Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E cu privire la sesizarea instanțelor de judecată despre suspendarea din funcție a primarului mun.Orhei dl Ilan Șor

În corespundere cu atribuțiile generale prevăzute de art.22 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală informează autoritățile publice despre necesitatea soluționării unor chestiuni, în conformitate cu legislația electorală. La fel, potrivit pct.65 din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, Comisia exercită controlul asupra corectitudinii şi exactităţii aplicării Codului electoral şi a altor acte normative în domeniu pe teritoriul ţării şi asupra executării propriilor hotărîri. În condițiile normelor nominalizate și în baza propriei jurisprudențe electorale (a se vedea HCEC nr.1271/2017, HCEC nr.2787/2009, nr.2743/2009), Comisia Electorală Centrală se autosesizează și solicită instanțelor de judecată competente să examineze suspendarea din funcție a Primarului mun.Orhei dl Ilan Șor, în baza următoarelor elemente de fapt și de drept, după cum urmează.

La data de 21 iunie 2017, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani a emis sentința prin care dl Ilan Șor a fost recunoscut în calitate de vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin.(5) [Escrocheria] și art. 243 alin. (3) lit. b) [Spălarea banilor] din Codul penal și a fost condamnat pentru faptele săvârșite, fiindu-i aplicată o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni, într-un penitenciar de tip semiînchis. Actualmente, pe rolul Curții de Apel Cahul, se află în ordine de apel cauza penală (nr. dosarului 05-1a-195-13022018) în privința dlui Ilan Șor, Primar al mun.Orhei, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5) [Escrocheria] și art. 243 alin. (3) lit.b) [Spălarea banilor] din Codul penal.

Potrivit art.33 al Legii nr.436/2006 privind administraţia publică locală, în cazul în care a fost deferit justiţiei pentru săvârşirea unei infracţiuni, primarul poate fi suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei, iar suspendarea poate fi dispusă numai de către instanța de judecată, în condițiile legii.

1

Relevantă pentru problema în cauză este și jurisprudența Curții Constituționale, care în Decizia nr.89/2017 a statuat următoarele:

„30. Curtea constată că suspendarea din funcție a primarului este un mecanism uzual prevăzut de sistemele de drept europene. Astfel, o analiză a statutului alesului local în dreptul european arată că suspendarea mandatului primarului este reglementată de legislația statelor europene. 31. În acest context, Comisia de la Veneția a menționat că suspendarea din funcție poate fi justificată în cazul săvârșirii unei infracțiuni sau chiar în cazul unei abateri grave de către un ales local, acțiunile căruia ar putea prejudicia unitatea administrativ-teritorială, cu scopul de a preveni sau de a stopa o astfel de prejudiciere (CDL-AD (2014) 022, pct. 31).

La fel, Curtea Constituțională a stabilit că prerogativa de a suspenda primarul din funcție, așa cum reiese din dispozițiile art.197 alin. (1) pct. 3) din Codul de procedură penală și art. 33 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală, aparține în exclusivitate instanței de judecată (a se vedea pct.34 din Decizia nr.89/2017).

În același context, prin Hotărîrea nr.6/2016 Curtea Constituțională a statuat că:

„83. Curtea constată că scopul pentru care a fost reglementată posibilitatea suspendării contractului individual de muncă, în caz de trimitere în instanţa de judecată a dosarului penal privind comiterea de către salariat a unei infracţiuni incompatibile cu munca prestată, este acela ca angajatorul să împiedice salariatul ca în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe care le are să mai continue să săvârșească fapte de natura celor pentru care este cercetat penal și să îl împiedice să mai producă prejudicii. În plus, prevederile în cauză tind la protejarea intereselor angajatorului ori a instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea salariatul. 84. Referitor la reglementările privind suspendarea raporturilor de serviciu cu funcţionarul public, în cazul recunoaşterii în calitate de bănuit sau emiterii în privinţa acestuia a ordonanţei de punere sub învinuire, Curtea observă că măsura are ca scop, printre altele, protejarea prestigiului profesiei ori a funcţiei exercitate, textul legal neimpunând alte condiții precum ar fi săvârşirea de infracţiuni incompatibile cu funcţia deţinută. 85. Curtea observă că restrângerea dreptului la muncă prin suspendarea raporturilor de serviciu este aplicată pentru salvgardarea „altui drept”, în particular, protejarea instituției și a prestigiului profesiei, prin urmare această finalitate corespunde scopului legitim, la care face referire cel de-al doilea alineat al articolului 54 din Constituție.”

Cu titlu de exemplu, este de reţinut că art.53 lit.c) din Legea nr. 158/2008 stabileşte că raporturile de serviciu se suspendă de către autoritatea publică în cazul recunoaşterii în calitate de bănuit sau al emiterii în privinţa acestuia a unei ordonanţe de punere sub învinuire privind comiterea de către funcţionarul public a unei infracţiuni care ar prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorităţii publice sau legate de exercitarea atribuţiilor funcţiei publice pe care o deţine, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti. Astfel, în cazul funcționarilor publici, suspendarea din funcție este obligatorie şi automată potrivit prevederilor nominalizate.

2

În opinia Comisiei Electorale Centrale, în cazul primarului mun.Orhei, se creează certitudinea că normele legale care stabilesc că în cazul săvârșirii unei infracțiuni primarul poate fi suspendat din funcție până la soluționarea definitivă a cauzei de către instanța de judecată, sunt eludate și neaplicate pe simplul motiv că legea nu prevede subiecții care trebuie sau urmează să solicite instanței de judecată suspendarea din funcție a primarului. Acest lucru, din punctul de vedere al Comisiei este inadmisibil, deoarece lipsa normei care stipulează subiecții abilitați cu atribuția de sesizare a instanței de judecată cu privire la suspendarea din funcție a primarului deja condamnat penal, nu poate duce la blocarea / neaplicarea în practică a institutului legal de protejare a instituției primăriei și a prestigiului profesiei de ales local. Ratio decidendi, în cazul în care nu sunt stabiliți exhaustiv subiecții cu dreptul de sesizare a instanței de judecată, putem constata că orice instituții ale statului pot solicita suspendarea din funcție a primarului condamnat penal, în mod special și cu atît mi mult Comisia Electorală Centrală, care este organul de stat înființat pentru realizarea politicii electorale. De fapt, suspendarea din funcție în asemenea situații este și ar putea fi dictată de necesitatea de a asigura protecția instituției publice față de pericolul continuării activității ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale faptei penale.

În același sens, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, scopul măsurii de suspendare nu este unul punitiv, ci mai degrabă de precauție și provizoriu, în măsura în care privește apărarea interesului public prin suspendarea din funcție a unei persoane acuzată de comiterea unei infracțiuni de serviciu, și astfel de prevenire a altor posibile acte similare sau consecințe ale unor asemenea acte (a se vedea mutatis mutandis cauza Țehanciuc v. România, decizie din 22 noiembrie 2011). Prin urmare, aflarea în funcție a primarilor trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a instituit în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora. Or, principiul autonomiei locale nu justifică existenţa unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, a cărui respectare este obligatorie.

Plus la aceasta, art.10 din Legea nr.768/2000 privind statutul alesului local dispune că „Alesul local este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorităţii administraţiei publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligaţiilor civice, asigurarea ordinii publice şi la respectarea legislaţiei.” La fel, normele electorale stabilesc că în ceea ce privește alegerea în funcția de ales local, este imperativă respectarea condiţiei lipsei antecedentelor penale.

În continuare, Comisia observă că funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi autorităţile administrative autonome. Suspendarea din funcție a primarului trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni, are ca finalitate protejarea autorității sau a instituției publice față de

3

pericolul continuării activității ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale faptei penale săvârșite de către funcționarul public. Având în vedere că funcția publică implică ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică, standardele privind integritatea și deontologia funcționarului public / alesului local trebuie să fie astfel stabilite încât faptele penale săvârșite de acesta să nu se răsfrângă asupra instituției publice. Cu privire la integritatea în funcția publică, Comisia reține că exercitarea funcțiilor și demnităților publice trebuie să se realizeze în coordonatele statului de drept, care presupune, pe de o parte, capacitatea statului de a asigura cetăţenilor servicii publice de calitate şi de a crea mijloacele pentru a spori încrederea acestora în instituţiile şi autorităţile publice. Aceasta presupune obligaţia statului de a impune standarde etice şi profesionale, în special celor chemaţi să îndeplinească activităţi ori servicii de interes public şi, cu atât mai mult, celor care înfăptuiesc acte de autoritate publică, adică pentru acei agenţi publici care sunt învestiţi şi au abilitarea de a invoca autoritatea statului în îndeplinirea anumitor acte sau sarcini. Statul este dator să creeze toate premisele - iar cadrul legislativ este una dintre ele - pentru exercitarea funcţiilor sale de către profesionişti care îndeplinesc criterii profesionale şi de probitate morală. În acord cu literatura juridică de specialitate și jurisprudența constituțională, suspendarea funcţionarului public din funcţia publică pe care o deţine, în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia, reprezintă o măsură administrativă care are ca finalitate protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de către funcţionarul public. Formularea unei acuzații penale, urmată de trimiterea în judecată nu înlătură prezumţia de nevinovăţie a persoanei acuzate penal, dar o plasează, temporar, în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei publice. De aceea, doar condamnarea este cea care determină pierderea integrităţii, element fundamental al exercitării autorităţii publice fără de care persoana care ocupă respectiva funcţie nu mai are legitimitatea de a-şi continua activitatea. Trimiterea în judecată și ulterior condamnarea, este acel instrument legal care determină schimbarea situaţiei juridice a persoanei care exercită autoritatea publică şi îi suspendă cu caracter temporar, din punct de vedere legal şi moral, calitatea de a ocupa funcţia cu care a fost învestită. Pe de altă parte, chiar dacă prezumţia de nevinovăţie a acesteia nu este desfiinţată până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, întrucât există îndoieli rezonabile cu privire la buna-credinţă şi loialitatea funcționarului public în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, în această perioadă, acestuia nu i se mai poate încredinţa de către stat exerciţiul autorităţii publice, persoana pierzând temporar legitimitatea de a reprezenta interesele generale pe care legea o obligă să le protejeze.

În Hotărîrea nr.2/2018, Curtea Constituțională a subliniat că legea trebuie să reglementeze în mod unitar, să asigure o legătură logico-juridică între dispozițiile pe care

4

le conține și să evite paralelismele legislative, ce generează incertitudine și insecuritate juridică. Curtea menționează că, principiul certitudinii juridice este esențial pentru garantarea încrederii în statul de drept, consfințit prin art. 1 alin.(3) din Constituție. Așadar, asigurarea și respectarea principiului certitudinii juridice obligă statul să edicteze într-o manieră previzibilă normele adoptate. Iar prin Hotărîrea nr.4/2018, Curtea a reținut că articolul 1 alin. (3) din Constituție proclamă Republica Moldova ca un stat de drept şi democratic. Curtea a menționat că exigențele statului de drept presupun inter alia asigurarea legalității și a certitudinii

juridice. Astfel, Curtea a subliniat că principiile legalității şi al certitudinii juridice sunt

protecție

împotriva arbitrarului. Asigurarea și respectarea acestor principii obligă statul să edicteze într-o manieră clară şi previzibilă normele adoptate. Curtea Constituțională la interpretarea unor norme constituționale, a statuat principiul fundamental de drept că „[…] o normă trebuie interpretată în sensul în care permite aplicarea ei, şi nu în sensul în care se exclude aplicarea ei (actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat)” (a se vedea pct.67 din HCC nr.21/2015). Prin urmare, regulile inerente unui atare exercițiu, în lipsa unor reglementări exprese, urmează a fi deduse din spiritul normelor constituționale, în corespundere cu principiile fundamentale, precum și urmează a fi deduse din textul legii, prin aplicarea principiului „efectului util minim”.

esențiale

pentru

garantarea

încrederii

în

statul

de

drept

şi

constituie

o

Subsecvent, avînd în vedere că normele juridice din domeniul electoral, administrației publice centrale și locale, precum și cele procesual-penale, constituie o expresie a principiului securităţii juridice, instituit implicit, de art.7 din Constituţie, principiu care exprimă în esenţă faptul că cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurităţi pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze, Comisia Electorală Centrală, în temeiul art.18 și art.22 din Codul electoral, art.33 din Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală, pct.65 din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, HOTĂRĂȘTE:

1. Se sesizează instanțele judecătorești [Curtea de apel Cahul] cu privire la examinarea suspendării din funcție a Primarului mun.Orhei dl Ilan Șor, în legătură cu emiterea sentinței din 21 iunie 2017 de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani prin care dl Ilan Șor a fost recunoscut în calitate de vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin.(5) [Escrocheria] și art. 243 alin. (3) lit. b) [Spălarea banilor] din Codul penal și a fost condamnat pentru faptele săvârșite. 2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, precum și se aduce la cunoştinţă publică prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

Președintele Comisiei Electorale Centrale Secretarul Comisiei Electorale Centrale

5

Chișinău, 3 aprilie 2018