Grila nr.

4 Concurs de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor

- 05 octombrie 2008 -

DREPTUL MUNCII
DREPTUL MUNCII - Probă teoretică - Tribunal Grila nr.4
1 Termenul de 6 luni de la data naşterii dreptului la acţiune, în care pot fi formulate cererile pentru
soluţionarea unui conflict vizând neexecutarea contractului colectiv de muncă este un termen de
A. decădere;
B. prescripţie;
C. recomandare.
Răspuns: B
2 Contractul individual de muncă cu timp parţial
A. cuprinde şi precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;
B. se poate încheia şi pe durată nedeterminată;
C. dă dreptul la acelaşi salariu cu al angajaţilor cu normă întreagă.
Răspuns: B
3 Retragerea acordului parinţilor sau a reprezentanţilor legali, în cazul salariaţilor cu vârsta cuprinsă
între 15 si 16 ani
A. atrage nulitatea contractului individual de muncă în toate cazurile;
B. atrage nulitatea contractului individual de muncă numai dacă între timp salariatul nu a împlinit 16 ani;
C. constituie o cauza de încetare a contractului individual de muncă.
Răspuns: C
4 În cauzele privind conflictele de muncă, procedura de citare a părţilor se consideră legal îndeplinită
dacă se realizează
A. cu cel puţin 15 zile înaintea termenului de judecată;
B. cu cel puţin 24 de ore înaintea termenului de judecată;
C. cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată.
Răspuns: B
5 Iniţiativa participării la o formă de pregătire profesională cu scoatere din activitate
A. poate aparţine atât angajatorului cât şi salariatului;
B. revine numai salariatului;
C. revine numai angajatorului, la propunerea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor.
Răspuns: A
6 În cazul funcţionarilor publici, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli
profesionale se suportă
A. de către angajator;
B. de bugetul de stat;
C. de bugetul asigurărilor sociale de stat.
Răspuns: A
7 Nu beneficiază de dreptul la preaviz
A. salariatul concediat pentru că nu corespunde profesional locului de muncă;
B. salariatul care a renunţat la beneficiul termenului de preaviz printr-o clauză expresă înscrisă în contractul
individual de muncă;
C. salariatul concediat pentru că a fost arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile.
Răspuns: C
8 Poate formula valabil cerere de acordare a pensiei
A. soţul persoanei îndreptăţite;
B. mandatarul desemnat de persoana îndreptăţită şi care dispune de o procură generală;
C. copilul major al persoanei îndreptăţite, în baza unei procuri speciale.
Răspuns: C

Timp de lucru: 4 ore Pagina 1 of 16

 DREPTUL MUNCII
DREPTUL MUNCII - Probă teoretică - Tribunal Grila nr.4
9 Intervenţia organizaţiilor patronale în exercitarea drepturilor organizaţiilor sindicale este
A. interzisă;
B. permisă la angajatorii la care sunt încadraţi mai mult de 20 de salariaţi;
C. permisă în cazul în care organizaţiile sindicale îşi exercită abuziv drepturile recunoscute de lege.
Răspuns: A
10 Demisia
A. se notifică in scris si motivat sub sancţiunea nulităţii;
B. nu trebuie aprobată de angajator;
C. presupune în toate ipotezele acordarea unui termen de preaviz.
Răspuns: B
11 Detaşarea
A. poate fi dispusă pentru maximum un an, cu posibilitatea prelungirii;
B. poate fi dispusă pentru maximum 6 luni, cu posibilitatea prelungirii;
C. poate fi dispusă pentru maximum 2 ani, cu posibilitatea prelungirii.
Răspuns: A
12 Pot beneficia de pensie anticipată parţială
A. asiguraţii care au realizat stagiile minime de cotizare;
B. asiguraţii nevăzători care au realizat, ca nevăzător, cel puţin o treime din stagiul minim de cotizare prevăzut
de lege;
C. asiguraţii care au realizat stagiile complete de cotizare.
Răspuns: C
13 Decizia casei teritoriale de pensii prin care s-a admis cererea de pensionare se comunică persoanei
care a solicitat pensionarea
A. în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii;
B. în termen de 5 zile de la data emiterii;
C. în termen de 45 de zile de la data emiterii.
Răspuns: B
14 Reprezintă o condiţie pentru acordarea pensiei anticipate
A. depăşirea stagiului complet de cotizare cu cel puţin 10 ani;
B. atingerea vârstei standard de pensionare;
C. faptul de a fi beneficiat în prealabil de o pensie de invaliditate.
Răspuns: A
15 În cazul în care salariatul îndeplineşte condiţiile de vârstă standard şi stagiu de cotizare şi nu a
solicitat pensionarea potrivit legii
A. angajatorul are obligaţia de a-i propune un alt loc de muncă vacant în unitate;
B. angajatorul poate dispune concedierea salariatului;
C. contractul individual de muncă încetează de drept.
Răspuns: B
16 Patronatele sunt organizaţii
A. cu caracter politic;
B. înfiinţate ca persoane juridice de drept public;
C. fără scop patrimonial.
Răspuns: C
17 Nu are dreptul la pensie de urmaş
A. copilul încadrat în gradul I de invaliditate ivită după împlinirea vârstei de 26 de ani;
B. copilul până la vârsta de 7 ani;
C. copilul în vârstă de 18 ani care îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ particular, organizată potrivit
legii.
Răspuns: A
Timp de lucru: 4 ore Pagina 2 of 16
 DREPTUL MUNCII
DREPTUL MUNCII - Probă teoretică - Tribunal Grila nr.4
18 Beneficiarii pensiei de invaliditate
A. nu se mai supun revizuirii medicale periodice dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit;
B. au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, cu condiţia de a fi încadraţi cel putin în gradul
II de invaliditate;
C. la împlinirea vârstei pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, pot opta pentru cea mai avantajoasă
dintre pensii.
Răspuns: C
19 În situaţia absenţelor nemotivate ale salariatului
A. contractul individual de muncă este suspendat de drept;
B. angajatorul are dreptul de a aplica o sancţiune disciplinară salariatului;
C. se poate dispune suspendarea contractului individual de muncă, dar numai după efectuarea cercetării
disciplinare.
Răspuns: B
20 Nu poate avea calitatea de angajator
A. o persoană fizică;
B. o subunitate a unei persoane juridice, fără personalitate juridică;
C. o persoană juridică.
Răspuns: B
21 Zilele de sărbătoare legală, în care nu se lucrează
A. sunt 1 şi 2 mai;
B. se stabilesc de angajator;
C. nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
Răspuns: C
22 Asiguraţii care au desfăşurat activităţi de prelucrare a materiilor prime nucleare, realizând un stagiu
de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de expunere la radiaţii beneficiază
A. de reducerea vârstei standard de pensionare cu 3 ani;
B. de reducerea stagiului minim de cotizare;
C. de pensie pentru limită de vârstă indiferent de vârstă.
Răspuns: C
23 Plata salariului
A. se face cel puţin o dată pe lună;
B. se poate face numai direct titularului;
C. nu se poate efectua prin virament într-un cont bancar.
Răspuns: A
24 Exercitarea dreptului la grevă nu poate urmări scopuri
A. economice;
B. sociale;
C. politice.
Răspuns: C
25 Atrage nulitatea contractului individual de muncă
A. angajarea în muncă a unei persoane în absenţa unui certificat medial;
B. solicitarea la angajare a testelor de graviditate;
C. prevederea în contractul individual de muncă a unei perioade de probă mai mari de 30 de zile pentru
funcţiile de execuţie.
Răspuns: A

Timp de lucru: 4 ore Pagina 3 of 16

 DREPTUL MUNCII
DREPTUL MUNCII - Probă teoretică - Tribunal Grila nr.4
26 Drepturile de pensie pentru limită de vârstă se acordă şi se plătesc
A. de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la
această dată;
B. începând cu data de întâi a lunii următoare datei depunerii cererii;
C. de la data emiterii deciziei de pensionare de către casa teritorială de pensiii.
Răspuns: A
27 Modificarea contractului individual de muncă
A. presupune consimţământul scris al salariatului în situaţii de forţă majoră;
B. poate privi locul muncii;
C. poate privi funcţia şi celalte drepturi prevăzute în contract, cu excepţia locului muncii.
Răspuns: B
28 Salariaţii au dreptul la zile libere plătite
A. pentru rezolvarea unor situaţii personale;
B. în cazul unor evenimente familiale deosebite;
C. în cazul în care participă la grevă.
Răspuns: B
29 Nu pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate
A. persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare;
B. asiguraţii care satisfac serviciul militar;
C. asiguraţii care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli obişnuite.
Răspuns: A
30 Este interzis să presteze muncă de noapte
A. nevăzătorii;
B. salariaţii a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă;
C. tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani.
Răspuns: C
31 Răspunderea patrimonială a angajatorului faţă de salariaţi
A. se angajează numai pentru prejudicii materiale produse acestora;
B. are natură contractuală;
C. se stabileşte numai pe cale judecătorească.
Răspuns: B
32 Posibilitatea de a beneficia de un număr suplimentar de puncte de pensii priveşte
A. persoanele care au beneficiat de plăţi compensatorii pentru care s-a achitat contribuţia din bugetul
asigurărilor pentru şomaj;
B. asiguraţii care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I potrivit legislaţiei anterioare
datei de 1 aprilie 2001;
C. asiguraţii în drept să obţină o pensie de invaliditate.
Răspuns: B
33 Sumele rămase neîncasate de pensionarul decedat pot fi solicitate
A. în termen de 90 de zile de la data la care a intervenit decesul;
B. începând cu luna următoare celei în care a avut loc decesul;
C. în cadrul termenului general de prescriptie.
Răspuns: C
34 Sunt conflicte de interese
A. conflictele de muncă în legătură cu drepturile salariaţilor decurgând din legi şi alte acte normative;
B. orice dezacorduri ivite între partenerii sociali în raporturile de muncă;
C. conflictele de muncă ce au ca obiect stabilirea condiţiilor de muncă cu ocazia negocierii contractelor
colective.
Răspuns: C
Timp de lucru: 4 ore Pagina 4 of 16
 DREPTUL MUNCII
DREPTUL MUNCII - Probă teoretică - Tribunal Grila nr.4
35 Durata maximă legală a timpului de muncă
A. nu poate depăşi 40 de ore pe săptămână;
B. este valabilă şi în cazul programelor individualizate de muncă;
C. poate fi depăşită în cazul minorilor.
Răspuns: B
36 Cererile întreptate împotriva caselor teritoriale de pensii sunt de competenţa instanţei
A. de la sediul pârâtului;
B. în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul;
C. în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul persoana care a formulat cererea pentru acordarea pensiei.
Răspuns: B
37 Contractul individual de muncă pe durată determinată se poate încheia
A. numai în formă scrisă;
B. pentru o perioadă de maximum 12 luni;
C. pentru orice motiv obiectiv, cu acordul ambelor părţi.
Răspuns: A
38 Munca suplimentară
A. se plăteşte printr-un spor ce poate fi mai mic de 75%, dacă părţile convin în acest sens;
B. este interzisă salariaţilor cu contract de muncă cu timp parţial, în toate situaţiile;
C. nu poate fi efectuată de către tinerii sub 18 ani.
Răspuns: C
39 Acceptarea fără rezerve a unei părţi din drepturile salariale
A. se poate face doar în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate;
B. întrerupe termenul de prescripţie a dreptului la acţiune cu privire la restul drepturilor datorate;
C. nu are semnificaţia renunţării din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor.
Răspuns: C
40 Durata misiunii de muncă temporară
A. nu poate depăşi o perioadă de 12 luni;
B. nu se ia în calculul drepturilor salariale ale salariatului temporar, angajat de utilizator după efectuarea unei
misiuni;
C. poate fi prelungită o singură dată.
Răspuns: C
41 La nivel naţional se încheie
A. un singur contract colectiv de muncă;
B. atâtea contracte colective de muncă câte ramuri de activitate sunt;
C. atâtea contracte colective de muncă câte organizaţii sindicale există.
Răspuns: A
42 Indemnizaţia de concediu de odihnă
A. se acordă numai în cazul încetării contractului individual de muncă;
B. se plăteşte de angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu;
C. reprezintă media lunară a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat
concediul.
Răspuns: B
43 Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului
A. se poate dispune în cazul în care se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a acestuia;
B. poate fi atât individuală cât şi colectivă;
C. poate interveni atât din iniţiativa angajatorului cât şi a salariatului.
Răspuns: B

Timp de lucru: 4 ore Pagina 5 of 16

 DREPTUL MUNCII
DREPTUL MUNCII - Probă teoretică - Tribunal Grila nr.4
44 Funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă se reglementează
A. de catre Guvern, prin hotărâre;
B. de catre medicul de medicina muncii;
C. de catre Inspecţia Muncii.
Răspuns: A
45 Decizia de concediere
A. produce efecte de la data comunicării ei, în orice mod, salariatului;
B. trebuie motivată în fapt şi în drept, sub sancţiunea nulităţii absolute;
C. nu poate fi revocată de angajator.
Răspuns: B
46 În cazul muncii în schimburi, salariaţii au dreptul la un repaus între schimburi ce nu poate fi mai mic
de
A. 12 ore consecutive;
B. 6 ore consecutive;
C. 8 ore consecutive.
Răspuns: C
47 Angajatorul are dreptul să dispună sancţionarea salariatului fără efectuarea cercetării prealabile
A. dacă salariatului i s-au mai aplicat anterior sancţiuni disciplinare;
B. când aplică măsura amenzii disciplinare;
C. când salariatul nu se prezintă fără un motiv obiectiv la cercetarea disciplinară pentru care convocarea s-a
efectuat conform legii.
Răspuns: C
48 Împotriva hotărârilor tribunalelor pronunţate în materia drepturilor de asigurări sociale se poate face
recurs
A. în termen de 15 zile de la comunicare;
B. în termen de 10 zile de la comunicare;
C. în termen de 5 zile de la pronunţare.
Răspuns: A
49 La încheierea contractului individual de muncă, angajatorului îi revine obligaţia:
A. de a încheia contractul în formă scrisă;
B. de a cuprinde in contract o clauză de confidenţialitate;
C. de a se consulta cu sindicatul în stabilirea drepturilor şi obligaţiilor salariatului.
Răspuns: A
50 Constatarea nulităţii contractului individual de muncă
A. se poate face prin acordul părţilor;
B. dă dreptul persoanei care a prestat munca, în temeiul acestuia, de a fi remunerată cu 75% din salariul de
bază corespunzător activităţii îndeplinite;
C. produce efecte de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a pronunţat această
sancţiune.
Răspuns: A

Timp de lucru: 4 ore Pagina 6 of 16

 DREPTUL MUNCII
DREPT PROCESUAL CIVIL - Probă teoretică - Tribunal Grila nr.4
51 Mărturisirea judiciară:
A. este admisibilă numai atunci când ar fi admisibilă şi proba cu martori;
B. se obţine numai prin intermediul interogatoriului;
C. nu poate fi revocată pentru eroare de drept.
Răspuns: C
52 Hotărârea pronunţată de prima instanţă în baza recunoaşterii totale de către pârât a pretenţiilor
reclamantului:
A. este executorie de drept;
B. poate beneficia numai de execuţie vremelnică judecătorească, nefiind executorie de drept;
C. poate fi atacată numai cu recurs, indiferent de valoarea pretenţiilor recunoscute.
Răspuns: B
53 Există contrarietate de hotărâri, fiind admisibilă revizuirea, atunci când:
A. contrarietatea există între dispozitivele hotărârilor potrivnice;
B. în al doilea proces s-a invocat puterea de lucru judecat şi excepţia a fost respinsă ca nefondată;
C. contrarietatea există între dispozitivele şi considerentele hotărârilor.
Răspuns: A
54 În cazul cererii prin care reclamantul pretinde suma de 90.000 lei, reprezentând contravaloarea
autoturismului distrus ca urmare a faptei pârâtului, precum şi contravaloarea lipsei de folosinţă a
bunului, evaluată la 15.000 lei :
A. competenţa aparţine întotdeauna instanţei de la domiciliul pârâtului;
B. hotărârea dată este supusă apelului, în termen de 15 zile de la comunicare;
C. judecarea sa poate fi suspendată dacă se dovedeşte începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de
distrugere a autoturismului reclamanului.
Răspuns: C
55 Într-un proces privitor la obligarea pârâtului -vânzător la a-i preda reclamantului-cumpărător bunul
mobil vândut:
A. pârâtul va putea formula o cerere de arătare a titularului dreptului;
B. un terţ care se pretinde adevăratul proprietar al bunului va putea interveni voluntar, revendicând bunul de la
pârât;
C. hotărârea dată în primă instanţă beneficiază de execuţie vremelnică de drept.
Răspuns: B
56 Coparticiparea procesuală:
A. este întotdeauna facultativă;
B. are drept efect suportarea cheltuielilor de judecată în mod egal, proporţional sau, după caz, solidar, de către
coparticipanţii care au pierdut procesul;
C. poate exista şi atunci când părţile consimt să se judece împreună.
Răspuns: B
57 Terţul chemat în garanţie:
A. este obligat să ia procedura în stadiul în care se găseşte în momentul introducerii sale în proces;
B. nu este îndreptăţit să formuleze apărări care vizează pretenţia din cererea de chemare în judecată;
C. are o poziţie subordonată părţii care a formulat cererea de chemare în garanţie.
Răspuns: A
58 Excepţia de necompetenţă absolută a instanţei de la ultimul domiciliu al defunctului trebuie respinsă
ca neîntemeiată în cazul:
A. cererii prin care moştenitorul solicită obligarea pârâtului (care nu are calitatea de moştenitor) să îi restituie
suma de bani pe care acesta o împrumutase de la de cuius;
B. petiţiei de ereditate;
C. partajului succesoral, dacă printre bunurile succesorale se află un imobil situat în raza teritorială a altei
instanţe.
Răspuns: A

Timp de lucru: 4 ore Pagina 7 of 16

 DREPTUL MUNCII
DREPT PROCESUAL CIVIL - Probă teoretică - Tribunal Grila nr.4
59 Este vorba de o achiesare la hotărâre în cazul în care partea care a pierdut procesul:
A. execută de bunăvoie hotărârea;
B. nu se opune la executarea silită a hotărârii;
C. a declarat anterior pronunţării hotărârii că renunţă la exercitarea căilor de atac.
Răspuns: A
60 Contestaţia în anulare este admisibilă:
A. dacă hotărârea atacată a devenit irevocabilă întrucât partea a renunţat la exercitarea apelului;
B. dacă hotărârea atacată a devenit irevocabilă prin respingerea recursului ca tardiv;
C. când recursul declarat împotriva hotărârii pronunţate în ultimă instanţă de judecătorie a fost soluţionat de
curtea de apel, în faţa căreia nu s-a invocat excepţia de necompetenţă.
Răspuns: C
61 Hotărârea de declinare a competenţei:
A. învesteşte instanţa în favoarea căreia s-a declinat competenţa începând cu data rămânerii ei irevocabile;
B. trebuie motivată în acelaşi termen în care poate fi exercitat recursul împotriva ei;
C. are putere de lucru judecat şi pentru instanţa în favoarea căreia s-a declinat competenţa.
Răspuns: A
62 Excepţiile procesuale de fond:
A. includ şi excepţia de incompatibilitate;
B. se rezolvă înaintea apărărilor de fond, cât şi a excepţiilor de procedură;
C. includ şi excepţia lipsei de interes.
Răspuns: C
63 Excepţia de incompatibilitate:
A. poate fi unită cu fondul;
B. este o excepţie de fond, absolută şi dilatorie;
C. trebuie soluţionată înaintea excepţiei puterii de lucru judecat.
Răspuns: C
64 În caz de conexare:
A. cauza se soluţionează de instanţa mai întâi sesizată sau, după caz, de instanţa mai mare în grad;
B. competenţa materială se va stabili prin adunarea valorii cererilor;
C. nu se pot încălca normele de competenţă a căror nerespectare poate fi invocată oricând.
Răspuns: C
65 Cererea de aderare la apel :
A. se depune, sub sancţiunea nulităţii, la instanţa a cărei hotărâre se atacă;
B. se poate depune şi la instanţa care judecă apelul principal;
C. fiind o cerere incidentală, nu trebuie să întrunească aceleaşi condiţii de formă ca şi cererea de apel
principal.
Răspuns: B
66 Spre deosebire de nulitate, perimarea:
A. presupune existenţa unei vătămări ce nu poate fi înlăturată altfel;
B. afectează toate actele de procedură îndeplinite de instanţa respectivă;
C. intervine în cazul nerespectării unui termen dilatoriu.
Răspuns: B
67 Dacă cererea de recurs nu este semnată:
A. operează sancţiunea nulităţii, partea neavând posibilitatea să suplinească această cerinţă în cursul judecăţii;
B. nu operează sancţiunea nulităţii, dacă recurentul acoperă lipsa la şedinţa la care, fiind prezent, s-a invocat
lipsa semnăturii;
C. nu operează sancţiunea nulităţii, dacă recurentul acoperă lipsa până cel mai târziu la prima zi de înfăţişare
următoare, deşi este prezent în instanţă la şedinţa în care se invocă nulitatea.
Răspuns: B
Timp de lucru: 4 ore Pagina 8 of 16
 DREPTUL MUNCII
DREPT PROCESUAL CIVIL - Probă teoretică - Tribunal Grila nr.4
68 Dacă din minută lipseşte menţiunea că pronunţarea acesteia s-a făcut în şedinţă publică, hotărârea :
A. este lovită de o nulitate care nu este condiţionată de existenţa unei vătămări, fiind vorba de un act de
procedură al instanţei;
B. este sancţionată cu nulitatea relativă, în condiţiile art.105 alin.2 teza I C.proc.civ.;
C. este sancţionată cu nulitatea absolută, în condiţiile art.105 alin.2 teza I C.proc.civ..
Răspuns: B
69 Întâmpinarea:
A. nu este obligatorie în cazul asigurării dovezilor;
B. este obligatorie numai în cazurile expres prevăzute de lege;
C. nu poate fi depusă după prima zi de înfăţişare în nicio situaţie.
Răspuns: A
70 Mandatul dat sub forma unei procuri generale conferă mandatarului dreptul de a reprezenta pe
mandant în judecată dacă:
A. mandatul este dat sub forma unei procuri autentice;
B. mandatul este dat unei rude până la gradul patru, dar numai dacă mandantul nu are nici domiciliul, nici
reşedinţa în ţară;
C. mandantul este doctor în drept.
Răspuns: B
71 În caz de casare:
A. hotărârea instanţei de recurs este obligatorie cu privire la modul de interpretare a unei dispoziţii legale de
care depinde soluţionarea pricinii;
B. hotărârea instanţei de recurs este obligatorie cu privire la modul de interpretare a unor probe adminstrate;
C. instanţa la care s-a trimis cauza pentru rejudecare îşi va putea declina competenţa, dacă apreciază că este
necompetentă.
Răspuns: A
72 Dacă în primă instanţă s-a cerut anularea unui contract pentru vicierea consimţământului pentru dol:
A. în apel reclamantul nu va putea cere anularea contractului pentru vicierea consimţământului pentru eroare;
B. în apel nu se vor putea propune dovezi cu privire la care prima instanţă pronunţase decăderea apelantului
din dreptul de a le propune;
C. nu se va putea invoca excepţia necompetenţei teritoriale a primei instanţe decât dacă aceasta fusese
invocată şi în faţa primei instanţe.
Răspuns: A
73 Revizuirea pe bază de înscrisuri noi este admisibilă dacă înscrisul:
A. exista la data când a fost pronunţată hotărârea;
B. a fost supus procedurii falsului în cauza finalizată prin hotărârea atacată cu revizuire;
C. s-a folosit în proces, dar a fost ignorat de instanţă.
Răspuns: A
74 Nulitatea este condiţionată de existenţa unei vătămări:
A. în cazul actului de procedură îndeplinit de un funcţionar necompetent;
B. în cazul actului de procedură îndeplinit înăuntrul termenului prohibitiv;
C. numai în cazul nulităţilor relative.
Răspuns: A
75 Intervenţia voluntară principală:
A. poate fi formulată şi la rejudecarea fondului după casarea cu reţinere;
B. nu poate fi disjunsă de cererea de chemare în judecată;
C. poate fi formulată şi după casarea cu trimitere spre judecare în primă instanţă de către instanţa competentă.
Răspuns: C

Timp de lucru: 4 ore Pagina 9 of 16

 DREPTUL MUNCII
DREPT PROCESUAL CIVIL - Probă teoretică - Tribunal Grila nr.4
76 Se pot invoca pentru prima dată în apel:
A. dreptul de retenţie;
B. compensaţia judiciară şi termenul de graţie;
C. nulitatea relativă a contractului ce stă la baza pretenţiilor reclamantului.
Răspuns: A
77 Dacă nu se respectă termenul de apel, excepţia de tardivitate:
A. poate fi invocată pe tot timpul judecăţii în apel;
B. are acelaşi regim de invocare şi soluţionare ca şi excepţia tardivităţii recursului;
C. poate fi invocată până la prima zi de înfăţişare în apel, iar dacă este admisă lasă fără efecte aderarea la
apel formulată de către intimat.
Răspuns: A
78 Dacă raportul de expertiză a fost depus la dosar cu 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată:
A. instanţa este ţinută să comunice părţilor câte un exemplar de pe raport, până la termenul de judecată;
B. instanţa poate să acorde un termen în vederea studierii lui dacă toate părţile solicită amânarea pentru acest
motiv;
C. oricare dintre părţi este îndreptăţită să obţină o amânare în vederea studierii lui.
Răspuns: B
79 Dacă se constată că, ulterior conexării cererilor, doar una dintre acestea este în stare de judecată,
instanţa:
A. va da termene scurte pentru a grăbi administrarea probelor necesare soluţionării celeilalte cereri;
B. va da o încheiere interlocutorie prin care va soluţiona cererea aflată în stare de judecată şi va acorda
termen pentru continuarea judecăţii celeilalte cereri;
C. va pune în discuţia părţilor oportunitatea disjungerii cererilor conexate.
Răspuns: C
80 Nulitatea intervine în cazul în care:
A. instanţa a respins apelul, deşi intimatul nu era legal citat şi nici nu s-a prezentat la judecată;
B. cererea de chemare în judecată a fost formulată de o entitate lipsită de capacitate procesuală de folosinţă;
C. pronunţarea hotărârii a fost amânată cu mai mult de 7 zile.
Răspuns: B

Timp de lucru: 4 ore Pagina 10 of 16

 DREPTUL MUNCII
DM-JURISP ICCJ - Probă teoretică - Tribunal Grila nr.4
81 Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prima de concediu reglementată în
favoarea magistraţilor prin art. 41 indice 1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 privind salariazarea şi alte
drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, introdus prin art. I pct. 38 din OG nr.
83/2000, este în sensul că
A. aceasta se cuvine magistraţilor pentru perioada 2001 - 2006, care o pot cere începând cu data de 1
ianuarie 2007, când a încetat orice cauză de suspendare a dispoziţiei legale în discuţie, suspendare
interrvenită succesiv prin acte normative cu putere de lege, aplicabile până la 31. 12. 2006. Se are în
vedere şi că OUG nr. 177/2002, care a abrogat art. 41 indice 1 din Legea nr. 50/1996 nu a putut produce
efectul abrogator, fiind un act normativ inexistent, întrucât au fost depăşite limitele abilitării constituţionale a
Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă;
B. prima de concediu se cuvine magistraţilor numai pentru anii 2001 şi 2002, astfel cum a fost reglementată
prin art. 41 indice 1 din legea nr. 50/1996, având în vedere că acest text a fost abrogat prin art. 50 din OUG
nr. 177/2002, intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2003. La această dată s-a născut şi dreptul la acţiune
pentru calculul şi plata primei de concediu, dispoziţiile succesive de suspendare a exerciţiului unui drept
neputând să opereze decât în perioada în care actul normativ care a prevăzut acel drept a fost în vigoare;
C. prima de concediu se cuvine magistraţilor numai pentru perioada 2001 - 2002, astfel cum a fost
reglementată prin art. 41 indice 1 din Legea nr. 50/1996, având în vedere că acest text a fost abrogat prin
intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2003, a OUG nr. 177/2002. Dreptul la acţiune însă s-a născut la 1 ianuarie
2007, când a încetat orice cauză de suspendare prin legile bugetului de stat a exerciţiului dreptului la primă.
Se impune să se considere că acest drept, izvorât din acte normative chiar ieşite din vigoare, poate fi
suspendat în exerciţiul său şi după ce actul normativ care l-a prevăzut a fost abrogat, întrucât dreptul
subiectiv supravieţuieşte normei care l-a reglementat, fiind aplicabil principiul activităţii legii civile.
Răspuns: B
82 Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la competenţa teritorială în soluţionarea
acţiunilor introduse de sindicat în numele membrilor săi, în baza art. 28 alin. 2 din Legea nr. 54/2003,
pentru restituirea unor contribuţii la asigurările sociale pretins ilegal reţinute, este în sensul următor
A. competenţa teritorială aparţine exclusiv tribunalului în raza căruia îşi au domiciliul sau reşedinţa membrii de
sindicat în numele cărora acesta a formulat acţiunea, potrivit prevederilor art. 284 alin. 2 din Codul muncii.
Într-adevăr, numai aceştia din urmă au calitate procesuală activă, sindicatul fiind doar reprezentant fără
calitate procesuală proprie, astfel că nu sediul său este determinant pentru stabilirea competenţei teritoriale;
B. competenţa teritorială aparţine instanţei de la sediul sindicatului, căruia îi revine calitatea de reclamant în
cauză, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 284 alin. 2 din Codul muncii şi ale art. 2 lit. c din Codul de
procedură civilă;
C. competenţa teritorială aparţine instanţei de la sediul pârâtului, potrivit regulii generale înscrise în art. 5,
respectiv 7 din Codul de procedură civilă, întrucât dispoziţia art. 284 alin. 2 din Codul muncii este una de
favoare, prevăzută exclusiv în interesul membrilor de sindicat reclamanţi, şi ca la orice dispoziţie de
favoare, aceştia pot renunţa.
Răspuns: A
83 Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la natura pretenţiilor reprezentând
despăgubiri pentru neeliberarea sau eliberarea cu intârziere a carnetului de muncă, formulate după
data încetării raportului de muncă, este în sensul că
A. acestea sunt pretenţii civile de drept comun, de competenţa în primă instanţă a judecătoriei, conform art. 1
pct. 1 Cod procedură civilă, izvorul pretenţiilor constituindu-l faptul ilicit cauzator de prejudicii al nepredării
sau predării cu întârziere a carnetului de muncă;
B. sunt pretenţii comerciale, faţă de calitatea de comerciant a angajatorului, ale cărui acte şi obligaţii sunt
considerate fapte de comerţ, potrivit art. 4 Cod comercial. Prin urmare, competenţa de soluţionare a cauzei,
faţă de valoarea pretenţiilor sub 1 miliard lei vechi, aparţine judecătoriei în baza art. 2 alin. 1 lit. a Cod
procedură civilă, interpretat per a contrario;
C. despăgubirile pretinse pentru neeliberarea sau eliberarea cu întârziere a carnetului de muncă, deşi
formulate după data încetării raportului de muncă, îşi au izvorul în relaţiile de muncă care au existat între
părţi şi trebuie analizate, sub aspectul dreptului material şi procesual, ca fiind pretenţii generate de
raporturile de muncă. Potrivit acestei calificări, competenţa soluţionării acţiunii cu acest obiect aparţine
tribunalului, în baza art. 2 lit. c Cod procedură civilă.
Răspuns: C

Timp de lucru: 4 ore Pagina 11 of 16

 DREPTUL MUNCII
DM-JURISP ICCJ - Probă teoretică - Tribunal Grila nr.4
84 Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la posibilitatea persoanelor alese în funcţii
de consilieri locali de a cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parţială cu
indemnizaţia de şedinţă prevăzută de dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 393/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, este în sensul următor
A. veniturile în discuţie pot fi cumulate. Dat fiind că şi cumulul de funcţii este permis potrivit art. 35 alin. 1 din
Codul muncii, aceeaşi soluţie se impune pentru identitate de raţiune, şi cât priveşte cumularea pensiei cu
venituri provenite din exercitarea unei funcţii elective;
B. cumulul nu este permis, în aplicarea prevederilor art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 şi dat fiind că
aleşii locali nu fac parte din categoriile sociale menţionate de art. 94 alin. (1) din legea nr. 19/2000, care pot
cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o actviitate profesională;
C. cumulul este permis, pornind de la natura juridică a indemnizaţiei de şedinţă prevăzute de dispoziţiile art. 34
din Legea nr. 393/2004, ce nu permite încadrarea ei într-o remuneraţie cu caracter permanent. Neavând
altă semnificaţie decât aceea a unei remuneraţii ocazionale, indemnizaţia în discuţie nu reprezintă o valoare
susceptibilă a fi luată în considerare drept componentă a cumulului nepermis de art. 92 alin. (1) lit. b)
raportat la art.. 94 din Legea nr. 19/2000.
Răspuns: C
85 Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la modul de soluţionare a unei acţiuni cu
două capete de cerere, primul privind pretenţii de natură salarială şi cel de al doilea având ca obiect
drepturi de asigurări sociale, este în sensul următor
A. ambele capete au caracter principal şi din acest motiv nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 17 Cod procedură
civilă. Competenţa de soluţionare a capătului de cerere privind drepturile salariale aparţine tribunalului de la
domiciliul reclamantului, potrivit art. 284, raportat la art. 281 şi urm. din Codul muncii, iar a capătului de
cerere privind prestaţii de asigurări sociale, tribunalului sediului unităţii pârâte, în baza art. 156 teza a II-a
din Legea nr. 19/2000. În măsura în care cele două instanţe nu coincid, se impune disjungerea capetelor de
cerere şi judecarea separată a acestora, fiecare de către instanţa competentă material şi teritorial;
B. capătul de cerere privind drepturile salariale are caracter principal, atrăgând competenţa de soluţionare a
cauzei în favoarea tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul, potrivit art. 284 din
Codul muncii, raportat la art. 17 Cod procedură civilă;
C. ambele capete de cerere au caracterul unui conflict de muncă, astfel cum este definit prin art. 281 şi urm.
din Codul muncii, atrăgând competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea tribunalului de la domiciliul
reclamantului, întrucât toate pretenţiile, şi cele de natură salarială şi cele vizând prestaţii de de asigurări
sociale au fost formulate în contradictoriu cu angajatorul, aflându-şi izvorul în raporturile de muncă existente
între părţi.
Răspuns: A

Timp de lucru: 4 ore Pagina 12 of 16

 DREPTUL MUNCII
DM-JURISP CCR - Probă teoretică - Tribunal Grila nr.4
86 Jurisprudenţa Curţii Constituţionale în legătură cu constituţionalitatea art. 283 alin. (2) din Codul
muncii, raportat la art. 16 din Constituţie, este în sensul că
A. termenul de 3 ani prevăzut de textul de lege criticat este discriminatoriu în raport cu termenele de 30 de zile
prevăzute în alineatul (1) lit. a) şi b) din acelaşi articol, discriminare creată atât între salariaţi cât şi între
angajatori, şi unii şi alţii părţi ale aceloraşi conflicte de muncă;
B. termenul de 3 ani nu este neconstituţional prin raportare la dispoziţiile art. 16 din Constituţie, el fiind identic
cu termenul general de prescripţie în materia acţiunilor personale prin care se valorifică drepturi de creanţă.
Prin urmare, nu acest termen creează discriminare ci, eventual, se pune problema constituţionalităţii
termenelor de 30 de zile care derogă de la regula generală înscrisă în art. 3 alin. (1) din Decretul nr.
167/1958 referitor la prescripţia extinctivă;
C. termenul de 3 ani prevăzut de textul de lege criticat nu este neconstituţional, legiuitorul având dreptul,
potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, de a opta pentru instituirea unor termene diferite, în considerarea
deosebirilor ce există între natura şi obiectul diferitelor litigii, conform principiului care reclamă un tratament
juridic diferit pentru ipoteze distincte.
Răspuns: C
87 Jurisprudenţa Curţii Constituţionale în privinţa excepţiilor de neconstituţionalitate a articolelor 79 şi
80 din legea nr. 168/1999, raportat la art. 16 şi 21 din Constituţie este în sensul că
A. textele criticate contravin principiului constituţional al egalităţii şi liberului acces la justiţie, întrucât instituie
reguli de procedură derogatorii de la dreptul comun, pe criteriul naturii litigiului dedus judecăţii, în funcţie de
care nu este admisă nicio discriminare între cetăţenii care se adresează unei instanţe;
B. textele criticate sunt cuprinse într-o lege anterioară revizuirii din anul 2003 a Constituţiei, intrând sub
incidenţa art. 154 alin. 1 din legea fundamentală. Prin urmare, constatând că aceste dispoziţii contravin
prevederilor art. 16 şi 21 din Constituţie, care consacră dreptul la o justiţie liberă şi egală (în sensul de egal
acces la mijloacele procedurale), instanţa de judecată trebuia să constate abrogate textele criticate, în
aplicarea art. 154 alin. (1) din Constituţie, fără a mai sesiza Curtea Constituţională, în speţă fiind vorba
despre un conflict al legilor în timp;
C. textele criticate sunt conforme normelor cuprinse în art. 16 şi 21 din Constituţie, întrucât accesul la justiţie
este asigurat pentru toate părţile unui conflict de drepturi în condiţii de egalitate, iar accesul liber la justiţie
presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte, or, instituirea regulilor
de desfăşurare a unui proces cade în competenţa exclusivă a legiuitorului.
Răspuns: C
88 Jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia excepţiilor de neconstituţionalitate a art. 78 alin. (2)
din Codul muncii, referitor la repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii actului de concediere la
solicitarea salariatului care a obţinut anularea concedierii este în sensul că
A. posibilitatea pe care textul o instituie nu lezează în nici un fel dreptul de proprietate al angajatorului, ce
trebuie exercitat cu respectarea conţinutului şi limitelor sale prevăzute de lege. Or, fără posibilitatea
repunerii părţilor în situaţia anterioară concedierii, atingerea adusă dreptului la muncă al salariatului nu s-ar
repara şi nu s-ar asigura stabilitatea raporturilor de muncă;
B. textul este neconstituţional întrucât în concursul dintre patrimoniul angajatului şi cel al angajatorului, dă
preferinţă, fără o bază rezonabilă şi suficientă, celui dintâi, neglijând aspectul că angajatorul este
proprietarul firmei şi, în această calitate, dispune de modul de organizare şi funcţionare a investiţiei sale;
C. textul este constituţional, numai în măsura în care se interpretează că nu asigură o protecţie mai
avantajoasă dreptului de proprietate al salariatului faţă de acelaşi drept al angajatorului, ceea ce ar
contraveni exigenţei constituţionale a egalei ocrotiri a proprietăţii private, indiferent de titular.
Răspuns: A

Timp de lucru: 4 ore Pagina 13 of 16

 DREPTUL MUNCII
DM-JURISP CCR - Probă teoretică - Tribunal Grila nr.4
89 Practica Curţii Constituţionale referitoare la neconstituţionalitatea art. 268 alin. (2) din Codul muncii,
raportat la prevederile art. 61 din acelaşi cod, este în sensul că
A. dispoziţiile art. 268 alin. (2) din Codul muncii, care prevăd obligaţia angajatorului de a înscrie, sub
sancţiunea nulităţii absolute, anumite date în decizia prin care dispune aplicarea unei sancţiuni disciplinare,
nu sunt necorelate cu textul art. 61 din acelaşi cod, întrucât cele două articole nu au acelaşi obiect de
reglementare. Astfel, textul de referinţă stabileşte numai, prin enumerare, cazurile în care se poate dispune
concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului, rămânând ca acestea să fie detaliate prin
reglementările următoare;
B. cele două texte sunt într-adevăr necorelate cât priveşte actele care conţin prevederile a căror încălcare
constituie abatere disciplinară. Astfel, în timp ce art. 61 lit. a) din Codul muncii vorbeşte despre "contractul
individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern", art. 268 alin. 2 lit. b) se
referă la "statutul de personal, regulamentul intern sau contractul coelctiv de muncă aplicabil". Or,
neconcordanţa între două texte ale aceluiaşi act normtiv reprezintă o formă gravă de neconstituţionalitate,
afectând stabilitatea raporturilor juridice derivate din lege;
C. raportarea textului art. 268 alin. (2) din Codul muncii la art. 61 din acelaşi act normativ, cu scopul constatării
contrarietăţii lor, relevă un aspect de legiferare, iar nu o problemă de constituţionalitate, care să intre în
competenţa Curţii Constituţionale, abilitate să judece, pe cale de excepţie, doar conflictele dintre legi (acte
cu putere de lege) şi Constituţie. Condiţiile impuse de corelarea actelor normative între ele sau concordanţa
dintre textele aceluiaşi act normativ ori conţinutul normei juridice sunt la latitudinea Parlamentului, ca unică
autoritate legiuitoare a ţării conform art. 61 alin. (1) din Constituţie.
Răspuns: C
90 Jurisprudenţa Curţii Constituţionale în exercitarea controlului de constituţionalitatea a art. 61 alin. 2
din Legea nr. 168/1999, cu privire la posibilitatea instanţelor de a obliga persoanele vinovate de
declanşarea grevei ilegale la plata unor despăgubiri, este în sensul că
A. textul este neconstituţional prin raportare la art. 1 alin. (3), art. 9 teza finală, art. 20 alin. (1), art. 43 alin. (1)
din Constituţie, precum şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, întrucât neagă dreptul la grevă, pe care îl limitează într-un mod de natură să descurajeze
apărarea şi promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor reprezentaţi de
sindicat;
B. textul nu contravine normelor constituţionale de referinţă, întrucât, fără a nega dreptul salariaţilor la grevă,
trebuie reţinut că şi acest drept poate fi exercitat în aplicarea art. 57 din Constituţie, doar cu bună credinţă,
fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi. Or, în măsura în care angajatorul se consideră lezat prin
exerciţiul abuziv al grevei în drepturile şi interesele sale legitime, el are dreptul să se adreseze instanţei şi
să obţină despăgubiri de la persoanele vinovate de încălcarea legii;
C. textul în discuţie nu poate fi controlat de Curtea Constituţională, întrucât ridică probleme de apreciere cu
privire la caracterul legitim al interesului pretins de angajator, la legalitatea sau ilegalitatea declanşării ori
continuării grevei, ce nu sunt probleme de constituţionalitate, intrând în competenţa de apreciere exclusivă
a instanţei judecătoreşti.
Răspuns: B

Timp de lucru: 4 ore Pagina 14 of 16

 DREPTUL MUNCII
JURISP CEDO - ASPECTE CIVILE - Probă teoretică - Tr + PTr Grila nr.4
91 Conform jurisprudenţei Curţii, inclusiv în cauzele împotriva României, obligaţiile autorităţilor
competente în materia executării hotărârilor judecătoreşti, ca element al protecţiei dreptului garantat
de articolul 6 al Convenţiei, sunt:
A. de a lua toate măsurile necesare şi eficiente pentru a asigura respectarea hotărârilor defintive şi executorii,
ca temei al preeminenţei dreptului şi securităţii raporturilor juridice;
B. de a lua toate măsurile necesare şi eficiente pentru a asigura respectarea hotărârilor defintive şi executorii,
chiar dacă se încalcă astfel drepturile fundamentale ale altei persoane;
C. de a folosi forţa coercitivă a agenţilor statali, chiar dacă se încalcă astfel drepturile fundamentale ale altei
persoane.
Răspuns: A
92 Conform jurisprudenţei Curţii, inclusiv în cauzele împotriva României, încălcarea articolului 6 este
atrasă de:
A. nepronunţarea asupra tuturor argumentelor expuse de părţi;
B. nepronunţarea asupra unor mijloace de probă nerelevante;
C. nepronunţarea asupra unui capăt de cerere.
Răspuns: C
93 Conform jurisprudenţei Curţii, inclusiv în cauzele împotriva României, noţiunea de “termen
rezonabil”, în materie civilă, cuprinde:
A. doar soluţionarea în fond a contestaţiei privitoare la dreptul şi obligaţia în discuţie, inclusiv procedurile
administrative prealabile, sau cele în faţa Curţii Constituţionale;
B. doar fondul şi apelul, recursul, procedurile prealabile administrative, inclusiv procedurile desfăşurate în
cazul unui recurs prejudicial care se examinează de CJCE, în cazul unei hotărâri susceptibile de executare;
C. procedurile de la judecata în fond, apel, recurs, până la finalizarea executării hotărârii judecătoreşti, inclusiv
eventualele proceduri prealabile administrative, când sunt obligatorii, precum şi procedurile desfăşurate în
faţa Curţii Constituţionale.
Răspuns: C
94 Conform jurisprudenţei Curţii, inclusiv în cauzele împotriva României, o hotărâre judecătorească
prin care se recunoaşte valabilitatea unui contract de vânzare –cumpărare :
A. constituie un bun în sensul Convenţiei;
B. constituie un bun, numai dacă acel contract privea un bun imobil;
C. nu poate fi desfiinţată pe calea nici unei proceduri extraordinare.
Răspuns: A
95 Conform jurisprudenţei Curţii, inclusiv în cauzele împotriva României, privarea de proprietate în
baza art.1 din Primul Protocol adiţional:
A. poate fi justificată doar dacă se demonstrează că a intervenit din motive de utilitate publică, în condiţiile
prevăzute de lege şi răspunde unui criteriu de proporţionalitate;
B. poate fi justificată numai în condiţiile plăţii unei despăgubiri substanţiale;
C. poate fi justificată numai dacă, în lipsa acesteia, bunăstarea economică a ţării este pusă în pericol.
Răspuns: A

Timp de lucru: 4 ore Pagina 15 of 16

 DREPTUL MUNCII
JURISP CJCE - ASPECTE CIVILE - Probă teoretică - Tr + PTr Grila nr.4
96 Protecţia minorilor poate constitui justificare a restrângerii liberei circulaţii a mărfurilor, după cum
rezultă din:
A. hotărârea CJCE în cauza Von Colson şi Kamann;
B. hotărârea CJCE în cauza Dynamic Medien Vertriebs;
C. hotărârea CJCE în cauza Alpine Investments.
Răspuns: B
97 În hotărârea Van Gend en Loos, CJCE s-a pronunţat:
A. într-o cerere pentru obţinerea unei hotărâri preliminare vizând efectul direct al prevederilor Tratatului CE;
B. într-o acţiune în anulare privind taxele cu efect echivalent taxelor vamale;
C. într-o acţiune în anulare privind măsuri fiscale discriminatorii.
Răspuns: A
98 În procedura de la CJCE, reglementată de art. 234 CE, părţile din litigiul naţional:
A. pot retrage cererea de pronunţare a hotărârii preliminare;
B. pot formula observaţii scrise;
C. pot modifica modul de formulare a întrebărilor.
Răspuns: B
99 Potrivit jurisprudenţei CJCE, răspunderea statului membru pentru prejudiciile cauzate persoanelor
se angajează în cazul încălcărilor dreptului comunitar săvârşite de:
A. legiuitorul statului în cauză;
B. legiuitorul şi executivul statului în cauză;
C. legiuitorul, executivul şi instanţele naţionale ale statului în cauză.
Răspuns: C
100 Distincţia dintre dreptul de stabilire şi libertatea de a presta servicii a fost examinată de CJCE în:
A. hotărârea Reyners;
B. hotărârea Internationale Handelsgesellschaft;
C. hotărârea Gebhard.
Răspuns: C

Timp de lucru: 4 ore Pagina 16 of 16