Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Florin Becescu - Cu Fierul Rosu - 1942 Partea 2

    Încărcat de

    remus13
    122 vizualizări89 pagini
    partea a doua a magistralei carti despre bolsevism, iudaism si masonerie. Carte rara, vanata de comunisti si prietenii lor. Partea a doua din trei.

    Titlu original

    Florin Becescu - Cu fierul rosu - 1942 partea 2

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    partea a doua a magistralei carti despre bolsevism, iudaism si masonerie. Carte rara, vanata de comunisti si prietenii lor. Partea a doua din trei.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    122 vizualizări89 pagini

    Florin Becescu - Cu Fierul Rosu - 1942 Partea 2

    Încărcat de

    remus13
    partea a doua a magistralei carti despre bolsevism, iudaism si masonerie. Carte rara, vanata de comunisti si prietenii lor. Partea a doua din trei.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 89
    ‘Tera: polities de Stat Dictatura satanicd a judaismului coi iin aie ea ingenunchiaTnreags omen tl sensi} sadhen Deskituht comniinal saat hfe Sinjlor poparol rus — iting a franemasoneil univer sale care hptat din risputer pent distrogerearedingl onarhiet 9 radiiel_—-sub mies velbera i, stop GIVI te ner 9 ange, train ote principe ne! let sotate armonioate pe eare nual mora resin Tal Si shaya poate da, pera a eter Slat Soviets rage te st ese et es senate castro cay ie ie sretenca Seay mrmeaon ceNeeaTt, icant oe Searnee OTA TE INDONTOCITE $1 OESHUMANIZATE “tdépote forfot Ie et principle Stull se rotate poi Rl san sete tut aa rae te RS” — Nese Fas ods sia a sod otodla de rca ele ners a Yaga) Rens ok nate ft wane, pas am ase fn ae a TSLSI800 eit fn 1820 (2p des tro unealt oarit Tipsita de congtintt st de uf, ae eg Got Sten URS. seeenstnae jereivulul imperialitm jae 13200 000 Toru, in 1988 Utiizind — nwumal i scopur agreive — inteeagy Up Repeezentanate Comercial Wie maluralt'u Ruse, investind penn aceeagl venga sera Dette uri imense, rezultte ale aplicari unui regi eee iae TOStR7 dapk valabil pentru Fratal, jn timp ce in 1982-1033 mace tmilloare de oa. sien din catia foametelregimul soviele export goaug en tna edpita devizele necesare insrmiri, yigeuind faa oats fortele firanilor si muncitorilor, conduedtond Doyeve ne ransformat Statul Sovietic intr'o uriagi usin deathog pre. ‘titel Armatei Rosi, depunind pentru aceasta o activin ‘are se poate cristaliza foarte bine in eleva euvinle ra ae presinli eruda realitat n aL: "TUL PENTRU ARMATA, REVOLUTIET MOND ee NIMIC PENTRU POPOR! Examinind eu atentie aceste cifte facem urmatoars ceonstatare: Se sti in primut en malate tii ‘Stel numa tre 18581907, tn cinczeci de ani popu. lofi ei sa dl Fae eid creslerea populate: era socotit de edire cercr penta gg altate Ja crea 3.000.000 sulete™ ance) tig Pentru 1000 loeuitori) (Ori dact Ia cifra indicati de Soviete 142 i maa rege culin O erettere de tet miltoune ence ee fire die atta © Adduga Ia eifrele cari sporere pein ad Tito de tog at eb ca pomntata Rau ve hey 2440 de 208 nilioane iar nu 180.54 19.127 cum ne indies re ‘ensimantal soviet id ca Rusin a fost totdeauna o tari Aceasta este oglinds fideld a Slalula soviet pe care 0 vom privi cu deamnuntul in eapitezele ee urmeset Fret can wis fal Deane all fie Or tat #0 UPS UNUT nUMAR OF cineca 38.wie Sapa DE SUFLETE din populate Rete tone To 431-1940 earh Fae rereineas MEGHAN oeeaoeeyer og Le aH aronton te ee GE FOAMETE, CE eProtuit Vioksn nee In agence MIFEME FizioLosica. 51 or uo ffOeENTE, OE IN LAGARELE OWN woROUL iNGHErar 1 este numai att, Cisisi nceast now geieratie — yey ded ett bolaevenl a oat tafe tunel singure idei efusitowe |, Lupta sélbatecé impotriva cream desvalue esenfa judaica a belpovism si influenta anarhicd a francma i femele revolufionare nu a ule 1 et esl net fll canosetn gin fda a revi pe ae 8 ea loca tart a runmavoerie el oe xt Comisarilor rosiiniel un mijloe Penteu construire infernatet caealantue cevotuia monde feat 4 nesocotind,compeet interact 154 de rizboiu oe ,avea comtinitii dela ‘Mos le ville ale poporulu, lip stm Rinen. 1 MANTUIM PE CEI AL NO Toate religiile nu sunt decdt otra Datoria noastra este peepeent 1 trebue socotit ea vragmagul no: a si mila aproapelui Judee-bolgete Stain mu sf 2b predecesoit si, ordondied ty 193 Ma 1 trebue sii raiméni o sit condarnn ‘ofiumen de Dirnneseu se ar a Be tt expen det 9 snort oa “muncitoesti” ‘Pt instrument pentru oprimarea maselor Sub at auspit enim {ul}, insultind si batjocorind rei in special, 0 slaruitoare propagandi religioasi destaurata prin seal, condamna toate principle reigiowse intoeundire rs cultul revolufiona® proletar sovietic: Pe ling elute oe histe s'aucreiat celule antireligioase, pretutindens Tol in acelay sop sian feutapatitinnumeroase publ gia in general si cea ortodora Citire ‘a fost riguros intersisa watering luburi ria ive part Bierce a fost Ink 0 a PA trans Drie, divizimi sifilitice ale armate, ele map nosy comes 158 Putinele biserici lisate drept eredincioslor nu plitea taxa de inane, lie prestul avea dle aehilat un imporit pentru dreptel de a sien nei a) REGIM. SPECIAL PENTRU CULTUL Mozatc In timp ce in int eaideau une dupa al libertatea de cut, ba tne In anul 1923 — Noembrie nual la M cova au fost diramate 43 biserc Tocalitate dica 0 sinagogk care, dupi relaile rarulit ,Pravda putea jceuprinds dowit mil de persoane bucure d O alta sinagogti a fost sericile erestine dispairenw un formate in varieteur, grajduri, ( dovadi eategorict asupra liberi des s'a bueurat tot ts apelul adresat de coreligionarilor s by) MISERICA VIE ppurlor lor, iudeo bolseviel sab Pentru atingerea ‘eit mai repede elomentelt jn pretestul de a trans constiente” in conic Separatiumea biseriei de Si jivisat wu Tikhon. si influenta palii Cap al ng serupule, duonix, care uns Kremlin, procedeaz la materializaren Se introduc se pits. edtusi. do yt Aceastiselormi fudaick mu a prins eitus poporul riminand credincios in taind religiei straimosest {Gu fimpul biserica vie” stirni tururiri destul de se. rioase,siteniinemulfumifi de noua credini se adresard ve hilar pre ear refucasera sh urmeze noul cult reiging ‘eriind sprijinul lor, penlu a objine reintoarcerea inva ‘intuluireligios in soli in loculistoriei impuse de jidovi, Ce fel de invatituré este aceia — spunea ej — care nu instrueste pe copii in sele sfinte si nui iqyati ah read $1 si se inchine cu smerenie lui Dumnezeu? Nu ne mai trebuese scoli bolgevice”, mai spuneay i, provocand chiar inehiderea unora din aceste. seo In acelay timp ajutau si oeroteau cleral crestin terot ‘a si urmirit cu silbticie de bolyevici Nici meratorii nu intr’ si paganda anti-religious 4 cele din urma, cu tot regretul, regimul este nevoit si renunje fa aecasts formu: utopied | ATRISMUL OFICIALIZAT. Fal de inaiceal tvivmu, care da at ar fi pull aven aspeetal sat cate oleic se hotirise a jak in areas Oo Astfl se reiaat in 1825 onganizatia oficial, Besbo}: sik’ — fart Durmnezey" de fapt functiona Mee iva ani mai tnainte, sub denumnites le Fol antere ios" raat Pneattlel organiza este — cum credem of ua a calapeoeste nimeni-—fidevil GUBELMAN, sie Tarosl Stnge Ruut a india mares tor -majortate “de, acelah singe (vet pag, 142), 60 fi fos! ac 1 populas cept “ KPOKOAH/ AOTEATPb! BURBS ‘tend oi es a eid Organiatia avind eoncursul necondifional al Statuy, cu devia listrage in UR. S. 8. tleia de Dumnesey, i gi instrument de selovie pentip u trebue sa combatem retigia ca ume rhe! Irebuese combitute , ascunsty SCOALA, PRES fctivenzt Pentru 1 ramisita a Evulut clasele tard eligi PAGANDA Tn cadrul acestui program, ,esbojnic-ul organizeaga invajamantul anti-religios, incepiind eu copii de 7 ani: ee inva 17 fucultafi si 39 universitafi penten , studi anti case” yi lanseazit pentru formarea tineretului vematocal de clog, care prevede intr altele i colabonaren eu G. P.'V pentru dstrugerea sentimentului re ; intra tn biserica, Henny list G.P.U-ul0s “ Be ae. ac anne ier f ; le 5 variate publica an Afi ftograti, grav organinent 18 it — Pan aria) 3) Teeoven Ve 7, Vestitoral Blsericose — We. 25, 193 Asasinarea Patriarhulut Tikkon ‘i ‘menb, Jidanti bolyeviei vazind ef nici pania anti-religioasa nau isbutit st indepirtere popeeat ns Ja eredinfa stramoseased, au hotarit si suprime pe patrigs hhul Tikhon, caput biserieil ortodoxe, sperind ea vane ty sfiirima tonta structura gf rezisten|a acestetbiseric Tati ce seria pr ‘dup moatea pa tviarhului Aikhon: 4) DIS LOR LOCASURI GERDA SFINTEI In eadrul aceleiayi organizatitse.procedeazi 1a inehide: rea si ranaformoten in fabri, eluburi, cinematogeafe, a nora din biserii, Ia distrugerea altora; se ard fcoune yi Dieete rtunle in eadrul amor manifest {ele preofesti sunt ulilizate in teatre si circuri: se ongunizea 28 procesiuni pentru batjocorirea eultulu crestin, in timpul ‘irora bolseviciiimbrcali in odd canta obseen, [La Moscova a fost organizata 0 procesiune in care fe. amet de stradi, intr’o finut abject, au fost purtate pe striai fun eamion, cea mai ciniel dintre ele infatissind he Slim ta Fecionr Pentru confirmaren acestor fapte, in afar de docu ‘meniele folografice aliturate pulem cita din presa sovielich iteva din multele constatiri oficial, Astfel Gubelman (Taroslavski), afimit in Pravda” din 15 It ‘uarie 1980: win ficcure 21 se mai inchid alte biserict" oresp. Internationale Nr, 1-1950, precizeard: Biserile Arrant nici un rost in Statul Conunist. Ele sunt Inchise Si transformate ta eloburt® tt ee ogo tbelnan (lareslaeski), continu tn Pravda” dn s.tug0s continu tn Pravda Fe 802000 fone de clopote au fost de tus 1 Nachtausgabe™ din Berlin, afirma e& patriarbut ik: thon a fost ucis eu o otras’ puternied, care insé ueidea Ince. tul eu ineetul In Echo de Paris", P. Berthold spunea ei declarafile Dolyevice atribuiaw sfarsitul patviarhuluiunei erize-eardia : ce: Fealitaten insii era cu totul alla ofieiale; vestinin Din picina afccbune le, pair pines tear : 2 inject Inieuan nal aunt de sae F Sul ees a as, he ele 4 Ipod shi eas as nia 0 a : se presale plrarbai cate Sa Sorptine ie ele intinplte, ining eX 't na tei ee epee me ce a = 1937 au fost distruse de cétre belt mens RAAT mERBtel 9 copra =n sons 120 nde 1 clr 100.000 blereh sy “164 i f ati sa onganizal 9 Pr nel din primol sie ale revolute 9 Soand sathatic impotriva shnitorilor atah Ma OTe: Eee Y q f de orice dre fia aja ior thon”, nce ip = EH prey xa im en nig fare pre BS at se ceuit rge ru Teeliocs la conte Berean gen peg uta corey Dar aceasta vial o dueeau numai aceia care Ye Sit scape organelor Ceke-i, pentru ea majoritate a slujitorilor altarului a fost extermi calle, Milropaitul VENIAMIN al Petrogradului, impreuna eu sl ns mateurt NOV on i moale pentru nesupunere, imbraeals in vive y B= faye a coancende ones oath scented fen mpage 4a Perm, epsspalsi ANDRONIE (su seos oct 1 Sa smal obra a Seah, eiscopul AMBROSIE: a fost leat de cola nat eal nara Be ABM ote ibOn ot arn anlar Beer epseopal NICODIAC a foxt tot a cape tok trial in sare muribunda into grodp en peer Mitropolitul NICODIM, Aunfiul fapal, a fost tortdrat Pini la moat, prin elearcine Arhiepscopul ESIPENKO. Bail in ore i en BURL ferrari Rt ta Eeaterina’ ajutordl arhiepiseopului Cieplak Petey fa, fost mpg a STR a ae mndistirile n'ay fost ‘Tujate de prigoana, Astfel odukov edlugirifelor iain Sti, poi au ot Kievului a fost con fret tte de cle singure' x taser iran Times”, peste 2000 tt a eg it rs ae de prelai tragi in tea; fide arunes 1Pa, jupuiti de vii, ingropatl MMe ns ta panctaty oe ete lin pice acest tablou all gronzet z cum firma .Hieb Nebearg aria fall de 246 eplcopl (aintre cari 3 mitropoltt ity ti Neo 25, 1997, Stis) funcfionay in 1938 nomel eéteva auto, Diatre 629 preofi cotolicl, fenctionau 1a aceeasi det ume) 174 lar din 240 poster protestenfi oumal 8, Aceste singeroase persecu(ii au determinal in 1980.9 serie de protesteinternationale,, cari nu au avut nici tnt sunel. Dealtel se posite spune ei nu au fost nici prea” bite susfinote i anteliant $6Iupta.impotriva erstins mall cotina dupa conoldareadeinhiva aah ul Ase Inu Monta gi Satin career uni oil aceasta tpt a fda de sn Inher al " a Totodata, jn fhaze din ,Calenda Publicajie de cirea formele religia eee lulat De ce geen prin aceleiasiidei, vom cita eaters aril Besbojnike” pe anul 1941. Aceastl 200 pagini, Gare batjocoreste sub toate Hind confine intre ultele un artical int m contra eligi, din. care extragem ie A817, cel dint Sta socal a 28 ») VISTA MUNCITORILOR IN U. Rs, § Pentru o documentare cit tv, voun spiui din Iuerrie unr een Ia Tata local reginul munditorioe in Ree Tn primul rand, vom {ine tor american, Andrew Smith cn cieti socialist din Ta seca hieritor Ia una din wzinele sevice Dana gait Shamatice pipet (19821084) Andre: se el se Inapoieze in Ainriea si sig publiee caren Tufeteg on then U. R. S.8.", care ete unul in uaameiae eto ca) “iil: vielit protetarulut din RS. §. Deaseaea tales Amintta i eattea lui Sir Wolter Citrine, Bryeintele Fetes lie Internajionate a Sindicatelor eave, dupi a dsc el ‘ori fact fn Musa Sovielied unde a fos te bine pri dle conduedtoritregimulu, dat find ville salem Petru opera’ relizatt de revalfia bole aderenele Sale penis maesinmy, a scriso cartes ot rere de ln verité en Russie", in care desvalue vinfa de chin si de mizeriv Intertoure pe sre trae mune ie ete explontatin tod arb de parti le sat soviet tens carte, basal pease date tice Sit War Citrine arta ei posibilitafile de efistig ale muneitoritor din Rusia sunt infime, neputiind satisface niei cele mui elemen- “ve reine te ie toate ech exe, em afl eu standart ifm din ef, sant pu si simplu ridicole, Muncitorul din Rusia tri 0 vinti de Simpl ridicole. Munir iio re ‘kine Vagabond, eaigtigul Ini mecavespunz varia sl eit mat objec file lui familiare, nici cw va muncii Tui si eu ft te Te te tee Pn ae a nr 197 ple resorturi ale musini sovietice, Nu ya act indoicld eit domuete aie in seattate unre et a fled oprimare”, tncheie Sir Waller Cittine cunsbaneeg eat $i acum iat cum deserie Nicolas Delite Me, sae ,ba Terreur Rouge” (N.E. N. Paris 183k ge flor in U.R.S. 8, ) ~via muneito- "ust in yeaa oficial Sorts ya yam nha seurall de vrais ye ee 3 Mtapnpulate. Din lpst de de spa na ore (cvs, 19% pat 8) nae y ‘sunt mefitestaltoare “Conseil "near tea taj de evo). Pont octet se 96 mundi comic ta bon, Sue ae coi! a poor i apt st do a XV Congres a marily copie dln USS, suprs os i elniat stela di BIL), ie a nemiaentatir se Sreriee Conte saiore sam de neiehiputs mandy wo fe won peotindni dau spine a sin ata teat cae ne ocUD ec de ste (rah SOIK989). Dav con ae te Soars mare aye 200.00 Toca Sa fale 4 model tuturor strainilor turisti, lipsn celor a) 4 en 1094 Ia Moscova ati font msi mle le Acesta este adeviratul aspect Al vielli proletare in 57 bolyevi ‘ foame, boali, murditie si desniidejde ©) REGIMUI DE OCNAS AL MUNCITORULUI IN U.RSS : im Pe cemzerabill'pe care i asigura regimnul cave ss init Tieanetal Proletarulyi, muneeste terorizat de nisle le transforma in simpla oenay. ‘om Tua un singur exemplu, eare este destul de cone sent; Norma de tueru, in tuerui eu bucata, de exemplu, ete vst Ge uct de eho’ oun oe fe executii Incraren inte'un timp seurt, Ceilali luerite" 200, ie ret cS ne a tk mil cr Se fecum de fimpul tn cae ea) mind Iuerarea, el este fit nih » i a fr din seca conden Ta ae foam, oe tw ai pare naa poate gal de ocr fe Hepner Find tea Penta singon ny ue tines ips, heatoru este dt afar APS Pa cnr i raductren excl «uni ain Decrtal coil central exeeuti a comsita) Comite oporta in URS, Sng tp Noembrie 1932 (Codal Muncie a fst publicat toate viarle eerie 16 Fetmarie 1852 to Ge Hos de ci lk ihe atl erst bu ne hte ea Tt de dpa na I eons arc Bene #4 eat detonate a Soc, ee dst eae eat Des eno ide ipa Iuertor ru nal ae dept ef timunet nicl drepul dea tr, each ve tee eset ed ‘ates posse dea se brn side a se ihn re aeclayi soattd, Hind “ inseam de ahotimp sat dle iy vet eves” ain 3 Febraat Sez rion ent br na tree at sc sper ect Iepeinder at ereptut ak es Tg itn Fatewate 1080 4 ed ee Mecembie 1082 5 amuse nas, 2 anata nu poste protest contra’ acest a tnalt pang etuEee Puteri sm one oe ee ee ea ane a Poste let et ON EDN IS nehnk sad ere, 7 MUNCA'SUPL IMENT ARK vRPLATITA. cy att Kee bucat, aden noob des Fear Ua, ade foarte grew sh fecal tnt’ i galt de 8 or | nesneoteye 02 ee tS F " a cod cde munca i ceiace priveste durata ming an, iar al Comisariatului Finanfelor, tn i innrl in 14 Septembrie 1933, sustine ein aceasth tae Telbuenurl trebue vival wrenlizoren practi ideit lui bee sin reli la excetored gratuita a obligato fat de Stat din’ paren fcearat lucrator dpi indeplinire, timp de 8 or, tc fuer in brie Desi uertorul primeste un salariu pentru aceste opt one de Tuer dav orele acrufui suplimentar « cdeut durata tte nelinitara, sunt executate gratuit en 0 cOrvoads pentny Stat Dar mai este si alli lator muneitobligatori_ in URSS Leritorit sunt mobilzai in timpu zilelor de sabato re side repaus. Cu alle cavinte, Sint forfali sa execute gra {uit lucie cole mui tferte in tinsput sirbdtorlor gia Ielor ie repos, sib cea mai mick legitara et munen lor 0 io relvibufie ‘olodat, Le iar soile lor sunt obligafi xt ‘manceasd, Jar niet o reteibutic, tn fermete si griinile te arson propretatea minelor,” atirmi Za Ind.” din MAVIL1099 i 15.X11933, nba Gorlovska, lueritort si sotite lor sunt fortaté tn zille erga tee guile oi dela nd win 2BIN.1988, et, ete. Din acest seurta expunere reese, creiem, destal_ de a is snuncitorul a fost frustat de toate avantagiile pe cart it due la inceput damage“ revohaia, genie wud ait plein 9 garantie pee ‘ub vec regi 6 un ianeed de vata sub vel 9 am evil sub nivel gi supus unor texte fl eu tot dearadate le devent un sinpt sl ll iudeesbolpevie, care sa patente er a Dovadi et intolerabil sunt ‘despre cari am ‘Muncitorul, in: 10 plat suporia acest re ontituele reactiuni si revolte muneitaresti orbit a capitol contrarevohiieh ©) STAKANOVISMUL De aci se deduce o eonstatare Dokevisma, bazat pe marsism, a eombiitut sia nega tot timpol orice fort spiritual care ar interyeni in evolfia, alt bolgevict ins si alle formule noui si celebre au eat ‘in cazul de faa mai inregisteim w Muncitorul pompat numai cw mitut fericirit vitoare, ia chim subalimentat, bolnw si prost ingrfit, a eorespune mult sub asteplaed uneé produetié chiar snininve ‘Veroarea, legile sidbatice, si constrdingerea sit si transforme intrw nimic.” Dimpotrivi, {in timp muneitorul regimului bolsevie negli ‘nai multe interesele Statului sovietic. Mor Intrefinut de mitul despre care um amintit s'a mir dintee ruinele acestuia, subred si transparent edifii eau ameninfatori colt reseliunié decisive, Sesisfind perieolul, conducitorii holyevict dupa o pret ‘abil punere in sceni, cautdnal sa dinamizeze sufletul mt rena, 22 Lule: Asasinarea Ini Calvo Sotelo la Madrid. ag Julie: Manifestatii antifasciste in Pranfa. i lies Revolitin comumistt in Bravia, Un user © comunist se instaleaz la Mossoro. Sovietele sunt ex pulzate, August: Tentativa comunista de a oeupa Atena yi revit generalit in toati Grecia 30 August: Greve politice in Frana Septembrie: Greve si tulburri in marina militar st comercial francezi. (Vasele; Bele Isle, Formosa, ete La Bordeaux, Saint Jean de Lz, Bayorne mati it 51 turburiti provocale de refugiafi conmunisti din Atentate contra ofiferilor si prenilor Uruguay expulzeazii ambasadaril sovitie. 1937 Februarie: Ineidente comuniste in Africa de. Nor — Revolte in Siria 17 Martie: Manifestafii convuniste, ineaerare eu polifa, mata de greva pentru a se obtine i comuiste ig Lond i Elvetia; Neuchatel, Geneva, Vaud, voteazi legen de interzicere a parti cn nis Maiu-Tunie; Turburiei in Palestina ‘Vast eomplot comunist tn Bravia, 1011 Octombrie: Incidente tn Al 28 Decembrie: ‘Tulbursei comuniste lv 1098 9 Fednoarie: in Mario mmo fur o Hcce Sapte cv destin pena. 25 Ferries etn om 3 Nore Gre in as 3 Aue: Gren oti Feet namin des BD Oetombee® Tncenia ring bo Maria te In Verses: fnjenzs partidul co» Noembrie: Gres 30 Noembrie: Grev: fm tontt Franfa, 40 zine ocu enerali in Fran{a, ae 1989 28 August: Revolt militarit in Chili Septembrie: Disolvaten partidului co Gctombrie: In Prana, stunt arestafi ‘comunisi In Lituania se plinuia o lovitara de Stat — Manifestalii comuniste ir Olanda, Intensi activitate de propaganda comumista in US. Noembrie: Descoperirea nui centru de propagondi ‘comunistra, arestari in. Eranja. ~ Atentatul dela Miinehen, Lm Fran, 2 foxti depntat 1940 Ianvarie: Organizajia. comuni nnd, un post de Fadic-emis rile in Suedia, Februatie: A fost descoporiti la Nissa o vas organi zatie comunisti = In Suedia au fost Iuate misuri aspre tm contra eo unistlor cari pregileas o revolla iuarmata Martie: La Bruxelles

    S-ar putea să vă placă și