Sunteți pe pagina 1din 8

Anul XLVIII Caransebeş, 8 Octomvrle 1933 Nr.

41

Organul eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului


APARE DUMINECA

Preţul a b o n a m e n t u l u i : M a n u s c r i s e l e nu se inapoiează şi se Preţul inaerţiunilor:


Pe un an . . 240 Lei adresează redactiunii „Foaia D i e c e z a n ă " ; Pentru publicatiuni oficioase, concurse,
Pe jumătate de ari . . . . . 120 , iar banii pentru abonamente şi inseraţiuni edicte etc. publicate de 3 ori, dacă conţin
Pe un pătrar de an 60 „ se trimit administraţiunii „TIPOGRAFIA şi
Un număr 5 Lei. până la 150 de cuvinte 120 Lei, până la 200
Pentru străinătate pe un an . . . 300 Lei. LIBRĂRIA DIECEZANĂ* In Caransebeş. de Uivin'e 180 Lei. de aci In sus 200 Lei

Nr. 357/1933 M. Nr. 5349 E/1933.

înştiinţare.
Nicolae, La sediul fiecărui protopresbiterat se va face
Marţi în ij Octomvrie ipjj alegerea de delegaţi
din îndurarea lui Dumnezeu Arhiepiscop al la Adunarea generală a Cassei de Economii,
Arhiepiscopiei ort. rom. de Alba-Iulia şi Sibiu Ajutor şi Credit a clerului ortodox în număr de
şi Mitropolit al Românilor Ortodocşi din Ardeal t 10"/o din numărul totaLde membrii înscrişi.
Bănat, Crişana şi Maramurăş. Se obsearvă, că în situaţia actuală Cassa
nu poate suporta nici un tel de cheltuială pentru
Preasfinţiilor fraţi Episcopi, Venerabilelor con­ deplasarea delegaţilor la Adunarea generală.
silii eparhiale, onoraţilor deputaţi c o n g r e s u a l i , Caransebeş în 7 ' Octaravrie' -
iubitului c l e r ş i popor din mitropolia N o a s t r ă , Consiliul eparhial.
d a r ş i m i l ă d e l a D u m n e z e u T a t ă l şi b i n e c u v â n ­
tarea Noastră arhierească.

Având în vedere dispoziţiile Art. 38 din


Să ne vină Păstorul!
Legea pentru organizarea Bisericii ortodoxe Trei luni se împlinesc peste trei ,zile de,
când Păstorul nostru, prea bunul episcop Josif
române şi dispoziţiile §§-ilor 151 şi 152 din
a închis ochii pentru totdeauna!"
Statutul organic votat în congresul naţional- Trei luni de când moştenirea lui, eparhia
bisericesc din 1868, convocam şi prin aceasta decla­ văduvită, a făcut rută de mai multă sau mai
puţină senzaţie pentru opinia publică românească.
răm convocat congresul naţional-bisericesc
Evident, am avut şi avem în acest răstimp pur­
al mitropoliei noastre în sesiune ordinală în tarea de grijă deosebita a însuş înalt Prea Sfin­
biserica catedrală din Sibiu, pe ziua de 14 ţitului nostru metropolit Nicolae, şi n'am vrea
decât sâ-i putem mulţumi cu vrednicie pentru
Octomvrie a. c , ora 9 a. m. în care zi,
atâta părintească g«ijă câtă ne-a purtat; dară
după terminarea serviciului divin, va urma ime­ copiii orfani, orfani se chiama pe lângă oricâtă
diat deschiderea congresului şi vor începe lucrările îngrijire !
lui, conform regulamentului intern. Cui nu i-a trezit duioasă aducere aminte
Caransebeşul, scaun vlâdicesc văduvit, pe cine
Dat în reşedinţa Noastră arhiepiscopească nu-1 impresionează dureros palatul episcopal
părăsit, sau orice amănunt împletit pe o viaţa
mitropolitană din Sibiu, la 27 Septemvrie 1933.
de reală şi binecuvântată intimitate dintre epis­
cop şi credincioşi? Şi totuş, trei luni de zile nu
(ss) Nicolae, odată am văzut cum sentimentele noastre
Arhiepiscop şi Mitropolit. aghiazmate în acest mediu de pronunţata sfin-,
tenie, se bruschează, şi ceeace pentru noi era socotită şi ca profeteasa adventiştilor moare la
de neatins, a fost atins şi risipit în mod cu Los Angelos în California. O oarecare lemeie
totul profan la răspântii, în presă — mai mult Margareta Rooven a început a răspândi svonul
sau mai puţin ateie şi francmasonă, licitat şi că acea Elena Withe înainte de a muri i-ar fi
supralicitat! descoperit ei, printr'o viziune, reforma ce tre-
Cu tremur în suflet am aşteptat ca ora să bue ca ea s'o săvârşească în organismul comu-
bată în fine şi capăt să se pună tuturor porni- nităţij. In urma acestui fapt a luat naştere un
rilor din ce în ce mai înveninate! curent relormist în rândurile aderenţilor, favorabil
Şi pare că un răsărit se apropie. Margaretei Rooven, curent numit „roovenism".
El a început să întreme inimile noastre la Din America acest curent roovenian a pătruns
semnalele pe care presa bisericească din metro- în Germania.
polia Ardealului şi din Bănat s'a simţit datoare In România a fost adus printr'un dezertor,
să le dea. Cu toată satisfacţia am luat cunoş- Kremmer, care fusese adventist de ziua şaptea,
tinţă de cele publicate în „Telegraful Român" Pe Kremmer 1-a urmat apoi alt dezertor
din Sibiu dela 30 Septemvrie a. c , precum şi Iftsan, de prin părţile Brăilei, un altul Bereţcki,
în „Renaşterea" Clujului dela 1 Octomvrie „să han Florea de prin Ardeal şi alţii,
se întregească episcopiile vacante!" Să ne vină Până tâtziu opinia românească m'a Ştiut
păstorul! Cler şi popor din eparhia Caranse- despre existenţa acestei nuanţe adventiste până
beşului se simt turburaţi din cauza întârzierii când însuşi conducătorul de azi al adventismului,
alegerii de episcop — scrie cu drept cuvânt Paulini, nu 1-a dat pe faţă descriindu-i într'o
„Telegraful Român" — episcop menit să afirme broşură întitulată „Profeţi falşi şi profeţii minci-
şi să susţie cu tărie atât interesele mari ale fra- noase" (tipărită în 1924), unde reformiştii aceştia
ţilor noştri din cele două Banate, cât şi ale în- figurează ca hoţi, excroci, falsificatori, dezertori,
tregii noastre biserici străbune". hoinari, etc.
Alegerea de episcop, în termenul de trei Adventiştii reformişti sunt împotriva:
luni dela proclamarea vacanţei, e prevăzut de /. însăşi existenţei
a statului,
nouă lege de organizare, dar pe lângă conside- 2. amilităriei; sunt prin urmare antimilitarişti,
raţia de legalitate a necesităţii săvârşirii actului j . nu depun jurământ,
electoral înlăuntrul acestui termen, motive pon- 4. nu pun mâna pe armă
deroase şi nenumărate, îi dau caracter urgent j . sunt complect vegetariani—zicând
că pentru
şi de neînlăturat. a mânca carne trebuie ucis animalul şi ei nu Ucid.
Aşa se justifică bucuria noastră mai nouă 6. împotriva căsătoriei.
la anunţata convocare a "congresului naţional Ca revistă oficială a comunităţii lor au
bisericesc pe zilele de 19—20—21 luna curentă. „Păzitorul adevărului" iar centre mai însemnate
Nădăjduim că congresul metropoliei noastre con- sunt în oraşul Alexandria (jud Teleorman) în
vocat pe sărbătoarea Cuvioasei Paraschiva va Paşcani (Bălţi), precum şi organizaţii sporadice
şti să formuleze^ deziderat categoric cu privire prin diferite locuri ale ţării,
la întregirea scaunului nostru episcopal. La noi în Banat nu s'au semnalat asemenea
Duhul Sfânt se va sălăşlui în inimile celor rătăciţi până a c u m ; sau probabil vor fi, însă
cu răspundere pentru binele acestei eparhii şi-i lumea nu i-a văzut, ascunzându-se sub masca
va lumina în ceasul cel de cumpănă... sectelor autorizate.
- Sunt conduşi actualmente de Ghiţă Manea
^ pentru Vechiul Regat şi de Andrei Streza calfă
d e cro tor l a d i n
S e C C e l e a a a ' Dtidif (Făgăraş) pentru Ardeal.
i n î n s 1 u n c t e
Adventismul reformist . . ? f P ! f ce le-am
SUn
înşirat ca râtâ-
- istoric, scurtă recapitulare şi literatură a d v e n t i s t ă . -
C 1
" a I e
„ a C e S t 0 r a
. +} S e V e d e
«centnci, C a t d e

;» pe langa ca sunt cei mai periculoşi dintre toţi


Născută din secta adventismului de ziua sectarii dela noi.
şaptea, secta adventiştilor reformişti este cea mai Nu sunt recunoscuţi de legile statului,
periculoasă; mai periculoasă chiar decât nazari- după cum nu sunt recunoscute nici celelalte
nenii şi inochentişii, căci pe lângă că au o doctrină secte, (afară de baptişti), totuşi ţin întruniri
foarte periculoasă, dar neagă şi dreptul de clandestine luptând prin tot felul de mijloace
existenţă al statului. pentru câştigarea de noi aderenţi.
Iată cum s'au născut: Străinii şi duşmanii noştrii din afară au
In 1915, una din cele mai înfocate aderente găsit şi găsesc întrânşii cel mai bun mijloc de
ale rătăcirii adventiste de ziua 7-a, Elena Withe deshinare p de spionaj.
Amintesc pe Şandor Târâk esmis dela Buda­ broşată ca număr special. Se vinde de colpor­
pesta care a fost trimis prin părţile Timişorii şi tori cari se strecoară mişeleşte prin cuvinte
care sub masca de propagandist reformist s'a mângăitoare prin casele oamenilor, atât prin sate
dedat la diferite acte de spionaj şi scăpând din cât şi prin oraşe şi în numele bisericii ortodoxe
manile autorităţilor a trecut frontiera în Ungaria cer ajutor încasând până la 50 Lei pe număr.
în 1929. Adevărate vipere pe cari noi Ie în­ Ştiu cazuri precise când în Caransebeş unii
călzim la sân ! ca adfeştia au avut cutezanţa să între în casa
Scurtă recapitulare a rătăcirilor adventiste unui învăţător ortodox şi sub haina înşelătoriei
de ambele feluri. şi-a plasat marfa.
Dar satele! Sunt sigur că în cele mai multe
Rătăcirile adventiste sunt parte împrumutate case se va găsi căci oamenii au cumpărat fără
de la protestanţi, parte dela jidovi, să cunoască ce cumpără şi dela cine.
i. Dela Protestanţi au:
In Poiana am găsit 40 de felul acesta plus.
a) Nu recunosc ierarhia, zicând că Episcopii 9 cărţi de E. White „Calea către Christos" de
şi preoţii noştrii nu sunt dela Domnul Iisus nuanţă reformistă.
Christos, de aceea Biserica n'are trebuinţă de ei, ci Păzitorul adevărului revistă oficială a refor­
numai de dezertori, transfugi ori înşelători ca miştilor, apoi broşuri cari în ultimul timp s'au
adventiştii ori alţi asemenea lor. înmulţit nespus de mult, ca: Arătarea gleiriasă a
b) Biserica o formează numai sfinţii şi cum lui Christos, apărută pentru prima oară în 1913
numai ei, — adventiştii sunt sfinţi, — ei sunt şi în care se vorbeşte cu un cinism revoltător
Biserica lui Christos. de a doua venire, adevăraţii creştini.
c) Susţin eă Sfânta Scriptură o poate oricine Speranţa lumii. Există Dumnezeu, Taina
înţelege şi aplica cum va crede de cuviinţă fără Sănătăţii, A doua venire a lui Iisus Christos, Saba­
a mai fi trebuinţă de explicările date de sfinţii tul noului Testament, S'a apropiat sfârşUul, Cine
Părinţi sau de oamenii pregătiţi în senzul acesta. a hotărât cari cărţi să alcătuiască Biblia, Ce ni ser'
Nu recunosc deci sfânta Tradiţie. baţi şi pentru ce?, Soarta Păcătoşilor, Profeţi falşi
d) Dintre taine nu recunosc decât Botezul şi profeţii mincinoase, despre care am spus CU ce
dându-i şi acestuia numai o însemnătate simbolică. rost s'a scris şi de cine, Calea către Choisies,
e) Nu primesc sfintele icoane, nu le cinstesc Soarta păcătoşilor, Fiii luminei, etc., etc., tûàte CU
şi nici pe sfinţi. titluri atât de sugestive spre a atrage luarea
II. Dela jidovii au : aminte, fără dată, fără autor.
a) Serbează Sâmbăta în locul Duminicii.
Să ne ferim de ele!
b) Conducătorii lor obligă pe aderenţi să le • Dumitru V. Anuţoiu
dea dajdie a zecea parte din tot ceace câştigă preot.
zilnic, aşa cum practicau şi jidovii. (Sfârşitul urmează în. No. viitor.)
c) Nu se închină sfintei cruci şi nici n'o
primesc în casele lor şi alte rătăciri pe cari le-au
formulat ei pe baza înţelegerii greşite a sfintei
Scripturi şi pe cari le-am mai văzut înainte. Sir Basil Zaharoîf.
Unele cărţi, broşuri şi reviste adventiste. Sir Basil Zaharoff, care zilele trecute a încetat gă
trăiască, s'a născut în anul 1849 în Asia-mică, dintr'o
Biserica noastră ortodoxă ne stătueşte prin
familie săracă. De origine era grec. Un agricultor bogat
una din poruncile sale a nu citi cărţile ereticilor. grijeşte de educaţia tui. Terminând şcoala, devine călăuz
Şi pewtruca bunii creştini să se ferească a al străinilor, iar mai târziu tovarăş de afaceri al uttdtM-
cumpăra şi a citi tipăriturile lor ea unele ce sunt lui său, căruia îi şterpeleşte banii, refugindti-se la Londra.
pline de otravă sufletească, de duh desbinator, Acolo e deţinut, dar în fine achitat. Se reîntoarce apoi
la Atena, unde începe să i-se plămădească cariera.
de batjocuri la adresa sfintelor noastre aşeză­
La recomandarea unui ministru grec dobânde$te
minte, de ură iată de datoriile ce le avem către reprezentanţa fabricii de arme Nordenfeldt. Ca repre­
Ţară şi către Tradiţia noastră românească, le zentant al acestei firme e condus de o lipsă de scrupule
voi înşira pe unele ce se întâlnesc mai des şi nemaipomenită. Conştinţa lui nu-1 opreşte dela nici o
cari pot pica oricând sub ochi. faptă ori cât de rea ar fi. Dovadă, că vinde un submarin
flotei greceşti, dar pentrucă turcii erau în situaţie de a
Reviste: presta mai mult în ce priveşte plata, lor le vinde dooă
„Semnele care apare în Bucureşti,
Tirnpului"' submarine, deşi turcii erau duşmanii cei mai înverşunaţi
ai patriei lui, respective ai grecilor.
lunar, la Tipografia adventistă „Cuvântul Evan­
In răsboiul burilor, armata engleză este nimicită
gheliei" din Str. Labirint 116. Este revista ofi­ eu tunurile livrate de înşişi englezi, prin apucăturile dia­
cială a comunităţii de ziua 7-a şi apare uneori bolice ale lui Zaharoff, iar în răsboiul ruso-japonez
Anglia livrează arme ruşilor cu toate că era aliata japo­ Înainte de a încheia ţinem să amintim, că dacă
nezilor. La spate sta Zaharoff, care cucerise direcţia lui Sir Basil Zaharoff putem mulţumi în cea mai mare
uzinelor Vickers din Anglia. parte, că lumea de acum e înarmată până în dinţi, nu
Zaharoff nu vinde arme dintr'odată numai Greci­ ne vom mira dacă el a fost acela, care a paralizat
lor şi Turcilor, ci vinde şi Sârbilor şi inimicilor lor, comisiunile de dezarmare la Geneva. Având în mână
Bulgarilor. presa, pe care o alimenta cu bani, având legăturile cele
Zaharoff vinde ori cui are bani. Scopul armelor mai puternice cu bărbaţii de stat, cari dispuneau asupra
pentru el nu joacă nici un rol. destinelor popoarelor, ce i-a fost mai uşor decât ca să
Omul acesta a ajuns vrâstă înaintată de 8 4 de ani facă ridicole toate acţiunile de dezarmare a statelor.
adâpându-se din greu cu sânge de om. Cu cel mai Sir Basil Zaharoff, care numai în ilegalitate a putut
preţios suc al corpului omenesc a făcut orgii, cum rar prospera, n'a fost norocos în cele familiare. Treizeci de
le cunoaşte istoria. ani a trăit în concubinat cu prinţesa de Bourbon (Mar-
Ce i-a păsut lui Zaharoff, că glonţul armelor a chisa Villa-franca), pe care abia după o convieţuire de
străpuns inima nevinovată a combatanţilor. 30 de ani, nesancţionată de legile nici unei ţări civili­
Ce i-a păsut acestui monstru de om, că atâţia zate, a luat-o de soţie, dar Dumnezeu, care e deasupra
inşi au fost mutilaţi de armele lui ucigătoare. noastră, 1-a pedepsit cu aceea, că pe Lady Zaharoff, la
Ce i-a păsut acestui înpietrit la suflet, că văduve un an după căsătoria încheiată, a trecut-o la cele vecinice,
şi orfani au rămas fără sprijin, fără căpătâi. Nu putea el avea nici o pretenţie de a fi fericit,
pentrucă a supt vlaga multor ţări în scop a se îmbo­
Deviza lui era deviza turcului, nu a celui de acum,
găţi în detrimentul mulţimei, fără să fi avut vre-un agre­
ci a celui crud din evul mediu, care se mândrea a-şi
ment moral pe urma bogăţiilor imense pe care le-a
zice în mod cinic:
agonisit.
„interesul poartă fesul".
Sir Basil Zaharoff este tipul reprezentativ al tim­
Zaharoff ajunge in 1907 în urma „meritelor" sale pului de astăzi. Cu activitatea lui intensă a contribuit la
controlor superior al fabricei de arme Schneider-Creuzot Sodoma actuală.
din Franţa şi ca atare trage sforile, montează statele In faţa acestei constatări nu putem sta cu manile
după cum îi place, şi ce e mai mult zădărniceşte ca în încrucişate, ci trebue pe orice cale să căutăm ca să ne
acel an să se încheie pacea răsboiului mondial. Şi de reculegem, să evoluăm, dacă nu ne-am împăcat cu gân­
ce? Pentrucă prea puţine îi erau victimile, prea mic dul să ne prăbuşim.
câştigul. A trebuit să sucombe încă multe sute de mii
Stăm in faţa unei munci extraordinar de grele şi înde­
de oameni pacinici, numai ca acest om ursuz să-şi
lungate pentru a eşi din abisul moral în care am ajuns.
satisfacă lăcomia.
Partea leului din această muncă de titan nu poate
O fiinţă mai scârboasă; mâi pestitenţialâ din punct să o aibă decât: Biserica.
de vedere uman, creştinesc şi social nici că se poate.
A. Moaca.
Şi ce credeţi, că i-a fost răsplata pe acest pământ
păcătos ?
In Anglia a fost ridicat la rangul înalt de nobil
(Caniş a non canendo), iar francezii nu se puteau lăsa
mai pe jos, ci i-au conferit crucea cea mare a Legiunei Din sbuciumul vremurilor de
de onoare franceze. (Ce-ai ajuns, sărmană cruce).
Zaharoff, prin faptele lui incalificabile a devenit: jertfe şi biruinţă.
a) nobil, b) purtător de cruce şi c) membru al Legiunei
i.
de onoare.
Şi apoi ne mirăm, că temeliile societăţii noastre Trăit-am vremi de mult aşteptate şi cu dor nebun
omeneşti de astăzi se clatină dacă a fost posibil una visate, de sute de generaţii, vremi „de a căror neîmpli-
ca asta. nire s'au mistuit şi moşii şi strămoşii", vremi pregătite
După ce s'a potolit focul răsboiului spre ce credeţi timp îndelungat prin slove şi grai de luminaţii cărturari
că s'a îndreptat simţul lui Sir Basil Zaharoff, fiind con­ şi însufleţiţii cârmuitori.
vins că fabricarea de arme nu mai rentează. Sfinţii ce împodobesc Calendarul neamului românesc,
Tot spre ocupaţia de a soarbe sânge. prin lepădarea lor de sine, prin martiriul şt mucenicia ce
A cumpărat ruleta din Monte-Carlo. Fidel princi­ au îndurat pentru apărarea gliei şi credinţei strămoşeşti,
piului său, de care a fost condus din tinereţă, ca din ne-au jalonat cărările ce avem de st.'ăbâtut, ne-au
sângele altora să-şi alimenteze sângele propriu, a ajuns poruncit — şi în fie-care clipă nes vor porunci, — obli­
acolo, ca să-şi continue manopera, să se îmbogăţească gaţiunile, ce avem de îndeplinit.
în plus din pierderile victimelor — în mare parte oameni Gândind la ei, slăbiciunile ce ne imobilează . se
bolnavi de nervi — cari îşi lăsau averile la ruletă ca spulberă şi noui puteri şi îndemnuri să revarsă asupra
apoi terminau c u , u n glonţ în regiunea creerului. noastră şi ne împig la luptă; iar greutăţile ce ne rânjesc
Ce altă ocupaţie putea să-şi afle Sir Basil Zaharoff în cale şi vor să ne stăvilească elanul, devin infinit de
în timp de pace decât să trăiască din atmosfera cadavrelor. uşor de înlăturat, — faţă de ceeace au îndurat şi
Ziarele ne aduc ştirea, că acest decorat, nobilisat înfăptuit ei.
şi ridicat în slavă şi-a încheiat .activitatea pe acest Şi, har Domnului, când clopotele sfintelor biserici
pământ, pe care 1-a îngrăşat cu sânge de om. Zilele şi au dat alarma, iar trâmbiţele au sunat chemarea, ca
le-a sfârşit ca un câine. Ca unul care a stăpânit dome­ frunza şi ca iarba — românaşii — au alergat din văi
niul întunericului, ca unul căruia întreprinderile lui şi dealuri, din munţi şi din câmpii, tot ce- au avut nea­
murdar de josnice nu-i permitea să iasă la lumina soa­ mul mai tânăr şi frumos, bătrâni — chiar — şi femei
relui, a sfârşit-o, fiind mai demult cuprins de preludiul să apere — cu viaţa lor, — sfânta moştenire.
morţii, adecă de tăcere desăvârşită,
Mi-a fost dat a fi martor şi încâtva şi părtaş la artişti ai lumei, cum şi biata populaţie civilă, paşnică şi
două mari evenimente cari au pecetluit pentru totdeuna, lipsită de ori-ce apărare.
soarta neamului românesc: Bestia — setoasă de sânge şi ruină — simţea o
a) Râsboiul din 1877 pentru scuturarea ţării de poftă demonică, a şterge sate şi oraşe de pe faţa
de sub jugul imperiului otoman, câştigarea independenţei pământului, a împânzi peste tot moartea şi pustiul.
şi aşezarea coroanei regale pe capul înţeleptului şi bra­ Nu aşteptau de cât un mic prilej pe care studentul
vului Domnitor Carol I-iu, care scoase din pulberea Prinţip, li-1 oferă în ziua de 15/28 Iunie 1914 prin uci­
uitării armele şi vitejia ostaşului român. derea la Serajova a moştenitorului Austro-Ungar Arhi­
ducele Franz Ferdinand şi a soţiei sale.
Ca copil — sopran în corul biserici Madona-Dudu,
Imediat după acest dublu asasinat, Austro-Ungaria
am luat parte la rugăciunea ce s'a făcut — de către
declară răsboi Serbiei, iar după o săptămână, întreaga
clerul craiovean în frunte cu Episcopul Atanasie Sado-
Europă —• şi mai târziu şi ţări din celelalte continente,
veanul, — când au pornit armatele la răsboi peste
sunt angrenate în cel mai groaznic măcel.
Dunăre şi tot în această calitate — cu flori şi cântec
le-am întâmpinat când s'au întors victorioase după luptele *
dela Smârdan, Vidin, Rahova, Griviţa şi Plevna. Bombardamentele încep şi cu ele exodul Sârbilor.
Capturarea unui mare număr de ostaşi turci şi a Cei din Cladova, Costor, Vârbiţa şi Techia în frunte cu
unui bogat material de răsboi, cum şi predarea săbiei de Protopopul Radinko şi intelectuali, emigrează în Turnu-
către comandantul suprem otoman viteazul Gazi"Osman Severin unde sunt primiţi frăţeşte — aşa cum numai
în mâinile Domnitorului Românilor Carol l-iu înscrisă în românii ştiu primi.
istoria noastră cea mai strălucită pagină. „Crucea roşie" prin prezidenta sa D-na Eliza Gr.
b) Războiul din 1916—1918 pentru eliberarea Constantinescu, secondată de membrele din Comitet
fraţilor şi întregirea neamului. D-nele Măria Teodor Costescu, Elena Isvoreanu, Lucreţia
I. Paulian, Lisonette Antonescu, Paula Blebea, Ecaterina
Mă voi opri asupra celor petrecute în timpul celui
Greceanu, Măria Bungeţianu, E c . Alimănescu e t c , le
din urmă, nu spre a-mi tângui suferinţele, ci spre a
aranjează căminuri, lagăre pentru cei suferinzi, le oferă
înfăţişa şi eu — pe cât puterile îmi vor îngădui, — o
hrana şi tot ce poate face un trai mai puţin amar.
icoană a barbariei sufletelor, a acelor hrăpăreţi cari hotă­
râse — dacă nu exterminarea poporului românesc — căci Răniţii lor sunt aduşi la spitalul nostru unde sunt
aceasta le părea şi> lor deocamdată cu neputinţă, — dar îngrijiţi cât se poate mai conştincios, iar cu ocazia în­
subjugarea tuturor prin sfâşierea vechiului regat între mormântării unui tânăr căpitan rănit grav în luptele
unguri, austriaci şi bulgari. dela Techia şi mort la noi, întreaga populaţie severinenă
petrece cu toate onorurile cuvenite unui erou şi-1 conduc
Puternici şi numeroşi erau duşmanii, — căci ani în Cladova, spre a-i zăcea osemintele în pământul, sfânt
de-arându-1 să pregătise, -— puţini şi slab aprovizionaţi al patriei lui scumpe, pentru care şi-a dat viaţa.
erau ai noştrii faţă de un inamic atât de perfid şi iscusit Luptele ce au loc între Sârbi şi Austro-Ungari la
şi pe un front atât de întins. Techia şi Orşova, devin tot mai înverşunate. La multe
Cu ei, tot ce ştiinţa produsese mai distrugător cu din ele, asistăm din gara Verciorova, şi ne însângerează
ai noştrii neînchipuite lipsuri. La fie-care pas să simţea inimile că nu puiem da o mână de ajutor la încetarea
o strigătoare inegalitate. Cu toate acestea, şi duşmanii acestui măcel.
s'au uimit de rezistenta şi măreţia sufletului soldatului Veştile asupra invaţiunei Germanilor îri frumoasa
român care în câmaşe şi cu capul gol, doar cu baioneta şi liniştita Belgie, ororurile ce împrăştie peste tot, ne
în mână, brava ploaia gloanţelor şi a bombelor ce ţâş­ umplea sufletele de mânie, de jale şi de îngrijorare.
neau din mitraliere şi tunuri, împrăştiind groaza şi Prin întruniri şi gazete, ceream toţi — esceptând
punând în goană soldaţii lor atât de bine instruiţi şi pe nemţo-fili, — întrarea imediată în răsboi pentru eli­
ghiftuiţi cu tot felul de arme şi aparate. Ei nu cunoşteau berarea fraţilor cari mureau luptând ptntru biruinţa
şi nici auzise de arma cea înfricoşată a românului, de acelora ce-i ţinuse robi sute de ani şi jurase extermi­
sufletul său pe cât de bun pe atât de viforos. narea neamului românesc.
Sufletul — singurul bun — pe care duşmanii n'au Gazetele lui Marghiloman şi ai lui, cari ne soseau
putut să-1 fure sau distruge decât odată cu viaţa. El a din Bucureşti, erau zilnic arse în mijlocul oraşului la
făcut minuni de vitejie de-alungul veacurilor ori de câte bustul lui Traian de tineretul Universitar şi liceal. Şeful
ori s'a abătut asupră-ne urgia vrăjmaşilor. Şi acest suflet, marghilomaniştilor, îmi atrage atenţiunea că între cei ce
l-au dăruit bravii noştrii cu o risipă evanghelică. Lui se ard gazetele lor, sunt şi băeţii mei. Ii răspund cum se
cuvine toată închinăciunea. cuvenea.
* Nu trecea două-trei zile să nu fie ciocniri între
cele două tabere. Insoienţa consulului Austro-Ungar,
Megolomania germană-maghiarâ lua proporţii de
renegatul Adamchievici, le provoca şi mai mult. întru­
ordin patologic. Voiau — prin ori-ce mijloace fie ele cât
nirile de protestare contra puterilor centrale, devin tot
mai odioase, — să sdrobească pentru vecie: Franţa,
mai numeroase şi tot mai impunătoare.
Belgia, Anglia, Italia, America, Serbia, România, lumea
întreagă s'o nimicească, ca ei să stăpânească ş* politi­ (Va urma).
ceşte întreg universul, căci economiceşte Germania era de loan St. Paulian.
mult stăpână pe pieţele celor mai mari state.
Şi întru realizarea acestei lăcomii de zeci de ani,
— zile şi nopţi — laboratoarele celor mai mari oameni
de ştiinţă ai Germaniei, pregăteau tot ce mintea ome­
Obiecte bisericeşti
nească poate născoci să distrugă cât mai intens nu numai dela cele mai renumite fabrici, se află
vieţile soldaţilor cu cari luptau, dar şi cele mai strălu­
cite monumente şi instituţii cari făceau gloria marilor de vânzare la L i b r ă r i a D i e c e z a n ă ,
Or, Petru Barbu : Curs de Gatehetica cum se zice, şi este de folos ca preoţii să ia
aminte la autorii cu cari se pot ajuta.
sau Metodica relfgtunii. De un an de zile, preoţii au luat asupra
lor sarcina predării religiunii în şcoala primară.
Caransebeş, J933 ed. 3 Carte de peste 100 După un an, este prilej de a ne întreba: ce au
de pagini, în formatul cărţilor de şcoală. Preţul făcut? cum . e simt? ce greutăţi au avut de
60 de lei. întâmpinat? unde este de prefăcut ceva?
Păr. Dr. Petru Barbu este pedagogul nostru Porniţi pe un asemenea examen, cărţile
bisericesc, bărbat care o viaţă întreagă s'a afundat Părintelui Barbu le vor fi de cel mai mare folos.
în acest studiu şi care, netăgăduit, este o auto­ Acum nu mai este graba de anul trecut. îşi
ritate în această privinţă. De câte ori se va lucra pot vedea mai îndelete de lucrul pe care-1 au
ceva în acest ogor, va trebui să ne gândim la de împlinit de aici înainte şi e bine să stea la
Sf. Sa şi să-i cerem părerea. Nu s'a făcut aşa, sfat cu unul care este maestru în această pri­
în lungile discuţiuni de anul trecut pentru pre­ vinţă, cum este Păr. Dr Petru Barbu. Cartea sa
darea religiunii în Şcoala Primară, şi credem că se găseşte la Librăria Diecezană din Caransebeş
rău s'a făcut. In adevăr Păr. Barbu este bărbat sau la autor sau la Librăria Pavel Suru din
delà care se putea învăţa ceva şi pe care mai Bucureşti.
cu seamă începătorii trebuiau să-1 asculte. „Biserica O r t o d o x ă Română". Arhim. Scriban

Văzând toată acea mişcare în ogorul său,


Păr. Barbu nu era să stea în nelucrare. Şr-a
scos în a III tipărire cartea sa de catehetică, în aaaaaaonaaaaaaaaaa • • • • • u a ODcaoanononoDa
care pe spune că ea „nu trebuie judecată după
planurile de învăţământ şi după programele a__a
i rj O r S J. JL J E i i A a__a
• a a o
analitice de până acuma, impuse de autorităţi, ooDjDoariQooaaQDOcacioacDaooDDoaoQDaaoaaa
şi nici după ultimile instrucţiuni, îndrumări,
Hirotonire. Prea sfinţitul Arhiereu vicar arhie-
teorii şi experienţe personale, norme etc., pentru
piscopesc Dr Vasile Stan, în zilele de 25 şi 26 Septem­
predarea religiunei, alcătuite pripit şi publicate
vrie a. c. a binevoit a hirotoni întru diacon, presbiter
provizoriu în reviste bisericeşti căci toate acestea
şi duhovnic pe Adrian Groza pentru parohia I-a din
nu corespund pe deplin principiilor moderne
Gavojdia.
pedagogice şi nici recerinţelor noastre speciale,
confesionale şi naţionale. ' Nu mai amintesc de Convocarea congresului electoral naţional
Şcoala activa, care trece marginile ortodoxiei, bisericesc. Pe ziua de 21 Octomvrie à. c. s'a hotărât
cu teoriile sale referitoare la învăţământul convocarea congresului electoral naţional bisericesc la
religios". Bucureşti pentru alegerea celor trei episcopi în eparhiile
vacante delà Caransebeş, Cetatea-albă şi Huşi. Convo­
Este de folos că avem glasul Părintelui
cările, lansate de I. P. S. Patriarhul Miron au fost tri­
Barbu cu privire la fel de fel de păreri care
mise tuturor alegătorilor. Alegerea, amăsurat art. 12 al
s'au vânturat între noi despre predarea religiunii.
legii de organizare, o face un colegiu compus din membrii
Toţi preoţii, care au avut de furcă cu învăţă­
congresului naţional bisericesc şi cei ai adunării epar­
mântul religiunii în Şcoala Primară, vor trebui
hiale a eparhiei vacante, şi încă câţiva înalţi demnitari
să vadă ce spune Păr. Barbu, fiindcă Sf. Sa
de stat.
este omul nosttu, încercat în asemenea materii
vreme de o viaţă întreagă. Consiliul permanent al Micii Înţelegeri, s'a
Cartea sa e plină de sistem. Duce de mână întrunit la Sinaia în zilele de 24, 25, 26 şi 27 Septem­
pe cetitor pas cu pas în urmărirea materiei şi-1 vrie a. c , ţinând cinci şedinţe la Castelul Peleş. In
lămureşte foarte bine despre ce are de făcut. şedinţa, care a f4vut loc în dupăamiaza zilei de 27
Pe lângă desfăşurarea teoretică, are şi în­ Septemvrie miniştrii Afacerilor Străine ai Iugoslaviei şi
drumări practice, prin privirea cât mai de aproape României au procedat la schimbul de ratificări a celor
a celor ce preotul are de făcut în şcoală. Dar 19 convenţii între Iugoslavia şi România, cari rânduesc
aceasta nu e singura carte cu care preotul are aproape toate chestiunile pendinte între cele două ţări.
a se ajuta. Păr. Barbu are şi alte cărţi, povă­ Intre aceste convenţii se află şi cea relativă la regula­
ţuituri mai amănunţiţi, pentru îndrumarea practică. mentul şcolilor primare minoritare din Banat. Cu privire
Noi ne facem o datorie a pomeni de lunga la chestiunile bisericeşti nu s'a ratificat nici o convenţie.
străduinţă a Părintelui Barbu pe acest ogor. Nu Revistă bisericsască în limba franceză. I. P.
e singura dată când scriem despre Sf. Sa. Acum S. Patriarh în urma informaţiunilor primite recent asupra
însă Sf. Sa este mai de trebuinţă, è mai actual, răsunetului favorabil, pe care ortodoxia îl află în lumea
Nf. 41 FOAIA DIECEZANA Pagina- 7

apuseană, a dispus editarea unui magazin revistă de din locul numit „Dealu Ciuchiciului'' şi 2V jug. qtiş a

doctrină şi informaţiune ortodoxă în limba franceză, la locul numit „Crăcane".


care vor fi chemaţi să colaboreze, po lângă teologii din 2. Vs parte din stola uzitată.
ţară şi teologii din celelalte biserici ortodoxe. 3. V parte din birul parohial.
s

4. In lipsă de casă parohială alesul capelan se va


Pentru muzeul eparhial au donat, P. O. D.
îngriji singur de locuinţă.
protopresbiter Romul G. Ancuşa consilier referent
eparhial acte istorice de mare valoare ; asemenea a donat După porţiunea sa canonică de sesiune care for­
consilierul referent eparhial Nicolae Cprnean câtev a mează dotaţiunea sa de capelan va suportă sarcinile
t

obiecte de artă sculpturală românească. Sincere mulţumiri! (impozitele) publice.


Doritorii de a ocupa acest post să-şi trimită ruga-
Pentru Piatra Scrisă de lângă comuna Armeniş rea împreună cu toate actele On. Consiliu parohial art.
au donat: preotul Alexandru Guga din Cubin 100 lei şi rom. din Petrila la adresa Prea On. Oficiu şprotopres-
credincioşii Mimi şi Qimitrie Floru din Deva tot suma biteral în Sasca-montană.
de 100 lei, care sume s'au predat destinaţiunei cu Totodată concurenţii sunt poftiţi a se prezenta în
mulţumită. sfânta biserică ort. rom. din Petrila în vre-o Duminecă
sau sărbătoare cu prealabila încuviinţare a Prea On.
Oficiu protopresbiteral spre a-şi ajăţa dexte/itatea în

CONCURSE. oratorie şi cântare bisericească dar nu în ziua alegerii.


Recurenţii au să producă act de învoire dela
Consiliul parohial ortodox român din Agadiciu Veneratul Consiliu Eparhial fată de care act nu pot fi
eşerie concurs la parohia de clasa II (doua), protopres- luaţi în considerare.
b^grfţtu] Oraviţa pe lângă următoarele Potrila din şedinţa Consiliului parohial ort. rojg;
Emolumente: ţinută în 2 0 August anul 1933.

1. Sesiunea parohială constatatoare din 4 5 jughere Preot Gh. TĂrba Pgtru Peica
p l p â n t arabil şi fânaţ. preşed. ad hoc, delegat ppesc. înv., notar.
2. U n intravilan de 200 stj. In conţelegere cu m i n e ; Ioan Grgpşiqnu, ajjnin.
3. Un extravilan de 1400 stj. protopresbiteral.
4. Birul parohial uzitat
5. Stola uzitată. Consiliul parohial al bisericii ort. rom. din Căvăraa
Ne fiind casă parohială alegândul preot va avea în baza deciziunii Ven. Consiliu Eparhial Nf. 3964/Iş»
să ş e îngrijească de loeuinţă şi va suporta toate dările
din 1933, publică concurs ^ u termin de 3 0 zile del§
sesiunei sale.
prima publicare în „Foaia Diecezană" pentru <mtp&Te§
Doritorii de a ocupa acest post au să-şi înainteze
postului de capelan cu drept de succesiune pe lâng#
cererile de concurs cu încuviinţarea Venerabilului Consi­
parohul Eftimie Lăpăduş, în parohia de clasa Ill-a di^
liu eparhial prin Prea Onoratul oficiu protopresbiteral al
Căvăran protopresbiteratul Lugoj, pe lângă următoarele..,
Orayiţei montane, Consiliului parohial din Agadiciu.
Emolumente:
Recurenţii sunt invitaţi, cu prealabila încuviinţare l
1. / s din sesiunea parohială
a protopresbiteruîui tractual să se prezinte în sfânta
2. Vs din toate venitele parohiei
biserică spre a-şi arăta dexteritatea în cântare, tipic şi
3. Dările se vor plăti în proporţie eu acestea.
oratorie, dar nici de cum în ziua alegerii.
Recurenţii îşi vor înainta cererile de concurs adre­
Alexandru Dobreseu m. p. loan Goiţi m. p. sate Consiliului parohial din Căvăran prin Prea Onor.
preşed. şom. parohial. not. corn. parohial.
Of. protopresbiteral din Lugoj având a ş e prezenta în
In conţelegere cu oficiul protopresbiteral. vre-o Duminecă sau sărbătoare în sfânta biserică din
* Căvăran, pentru a-şi arăta desteritatea în cântare şi ora­
** torie, dar numai cu prealabila încuvinţaje a Prea On.
In baza ord. Veneratului Consiliu Eparhial Nr. 2828 Domn protopop al tractului.
B. ex 1933 ddto 29 Iulie 1933 se escrie concurs pentru Recurenţii au să producă act de înjfojfe deja Qon-
ocuparea postului de capelan cu drept de succesiune siliul eparhial, fără de care nu poi fi luaţi în considerare.
|>e lângă parohul Gheorghe Simu din parohia de clasa Căvăran din şedinţa Consiliului parohigl ţinută la
îl-a din Petrila cu termen de 3 0 zile dela prima publi­ 13 August 1933.
cara în „Foaia Diecezană" cu următoarele
Pimitrîe Mţpeam. p. Oamian Neagoe m r.
* Emolumente:..
preş. cons. ad hoc. not. corn. par.
1. Vs parte din sesiunea parohială constatatoare
In conţelegere cu oficiul prqtppr.eşbiţec§l: I)r Aţucţi
din 3ţ) jug., şi anume : 2Vs jug. din locul numit „Capri-
Mihaeseu adm. protopresbiteral. 3—3
şoane", 2V¡¡ jug. din locul numit „Coroave", 2V¡¡ jug.
I
I Librăria Diecezană din Caransebeş
I
I
I oferă pentru anul şcolar 1933/34 marele ei depozit de
I
I

I
Cărţi si recvisite şcolare
I Domnii învăţători beneficiază de un rabat de 12%

I Atât la cărţile şcolare cât şi la recvisite.


I


! FABRICA (ATELIER) DE LUMIN •




A E P A R H I E I CARANSEBEŞULUI ţ
In fabrica (atelier) de lumini, înfiinţată de Consistoriul •
nostru eparhial, se află de vânzare lumini de ceară
curată, în diferite mărimi şi grosimi. Recomandăm •
credincioşilor noştri, ca sâ-şi procure dela această fabrică •

luminele de ceară curată trebuincioase la diferitele acte •
religioase: cununii, prasnice, pomene, cazuri de moarte, •
parastase, după cum se şi cere aceasta de tradiţia şi


o cultul bisericei noastre dreptmâritoare. o •



Luminele se pot procura direct sau dela şi prin epitropiile •
parohiale la
• „Librăria Diecezană" C a r a n s e b e ş •
^ _ _ _ _ _ c u g r o s u j şi c u bucata. — — — ţ
• •
Redactor responzabil: Nicolae Cornean. Ţipatul şi «ditera Tipografiei diecezane în Carauebe?