”Exista un punct d vedere care predomină cel puțin în lumea vorbitoare de
engleză pe care eu l-am denumit fundamentalism de piață conform acestuia este
mai bine ca alocarea resurselor să fie lăsată pe seama mecanismelor pieței deoarece interferența cu aceste mecanisme ar reduce eficiența economiei” de George Soros ”Despre globaalizare”, 2002
George Soros este un economist, activist politic, filantrop și om de afaceri
miliardar american originar din Ungaria. În timpul crizei imigranților din Europa, în 2015, Soros a îndemnat guvernele europene să contribuie cât mai mult la ameliorarea dezastrului umanitar ce se desfășura, fundațiile finanțate de el activând, ele însele, pentru salvarea și adăpostirea refugiaților. Grupări naționaliste l-au criticat pentru aceasta, acuzându-l chiar că el ar fi de vină pentru dislocarea refugiaților. Guvernul de la Budapesta în special a devenit un agresiv critic al lui Soros, de exemplu un discurs ținut în fața Parlamentului European, în care cerea Uniunii să limiteze cheltuielile excesive pentru politica de coeziune și agricultură a fost aspru criticat.
În discursul său despre globalizare Soros este adept al teoriei liberalismului
economic care își are rădăcinile în filozofia utilitaristă dezvoltată începând cu secolul al XVI-lea și care se clădește în jurul individului pe ideea că ceea ce este potrivit individului este potrivit și statului. Pornind de aici, utilitariștii (Rene Descartes, Charles Montesquieu, Thomas Reausseua, Jemery Bertham) au construit o filozofie a interesului personal și au sugerat organizarea economică în funcție de acest interes. Principiile liberalismului economic sunt:
Economia este guvernată de legi obiective;
Economia este organizată pe baza proprietății private; Există libertate de acțiune a organizării economice; Există concurența liberă și perfectă. Acest principiu este fundamental pentru capitalism și este cel care guvernează relațiile economiei mondiale. Resursele vor fi vândute la prețurile de echilibru la care sunt cerute sau oferite, prin urmare se poate tinde spre eficiență și eficacitate. Orice intervenție din partea statului care ar veni sa subvenționeze o anumită firmă sau anumit sector de activitate economică ar conduce la o competitivitate neloială și la un dezechilibru pe motiv că unii ar avea posibilitatea de a obține profituri mai înalte prin reducerea prețurilor sub nivelul costurilor de producție. În acest sent pentru protejarea echilibrului dintre cerere și ofertă sunt diverse legi antidumping.