INTRODUCERE IN COMUNICAREA INTERPERSONALA

TUTORAT I
COMUNICARE SOCIALA SI RELATII PUBLICE

Identificaţi şi explicaţi principalele gesturi pe care le utilizaţi în

diferite interacţiuni (vezi grupul de prieteni, familia, grupul de lucru, strada
etc.). Ce semnificaţii le acordaţi? Dar cei cu care interacţionati?

Traim intr-o epoca ce incurajeaza cunoasterea de sine. Pentru a deveni

asa cum ne-am visat intotdeauna, o persoana care si-a realizat toate posibilitatile,
trebuie sa ne cunoastem. Trebuie sa ne exploaram propriul eu si sa dobandim o
imagine de sine cat mai exacta.
 Animalele nu-si cunosc imaginea in oglinda. Pisica isi priveste imaginea in
oglinda ca si cum ar avea de-a face cu o alta pisica. Un caine poate chiar sa latre la
imaginea sa in oglinda. Singurele animale care au capacitatea de auto-recunoastere
ca si omul, par a fi cimpanzeii. Dar nici omul nu se naste cu aceasta capacitate, ci o
dobandeste treptat. Oamenii invata sa-si recunoasca intai figura, apoi expresia si
sentimentele apeland la opiniile celorlalti.
Oamenii din jurul nostru sunt ca niste oglinzi ce ne reflecta in functie de felul
in care ne comportam. In aceste oglinzi ne putem analiza „gesturile care sunt un
limbaj pe care-l inteleg si barbarii” afirma Cicero.
In oglinda am analizat gesturile si m-am identificat ca utilizatoare de gesturi
pictografe – atunci cand descriu un obiect care m-a impresionat placut, gesturi
kinetografe utilizez cand povestesc un film de actiune sau o actiune foarte
interesanta pe care am desfasurat-o.
Atunci cand povestesc prietenilor mei despre modificarile pe care le efectuez
in casa (mutarea mobilei) folosesc gesturi spatiale, dar le utilizez cand dau indicatii
unei persoane pe strada despre o anumita locatie.
La gradinita cand spun copiilor o poveste, rotesc cu rapiditate mana pentru a
exprima intensitatea desfasurarii actiunii folosind gesturi ritmice, iar gesturile
embleme - indexul pe buze atunci cand vreau sa faca liniste. Atunci cand mama
imi face morala pentru o gresala o ascullt si o aprob plecand si ridicand capul,
folosesc regulatorii.
Miscarile afective – zambetul, privirea si mangaierile le utilizez la o
impacare dupa o cearta cu sora mai mica sau atunci cand vreau sa obtin de la tata o
favoare.
Cand sunt nervoasa, trebuie sa manipulez un obiect pe care-l am la indemana
sau cand am emotii manipulez degetele de la maini si cand sunt trista folosesc
adaptatorii. Gesturile de chemare a unei persoane care este departe sau de
respingere a acesteia este o miscare lenta a mainii catre mine sau catre persoana
respenciva in semn de respingere.
Gestul reprezinta pentru mine si celelate persoane cu care interactionez un
mijloc de exprimare a semnificatiilor pe care canalul verbal nu permite sa le
vehiculam.
Asa cum mutii si surzii se inteleg cu ceilalti doar prin gesturile mainilor –
codul lor de comunicare – si noi, oamenii fara disfunctionalitati putem sa ne
exprimam doar prin gesturi.
Relatiile cu ceilalti ne preocupa in orice moment. Ne intereseaza modul de a
comunica, impactul pe care-l au cuvintele si gesturile noastre, dar si atitudinile
celorlalti.
INTRODUCERE IN COMUNICAREA INTERPERSONALA
TUTORAT II
POPA MIHAELA
COMUNICARE SOCIALA SI RELATII PUBLICE
ANUL I IDD

1. Care sunt cele mai frecvente atitudini pe care le manifestati în relatiile

cu ceilalti? De ce?(indicati contextul).

Atitudinile nu sunt innascute, ci sunt invatate. Invatarea atitudinilor

este o parte a procesului de socializare. Multe dintre atitudinile oamenilor sunt
produsul experientei lor directe cu obiectele. Indivizii invata noi atitudini nu numai
din expeienta directa cu obiectele, ci observand rezultatele comportamentelor si
atitudinilor altora.
Cele mai frecvente atitudini pe care le manifest in reletia cu cei din
jurul meu sunt atitudinea de sfat, de sprijin si atitudinea de anchetare.
 Atitudinea d sfat o utilizez pentru ca nu am inca experienta de a gasi
singura solutii problemelor care apar in viata de zi cu zi. Am nevoie, ca din
experienta altora sa gasesc anumite solutii pe care , mai apoi sa le pot transmite
altora prin aceeasi atitudine.
De atitudinea de sprijin am nevoie in momente in momentele mai
dificile din existenta mea. In aceeasi masura manifest atitudine de sprijin
persoanelor apropiate care au nevoie de mine, de o persoana care sa le ridice
moralul.Prin atitudinea de anchetare aflu dificultatile celor mai apropiate persoane.
In viata de zi cu zi atitudinile influenteaza in mod direct
comportamentul oamenilor.

2. Cititi cu atentie capitolul despre interventie şi explicati strategiile pe

care le adoptati dv în relationarea cu colegii. Dar în alte situatii sociale?

Pentru unii oameni a relationa cu altii este o placere, iar pentru unii
este o durere. Fiecare om are un stil propriu de a relationa.
Strategiile de conversatie pe care le adopt in relatia cu colegii sunt de a
asculta inainte de a vorbii, de a alege cel mai bun moment din interventia spontana
- aprob sensul conversatiei precedente si-l completez, pun intrebari destinate sa
clarifice o situatie prezentata.
Dintre intrebari le utilizez pe cele oglinda, intrebarea relansare –
atunci cand imi doresc cu orice pret raspunsul la acea intrebare si persoana
respectiva incearca sa se eschiveze si sa nu raspunda si contra intrebarea – atunci
cand am nevoie de timp pentru a gasi un raspuns intrebarii primite.
Destul de rar apelez la concesie si cand persoana cu care discut
incearca sa ignore coversatia folosesc reformularea.
In dezbaterile cu unii profesori, in liceu, pentru a-mi face cunoscut
punctul de vedere, dar fara a fi transanta, incercam sa introduc o nuanta sau o
remarca usor diferita sau atunci cand vorbeau prea mult – pentru dumnealor –
incercam sa folosesc intrebarea destinata sa clarifice situatia.
La gradinita foloseam de multe ori intrebarea inchisa, mai ales cand
lucram cu cei mai mici, dar si intrebarea test.
Pentru a te face ascultat trebuie sa apelezi la o multitudine de strategii.
Imi place sa fiu ascultata si de aceea ascult!
 3. Participati la o dezbatere privind generalizarea taxelor in toate
formele de invatamant superior. Construiti o argumentare pe baza planului
SOSRA.

S: In momentul de fata statul roman finanteaza 25% dintre locurile oferite

spre concurs celor ce vor sa devina studenti.
O: Acum se discuta despre generalizarea taxelor in toate formele de
invatamant superior. Cei care vor dori sa absolveasca o facultate vor fi nevoiti sa
plateasca.
S: Aceasta situatie va limita posibilitatea copiilor cu potential intelectual,
dar care vin din familii fara posibilitati materiale, sa poata studia in invatamantul
superior.
R: Posibilitatile financiare ale populatiei Romaniei sunt scazute. In
momentul in care toate locurile din invatamantul superior vor fi cu taxa se va
ajunge doar la specializarea in diferite domenii a copiilor cu sustinere financiara.
Acesti absolventi vor ocupa posturile bine platite din firmele mari, iar cei fara
posibilitati materiale vor ajunge sa lucreze pe bani putini.
Cred ca locurile subventionate de stat ar trebui sa fie subventionate in
continuare. Firmele mari ar trebui sa ofere posibilitatea, catorva dintre copiii bine
pregatiti si dornici sa munceasca pentru a-si asigura un viitor, sa invete. Petronii
acesrora ar putea oferi burse acestor copii care pot fi viitori specialisti ai firmei
respective.
A: Nu credeti ca ar trebiui sprijiniti acesti copii? Nu putem sa le inchidem
definitiv portile si sa-i lasam fara nici o speranta. Ce parere aveti despre aceasta
situatie?