şi bacteriile să can#i#o!elor bucale
nu fe sensibile etc.
la antibioticul sau antibioticele %rescrise
situaie $n care se im%une eectuarea unei antibiograme.
1&. Profla/ia abceselor şi egmoanelor, a com%licatiilor.

+e %oate %reeni a%aritia unui abces #entar %rin %reenirea inectiilor bacteriene ale caitatii
bucale. Cel mai bun mo# #e %reenire a inectiilor bacteriene este ingri6irea a#ecata a #entitiei si a
gingiilor:
• %ree#e tratamentul %recoce al #inilor aectai şi lic-i#area altor ocare
H %erierea #intilor #imineata, seara si #u%a fecare masa.
H olosirea !ilnica a atei #entare
H consulturi stomatologice regulate
eitarea umatului
 !ibliograie
1. 'aterialele cursurilor.
2. I. ;imoşca, C. =urlibaşa JC-irugia oro0ma/ilo0acialăK C-işinău 1442.325033*
3. L. MNO@QNR STUVVWUXY@ZR[ @QN\RQN]NWU[^ _N@ZR 144 @QV. 1&02*&
&. `..RVWRVN@ZUd S]UUZR, URWN@QUZR, ]YXYUY U VNhU]RZQUZR N@R]UQY]jk
RON]YRUU ]UR U YU^ @QV. 032 _. 2552
*. . p. qYVR@ZUd @Nj .0.0T. U kUVVWUXY@ZNd @QN\RQN]NWUU UQYO@Z 144 @QV. 101*1.
. v.=urlibaşa wC-irurgie orală şi ma/ilo0acialăK, =ucureşti, 1444. %ag. 2430355.
. ;.Po%oici w;este la c-irurgia orală şi ma/ilo0acialăK C-işinău, 2553. ol. <<.