PROIECT

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

HOTĂRÎRE
cu privire la sesizarea instanțelor de judecată
despre suspendarea din funcție a primarului mun.Orhei dl Ilan Șor

În corespundere cu atribuțiile generale prevăzute de art.22 din Codul electoral,

Comisia Electorală Centrală informează autoritățile publice despre necesitatea
soluționării unor chestiuni, în conformitate cu legislația electorală.
La fel, potrivit pct.65 din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale
Centrale, Comisia exercită controlul asupra corectitudinii şi exactităţii aplicării Codului
electoral şi a altor acte normative în domeniu pe teritoriul ţării şi asupra executării
propriilor hotărîri.
În condițiile normelor nominalizate și în baza propriei jurisprudențe electorale (a se
vedea HCEC nr.1271/2017, HCEC nr.2787/2009, nr.2743/2009), Comisia Electorală
Centrală se autosesizează și solicită instanțelor de judecată competente să examineze
suspendarea din funcție a Primarului mun.Orhei dl Ilan Șor, în baza următoarelor
elemente de fapt și de drept, după cum urmează.

La data de 21 iunie 2017, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani a emis sentința prin
care dl Ilan Șor a fost recunoscut în calitate de vinovat de săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art.190 alin.(5) [Escrocheria] și art. 243 alin. (3) lit. b) [Spălarea banilor]
din Codul penal și a fost condamnat pentru faptele săvârșite, fiindu-i aplicată o pedeapsă
definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni, într-un
penitenciar de tip semiînchis.
Actualmente, pe rolul Curții de Apel Cahul, se află în ordine de apel cauza penală (nr.
dosarului 05-1a-195-13022018) în privința dlui Ilan Șor, Primar al mun.Orhei, învinuit de
comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5) [Escrocheria] și art. 243 alin. (3)
lit.b) [Spălarea banilor] din Codul penal.

Potrivit art.33 al Legii nr.436/2006 privind administraţia publică locală, în cazul în

care a fost deferit justiţiei pentru săvârşirea unei infracţiuni, primarul poate fi
suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei, iar suspendarea poate fi
dispusă numai de către instanța de judecată, în condițiile legii.

1
 Relevantă pentru problema în cauză este și jurisprudența Curții Constituționale, care în
Decizia nr.89/2017 a statuat următoarele:
„30. Curtea constată că suspendarea din funcție a primarului este un mecanism
uzual prevăzut de sistemele de drept europene. Astfel, o analiză a statutului alesului
local în dreptul european arată că suspendarea mandatului primarului este reglementată
de legislația statelor europene.
31. În acest context, Comisia de la Veneția a menționat că suspendarea din funcție
poate fi justificată în cazul săvârșirii unei infracțiuni sau chiar în cazul unei abateri
grave de către un ales local, acțiunile căruia ar putea prejudicia unitatea
administrativ-teritorială, cu scopul de a preveni sau de a stopa o astfel de
prejudiciere (CDL-AD (2014) 022, pct. 31).”

La fel, Curtea Constituțională a stabilit că prerogativa de a suspenda primarul din

funcție, așa cum reiese din dispozițiile art.197 alin. (1) pct. 3) din Codul de procedură
penală și art. 33 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală, aparține în
exclusivitate instanței de judecată (a se vedea pct.34 din Decizia nr.89/2017).

În același context, prin Hotărîrea nr.6/2016 Curtea Constituțională a statuat că:

„83. Curtea constată că scopul pentru care a fost reglementată posibilitatea suspendării
contractului individual de muncă, în caz de trimitere în instanţa de judecată a dosarului penal
privind comiterea de către salariat a unei infracţiuni incompatibile cu munca prestată, este
acela ca angajatorul să împiedice salariatul ca în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe care le
are să mai continue să săvârșească fapte de natura celor pentru care este cercetat penal și să îl
împiedice să mai producă prejudicii. În plus, prevederile în cauză tind la protejarea intereselor
angajatorului ori a instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea salariatul.
84. Referitor la reglementările privind suspendarea raporturilor de serviciu cu funcţionarul
public, în cazul recunoaşterii în calitate de bănuit sau emiterii în privinţa acestuia a
ordonanţei de punere sub învinuire, Curtea observă că măsura are ca scop, printre altele,
protejarea prestigiului profesiei ori a funcţiei exercitate, textul legal neimpunând alte
condiții precum ar fi săvârşirea de infracţiuni incompatibile cu funcţia deţinută.
85. Curtea observă că restrângerea dreptului la muncă prin suspendarea raporturilor de
serviciu este aplicată pentru salvgardarea „altui drept”, în particular, protejarea instituției și a
prestigiului profesiei, prin urmare această finalitate corespunde scopului legitim, la care face
referire cel de-al doilea alineat al articolului 54 din Constituție.”

Cu titlu de exemplu, este de reţinut că art.53 lit.c) din Legea nr. 158/2008 stabileşte că
raporturile de serviciu se suspendă de către autoritatea publică în cazul recunoaşterii în
calitate de bănuit sau al emiterii în privinţa acestuia a unei ordonanţe de punere sub
învinuire privind comiterea de către funcţionarul public a unei infracţiuni care ar
prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorităţii publice sau legate de
exercitarea atribuţiilor funcţiei publice pe care o deţine, pînă la rămînerea definitivă a
hotărîrii judecătoreşti. Astfel, în cazul funcționarilor publici, suspendarea din funcție este
obligatorie şi automată potrivit prevederilor nominalizate.

2
 În opinia Comisiei Electorale Centrale, în cazul primarului mun.Orhei, se creează
certitudinea că normele legale care stabilesc că în cazul săvârșirii unei infracțiuni primarul
poate fi suspendat din funcție până la soluționarea definitivă a cauzei de către instanța de
judecată, sunt eludate și neaplicate pe simplul motiv că legea nu prevede subiecții care
trebuie sau urmează să solicite instanței de judecată suspendarea din funcție a primarului.
Acest lucru, din punctul de vedere al Comisiei este inadmisibil, deoarece lipsa normei
care stipulează subiecții abilitați cu atribuția de sesizare a instanței de judecată cu privire
la suspendarea din funcție a primarului deja condamnat penal, nu poate duce la blocarea
/ neaplicarea în practică a institutului legal de protejare a instituției primăriei și a
prestigiului profesiei de ales local.
Ratio decidendi, în cazul în care nu sunt stabiliți exhaustiv subiecții cu dreptul de
sesizare a instanței de judecată, putem constata că orice instituții ale statului pot solicita
suspendarea din funcție a primarului condamnat penal, în mod special și cu atît mi mult
Comisia Electorală Centrală, care este organul de stat înființat pentru realizarea politicii
electorale.
De fapt, suspendarea din funcție în asemenea situații este și ar putea fi dictată de
necesitatea de a asigura protecția instituției publice față de pericolul continuării activității
ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale faptei penale.
În același sens, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, scopul
măsurii de suspendare nu este unul punitiv, ci mai degrabă de precauție și provizoriu, în
măsura în care privește apărarea interesului public prin suspendarea din funcție a unei
persoane acuzată de comiterea unei infracțiuni de serviciu, și astfel de prevenire a altor
posibile acte similare sau consecințe ale unor asemenea acte (a se vedea mutatis mutandis
cauza Țehanciuc v. România, decizie din 22 noiembrie 2011).
Prin urmare, aflarea în funcție a primarilor trebuie să se circumscrie regulilor pe care
legiuitorul le-a instituit în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora. Or,
principiul autonomiei locale nu justifică existenţa unei autonomii de decizie în afara
cadrului legal, a cărui respectare este obligatorie.

Plus la aceasta, art.10 din Legea nr.768/2000 privind statutul alesului local dispune că
„Alesul local este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin
exemplu personal la consolidarea autorităţii administraţiei publice locale pe care o
reprezintă, onorarea obligaţiilor civice, asigurarea ordinii publice şi la respectarea
legislaţiei.”
La fel, normele electorale stabilesc că în ceea ce privește alegerea în funcția de ales
local, este imperativă respectarea condiţiei lipsei antecedentelor penale.

În continuare, Comisia observă că funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi

responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere
publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi autorităţile
administrative autonome.
Suspendarea din funcție a primarului trimis în judecată pentru săvârșirea unei
infracțiuni, are ca finalitate protejarea autorității sau a instituției publice față de
3
pericolul continuării activității ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale faptei
penale săvârșite de către funcționarul public.
Având în vedere că funcția publică implică ansamblul atribuțiilor și responsabilităților,
stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică, standardele
privind integritatea și deontologia funcționarului public / alesului local trebuie să fie astfel
stabilite încât faptele penale săvârșite de acesta să nu se răsfrângă asupra instituției
publice.
Cu privire la integritatea în funcția publică, Comisia reține că exercitarea funcțiilor și
demnităților publice trebuie să se realizeze în coordonatele statului de drept, care
presupune, pe de o parte, capacitatea statului de a asigura cetăţenilor servicii publice de
calitate şi de a crea mijloacele pentru a spori încrederea acestora în instituţiile şi
autorităţile publice. Aceasta presupune obligaţia statului de a impune standarde etice şi
profesionale, în special celor chemaţi să îndeplinească activităţi ori servicii de interes
public şi, cu atât mai mult, celor care înfăptuiesc acte de autoritate publică, adică pentru
acei agenţi publici care sunt învestiţi şi au abilitarea de a invoca autoritatea statului în
îndeplinirea anumitor acte sau sarcini. Statul este dator să creeze toate premisele - iar
cadrul legislativ este una dintre ele - pentru exercitarea funcţiilor sale de către
profesionişti care îndeplinesc criterii profesionale şi de probitate morală.
În acord cu literatura juridică de specialitate și jurisprudența constituțională,
suspendarea funcţionarului public din funcţia publică pe care o deţine, în cazul în care s-a
dispus trimiterea în judecată a acestuia, reprezintă o măsură administrativă care are ca
finalitate protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării
activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de
către funcţionarul public.
Formularea unei acuzații penale, urmată de trimiterea în judecată nu înlătură prezumţia
de nevinovăţie a persoanei acuzate penal, dar o plasează, temporar, în afara cadrului legal
de exercitare a funcţiei publice. De aceea, doar condamnarea este cea care determină
pierderea integrităţii, element fundamental al exercitării autorităţii publice fără de care
persoana care ocupă respectiva funcţie nu mai are legitimitatea de a-şi continua
activitatea.
Trimiterea în judecată și ulterior condamnarea, este acel instrument legal care
determină schimbarea situaţiei juridice a persoanei care exercită autoritatea publică şi îi
suspendă cu caracter temporar, din punct de vedere legal şi moral, calitatea de a ocupa
funcţia cu care a fost învestită.
Pe de altă parte, chiar dacă prezumţia de nevinovăţie a acesteia nu este desfiinţată până
la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, întrucât există îndoieli rezonabile
cu privire la buna-credinţă şi loialitatea funcționarului public în exercitarea atribuțiilor ce
îi revin, în această perioadă, acestuia nu i se mai poate încredinţa de către stat exerciţiul
autorităţii publice, persoana pierzând temporar legitimitatea de a reprezenta interesele
generale pe care legea o obligă să le protejeze.
În Hotărîrea nr.2/2018, Curtea Constituțională a subliniat că legea trebuie să
reglementeze în mod unitar, să asigure o legătură logico-juridică între dispozițiile pe care

4
le conține și să evite paralelismele legislative, ce generează incertitudine și insecuritate
juridică. Curtea menționează că, principiul certitudinii juridice este esențial pentru
garantarea încrederii în statul de drept, consfințit prin art. 1 alin.(3) din Constituție.
Așadar, asigurarea și respectarea principiului certitudinii juridice obligă statul să edicteze
într-o manieră previzibilă normele adoptate.
Iar prin Hotărîrea nr.4/2018, Curtea a reținut că articolul 1 alin. (3) din Constituție
proclamă Republica Moldova ca un stat de drept şi democratic. Curtea a menționat că
exigențele statului de drept presupun inter alia asigurarea legalității și a certitudinii
juridice. Astfel, Curtea a subliniat că principiile legalității şi al certitudinii juridice sunt
esențiale pentru garantarea încrederii în statul de drept şi constituie o protecție
împotriva arbitrarului. Asigurarea și respectarea acestor principii obligă statul să
edicteze într-o manieră clară şi previzibilă normele adoptate.
Curtea Constituțională la interpretarea unor norme constituționale, a statuat principiul
fundamental de drept că „[…] o normă trebuie interpretată în sensul în care permite
aplicarea ei, şi nu în sensul în care se exclude aplicarea ei (actus interpretandus est
potius ut valeat quam ut pereat)” (a se vedea pct.67 din HCC nr.21/2015).
Prin urmare, regulile inerente unui atare exercițiu, în lipsa unor reglementări exprese,
urmează a fi deduse din spiritul normelor constituționale, în corespundere cu principiile
fundamentale, precum și urmează a fi deduse din textul legii, prin aplicarea principiului
„efectului util minim”.

Subsecvent, avînd în vedere că normele juridice din domeniul electoral, administrației

publice centrale și locale, precum și cele procesual-penale, constituie o expresie a
principiului securităţii juridice, instituit implicit, de art.7 din Constituţie, principiu care
exprimă în esenţă faptul că cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar
din partea dreptului, contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta
riscă s-o creeze,
Comisia Electorală Centrală, în temeiul art.18 și art.22 din Codul electoral, art.33 din
Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală, pct.65 din Regulamentul cu
privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, HOTĂRĂȘTE:
1. Se sesizează instanțele judecătorești [Curtea de apel Cahul] cu privire la examinarea
suspendării din funcție a Primarului mun.Orhei dl Ilan Șor, în legătură cu emiterea
sentinței din 21 iunie 2017 de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani prin care dl
Ilan Șor a fost recunoscut în calitate de vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute
de art.190 alin.(5) [Escrocheria] și art. 243 alin. (3) lit. b) [Spălarea banilor] din Codul
penal și a fost condamnat pentru faptele săvârșite.
2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al
Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, precum și se
aduce la cunoştinţă publică prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

Președintele Comisiei Electorale Centrale

Secretarul Comisiei Electorale Centrale
Chișinău, 3 aprilie 2018
5