Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

IP Colegiul Tehnic Agricol din Soroca

Lucrare Individuala nr.1

Disciplina: Alimentarea cu energie electrica.
Tema: Sistemul de alimentare cu energie electrica a
intreprinderii.

Elaborat:
Grupa: EM 4/1
Verificat: Cecan Mihai

Soroca 2018
Un ansamblu de echipamente electrice interconectate intr-un spaţiu dat şi reprezentând untot
unitar, cu o funcţionalitate bine determinată formează o instalaţie electrică. Echipamentele
electrice ale instalaţiilor electrice sunt constituite din maşinile, aparatele,dispozitivele şi
receptoarele electrice interconectate în cadrul instalaţiei prin reţele electrice.Receptorul
electric este un ansamblu electric care absoarbe energie electrică şi o transformă în altăformă
de energie (mecanică, termică, luminoasă etc.) în scop util.Ansamblul instalaţiilor electrice de
producere, transport, distribuţie şi utilizare a energieielectrice, interconectate intr-un anumit
mod şi având un regim comun şi continuu de producere şiconsum de energie electrică,
alcătuiesc un sistem electroenergetic. După cum rezultă din definiţie, sistemul electroenergetic
cuprinde:- instalaţiile electrice de producere a energiei electrice (generatoarele din
centraleleelectrice);- instalaţiile electrice de transport al energiei electrice (linii aeriene şi
subterane, staţii detransformare);- instalaţiile electrice de distribuţie a energiei electrice (linii,
posturi de transformare,tablouri de distribuţie, coloane, circuite);instalaţiile electrice de
utilizare a energiei electrice (ReceptoareElectrice):

Fig.1 Sistem energetic.

CTE - centrală termoelectrică, CHE - centrală hidroelectrică, CNE - centralănuclear-electrică, ST1
- staţie de transformare ridicătoare de tensiune, ST2- staţie de transformarecoborâtoare de

tensiune, LEA - linii electrice aeriene, LES - linii electrice subterane, PT - post detransformare, Rl
- receptoare de medie tensiune, R2 - receptoare de joasă tensiune.

Sistemul electroenergetic naţional este realizat prin interconectarea sistemelor regionalecreate

în jurul centralelor electrice amplasate în diferite zone geografice. Sistemul conţine maimulte
noduri reprezentate prin centrale electrice sau staţii de transformare. Având în vedere căorice
centrală conţine o staţie de evacuare a energiei electrice produse, se poate considera
canodurile sistemului electroenergetic sunt constituite, practic, din staţii de transformare.
Sistemul energetic cuprinde, pe lingă sistemul electroenergetic, toate instalaţiile(neelectrice)
care concură la punerea în mişcare a generatoarelor electrice din centrale precum şimaşinile şi
mecanismele antrenate de motoarele electrice din instalaţiile de utilizare.

Stabilirea puterii şi energiei electrice necesare întreprinderilor industriale dă posibilitatea

obţinerii primelor informaţii necesare pentru a putea trece la examinarea problemei alimentării
acestora cu energie electrică necesară. Alimentarea se referă în primul rând la puterea şi
energia activă care în generlal sunt date din sistemul energetic, cu excepţia cazurilor când în
întreprinderi se realizează centrale electrice de termoficare proprii şi priveşte numai în parte
puterea şi energia reactivă şi anume în măsura în care corespunde funcţionării economice a
sistemului. În procesul alimentării cu energie electrică, între sistem în calitate de furnizor şi
întreprindere în calitate de consumator se creează relaţii reciproce constând dine cerinţe şi
obligaţii din partea fiecăruia. Astfel întreprinderile solicită să li se asigure puterile maxime
necesare, energia necesară, calitatea energiei prin tensiuni şi frecvenţa normale şi siguranţa în
sensul asigurării continuităţii în alimentare corespunzătoare diferitelor categorii de receptoare.

Sistemul de alimentare cu energie electrica a intreprinderilor industriale se creaza pentru a

alimenta cu energie electrica receptoarele electrice din incinta interprinderii. Prin receptor
electric se intelege dispozitivul care transforma energia electrica in alta forma de energie
(exemplu: motoare elctrice, cuptoare elctrice, corp iluminat, aparat de sudare etc). Acest
sistem, de alimentare cu energie electrica a intreprinderii, este intermediar intre sistemul
electroenergetic dintr-o parte si sistemul tehnologic al intreprinderii din alta parte. Aceste 3
sisteme sint incadrate intr-un proces unic de producere, transportare, transformare si consum
al energiei electrice.

Schema de principiu mult simplificata a unui sistem de alimentare cu energie electrica a

intreprinderii este complicata deoarece poate sa contina sute de receptoare electrice, sute de
dulapuri de distributie, zeci de instalatii de distributie ID- 10 kV. În cazul cind puterea instalata
a intreprinderii este relativ mica si distanta de la statia sistemului electroenergetic nu este mare
este posibila alimentarea la tensiunea 10kV. În acest caz pe teritoriul intreprinderii se
construieste un punc central de alimentare (PCA) de la care se efectueaza distribuirea energiei
electrice in interiorul intreprinderii. În cazul cind intreprinderea are propria centrala electrica,
atunci rolul de punct central de alimentare iljoaca instalatia de distributie a centralei electrice
liniile de alimentare se transforma in linii de legatura cu sistemul electroenergetic. La
intreprinderile cu puterile relativ mari racordarea la sistemul electroenergetic se efectueaza la
tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la intreprindere exista statie principala coboritoare (SPC)
pentru alimentarea unor grupe de receptoare electrice de 10 kV si a posturilor de transformare.
Receptoarele electrice de 10 kV se pot alimenta direct de la SPC sau PCA. În sectii se
amplaseaza posturile de transformatoare cu ID-0,4kV. Unele receptoare electrice se
alimenteaza de la aceste ID, altele de la dulapurile de putere sau de la conductoare-bare.
Toate masinile –unelte in prezent sint antrenate de motoare electrice. Pentru actionarea
motoarelor se foloseste energia electrica. Energia electrica trebuie sa fie de calitate, iar
principalii indicatori ce caracterizeaza calitatea ei sint: stabilitatea frecventei si tensiunii,
nesoidolitatea tensiunii si curentului, simetria tensiunilor. De calitate energiei electrice depinde
in mare masura, efecienta procesului de producere a intrprinderii.
Sistemul de alimentare cu energie electrica a utilajelor si receptoarelor unui consumator
cuprinde, in principal, sistemul extern si sistemul intern.

Sistemul extern este reprezentat de reteaua zonala a SEE, printr-un nod al retelei (retele de IT,
MT sau JT, in functie de puterea ceruta de consumator). Apartine furnizorului.

Statia de primire (sau statiile de primire, in cazul marilor consumatori) este materializata (in
functie de puterea solicitata de consumator) prin: statii de transformare, statii de conexiuni (fara
transformatoare) sau tablouri de distributie. Poate (pot) apartine fie furnizorului, fie
consumatorului (conform contractului incheiat).

Sistemul intern, apartinand consumatorului, cuprinde:

- retele de distributie interne cu puncte de distributie, prin care energia electrica este dirijata in diferite
directii si spre diferite elemente alimentate: statii de transformare, statii de conexiuni, tablouri de
distributie, bare de distributie;

- surse proprii ale consumatorului:

- surse permanente, care acopera o parte din consumul de energie electrica al consumatorului (de
exemplu, o centrala electrica de platforma, conectata la SEE);

- surse de interventie, care permit alimentarea provizorie a unui grup restrans de receptoare importante
(vitale), in cazul intreruperii alimentarii din sistemul extern: baterii de acumulatoare, generatoare sincrone
mici actionate de motoare cu ardere interna.

Totalitatea elementelor de retea (linii, aparate, etc.) care se interpun intre sursa si un element alimentat
constituie ceea ce se numeste o cale de alimentare.
 Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
IP Colegiul Tehnic Agricol din Soroca

Lucrare Individuala nr.2

Disciplina: Alimentarea cu energie electrica.
Tema: Clasificarea receptoarelor electrice, conform regimului
de functionare.

Elaborat:
Grupa: EM 4/1
Verificat: Cecan Mihai

Soroca 2018
Un ansamblu de echipamente electrice interconectate intr-un spatiu dat si reprezentand un tot
unitar, cu o functionalitate bine determinata, formeaza o instalatie electrica.

Orice instalatie electrica presupune deci o serie de echipamente electrice, precum si

interconexiunile dintre acestea, realizate prin diferite tipuri de conducte electrice.

Prin echipament electric se intelege, in general, orice dispozitiv interconectat pentru

producerea, transformarea, distributia, transportul sau utilizarea energiei electrice. Aceasta
ultima destinatie, reprezentand scopul final al intregului proces de producere, transport si
distributie, defineste o categorie distincta de echipamente, denumite receptoare electrice.

Receptorul electric este un ansamblu (dispozitiv) electric care absoarbe energie electrica si o
transforma in alta forma de energie (mecanica, termica, luminoasa etc.) in scop util.

Dupa destinatie receptoarele electrice se clasifica in:

· receptoare de lumina
· receptoare de forta
· receptoare pentru transmiterea informatiilor

Iar dupa siguranta in functionare:

· normale, cu o singura sursa de alimentare pe una sau mai multe cai
· vitale, cu doua sau mai multe surse de alimentare

Sursa de lumina si corpul de iluminat formeaza impreuna - receptorul electric de iluminat.

Receptoarele electrice de ilumunat se clasifica in trei mari categorii :
- receptoare cu incandescenta
- receptoare fluorescente de joasa presiune
- receptoare fluorescente de inalta presiune

Motoarele electrice sunt receptoare care transforma energia electrica in energie mecanica. Pot
fi :
- de curent continuu
- de curent alternativ , care sunt de 2 tipuri : asincrone cu rotorul in scurtcircuit si sincrone cu
rotorul bobinat.

Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici şi bobinele polare concentrate care
creează câmpul magnetic de excitaţie. Pe axul motorului este situat un colector ce schimbă
sensul curentului prin înfăşurarea rotorică astfel încât câmpul magnetic de excitaţie să exercite
în permanenţă o forţă faţă de rotor.

Motorul de current alternativ transforma energia electrica de curent alternativ in energie

mecanica de rotatie. Motoarele de curent alternativ sint, de regula, trifazate. Se
executa si motoare de curent alternativ monofazate pentru puteri mici care sint
folosite in special in aparatele electrocasnice (aspiratoare, masini de spalat, masini de
gaurit etc.).
Motoarele de curent alternativ
trifazate se executa, din punctul de
vedere al puterii nominale, intr-o
gama larga, de la 60 W la 132 kW. In
cazul acestor motoare este valorificat
efectul curentului electric alternativ ce
trece printr-o bobina, in cazul in care
printr-o bobina trece un curent
continuu, acesta se transforma intr-un
electromagnet, datorita efectului
magnetic al curentului electric.
 Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
IP Colegiul Tehnic Agricol din Soroca

Lucrare Individuala nr.3

Disciplina: Alimentarea cu energie electrica.
Tema: Scheme de conectare a statiilor posturilor de
transformare.

Elaborat:
Grupa: EM 4/1
Verificat: Cecan Mihai

Soroca 2018
Posturile de transformare sunt statii electrice de transformare, coboratoare, cu o putere ceruta
maxima de 1600 kVA, in care tensiunea energiei electrice este coborata de la o tensiune medie
la joasa tensiune, in scopul alimentarii retelelor electrice de utilizare. Posturile de transformare
fac astfel legatura intre retelele electrice de medie tensiune si cele de joasa tensiune.

In cadrul instalatiilor electrice la consumator, posturile de transformare reprezinta puncte de

alimentare cu energie electrica la tensiunea de utilizare, corespunzatoare receptoarelor si
utilajelor.

Principalele criterii de clasificare a posturilor de transformare se refera la solutia constructiva,

amplasarea, structura proceselor tehnologice deservite si numarul de transformatoare. Alte
criterii de clasificare pot fi: nivelul tensiunii inalte (medii), nevelul tensiunii joase, puterea
instalata totala s.a.
Statiile electrice de transformare servesc pentru transformarea parametrilor energiei electrice,
in special a tensiunii (in cazuri rare a frecventei), de la o valoare la alta.

Statiile electrice de conexiune servesc pentru distribuirea la consumatori a energiei electrice

primate de la centralele electrice sau de la statiile electrice de transformare. Statiile de
conexiune se folosesc la centralele electrice care distribuie energia electrica la tensiunea
generatoarelor, ca legatura intre mai multe retele de medie sau inalta tensiune din sistemul
energetic, precum si pentru alimentarea consumatorilor industriali si a serviciilor interne ale
centralelor electrice.

Posturile de transformare au rolul de a transforma energia electrica de la o tensiune inalta la

una joasa,in vederea alimentarii nemijloacite a consumatoarelor.
 Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
IP Colegiul Tehnic Agricol din Soroca

Lucrare Individuala nr.4

Disciplina: Alimentarea cu energie electrica.
Tema: Pierderi in sistemul electroenergetic.

Elaborat:
Grupa: EM 4/1
Verificat: Cecan Mihai

Soroca 2018
Este cunoscut ca atat transportul cat si distributia energiei electrice sunt insotite de pierderi de
putere (activa si reactiva) si implicit de pierderi de energie electrica in toate elementele retelei
electrice date. Mai jos este redat o balanta electroenergetica pentru sistemele
electroenergetice dezvoltate, din care reiese cuantumul energiei pierdute in raport cu totalul
resurselor energetice, al resurselor utilizate in centrale, precum si al energiei pierdute. Nivelul
pierderilor de energie in retele oscileaza in domeniul [10÷15]% din energia produsa in centrale,
in functie de structura retelei electrice, de conditiile de exploatare, etc.

Fig. 1. Structura pierderilor de putere si energie la nivelul unui sistem electroenergetic

Precizam ca in sistemele electroenergetice dezvoltate, care cuprind o gama larga de retele

electrice, de diferite destinatii (transport, distributie si utilizare a energiei electrice), strans
legate de tensiunile lor nominale. Astfel:

a. La 60 kV, pierderile de energie sunt datorate in principal incalzirii conductoarelor liniilor

electrice si transformatoarelor de putere, la trecerea curentului;

b. La 110 kV, la pierderile datorate incalzirii (linii, transformatoare de putere) se mai

adauga pierderile datorate imperfectiunii izloatiei si fenomenului corona.

Mentionam ca la situatia (b), pierderile suplimentare datorate imperfectiunii izolatiei pot fi

rezolvate in faza de proiectare prin alegerea corespunzatoare a diametrului conductoarelor si a
nivelului de tensiune.

Acoperirea pierderilor de energie din retelele electrice, impun cheltuili determinate de

instalarea suplimentara a unor grupuri de puteri mari in centrale electrice si nevoia de a asigura
resursele energetice primare corespunzatoare.

Circulatia curentilor prin ramurile retelelor electrice determina pierderi de tensiune in lungul
acestora, deoarece atat conductoarele cat si echipamentele electrice facand parte din circuit,
prezinta anumite rezistente sau impedante electrice dupa cum curentul este continuu,
respectiv alternativ.

Pierderea de tensiune pe o linie este definita de relatia:

U1- este tensiunea la inceputul liniei;

U2 - tensiunea la capatul liniei;
Un - tensiunea nominala a liniei.
 Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
IP Colegiul Tehnic Agricol din Soroca

Lucrare Individuala nr.5

Disciplina: Alimentarea cu energie electrica.
Tema: Influenta calitatii energiei electrice asupra functionarii
receptoarelor electrice.

Elaborat:
Grupa: EM 4/1
Verificat: Cecan Mihai

Soroca 2018
Calitatea oricărui produs sau serviciu reprezentând o noţiune extrem de complexă, se impune luareaîn
considerare a unui număr mare şi variat de factori, dar în acelaşi timp noţiunea
trebuie săsintetizeze acele caracteristici care, în raport cu specificul produsului sau serviciului, au ponderi
şisemnificaţii distincte.Calitatea serviciului de alimentare cu energie electrică este determinată de următorii
factori:
• siguranţa în funcţionare a instalaţiei,
• calitatea energiei electrice la punctul de delimitare dintre consumator şi furnizor,
• compatibilitatea electromagnetică a instalaţiilor cu mediul în care funcţionează, în punctulcomun de racord.

Prinsiguranţă în funcţionare (fiabilitate) se înţelege aptitudinea unui dispozitiv sau a

uneiinstalaţii de a-şi îndeplini funcţia specificată în condiţiile date, de-a lungul
unei perioade dereferinţă date. Unii includ aici şi conceptele de continuitate şi de serviabilitate. Printre
principalii indicatori care caracterizează siguranţa în funcţionare, respectiv continuitatea înalimentarea cu energie
electrică a unui consumator, la punctul de delimitare de reţeaua furnizorului,menţionez:

• numărul anual (mediu/maxim) de întreruperi eliminate prin reparaţii, respectiv prinmanevre,

• durata medie a unei întreruperi,
• durata maximă de restabilire,
• durata totală medie de întrerupere pe an.Principalii factori care influenţează continuitatea în alimentare
a consumatorilor sunt:
• fiabilitatea fiecărui element care intră în instalaţiile electrice de alimentare,
• configuraţia schemei electrice şi tratarea neutrului,
• caracteristicile protecţiilor prin relee (sensibilitate, selectivitate, rapiditate, siguranţă
înfuncţionare),
• calitatea exploatării.Întreruperile se pot clasifica după durata lor , respectiv după consecinţele
lor.
Prin indicator de calitate se înţelege o caracteristică de apreciere cantitativă a proprietăţilor
unui produs, care este analizat sub aspectul îndeplinirii cerinţelor privind elaborarea,
exploatarea sauconsumul.În ceea ce priveşte energia electrică, scopul ideal urmărit de orice
furnizor de energie electrică estede a pune permanent la dispoziţia consumatorilor o tensiune
alternativă sinusoidală, de frecvenţă şivaloare efectivă menţinute între anumite limite fixate
contractual, egale pe cele trei faze ale reţelei. Sistemul de indicatori de calitate ai energiei
electrice trebuie să permită măsurarea/estimareanivelului de calitate într-un anumit punct al
reţelei şi la un moment dat, precum şi comparareainformaţiei obţinute cu nivelul considerat
optim sau cel puţin tolerabil de majoritateaconsumatorilor racordaţi la reţeaua electrică
respectivă.În majoritatea ţărilor, sistemul de indicatori ai calităţii energiei electrice este alcătuit
din anumite caracteristici cantitative ale variaţiilor lente (abateri) sau rapide (fluctuaţii) ale
valorii efective a tensiunii, forma şi simetria în sistemul trifazat, precum şi caracteristicile de
variaţielentă/rapidă ale frecvenţei.

Sursele de influenţă electromagnetică pot fi:

• naturale: fenomene atmosferice: trăsnete, descărcări electrostatice,
• artificiale: fenomene care se produc în timpul exploatării echipamentelor de producere,transport şi utilizare
a energiei electrice, cum ar fi:
- procesele de anclanşare şi declanşare,
- radiaţia circuitelor, respectiv a conductoarelor,
- armonicile de joasă frecvenţă în reţelele electrice,
- nesimetriile,
- schimbările de potenţial.

Influenţa instalaţiilor electrice asupra mediului ambiant în care se află (natural şi artificial)
semanifestă prin diferite forme de poluare: chimică, acustică, electromagnetică. Dar problema
nu poate fi redusă numai la apărarea mediului înconjurător
împotriva poluării fiindcă ea cuprinde şi problema asigurării unui echilibru, pe de o parte, între
viaţa şi activitatea oamenilor şi, pe de altă parte, toate celelalte elemente vii şi neînsufleţite ale
globului.Din acest punct de vedere, cu cât un sistem electroenergetic va emite mai
puţine perturbaţiiintolerabile pentru alte sisteme şi, în ultima instanţă pentru mediul ambiant, cu atât mai
bună va ficalitatea serviciului de alimentare cu energie electrică.Spre deosebire însă de alte sectoare de
activitate, calitatea serviciului de furnizare a energieielectrice depinde nu numai de furnizor, ci şi de toţi
utilizatorii racordaţi la aceeaşi reţea electricăÎntr-adevăr, relaţiile de compatibilitate, care apar în cadrul
mediului artificial electromagnetic semanifestă, pe de o parte, prin influenţa instalaţiilor furnizorului
asupra instalaţiilor consumatorilor, pe care îi alimentează cu energie având variaţii mai mari sau mai
mici ale indicatorilor de calitate i a r , p e d e a l t ă p a r t e , p r i n i n f l u e n ţ a p e r t u r b a t o a r e
p e c a r e o e x e r c i t ă u n e l e r e c e p t o a r e a l e consumatorilor asupra parametrilor şi
siguranţei în funcţionare a reţelei furnizoare, capabilă să deregleze funcţionarea altor utilizatori cuplaţi
la aceeaşi reţea.

În general, perturbaţiile susceptibile să influenţeze direct reţeaua electrică, deci calitatea energiei furnizate prin
conductoare electrice consumatorilor, sunt perturbaţiile de joasă frecvenţă produse defluctuaţii de frecvenţă şi
tensiune, goluri de tensiune şi microîntreruperi, supratensiuni atmosferice,de comutaţie.Amplitudinea
perturbaţiilor este condiţionată de puterea de scurtcircuit existentă într-un anumit nod electric,acest
indicator condiţionând compatibilitatea
electromagnetică a echipamentelor perturbatoare în punctul comun de racord cu alte
instalaţii electrice. Între cei trei factori de care depinde calitatea serviciului de alimentare cu energie electrică
existămultiple relaţii de interdependenţă. În cele ce urmează vor fi abordate doar problemele
care sereferă la calitatea produsului furnizat consumatorilor, adică la calitatea energiei electrice.
Furnizorii nu-şi pot alimenta consumatorii cu energie electrică de calitate ideală, pe de o
parte,datorită unor caracteristici constructive ale instalaţiilor de care dispun, iar, pe de altă
parte, datorităunor perturbaţii, care apar în mod inerent în funcţionarea sistemelor energetice;
acestea pot afectatoate caracteristicile undei de tensiune: frecvenţa, amplitudinea, forma şi
simetria în sistemele trifazate.

Prin variaţie de tensiune într-un punct al reţelei, la un moment dat, se înţelege diferenţa
algebricădintre tensiunea de serviciu din acel punct şi tensiunea nominală a reţelei
respective.Calitatea tensiunii se poate considera ideală în cazul în care în toate nodurile
sistemului şi în oricemoment, tensiunile pe fiecare din cele trei faze sunt funcţii pur sinusoidale
în timp, cu valoriefective constante şi egale cu cea nominală şi formează un sistem de secvenţă
directă. Neîndeplinirea condiţiilor ideale are la origine existenţa uneia sau a mai multora din
următoarelesituaţii:

• variaţii ale valorilor efective ale tensiunilor de fază de la valoarea nominală, care apar
caurmare a unor cauze ce pot fi atribuite caracteristicilor tehnice ale instalaţiilor sau unor
perturbaţii,
• abateri de la forma pur sinusoidală a tensiunilor de fază, apărute ca urmare a prezenţeiunor
elemente cu caracter deformant.Diferitele cauze care înrăutăţesc calitatea tensiunii afectează
toate caracteristicile undei detensiune: amplitudinea, valoarea efectivă, forma şi simetria în
sistemele polifazate. Cele maifrecvente şi mai deranjante sunt însă perturbaţiile de diferite
forme şi durate ale amplitudinii, carese pot suprapune la un moment dat, conducând la un
proces complex de variaţie a tensiunii reţelelor electrice.În literatura de specialitate variaţiile de
tensiune se clasifică după diferite criterii cum ar fi: vitezade variaţie a tensiunii, frecvenţa şi
perioada lor, durata variaţiilor de tensiune. După acest ultimcriteriu variaţiile de tensiune se
clasifică în:
• variaţii de tensiune de lungă durată, funcţionare staţionară la tensiune diferită de
ceanominală, care apare ca urmare a unui reglaj defectuos sau a supraîncărcării
reţelelor,funcţionarea de durată cu variaţii având un caracter cvasiperiodic, ce sunt produse
deexistenţa unor sarcini pulsatorii,
• variaţii ale tensiunii de scurtă durată,variaţii de tensiune bruşte, care sunt datorate unor
defecte cu caracter rapid, trecător sau eliminate prin protecţii, variaţii bruşte produse deşocuri
de putere cu caracter pasager, dispariţii scurte ale tensiunii ca urmare a funcţionăriisistemelor
automate.

Limita de timp care desparte variaţiile de scurtă durată de cele de lungă durată este, în
general,timpul necesar protecţiilor, automatizărilor şi echipamentelor de comutaţie pentru a
restabilitensiunea nominală, dacă acest lucru este posibil.