LIMBA

Diagnostic pozitiv

-prezintă o mucoasă (prezintă papile), strâns atașată de o tunică musculară (pt. a rămâne solidarizate în timpul
masticației).
-nu există submucoasă.
-are atașate amigdalele linguale.
-structural delimităm:
1. epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat (pe fața dorsală și ventrală).
2. corion – ț.c. lax, ce conține gl. salivare minore (tubulo-acinoase mucoase, seroase și mixte: gl. linguale anterioare,
gl. von Ebner, gl. de la rădăcina limbii).
3. fibre musculare striate.

Descrierea elementelor

A. PAPILELE LINGUALE
-în 2/3 ant. ale mucoasei linguale de pe fața dorsală (“mucoasă specializată”).
-pot fi de 4 tipuri: filiforme, fungiforme, circumvalate, foliate.

Papilele filiforme
-sunt cele mai abundente, nu conțin muguri gustativi și au rol mecanic.
-formă de flacără sau în “cioc de pasăre”.
-strucură:
1. epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat la suprafață (poate prezenta “fire” keratinizate).
2. ax conjunctivo-vascular central (frecvent divizat în axe secundare).

Papilele fungiforme
-sunt abundente, în special pe marginea limbii, conțin muguri gustativi, deci au rol în gust.
-formă de ciupercă.
-structură:
1. epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat la suprafață.
2. ax conjunctivo-vascuar central, cu axe secundare.

Papilele circumvalate
-în număr de 9-12 la zona limită dintre 2/3 ant. și 1/3 post. a feței dorsale.
-sunt mai joase decât celelalte.
-sunt înconjurate de un inel evident (valum) și un șanț circumferențial adânc.
-sute de muguri gustativi sunt localizați pe perete și de-a lungul șanțului circumferențial, deci au rol în gust.
-la baza șanțului circumferențial, în criptele laterale, se deschid canalele de excreție ale gl. von Ebner (gl. salivare
minore, tubulo-acinoase, de tip mucos).
-structură:
1. epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat la suprafață.
2. ax conjunctivo-vascular, central.

Papilele foliate
-rar observate la om.

B. MUGURE GUSTATIV
-mic organ senzorial intraepitelial.
-structură:
1. 4 tipuri celulare (întunecate, clare, intermediare, bazale).
2. canal gustativ.
3. por gustativ.
4. fibre nervoase – realizează sinapse cu unele celule.

Aspect MO
-pată clară situată intraepitelial, cu formă ovoidă (celule aranjate în jurul unei cavități centrale).
-ajunge până aproape de suprafața liberă a epiteliului.
Aspect ME
1. celule întunecate
-la polul apical prezintă 30-40 microvilozități încadrate între microtubului și granule dense întunecate, microvilozăți
care secretă substanța densă din canul gustativ.
-stabilesc joncțiuni strânse cu celulele vecine (impermeabilitate).
-stabilesc relații de tip schwanian cu fibrele nervoase (rol analog celulelor Schwann).
2. celule clare
-la polul apical prezintă microvilozități (mai scurte).
-stabilesc relații cu fibrele nervoase și uneori prezintă o terminație nervoasă.
-rol incert – probabil de susținere.
3. celule intermediare
-la polul apical prezintă o prelungire subțire (bastonaș gustativ), care pătrunde în substanța densă din canalul gustativ.
-la polul bazal conțin vezicule (goale sau umplute de conținut dens) și mitocondrii.
-stabilesc relații de tip sinaptic cu fibrele nervoase (fapt caracteristic fiecărei celule intermediare).
-au rol de receptor gustativ.
-sunt înalte, situate de la baza mugurelui gustativ până la porul gustativ.
4. celule bazale
-sunt celule care realizează multiplicarea sau înlocuirea.
-succesiunea evolutivă a celulelor mugurelui gustativ se suspectează a fi: bazală, întunecată, clară, intermediară.

Diagnostic diferențial

-cu mucoasa orală (facem referire la elementele specifice epiteliului și corionului).