Organul eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului
APARE DUMINECA
'reţul abonamentului: /Manuscrisele
Pe un an 160 Lei adresează redacţiunii «Foaia Diecezana";
Pe jumâtaite de an 80 „ iar banii pentru a b o n a m e n t e şi ¡nser(¡uni
Pe un păt:rar de an 40 „ se tn'mit adniinistraţiunii „TIPOGRAFIA şi
Un număr 3 Lei.
Pentru str ăinătate pe un an . . . 260 Lei. LIBRĂRIA DIECEZANĂ" în Caransebeş.
PARTEA OFICIALA.
Nr. 5 1 3 5 E ex 1927.
Cătră On. Oficii parohiale din eparhia
ort. rom. a Caransebeşului.
Prin legea pentru complectarea unor dispoziţiuni
din Legea de Unificare a contribuţiunilor directe, publi­
cată în Monitorul oficial din 15 Noemvrie a. c. s'a
abrogat legea pentru revizuirea impozitului pe venitul
proprietăţilor agricole şi clădite din 31 Decemvrie 1926.
Durata actualului period de recensământ încetează
la 31 Decemvrie 1927.
Valoarea locativă ce serveşte la aşezarea impune­
rilor proprietăţilor agricole şi clădite, s e stabileşte potrivit
normelor cuprinse în legea pentru unificarea contribuţi­
unilor directe.
Pentru clădirile locuite de proprietarii lor şi stăpâ­
nite dinainte de 15 August 1916 în vechiul regat şi din
1 August 1914 în celelalte ţinuturi, valoarea locativă
nu v a putea depăşi p e cea din 1914 luată de 9 ori.
In conformitate c u dispoziţiunile art. 8 7 , alin. 1
art. 9, alin. 2 şi art. 19 din legea pentru unificarea
contribuţiunilor directe şi înfiinţarea impozitului pe venitul
global, prin deciziunea publicată în Monitorul oficial din
15 Noemvrie 1927 s'a stabilit ca termen de predarea
declaraţiunilor individuale pentru proprietăţile agricole şi
clădite, 20 zile începând dela 15 Noemvrie şi expirând
la 5 Decemvrie 1927 inclusiv, iar pentru declaraţiunile
colective din comunele rurale terminul începe tot dela
15 Noemvrie şi expiră cu 3 zile înainte de începerea
lucrărilor de recensământ în comună, lucrări ce vor
avea loc după 5 Decemvrie 1927.
Declaraţiunile s e fac pe formulare oficiale pentru
fiecare categorie de venituri. Aceste formulare se pot
procura dela debitele de tutun, percepţie, administraţii
financiare şi prin orice organ fiscal pe preţul lor de cost.
Ele vor fi complectate de cei în drept şi se vor preda
în termen la percepţiile fiscale, u n d e se vor înregistra,
depunătorul primind dovadă cu Nrul înregistrării.
Declaraţiunile colective se fac pe formularul Nr. 1,
prin îngrijirea primarilor, cari a d u n ă toate declaraţiunile
verbal dela toţi contribuabilii din comună şi le înscriu
în formular s u b s e m n ă t u r a lor.
Dacă într'o c o m u n ă u r b a n ă majoritatea locuitorilor
sunt agricultori şi terenurile cultivate se află în mare
parte în comună, se vor face declaraţiuni colective ca
şi în comunele rurale prin îngrijirea primăriei.
nu se înapoiează şi s e Preţul inserţiunilor:
Pentr;i pubh'caţiuni oficioase, c o n c u r s e ,
edicte i'tc. publicate de 3 ori, deică conţin
până ia ¡50 de cuvinte 120 Lei, piină la 200
de ci: vin te 180 Lei. de aci în sus
5 200 Le
Contribuabilii cari n u stau în c o m u n ă pot c e r e
înscris să-i treacă în aceste declaraţiuni d â n d u ^ e decla­
raţiunile necesare. Acei cari voesc, pot însă s ă facă
declaraţiuni individuale chiar pentru proprietăţile agricole
rurale p e formularul Nr. 3 şi în acest caz vor preda
declaraţiunile pe a lor răspundere direct la percepţie.
In declaraţia colectivă se vor trece şi proprietăţile
clădite rurale dacă proprietarul n u ar da declaraţie
individuală.
T o a t e aceste declaraţiuni colective şi individuale,
în ţinuturile Ardealului vor putea fi date şi la notarii
comunali şi cercuali, cari vor da dovadă de primire şi
le vor î n m â n u a comisiunilor la data începerii lucrărilor.
Declaraţiunile individuale pentru venitul proprietă­
ţilor agricole şi clădite urbane se fac p e formularul Nr.
3 pentru fiecare proprietate în parte în cazul când pro­
prietarul are mai multe proprietăţi şi se dau la percepţia
la care aparţine proprietatea.
Se atrage atenţia, că pentru clădirile închiriate
venitul ce se declară este cel realizat la facerea decla­
raţiei. E l e se d a u chiar pentru imobilele cari se b u c u r ă
de scutire, în vedere că a t e s t e venituri vor fi cuprinse
în venitul global al contribuabilului.
Dacă contribuabilul face această declaraţiune indi­
viduală pentru proprietăţile agricole cari n ' a u fost trecute
în formularul Nr. 1 poate prevedea într'o singură decla­
raţiune toate proprietăţile ce a r e în aceeaş c o m u n ă
rurală, ele u r m â n d a fi impuse deodată cu celelalte
proprietăţi din c o m u n ă .
Declaraţiunea se face de cătră contribuabil, iar
pentru persoanele morale de cătră cei ce le reprezintă,
fiind aemnate de cătră contribuabil s ' a u de către cel ce
reprezintă legal s a u de împuternicitul s ă u .
Contribuabilii cari n u fac declaraţiune s a u le vor
face incomplecte, ori neexacte, vor fi impuşi din Oficiu.
Comisiunile de recensământ încep lucrările lor în
ziua de 10 Decemvrie 1927, constatarea veniturilor la
clădiri şi impunerea lor se face pe loc, comisiunile
mergând din casă în casă.
Contribuabilii vor trebui deci să fie prezenţi la
impunere c u actele ce a u a prezenta în ziua impunerii,
o
pentru scăderea dobânzilor la sarcinele ipotecare s a u
privilegiate, din care să rezulte existenţa daioriei.
In comunele rurale, comisiunile lucrând la primărie,
contribuabilii vor fi de faţă în zilele fixate pentru fiecare
c o m u n ă cu actele de cari trebue să se servească.
Comisiunile de recensământ fac impunerile fără
citarea contribuabililor. Zilele de lucru ale comisiunilor
se vor afişa la timp la primării şi percepţii.
 Pentru impunerile veniturilor comerciale, profesio­
nale şi global, se vor da declaraţiuni în conformitate cu
art. 90 în termenul ce se va publica la timp de Minis­
terul finanţelor, impunerea lor făcându-se potrivit art.
75, alin. 2 de cătră comisiunile anuale.
Comunicăm On. Oficii parohiale dispoziţiunile de
mai sus ale legii şi instrucţiunilor ministeriale spre strictă
observare şi spre a le împărtăşi credincioşilor noştri, ca
să fie informaţi cu privire la depunerea declaraţiilor de
impunere.
Caransebeş, la 17 Noemvrie 1927.
Filaret Musta
Arljiereu, Vioariu episcopesc.
Nr. 4889 E ex 1927.
Cătră On. Oficii parohiale din eparhia
ort. rom. a Caransebeşului.
Adunarea eparhială, cu concluzul prot. Nr.
28 ex 1927 a învitat consiliul nostru eparhial
să ia severe măsuri, ca restanţa în abonamentul
la „Foaia Diecezană" să se încasseze în timpul
cel mai scurt posibil.
In urma acestei invitări am dispus, prin
circularul nostru de sub Nr. 2577 E ex 1927,
publicat în Nr. 30/1927 al „Foaiei diecezane",
ca On. oficii parohiale ale comunelor bisericeşti
restanţiere să stărue, ca restanţa în preţul de
abonament pentru organul nostru eparhial să se
achite cel mult până la 1 Oct. 1927, observând
că pentru neplătirea abonamentului restant facem
responzabili pe conducătorii oficiilor parohiale.
Văzând că sunt încă multe oficii parohiale,
cari nu s'au conformat, cu circularul nostru Nr.
4238 E ex 1927, p u b l i c a m Nr. 40 al „Foaiei
diecezane", am arătat motivele cari ne silesc să
încassăm preţul de abonament restant, comuni­
când, că pe conducătorii oficiilor parohiale a
acelor comune bisericeşti, cari comune până la
1 Oct. 1927 nu şi-au achitat preţul de abonament
la „Foaia diecezană" îi vom pedepsi cu aceea,
că din competinţele lor se va detrage suma cu
care datorează comunele bisericeşti în abona­
mentul la „Foaia diecezană".
Deoarece dela data de mai sus au trecut
6 săptămâni fără ca să fi întrat restanţele din
chestiune dela multe comune bisericeşti, sub
datul şi Mrul de faţă am dispus, ca acelea să
se detragă din competinţele preoţeşti pe luna
Noemvrie a. c. ale respectivilor Conducători ai
oficiilor parohiale.
De încheiere ţinem să accentuăm, că asupra
dispoziţiei noastre de faţă nu vom mai reveni
nici în general, nici în cazuri speciale, pentrucă
dacă după atâtea consideraţiuni şi provocări nu
se achită preţul de abonament restant, care în
urma nepăsării a trecut de suma considerabilă
de 70.000 lei, nu ne rămâne decât încassarea
fără cruţare.
Altă încunoştiinţare nu vor primi aceia pe
cari îi priveşte, neputând admite, ca personalul
nostru să-şi piardă vremea cu corespondenţă
inutilă.
Caransebeş, din şedinţa consiliului eparhial,
ţinută în 4 Noemvrie 1927.
Episcdpul Diecezan :
Dr. Iosif Tr. Badescu.
Cuvântarea
P. S. Episcop Grigorie al Aradului ţinută la
Congresul preoţesc din Lugoj în 10 Nov. 1927.
Prea Cucernici Părinţi!
Noi cari suntem slujitori al lui Christos şi
ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu, în vâltorile
acestei lumi am fi poate ispitiţi să credem, că
ajunge să predicăm altora iar nouă să nu ni
se predice. Cei cu asemenea socotinţi să-şi aducă
aminte de mitropolitul Antim Ivireanul, care în
predicile sale mustra şi preoţii neglijenţi. Dar
mai bine să ne aducem aminte de unele cuvinte
ale Sf. Apostol Pavel. Acest apostol zicea către
guvernatorul Felix: „Drept aceea mă şi străduesc
să am faţă de Dumnezeu şi de oameni un cu­
get pururea fără vină" (Fapte 24 v. 16).
Dar să luăm unele cuvinte ale Sf. Evan­
ghelist Ioan: „Iubiţilor, de nu ne va arăta pe
noi vinovaţi inima noastră, îndrăznirea avem
către Dumnezeu" (I. Ioan 3 v. 21). Prin urmare
preotul să-şi dea seama cum îşi îndeplineşte
rolul de slujitor al lui Christos şi ispravnic al
tainelor lui Dumnezeu. Căci zice prorocul Iere-
mia: „Blestemat este cel ce face lucrurile
Domnului cu lene". (48 v. 10).
Lucrurile Domnului se pot săvârşi nu
numai cu lene, dar cu nepăsare, cu indiferenţă,
ba se pot lua în decădere. Mare păcat săvârşeşte
preotul neglijent mai ales în legătură cu taina
Sf. Euharistii. Cel neglijent comite greşeală şi
chiar greu păcat faţă de această taină, mai ales
din trei puncte de vedere.
1. Preotul neglijent păcătueşte împotriva
iubirii divine nemărginite.
Imaginaţi-vă că un rege pământesc şi-ar
deschide porţile palatului cu scopul ca şi cei
mai umili să poată întră şi să stea cu regele
la masă! Imaginaţi-vă că unul din slujbaşii
regelui ar ţinea calea celor chemaţi de rege şi
numai cu greu li-ar da voe să între. Ce aţi zice
de un asemenea slujbaş? Că el nu iubeşte pe
rege, că nesocoteşte inima lui bună. Ei bine,
astfel procedează şi preotul care nu administrează
taina sfintei împărtăşiri cu destulă vrednicie.
Căci Christos este de taţă în taină, dar slujitorul
nevrednic oarecum ar voi să oprească darul ce
se dă prin taină şi vatămă iubirea nemărginită
a lui Dumnezeu.
Nu. uita deci preotule şi nu nesocoti iubirea
divină. Mântuitorul sub chipul pâinei şi al
vinului voieşte să fie de faţă în toate locurile
unde sunt oameni, spre a-i cerceta şi a-i hrăni
cu hrană divină. Iisus voieşte ca la orice timp
să fie între noi ca să-1 primim. Şi preotul e cel
mai fericit că în taina Cuminecăturii ţine în
manile Sale pe Mântuitorul la altar; e mai fericit
decât Simeon, care numai odată a ţinut pe Iisus
în braţe, dar e cel mai nefericit preotul, dacă
săvârşeşte taina cu nevrednicie.
Fericit era Zacheu că a primit pe Iisus în
casa sa şi a stat cu El la masă, dar mai fericit
e preotul că poate aduce pe Iisus în fiecare zi
pe Sf. Altar. De aici se poate vedea însă şi
nefericirea preotului care aduce pe Iisus cu
nevrednicie.
2. Adevăratul preot îşi dă seama că în
taina Sf. Cuminecături cinsteşte şi puterea ne­
mărginită a lui Dumnezeu. Sfântul Ambrozie
zice că mari minuni a săvârşit Dumnezeu când
a făcut lumina, când a făcut să răsară iarbă
din sânul pământului, dar iată că acelaş Dum­
nezeu zice la binecuvântarea pâinei şi a vinului:
„acesta este trupul meu, acesta este sângele
meu". Aceasta este cea mai mare minune din
care fiecare creştin se împărtăşeşte. Dacă Dum­
nezeu ar crea milioane de oameni ca din senin
dacă ar crea cer şi pământ nou, totuşi prefacerea
pâinei şi a vinului în sângele şi trupul Domnului
este mai mare minune. El, Atotputernicul la
dorinţa noastră se coboară din cer şi ne hrăneşte
în sf. Euharistie. Iată dar că orice gând necurat,
orice nevrednicie a preotului, umblă să nesoco­
tească puterea nemărginită a lui Dumnezeu.
Sf. Ioan Gură de Aur în cartea a treia
despre preoţie zice, că prin preoţi mănâncă creş­
tinii corpul şi beau sângele Domnului şi zice
apoi, că prin acest dar şi prin alte daruri ale
celorlalte taine, preotul este mai puternic decât
un monarh asupra supuşilor săi. Acelaş sfânt
părinte arată că mare e răspunderea preoţilor în
legătură cu această putere.
3. Dar mai este pentru preot o mare răs­
pundere faţă de cei cari vin să se împărtăşească.
Prin lene, negrijă sau prin mânie putem scan­
daliza pe credincioşi. Mulţi credincioşi se vor
feri a se cumineca din mâinile preoţilor pe cari
îi socotesc nevrednici. Ei nu vor înţelege că
venirea darului nu atârnă dela starea personală
a preotului. Ei nu cunosc toţi cuvintele dela
Tit. 3 v. 5 : „Nu din lucrurile cele întru dreptate
care am făcut noi, ci după a Lui milă ni-a
mântuit pe noi".
Preotul slab de înger va îndepărta pe creştini,
iar cel bun va face pe credincioşi să se cuminece
cât mai des, cum făceau creştinii din veacurile
primare ale creştinismului.
De aceea e bine, ca preotul fie el cel mai
bun, să aibă în vedere toate acestea. Sf.^Pavel
zicea că el este cel dintâiu păcătos. (I. Tim. 1 v.
15). Aşa să zicem şi noi şi niciodată să nu ne
credem prea buni ca preoţi. Atunci ne vom feri
mai bine de scăderi. Şi mai este ceva. Să ne
gândim că prin sf. împărtăşire se dă credincio­
şilor merinde sufletească trainică, durabilă, care
le păstrează darurile suprafireşti. Aşa cugetând
nu vom păcătui.
Cea mai mare dorinţă a mea în aceste clipe
este ca să nu ne zică Domnul nici unuia ca
jui Iuda: „preotule ai inimă să te apropii de
mine şi să mă vinzi cu o sărutare". Să nu
rostim cuvinte sfinte cu buze păcătoase, ca sa
ne deosebim de Iudeii cari batjocureau şi scuipau
pe Mântuitorul. Să nu călcăm cu picioarele Sf.
Cuminecătură, să nu prefacem paharul binecu­
vântării în pahar al mâniei cereşti. Noi toţi, cari
ni-am adunat la acest congres, de sigur, suntem
pătrunşi de aceste adevăruri, dar cuvintele prin
cari le-am reamintit, ne vor face să fim şi mai
convinşi de adevărul că preotul adevărat va
avea vieaţă vecinică.
AMIN.
 Reformă agrară asupra pământului, pe care îl îngraşă şi-1 lucra
după bunul său plac, fără vreo restricţie, fiind
înainte cu 3 0 de ani. liniştit, că dacă îşi plăteşte regulat ratele, nimeqea
nu-1 va molesta sau îl va scoate din pământ pe
In anul 1893 a cumpărat dieceza noastră
el sau pe următorii săi legali, ceeace nici nu
dela marele -proprietar Dr. George Secoşan bunul
s'a întâmplat în nici un singur caz cu vreun
său din comuna Visag în estensiune de circa
cumpărător, care şi-a purtat la timp ratele.
2000 jugere, împreună cu un castel, ridicat în
Dupăce ţărănimea noastră în urma împre­
mijlocul unui parc, şi cu diferite edificii eco­
jurărilor vitrege de atunci se înglodase tot mai
nomice, cari erau zidite pe teritoriul acestui
mult în datorii, la parcelarea unor complexe
domeniu.
săvârşită ceva mai târziu a mers eparhia noastră
Pământul nu forma un singur complex, ci
şi mai departe cu înlesnirile făcute, învoindu-se
era situat aproape în toate ţinuturile comunei
ca preţul de cumpărare să se plătească în timp
şi anume în câteva parcele mai mari şi în o
de douăzeci de ani, socotit dela iscălirea
mulţime de parcele mici de câte 1—7 jugere,
contractului.
cari erau răsfirate printre pământurile locuitorilor
Incassarea ratelor scadente se făcea foarte
din acea comună.
greu, pentrucă oamenii erau peste măsură de
Aceste parcele răsleţe se numiau „vacanturi" îndatoraţi şi abia puteau suporta carnetele, ce
şi dădeau mult de lucru în urma faptului, că trebuiau să le plătească astfel, că sumele în-
vecinii mereu ocupau din pământ, încât trebuia cassate anual erau de tot neînsemnate.
să stai cu ei tot la judecată. Schimbându-se însă referinţele valutare în
Neajunsurile din jurul acestor parcele mă­ cursul răsboiului în lavorul ţărănimei, care
runte a determinat eparhia noastră, ca să le ajunsese să-şi valorizeze bine productele agricole,
vîndă în pierit, rămânându-i numai parcelele ţi era mai mare dragul să vezi pe cumpărătorii
cele mari, cari se puteau administra şi controla noştri din Visag cum se prezentau rând pe rând
mai uşor. la cassa diecezană cerând să li-se facă socoteala,
Cum însă reflectanţii nu dispuneau de parale, cât mai au să împace din preţul de cumpărare
li-s'a făcut înlesnirea de a plăti preţul de cum­ chiar şi dacă nu erau ratele scadente.
părare în curs de zece ani, în zece rate anuale Intr'un timp „praştia" ţăranului se umpluse
egale pe lângă o d o b â n ^ , corespunzătoare tim­ de bani, făcându-i posibil să-şi plătească datoriile;
pului de atunci. în cazul de faţă întreg preţul de cumpărare fu
Se înţelege, că acesta a fost un favor achitat, încât parcelele cumpărate putură fi
extraordinar de mare pentru bieţii cumpărători, transcrise fără nici o greutate la cartea funduară
lipsiţi de bani, care favor s'a potenţat prin aceea, ca proprietatea cumpărătorilor.
că administraţia domeniului n'a forţat plătirea Spre a le veni ţăranilor în timpuri grele
regulată a ratelor preţului de cumpărare, dând întru ajutor, la unii li s'a făcut şi uşurarea
cu mână largă respiriu cumpărătorilor în anii aceea, că îndată ce au plătit jumătate din preţul
cu recoltă slabă în schimbul solvirei şchiopătate de cumpărare li-s'a dat contract definitiv, tran­
a unor interese de întârziere. scris la cartea funduară pe numele cumpărăto­
Procedura urmată de dieceză faţă de ţăranii rului, întabulându-se restul preţului de cumpărare
cumpărători a fost, că îndată ce a subscris ca sarcină asupra pământului cumpărat cu obli-
contractul, au şi întrat în posesiunea pământului, gamentul a-1 plăti încetinel în curs de mai
primind la mână contractul compus în regulă, mulţi ani.
dar fără clausula de întabulare, care se intro­ Multă vreme ţăranii din Visag, cari au
ducea ulterior pe contract, numai după achitarea cumpărat pământ din domeniul diecezan de
deplină a preţului de cumpărare şi a accesoriilor acolo, nu şi-au dat seamă de marea binefacere,
stipulate în contract. de care au fost împărtăşiţi prin atâtea înlesniri,
Avantajul acestei proceduri a fost, că în urma cărora li-s'a făcut posibil, ca să poată
cumpărătorul din capul locului se ştia stăpân cumpăra pământ.
 Astăzi însă după ce sunt stăpâni la cartea
funduarâ pe pământul cumpărat, nu pot în destul
mulţumi pentru cumpărarea a t â t de avantajoasă
înainte cu 30 de ani.
Şi dacă ne întrebăm, ce a fost parcelarea
"şi vinzarea aceasta de pământ, trebue să răs­
pundem în limba timpului de astăzi, că aceea
ce a făcut dieceza noastră acum 30 de ani nu
a fost alta, decât: reformă agrară, a cărei notă
caracteristică era întărirea clasei de mijloc ţără­
neşti, care clasă slăbise în urma deselor împărţiri
a puţinului pământ ce-1 avea, ori de câte ori
se răznea câte un membru al familiei, cum este
obiceiul la ţăranii noştri.
Aşadară dieceza Caransebeşului a făcut
reformă agrară într'un timp, când mulţimea nu
^tia ce este această reformă, cu care se ocupau
pe atunci numai oamenii de ştiinţă socială, cari
preconizau această reformă în interesul masselor,
care interes nu era prea băgat în seamă de
latifundiarii cu extensiuni enorme de pământ.
Această reformă agrară înfăptuită pe o parte
însemnată a domeniului diecezan din Visag s'a
făcut spre mulţumirea eparhiei, care prin această
reformă a ajutorat mult pe credincioşi, cât şi
spre mulţumirea celor împărtăşiţi de această
reformă, cari în repeţite rânduri şi-au exprimat
mulţumită lor pentru binele ce li-s'a făcut prin
aceea că li s'a dat circa 800 jugere de pământ
pe lângă condiţiuni atât de uşoare.
Aurel Moaca.
Comunicări de interes obştesc.
Conform legii pentru Casa Culturii poporului,
în fiecare comună este a se înfiinţa un cămin
cultural, care se bucură de drepturile unei per­
soane juridice. Primăria comunală respectivă are
datorinţa numai să sprijinească realizarea sco­
pului, de expl. să decidă relativ la cedarea
terenului, acordarea unui ajutor bănesc, punerea
la dispoziţie puterii publice, rămânând de atri­
buţia comitetului local a se îngriji de întocmirea
planului şi devizului, de verificarea lor şi de
darea în întreprindere a lucrărilor, cari se execută
sub controlul serviciului tehnic judeţean.
-*
In baza ordinului ministerului domeniilor
cu Nr. 87087/1927 se vor urmării toţi acei lo­
cuitori cărora le mor animale şi cari nu numai
că nu anunţă autorităţilor comunale, dar nu
îngroapă animalele conform măsurilor legale de
a împiedica lăţirea virusului contagios, ci în
locul de păşune, prin ceeace infectează păşunele
şi dau ocazie la mari pagube prin mortalitatea
animalelor.
aaoncoonoDonoaoooDDODanonnnDrjODoanQDnoa
un an
Q f i T Yt T S D D
g
a n ' • n
anoQDDDaoDoonoQ • • • • • • • • • • • • • • • • • oaaaaon
P e r s o n a l e . P. S. Sa Episcopul nostru
diecezan Dr. Iosit Tr. Badescu a plecat Marţi
în 15 cor. la Bucureşti unde va lua parte la
desbateriie legei pentru noul regim al Cultelor.
Biserica noastră din Zgribeştî a fost sfinţită,
in mod provizoriu, Dumineca trecută, în 13 1. c , prin
delegatul arhieresc, preotul-prof. Filip Pop şi diaconul
episcopesc T e o d o r Roşea. Biserica aceasta a fost dete­
riorată pe u r m a unui trăznet ce i-a ars întreg acoperişul,
i-a stricat şi afumat toate zidurile. In urma stăruinţei
preotului nostru de acolo R. Şandru, bine secundat de
simţul jertfei credincioşilor din Zgribeşti, în vara acestui
an s'au şi făcut — în ciuda tuturor chekuelilor şi greu­
tăţilor — toate lucrările de reparare.
La serviciul de sfinţire a participat lume multă,
din loc şi din jur. La sfârşitul sflnţirei, preotul F\ Pop
a rostit o potrivită cuvântare, arătând însemnătatea faptei
lor, concretizată în sfântul lăcaş, u n d e ei se ridică, ca
dintr'o vale a plângerilor în zile de Dumineci şi sărbători,
s ă stea în apropierea Celui Prea înalt. A lăudat totodată
zelul şi m u n c a lor statornică întru săvârşirea grabnică
a lucrărilor ce s'au făcut.
La solemnitatea sfinţirei au luat parte şi credincioşii
gr. cat. din c o m u n ă , dimpreună cu preotul lor, ceeace
n'a putut decât să ne bucure.
Un premiu american. Un milionar din
Springfeld (America) a instituit un premiu pentru
oraşul în care s'a născut. Premiul este destinat
aceluia, care poate dovedi că a împlinit 21 de
ani şi n'a înjurat niciodată şi nici n'a scos din
gură vorbe de ocară. Acela dintre tinerii din
Ludova, care este lipsit de acest cusur, ducând
vieaţă întocmai, va fi premiat cu un ceas de
aur, în seara anului nou.
Nu merg mulţi la Palestina. După o
statistică pe care o publică Ministerul Muncii,
în care se găsesc date despte câţi străini şi câţi
Români ies şi se întorc în România, aflăm că,
în anul 1926, au emigrat dela noi în Palestina
824 de persoane (se înţelege Evrei). Dar în
acelaş an s'au întors 154. Deci nu se duc toc­
mai mulţi, iar unii iarâş se întorc.
Sinuciderile se înmulţesc pe zi ce trece,
în Ungaria şi în deosebi în Capitala ei în Bu­
dapesta. Spre a opaci furia acestei epidemii —
care numără până şi 20 de cazuri în altă zi —•
guvernul ungar a încuviinţat scoaterea unui ziar
care şi-a angajat stârpirea sau cel puţin domo­
lirea acestui rău.
 CONCURS.
Nr. 5050 B. ex. 1927.
• minunatele obiceiuri dela Crăciun se schimbă,
Pe baza statutului organic § 63 combinat cu § 23
punct 5 şi a §-lui 7 din „Regulamentul pentru proce­
dura la alegerea de protopresbiter", Consiliul eparhial
publică concurs 'pentru întregirea postului de protopres­
biter în tractul Mehadiei cu sediul in Mehadia.
Recurenţii la acest post de protopresbiter au să
dovediască, că a u caulificaţiunea prescrisa în concluzul
Nr. protoc. 111 al Congresului naţional bisericesc din
anul 1888.
Emolumentele împreunate cu acest post s u n t :
1. Dotaţiunea dela parohia protopresbiterală din
Mehadia, care dotaţiune constă din :
a) Sesiunea parohială constatatoare din 48 j u g e r e ;
b) cuartir liber şi g r ă d i n ă ;
c) taxele stolare u z i t a t e ;
d) salariul parohial dela comuna bisericească în
s u m a de 200 L e i ;
e) interesele după capitalul solvit d e societatea
cailor ferate pentru exproprierea unor parcele din sesiu­
nea parohiei protopresbiterale;
2. Birul protopresbiteral dela preoţii tractuali con­
form punctului 32 din rescriptul declaratoriu illiric;
3. Desdăunarea pentru sedulele de cununie în
s u m a votată anual de către Adunarea eparhială şi care
sumă face a c u m 200 Lei şi se solveşte din cassa
diecezană.
4. Pauşalul de călătorie ce se solveşte din partea
cassei diecezane, în s u m a votată anual de către Adu­
narea eparhială şi care de prezent este de 250 Lei.
5. Pauşalul pentru spesele cancelariei protopresbi­
terale, în mărimea votată anual de a d u n a r e a protopres­
biterală şi aprobată de Consiliul eparhial şi care de
prezent face 6471 Lei.
Din considerare la probalitatea unei eventuale noui
arondări a protopresbiterateló*^ alegândul protopresbiter
va trebui să consimţiască la n o u a arondare a protopres-
biteratelor fără a forma vre-o pretensiune materială.
Reflectanţii la acest post vor înainta petiţiunile lor,
provăzute cu documentele autentice prescrise despre
cualificaţiunea şi ocupaţiunea lor de până acum, Consi­
liului eparhial, în termen de 30 de zile dela prima
publicare în „Foaia diecezană".
Caransebeş, din şedinţa Consiliului eparhial ţinuta
în 12 Noemvrie 1927.
Consiliul eparhial.
• oaononoDODODODonooonoDoaoao aonon orjoaao
¡4 BIBLIOGRAFIE > |
o • * a o
aoaonoDonoaoDODODOooDorjODODODDooDonoDoD
„Magii dela răsărit" este intitulată o
broşură mai nouă a părintelui director de teologie
Dr. Petru Barbu. Broşura aceasta de 16 pagini
cuprinde, după cum numele arată, steaua sau
vicleiemul, care este purtat în ziua Naşterii
Domnului din casă în casă de copilaşii dela sate.
Marele pedagog este şi bun cunoscător al
frumoaselor obiceiuri ţărăneşti, deaceea magii
săi sunt întocmai după cum îi ştie poporul dela
tară . . . Este constatat cu multă durere că
se răresc, ba pe alocuria dispar cu totul. Şi e
păcat şi nespusă pagubă sufletească pierderea
acestor obiceiuri! De aceea pierderea ior trebue
prevenită şi cu multă grijă alimentată strădania
celor cari se mai muncesc cu îngrijită lor
culegere şi tipărire. Dr. Petru Barbu s'a dovedit
şi prin această mică publicaţie a fi tot acela pe
care îl ştiam : iubitor al datinilor şi moravurilor
noastre străbune atât de frumoase şi austere.
Deaceea recomandăm tuturora cu căldură „Magii
dela răsărit", ce au apărut în editura Librăriei
diecezane. Preţul Lei 2.
Şcoala Normală de băieţi din Caransebeş.
APEL
pentru monumentul lui HOREA, CLOŞCA şi CRIŞAN.
Două sunt momentele inspiraţiilor sublime : unul
e cultul momentelor de mărire din trecut şi altul e
cultul nădejdilor pentru viitor. Din aceste două se
plămădeşte, conştiinţa naţională, de care n u poate
abzice decât un neam care s'a destinat pe sine mizeriei
şi servilismului.
Să facem cultul momentelor de mărire din trecut,
este via noastră dorinţă atunci, când apelăm la toată
românimea conştie să contribue cu toţii pentru ridicarea
monumentului legendarilor eroi ai n e a m u l u i : Horea,
Cloşca şi Crişan.
Glasul răsleţ al unei comune din Munţii Apuseni,
care a făcut primul apel în aceasta chestiune, r ă m â n â n d
glasul celui ce strigă în pustie, am. luat noi buciumul
românismului şi facem un călduros apel cătră toţi cei
buni ai neamului să-şi dea obolul pentru cultul marilor
eroi, a premergătorilor marei revoluţii franceze, a acelora
cari prin supremul lor sacrificiu au ridicat demnitatea
naţională şi au revendicat drepturile călcate ale poporului.
Contribuirile să se trimită Direcţiunii şcoalei Normale
de băieţi din Caransebeş.
Profesorii şi elevii şcoalei Normale de băieţi din
Caransebeş au contribuit pentru m o n u m e n t cu s u m a de
5.222 Lei.
Numai u n neam care ştie aprecia pe marii săi
bărbaţi, a meritat să-i aibă.
Cnransebeş, la 10 Noemvrie 1927.
Corpul profesoral.
 Corpul Portăreilor, Tribunalul Caransebeş întrucât mobilele s u p u s e licitaţiei s'au mai sechestrat
şi înainte şi după această fixare de licitaţie şi din partea
Nr. 611 Port. 1926. altor creditori şi aceştia au drepturi câştigate de aco­
perire asupra licitaţiei în baza art. 120 al legii LX din
Publicaţiune de licitaţie. 1881: deci se va efectua şi în favorul acestora.
Subsemnatul Portărel pe lângă Tribunalul din Caransebeş, Ia 24 Octomvrie 1927.
Caransebeş, în baza art. 102 din legea LX. din 1881: Portărel: M. Guran.
şi în baza art. 19. din legea XLI din 1908. prin aceasta
public, că în urma decisului Judecătoriei mixte din
Caransebeş de sub Nr. 1607/1924 efeptuindu-se execu-
ţiunea la 17 Decemvrie 1926 în favorul urmăritorului ,SFATUL NEGUSTORESC" Caransebeş.
Simion Rotescu reprez. prin advocatul Dr. losif Horvath
pentru suma de 266 Lei 66 bani capital şi acces, mobilele
sechestrate şi suprasechestrate- cari s'au preţuit în 3000 Convocare
Lei — bani şi anume: Trei mii Kgr. fân, se vor vinde Membrii „Sfatului Negustoresc" prin aceasta sunt
prin licitaţie publică. Deci în urma decisului Nr. invitaţi şi rugaţi a participa la
5693/1926 G. al Judecătoriei mixte din Caransebeş, pentru
încasarea pretenziunei de 266 Lei 66 bani capital, şi
spesele de 751 Lei — bani staverite până în prezent, se A d u n a r e a g e n e r a l ă extraordinara
fixează terminul de licitaţie pe ziua de 23-lea care se va ţinea Duminecă la 27 Noemvrie 1927 ora
Noemvrie 1927 la orele 3 p. m. în comuna 11 a. m. în sala Primăriei.
Voislova la locuinţa urmăritului şi toţi aceia cari
au voe de a cumpăra, sunt invitaţi cu aceea observare,
Ordinea de zi:
că mobilele menţionate mai sus, în baza art. 107, 108 1. Constituirea biroului ad. hoc.
din legea LX din 1881, se vor vinde celor cari vor 2. Raportul Comitetului.
oferi mai mult, pe lângă solvirea în bani gata şi în 3. Reorganizarea şi alegerea Comitetului.
caz necesar şi sub preţul de strigare. Cu stimă, Comitetul.
întrucât mobilele supuse licitaţiei s'au mai sechestrat
şi înainte şi după această fixare de licitaţie şi din partea
altor creditori şi aceştia au drepturi câştigate de aco­
perire asupra licitaţiei în baza art. 120 al legii LX din
1881: deci se va efectua şi în favorul acestora. AVIZ!
Caransebeş, la 4 Noemvrie 1927.
Portărel: M. Guran. Se p r i m e s c pentru
reparare tot felul de

Corpul Portăreilor, Tribunalul Caransebeş G a l o ş i , Sosoni

No. 393/1927 şi al t e l % pe lângă
Publicaţiune de licitaţie. p r e ţ u r i convenabile
Subsemnatul Portărel pe lângă Tribunalul Caran­ PETRU CRISTA. Str. Târgului No. 26
sebeş, în baza art. 102 din legea LX. d i n ^ l S S l : şi în
baza art. 19 din legea XLI din 1908. prin aceasta public, C A R A N S E B E Ş .
conform deciziunei judecătoriei urbane din Timişoara
de sub Nr. 19101/1926 efectuindu-se execuţiunea la
4 Iulie 1927 în favoarea urmăritoarei Firme Carol Rott-
mann şi Comp. reprezentat prin advocatul Dr. Bela
Kalman subst. prin Dr. Iacob Deri advocat Caransebeş
pentru suma de 5739 Lei'— capital şi accesorii mobile
sechestrate şi suprasechestrate cari s'au preţuit în 7500 : FasTl artlflcaU £
Lei'— şi anume 1. Diferite motche albe de lână, 2. Una
maşină de cusut „Singer", 3. Un pult, 4. Un stelaj cu • •
lădiţe se vor vinde prin licitaţie publică. Deci în urma • •
decisului Nr. 3956/1927 G. a Judecătoriei mixte din
• din ceară curată se află permanent în •
Caransebeş, pentru încasarea pretenziunei de 5739
Lei — capital, cu 1 2 % interese din 16 Februarie 1926 • depozit şi se pot comanda la •
şi spesele de 4111 Lei — bani staverite până în prezent, • •
se fixează terminul de licitaţie pe ziua de 22-lea • Fabrica eparhială de lumânări
•
Noemvrie 1927 la orele 2 p. m. în comuna Marga • •
la locuinţa urmăritului şi toţi aceea cari au voe de
• de ceară din Caransebeş •
a cumpăra, sunt invitaţi cu aceea observare, că mobilele
menţionate mai sus, în baza art. 107, 108 din legea LX • •
din 1881, se vor vinde celor cari vor oferi mai mult, • ) Comenzile se execută urgent. | •
pe lângă solvirea în bani gata şi în caz necesar şi • •
sub preţul de strigare.
 Aducem la cunoştinţa O n . public cetitor, că

C A L E N D A R U L

pe anul 1928 AAA

L
anul al XL-lea a apărut şi se află
7

de vânzare la L i b r ă r i a noastră
Diecezană pentru preţul de 32 Lei.
Calendarul Românului este
9^1 mai vechi şi mai bine redactat
calendar din părţile b ă n ă ţ e n e ,
care şi de astădată apare cu un
bogat material literar, şematismul
d i e c e z e i n o a s t r e , târgurile din
B ă n a t şi A r d e a l etc.
• TX |•ATATATAYATATATATATA | • • •

Tipografìa şi Librăria Diecezană din Caransebeş