Abdomenul acut reprezintă termenul folosit pentru a descrie durerea abdominală apărută brusc şi

care este atât de severă încât determină pacientul să meargă la spital.

Abdomenul acut necesită evaluarea imediată a pacientului şi diagnosticarea rapidă deoarece poate
indică o afecţiune ce presupune o intervenţie de urgenţă chirurgicală sau medicală.

Termenul de "abdomen acut chirurgical" desemnează un grup larg de afecţiuni abdominale care
se manifestă clinic prin durere (însoţită de semne locale şi generale) şi care necesită un tratament
chirurgical de urgenţă pentru salvarea vieţii bolnavului.

Prin "abdomen acut medical" se înţeleg afecţiunile abdominale care beneficiază de tratament prin
mijloace nechirurgicale (medicale) cum ar fi: colicile biliară şi renală, ulcerul gastric şi duodenal în
puseu acut, limfadenita mezenterică.

Prin "fals abdomen acut" se desemnează afecţiunile extraabdominale care se manifestă prin
durere abdominală şi deci pot simula un abdomen acut (de exemplu pleurezia bazală, infarctul
miocardic inferior, acidoza diabetică, porfiria, colica saturnină).

sus
Cauze posibile

Durerea poate fi determinată atât de un proces intraabdominal, cât şi de afecţiuni cu origine toracică,
metabolice sau ale peretelui abdominal.

 gastroenterita (viroza digestivă);

 obstrucţia (ocluzia) intestinală;
 hernia;
 apendicita;
 pancreatita (inflamaţia pancreasului);
 diverticulita (inflamaţie a unei “punguţe” care se fomează uneori în peretele colonului);
 colecistita (inflamaţia colecistului în prezenţa sau nu a litiazei biliare);
 colangita (inflamaţia ductului biliar);
 gastrita;
 infecţii urinare;
 litiază renală;
 colita ulcerativă (boală inflamatorie a intestinului gros caracterizată prin ulceraţii la acest nivel) şi
boala Crohn (boală inflamatorie intestinală cu transmitere genetică care determină inflamaţie şi
ulceraţie intestinală);
 siclemia - anomalie genetică ce presupune producerea unui tip anormal de hemoglobină care
modifică forma hematiilor ce transportă această hemoglobină. Capacitatea de transport a oxigenului
de către aceste celule este afectată. Celulele modificate pot bloca anumite vase de sânge, ţesuturile
 suferind ca urmare a lipsei de oxigen si pot apărea crize dureroase (dureri abdominale, osoase,
musculare). Organismul distruge mai rapid aceste celule ceea ce duce la anemie;
 cetoacidoza diabetică (complicaţie a diabetului netratat sau prost tratat manifestată prin acumularea
unor metaboliţi toxici în sânge care se numesc corpi cetonici);
 ruptura de anevrism aortic abdominal;
 ischemia organelor abdominale (lipsa sau proasta irigare cu sânge);
 diareea de cauză infecţioasă;
 sindromul de colon iritabil;
 refluxul gastro-esofagian;
 ulcerul gastro-duodenal;
 traumatism sau infecţia musculară abdominală;
 uremia (prezenţa în sînge a anumitor metaboliţi, în principal uree, în cantităţi mai mari decît cele
normale);
 intoxicaţia cu plumb;
 porfiria (boală transmisă genetic caracterizată printr-un defect al sintezei hemoglobinei, fapt care
duce la acumularea în ţesuturi a unor produşi intermediari ai sintezei);
 infarctul miocardic;
 cancer;
 pneumonie;
 tabesul dorsal (complicaţie a sifilisului apărută în stadiul final, prin care este afectată măduva
spinării);
 herpes zoster.
La femei alte cauze posibile de abdomen acut sunt:

 durerile menstruale;
 endometrioza, fibromul uterin;
 chistele ovariene;
 boala inflamatorie pelvină;
 avortul sau sarcina ectopică.
La copii poate fi determinat de:

 invaginaţia intestinală (telescoparea unei anse intestinale in interiorul intestinului);

 volvulusul intestinal („încurcătura de maţe”);
 boala Hirschprung (megacolon congenital);
 alte defecte congenitale ale tractului digestiv.
La bărbaţi:

 torsiunea testiculară.