With the help of “Periotest Siemens” device, depending on bone density the primary (initial)

stability of implants was determined. It was ascertained that bone density has a direct impact on the
primary stability of implants (r = +0.60, p < 0.001).

CĂILE CONTEMPORANE DE REGLARE A REGENERĂRII

TEGUMENTARE ÎN TRATAMENTUL PLĂGILOR REGIUNII
MAXILOFACIALE

Rusu Natalia, asist. univ., USMF „Nicolae Testemiţanu”

Reglarea regenerării tegumentare în tratamentul plăgilor regiunii maxilofaciale este o problemă

actuală, mai ales în ceea ce priveşte plăgile din regiunea feţei, unde cicatricea joacă un rol deosebit.
Procesul formării cicatricei constă din urmatoarele etape:
1) Inflamaţie traumatică, epitelizarea plăgii- 2-7 zile.
2) Dezvoltarea ţesutului conjunctiv-de la a 4-a-6-a zi.
3) Formarea şi reconstruirea cicatricei se începe la a 10-a -14-a zi.
4) Stabilizarea cicatricei – de la câteva luni până la câţiva ani.
La etapele iniţiale ale formării cicatricei este foarte important ca perioada inflamaţiei traumati-
ce să fie cât mai scurtă. Sensul biologic al acestei etape este curăţarea plăgii de microorganisme, de
corpi străini şi de produsele dezintegrarii ţesuturilor. Finalizarea incompletă a acestui proces împie-
dică vindecarea. Epitelizarea joacă rolul principal în închiderea plăgilor superficiale şi în cicatrizarea
per primam intentionem. Multiplele observări certifică interacţiunea proceselor de epitelizare şi rege-
nerarea ţesutului conjuctiv. Ca răspuns la excitarea receptorilor epiteliului se secretă substanţe, care
actionează asupra regenerării tegumentare (И.И. Афанасьева, В.И. Горячкина, Гистология, 2001).
În acest scop se foloseşte lampa d’arcenvali, care creează impulsuri de frecvenţă înaltă şi excită re-
ceptorii epiteliului.
Conform datelor din literatura ştiinţifică (И.И. Афанасиева, Н.А.Юрина, 1999, В.В. Серов,
1981), a fost folosit colagen în formă de burete sau de peliculă pentru stimularea regenerării tegu-
mentare. Pelicula de colagen intensifică reacţia macrofagală, atrage monocite în plagă, accelerează
regenerarea şi joacă un rol de „crustă artificială” la prima etapă de regenerare. S-a stabilit că macrofa-
gii stimulează regenerarea şi rezorbţia cicatricelor. Pentru formarea cicatricei postoperatorii estetice
este foarte important a stimula schimbul acizilor nucleici şi sinteza proteică. În acest scop indicăm
pacienţilor administrarea acidului folic şi a vitaminei B12. Este deosebit de important a utiliza aceste
vitamine în scopul stimulării regenerării la pacienţii cu deficit de acid folic şi de vitamina B12, care
deseori apare în urma tratamentului îndelungat cu antibiotice în doze mari (se blochează sinteza aci-
dului folic în intestin, cauzată de perturbarea absorbţiei intenstinale).
Vitamina B12 participă la sinteza proteinelor (asigură activarea aminoacizilor şi includerea lor
în proteine) şi a acizilor nucleici. Aceste procese sunt mai intensive în ţesuturile aflate pe cale de
regenerare. De aceea vitamina B12 se consideră stimulator de regenerare în general şi în hematopoie-
ză. Acidul folic se transformă în acid folinic şi în aşa formă aprovizionează sinteza bazelor purinice
şi pirimidinice, care sunt necesare pentru sintezarea acizilor nucleici. Împreună cu vitamina B12 ele
participă la transformarea aminoacizilor. Astfel, funcţiile vitaminelor B12 şi ale acidului folic se com-
pletează reciproc, ambele fiind necesare pentru sinteza acizilor nucleici şi a proteinelor.
Pelicula de colagen intensifică creşterea şi diferenţierea fibroblaştilor, producerea colagenului
şi fibrinogeneza, influenţează asupra agregării trombocitelor care limitează factorul de proliferare a
fibroblaştilor.
Vitamina B12 şi acidul folic sunt factori de creştere, necesari pentru hematopoieza normală. Vi-
tamina B12 activează sistemul de coagulare a sângelui, rezultatul căruia este adeziunea şi agregarea
184
trombociltelor → trombarea vaselor (după traumă) → trombocitele elimină în spaţiul extracelular
substanţe intracelulare, care intensifică procesele de reparaţie a plăgii.
Luând în considerare aceste date, noi propunem pentru stimularea regenerării tegumentare uti-
lizarea următorului mecanism:
1. Stimularea hematopoiezei normale şi a metabolismului ţesutului conjunctiv cu vitamina B12
şi cu acid folic.
2. Folosirea peliculei de colagen pe suprafaţa plăgii cu scopul de a acumula monocite în plagă.
3. Excitarea receptorilor epiteliului cu ajutorul d’arsenvalizării, în vederea stimulării regenera-
rea tegumentare.
Scopul studiului a fost cercetarea particularităţilor regenerării tegumentare în tratamentul plă-
gilor regiunii maxilofaciale, analiza eficacităţii regenerării tegumentare prin indicarea vitaminelor
B12 şi a acidului folic, excitarea receptorilor epiteliului cu lampa d’arcenvali şi folosirea peliculei de
colagen.
Materiale şi metode. Pentru analiza rezultatelor utilizării vitaminoterapiei în tratamentul plăgi-
lor regiunii maxilofaciale au fost examinaţi pe parcursul anilor 2004-2006 20 de pacienţi cu plagi în
regiunea feţei, având vârsta de 20-50 de ani. Raportul bărbaţi-femei este de 1:1.
S-au studiat două loturi de pacienţi:
1) grupul de control – 10 pacienţi cu plăgi în regiunea maxilofacială fără reglarea regenerării
tegumentare prin metoda propusă;
2) grupul de studiu – 10 pacienţi, la care a fost folosită metoda propusă.
S-au utilizat metode de control al vindecării plăgii:
• Metode stiinţifice–fotografice de cercetare a plăgii la diferite etape.
• Metodele planimetrice de studiere a vitezei epitelizării plăgii sunt bazate pe analiza modificării
suprafeţei plăgii într-o unitate de timp. În practica clinică am folosit testul L.N. Popova (1942). Pe
suprafaţa plăgii se aplică o placă sterilă de celofan, pe care se marchează conturul plăgii. Desenul se
transferă pe hârtie milimetrică şi se calculează suprafaţă plăgii. Măsurarea se repetă peste o perioadă
de timp şi se calculează procentul micşorării suprafeţei plăgii în timp de 24 de ore în raport cu rezul-
tatul precedent după formula:

S = (S – Sn)*100 ,
St
unde S este suprafaţa plăgii la măsurarea precedentă; Sn – suprafaţa plăgii în timpul prezent; St
– numărul de zile între măsurări.
• Metode de laborator:
1) Analiza generală a sângelui.
Despre prezenţa şi pericolul complicaţiilor mărturisesc modificările în analiza generală a sân-
gelui – majorarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor, leucocitoză cu diviere spre stânga a formulei
leucocitare. În caz de evoluţie normală a procesului vindicării plăgii aceşti indici trebuie sa se norma-
lizeze la a 6-a - 7-a zi după operaţie.Un anumit rol în diagnostic îl are indicele Calif –Calif. Formula
indicelui leucocitar ale intoxicaţiei (L II ) este:

LII = (4Mi +3Me +2Ne+ Seg)(Pl+1),

(L+Mo) (Eo + 1)
unde Mi sunt mielocitele, Me – metemielocitele, Ne – nesegmentate, Seg – segmentate, Pl – ce-
lulele plasmatice, L – limfocitele, Mo – monocitele, Eo – eozinofilele.
În evoluţia abortivă a perioadei postoperatorii L II este egal cu 0,6 + 0,09, dar dacă depăşeşte
1,4, de regulă, indică dezvoltarea complicaţiilor.
2) Examenul citologic, metoda examinării frotiului amprentei din plăgi după M.P. Pokrovskaia,
M.S. Makarov (1942). Această metodă este relativ simplă şi permite a aprecia obiectiv dinamica re-
generării plăgilor.
185
 Valoarea frotiului citologic din plagă constă în aceea că cu ajutorul lui este posibilă „selectarea”
pe sticlă a celulelor mai puţin diferenţiate ale regeneratului, care nu sunt încă unite trainic intre ele şi
cu substanţa de bază a ţesutului conjunctiv. Aceasta permite a studia celulele mai puţin diferenţiate ale
straturilor superficeale ale plăgilor, care înlocuiesc defectul de ţesut. În preparat sunt elemente celula-
re din două straturi ale plăgii (leucocitar şi vascular), care constă, în fond, din elemente nediferenţiate
ale ţesutului conjunctiv în diferite forme tranzitorii ale dezvoltării sale, care oglindesc adecvat dina-
mică regenerării reparatorii. Schimbările depistate în frotiu sunt determinate de stadiul regenerării şi
pot fi clasificate ca unul din 6 tipuri de citograme:
1) Tipul necrotic – se caracterizează prin areactivitate celulară – preparatul contine detritus şi
resturi de neutrifile distruse.
2) Tipul degenerativ–inflamator–indică simptome neînsemnate ale reacţiei inflamatorii. Prepa-
ratul conţine un număr mare de microbi şi de neutrofile.
3) Tipul inflamator–prezintă procesul care decurge normal. Neutrofilele au rate de 85 – 95%, 8
– 12% revin macrofagilor şi poliblaştilor.
4) Tipul de citogramă inflamator–regenerator.
5) Tipul regenerator–inflamator în funcţie de predominarea componentelor. Numărul de neutro-
file se micşorează până la 60 – 70%. 25 – 30% de celule sunt poliblaşti (macrofagi liberi). Creşterea
numărului lor caracterizează procesul de curăţare a plăgii.
6) Tipul regenerator-caracterizează evoluţia celei de-a doua faze a procesului de regenerare.
Predomină, în mare măsură, celulele tinere ale ţesutului granulos pro- şi fibroblaşti, macrofagi,
endoteliu, poliblaşti. Numărul de neutrofile se micşorează până la 40 – 50%. Concomitent decurge
procesul de epitelizare marginală.
Rezultatele citogramelor se citesc după următorul formular de laborator (М.И. Кузин,
П. Костючок, Рана и раневая инфекция, 1990):

Nr. Elemente celulare Fază de inflamaţie Fază de regenerare

I II III IV V VI
1. Numarul leucocitelor în 45 + detri- 127 138 49 37 6
câmp tus
2. Distrucţia leucocitelor 100 95 68 58 55 71
3. Componenţa celulară, %
4. - neutrofile 87 86 91 78 64 46
5. - eozinofile 0,8 0,3 0,1 0,026 0,13 0,13
6. - limfocite 0,1 1,6 1,7 2,9 5,75 6,1
7. - monocite - - 0,004 - 0,34
8. - poliblaşti 1,4 4,2 4,4 13,8 16,9 21,8
9. - macrofagi 0,13 2,6 1,55 4,6 9,2 15,25
10. - fibroblaşti - - 0,2 0,9 3,04 8,87
11. - celule plasmatice - - 0,038 0,0399 0,07 0,37
12. - endoteliu - 0,06 - - 0,48 0,45
13. - epiteliu - 0,06 - - - -

Rezultate şi discuţii. Pentru accelerarea proceselor de regenerare tegumetară în tratamentul

plăgilor din regiunea maxilofacială am folosit la 10 pacienţi cu vârsta de 20–50 de ani. D’arsenvali-
zarea locală a fost efectuată la etapa iniţială a formării cicatricei, numită faza de inflamaţie traumatică
sau de epitelizare a plăgii.
Epeteliul are capacitatea de a stimula dezvoltarea ţesutului conjunctiv. Efectele terapeutice ale
metodei respective sunt următoarele:
- spasmolitic;

186
 - stimulează troficitatea;
- antiinflamator;
- bactericid.
D’arsenvalizarea locală are o influenţă terapeutică pe sectoare separate ale capului şi gâtului
pacientului prin imitarea impulsurilor de curent alternativ de frecvenţă medie şi de tensiune înaltă.
Impulsurile provoacă excitarea segmentelor terminale ale fibrelor nervoase ale pielii, ceea ce duce la
modificarea excitabilităţii lor şi la activarea microcirculaţiei (prin mecanismul reflex axonic).
În grosimea epidermului se găsesc celulele Merkel cu funcţie tactilă, în citoplasma carora există
granule nucleate, care conţin unii factori de creştere epidermică, precum Bombezinul, VIP, Enche-
falina şi alte substanţe de tip hormonal. Se consideră că celulele Merkel participă la stimularea rege-
nerării epidermului şi la reglarea tonicităţii vaselor dermale. Sub influenţa d’arsonvalizării locale se
excită celulele Merkel, care elimină factorii de creştere a epidermului.
Pentru aceste proceduri am folosit aparatul portativ „Corona”, care este înzestrat cu o trusă cu
opt electroade vidate de diferite configuraţii, dintre care mai mult am folosit electrodul în configuraţie
de ciupercă:
Metodă: Impulsurile de curent cu frecvenţă medie se apropie de tegumentele locoregionale prin
electrodul condensator. În timpul procedurii se poate varia frecvenţa: mică, medie, înaltă.
Există două metode de folosire a d’arsonvalizării:
1. Metoda labilă de contact frecvenţă mică şi contact neîntrerupt al electrodului cu pielea bol-
navului.
2. Metoda la distanţă – frecvenţa creşte, iar electrodul se îndepărtează de la suprafaţa pielii.
În această metodă factorul activ este „descărcarea în scânteie” pe suprafaţă pielii prin micro-
unde electrice. Sub acţiunea descărcării electrice în piele se formează focare de micronecroză, care
stimulează fagocitoza şi eliminarea substanţelor biologic active (heparină, prostoglandine, citochine)
şi a mediatorilor (histamină), iar apoi a inhibitorilor acestor substanţe.
Deplasându-se în patul microcirculator, produşii dezintegrării moleculelor proteice stimulează
mecanismele umorale secundare ale imunităţii şi activează procesele trofice în ţesuturile adiacente.
Excitarea puternică a fibrelor nervoase amielinice ale pielii (c-fibre) duce la blocarea conductibilităţii
şi la limitarea fluxului impulsurilor aferente din focarul de dureri. „Descărcarea în scânteie” provoacă
distrugerea membranelor microorganismelor şi moartea lor. Acest efect se potenţează cu oxid de azot
şi cu ozon, care se elimină prin d’arsonvalizarea locală.
În ambele metode electrodul se mişcă uşor în regiunea de acţiune. Pentru îmbunătăţirea alunecă-
rii electrodului pe piele, înainte de procedură se prelucrează cu talc, iar electrodul se şterge cu alcool.
Durata unei proceduri este de 10 min. Durata tratamentului presupune efectuarea a 10-15 proceduri.
Vitamina B12 se produce numai de către microorganismele din flora normală a intestinului gros
al omului. Pereţii gastrici şi duodenul conţin o substanţă specială (mucopolizaharida), care, legându-
se cu vitamina B12 , determină absorbţia în patul sangvin.
Acidul folic se găseşte în frunzele plantelor. În componenţa acidului folic intră: pteridina, acizii
glutamic şi paraaminobenzoic. Prin alimentarea normală omul obţine un surplus de acid folic. În afară
de aceasta în cantităţi semnificative acidul folic se sintetitează de către microflora intestinală. Numai
în timpul deprimării microflorei la tratamentul cu antibiotice şi la dereglarea procesului de absorbţie
în cazuri de afectare a intestinului subţire se observă deficit de această vitamină.
Luând în considerare faptul că alimentaţia omului nu este, de obicei, suficientă, adăugător se
recomandă vitamina B12 şi acidul folic, care sunt factori de creştere, necesari pentru hematopoieza
normală. Vitamina B12 activează sistemul de coagulare a sângelui, rezultatul căruia este agregarea
trombociltelor → trombarea vaselor (după traumă) → trombocitele elimină în spaţiul extracelular
substanţe intracelulare, care intensifică procesele de reparaţie a plăgii.
Pentru formarea cicatricei postoperatorii estetice este foarte important a stimula schimbul acizi-
lor nucleici şi sinteza proteică. În acest scop indicăm pacienţilor acidul folic şi vitamina B12. Aceste
vitamine trebuie utilizate în scopul stimulării regenerării la pacienţii cu deficit de acid folic şi de
187
vitamina B12, care deseori apare în urma tratamentului îndelungat cu antibiotice în doze mari (se blo-
chează sinteza acidului folic în intenstin, cauzată de perturbarea absorbţiei intenstinale).
Vitamina B12 participă la sinteza proteinelor ( asigură activarea aminoacizilor şi includerea lor în
proteine) şi a acizilor nucleici. Acest proces se desfăşoară mai intensiv în ţesuturile aflate pe cale de
regenerare. De aceea vitamina B12 se consideră stimulator de regenerare şi în hematopoieză.
Acidul folic se transformă în acid folinic şi în aşa formă aprovizionează sinteza bazelor puri-
nice şi pirimidinice, care sunt necesare pentru sintetizarea acizilor nucleici. Impreună cu vitamina
B12 el participă la transformarea aminoacizilor. Astfel, funcţiile vitaminelor B12 şi ale acidului folic
se completează reciproc, ambele fiind necesare pentru sinteza acizilor nucleici şi a proteinelor. Se
indică tratament în comprimate cu doza de 0,01, 0,03 o dată sau de 3 ori pe zi timp de 3-4 săptă-
mâni.
Acoperirea plăgii cu pelicula de colagen după suturare asigură o hidratare suficientă în perioada
epitelizării, ca rezultat având loc migrarea superficială şi mai rapidă a celulelor epiteliale. Plăgile
care sunt acoperite cu peliculă de colagen regenerează fără semne de inflamaţie şi fără crustă. Plaga
asemănătoare, supusă uscării la aer, necesită pentru regenerare cel puţin de 1,5-2 ori mai mult timp şi
lasă adânciri din cauza plasării epiteliului sub crustă.

Concluzii
1. Mecanismul regenerării tegumentare nu este studiat suficient. La bază regenerării tegumen-
tare stă interacţiunea proceselor de epitelizare şi de regenerare a ţesutului conjunctiv. Ca răspuns la
excitanţii senzitivi ai epiteliului se elimină factori, care acţionează asupra regenerării tegumentare.
În acest scop se foloseşte d’arsenvalizarea locală. Pentru stimularea schimbului acizilor nucleici şi a
sintezei proteice se indică vitamina B12 şi acidul folic. Pelicula de colagen intensifică creşterea şi dife-
renţierea fibroblaştilor, producerea colagenului şi fibrilogeneza, influenţează agregarea trombocitelor,
care elimină factorul de proliferare a fibroblaştilor.
2. Pe bază rezultatelor examinărilor prin metode clinice, fotografice şi de laborator s-a constatat
că în cazurile când este utilizată metoda propusă, vindecarea plăgii este mai efecientă în comparaţie
cu cazul pacienţilor din grupul de control.

Bibliografie selectivă
1. Афанасьева И.И, Юрина Н.А., Гистология, 1999.
2. Кузин М.И., Костючок П., Рана и раневая инфекция, 1990.
3. Абаев А., Раны и раневая инфекция, 2004.
4. Рысс С.М., Витамины, 1980.
5. Бременер С.М., Витамины, 1990
6. Баньков В.И., Макарова Н.П., Николаев Э.К., Низкочастотные импульсные сложномо-
дулированные электромагнитные поля в медицине и биологии, Екатеринбург, 1992.
7. Ефанов О.И., Дарсонвализация и лечение токами надтональной частоты:курортоло-
гия и физиотерпия: Руководство для врачей, М-Медицина, 1985.
8. Боголюбов, Понамаренко Г.Н., Общая физиотерапия, 1999.
9. Ясногородский В.Т., Электротерапия, М- Медицина, 1987.
10. Ясногородский В.Т., Интерференцтерапия: курортология и физиотерапия: Руковод-
ство для врачей, М. Медицина, 1985.
11. Гаврилюк Б., Культура клетoк и реконструкция ткани, 1988.

Rezumat
Reglarea regenerării tegumentare prin folosirea d’arsonvalizării locale la etapele iniţiale de forma-
re a cicatricei este foarte importantă în tratamentul plăgilor regiunii maxilofaciale. Descărcărea electrică
provoacă distrugerea membranelor microorganismelor şi moartea lor, în piele se formează focare de
micronecroză, care stimulează fagocitoza şi eleminarea substanţelor biologic active. Pentru formarea ci-
188
catricei postoperatorii estetice este foarte importantă stimularea schimbului acizelor nucleici şi sintezei
proteice. Pelicula de colagen reglează regenerarea tegumentară în regiunea maxilofacială.

Summary
The regulation of tissular regeneration in the maxillofacial wounds treatment by the use of
local d`arsonvalization in an infant state of cicatrices formation is very important. Electric discharges
promote microorganisms’ membrane rupture and cause their expiration. Micronecrosis focuses are
formed in skin which stimulates phagocytosis and elimination of biologically active substances. The
usage of vitamins with the object to stimulate the regeneration and appearance of esthetic cicatrix
is very important during the treatment of the wounds. The application of the collagen in the pellicle
form for stimulation of tegumentary regeneration during the treatment of patients with maxillofacial
region wound.

РАСПРОСТРАНЕННОСТЬ И СТРУКТУРА АНОМАЛИЙ ПРИКУСА

I КЛ. ANGLE У ВЗРОСЛЫХ

В. Григориев, докторант, Кишинeвский Государственный Университет Медицины и

Фармации им. Н. Тестемицану

Распространенность патологий прикуса I Кл. Энгля достаточно велика. Так Garliner

(1990), исследуя детей в возросте 5-15 лет, установил, что 65% из них можно отнести к лицам
имеющим данную патологию. Долг исследуя детей 11-12 лет отмечает частоту в 63%, в то вре-
мя как Фостер и Day у детей той же возрастной категории определили аномалии прикуса I Кл.
Энгля в 44,3% случаев (1990). В Румынии в различных регионах, разными авторами, получены
следующие данные: 41,9% (Schapira); 46,7%(Câmpeanu и соавторы); 40% (Boboc).
Распространенность исследуемой патологии у детей разного возраста различна, так как с
возрастом срабатывает механизм саморегулирования. Это подтверждают исследования Dragoş
Stanciu и Valentina Scântei-Dorobăţ (1991). Так, у детей в возрасте 8-9 лет скученность зубов
отмечается в 30-40%, а в 14 лет, всего 10-20% случаев. В Республике Молдова по данным
Л. Памужак, В. Трифан, Е. Виноградова (2001) аномалии I Кл. Angle составляют 39% общего
числа зубочелюстных аномалий.
Упомянутые данные были получены у детей, но многие из них не обращаются за помо-
щью в этом возрасте, а из числа обратившихся, по данным Г. Шиловой (1971), 37,8% прерыва-
ют ортодонтическое лечение, не завершив его. Таким образом, получается несбалансирован-
ная окклюзия, которая может осложнять течение патологии.
К сожалению, в доступной нам литературе мы не обнаружили данных о распростра-
ненности I Кл. Angle у взрослых, поэтому мы решили провести собственное исследование
данной проблемы на базе научной лаборатории кафедры ЧЛХ и „Clinica stomatologică prof.
D.Şcerbatiuc” SRL. В основу работы была положена следующая классификация, предложенная
Dragoş Stanciu и Valentina Scântei-Dorobăţ, которая, на наш взгляд, наиболее полно отображает
всю гаму аномалий, относящихся к I Кл. Angle.
Клинические формы I Кл. Angle:
1. Дентоальвеолярные нарушения (скученность, диастемы, тремы).
2. Аномалии в вертикальной плоскости (открытый и глубокий прикусы).
3. Аномалии в сагиттальной плоскости (обратное перекрытие).
4. Аномалии в трансверсальной плоскости (обратный и лингвализованый (прикус).
5. Аномалии зубов:
- числа (анодонтия, плейодонция).
189