Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • G. Emilian - Presa Legionara Interbelica

    Încărcat de

    remus13
    109 vizualizări14 pagini
    extrase din ziarul Cuvantul Legionar. G. Emilian despre presa legionara.

    Titlu original

    G. Emilian - Presa legionara interbelica

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    extrase din ziarul Cuvantul Legionar. G. Emilian despre presa legionara.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    109 vizualizări14 pagini

    G. Emilian - Presa Legionara Interbelica

    Încărcat de

    remus13
    extrase din ziarul Cuvantul Legionar. G. Emilian despre presa legionara.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 14
    Document RASFOIND PRESA LEGIONARA INTERBELICA CU UN NUMITOR COMUN, TITLUL: ”GARDA DE FIER” () Neeristind ined 0 isto masiva a Misc Legionare, bazala pe numeroase documente temeince si, de_asemeni, nici o istrie a prese! Tomanegt, cercelitor! are 0 Sarcind. destul de inratd dacd ga propus $8 facd un stud supra putlicaiior legionare in percada 1827 ~ 194% Ccercetares at bul apo! contnuaté rin studierea ‘elo ceva Zec dear revste aparute In ex ‘Singura sursi de. Informare rimine, In continuare, accesul Ia publicaile afiato in tcolectile Academiol Romine, acces care cere ‘mula radar g perspicactate: est, in-un fe, 391 ‘cum ai e2uta gl In earu cu fan, deoareceaic sunt frecute in figere titurle care, in cele mal mute ‘cain, nl spun ce orientare are Ziarul sau revista especwva, daca. este. ierar, poltic sau de Infermate, umorstic sau de spor. ‘Am evil gansa, fra a avea Tn prealabil cea ma mica informatie despre exstenta lor, de a gsi it Un fig iol unor zlare avand acelag! ume, GARDA DE FIER, \a nu ral putin de 14 publica pine in peroaca anlor 198% ~ 1933, In diverse vers dinDona i Mina Eines sa Nol vm bumint oe George Coybuc. No ce cari canoce fesonare Invest la scoea dais noises oop acest marpmaiesos era ca Bassrabia sa fice Se oe Bueueyh ns spre Moscove inch cu cava a Inante te he, avisesers lor inlertle voter do Tatar Bonar Poricpani au fost retutnden itimpinal co tor, tu fet hana 9as8po3t peste nope Presiunile externe au dus de trol ori la izolvarea Garall de Fler: In fan. 1981 (in ordnul Tullo Mihalache), in marte. 1932 (cand prim minis era Neolae lorga) $ In dec. 1933 (prim minist fied LG. Ouea), ‘SH vedem ce Fa delerminat pe ce wel sa is faceste holérar; 88 vorbim de fata nevazuta 2 Tuerunior ‘Acest mars insa a suparat mult nu numal pe fevrel numerosi din Basarabia, c gl pe cel de ia Paris, undo se afla marea Finanta Internationals ccare avea ca seop Tnfinjarea statulul Israel in care a reugit $8 pund in aplicare, de tei or, legatizarea Gara de Fer. ‘Toate aceste amanunte le.am afla! de la Serban Mizoveanu:) Dar £8 parcurgem 14 gazete nttuiate GARDA BRAILE! Apare la BRAILA la 9 oct. 1932, ca “Organ a! Gnipari Comelis Zelee Codreans” (9. 1. dup legalzarea Gare de Fier din 1931 legionari au panicipat ta alagerie din anul urmétor sub aceasts enumie. Numani| este consscrat apreape Jn intregime viztei anunjate a lui Comey Zelea Codresnd in 3reund, in linil mari, cele jarda de Fier frapul de pe malul Dung, Arica de fond 2 inituleazé “Bine el vent” Ai-apdrut in. miocul nostra 0 cle inirun lab, ca ne ealuzesi agi pe carani noi Sufetele noastve, de tine puns legate, in tne igi pun nBdedile de maine. Avent in Brala. noasird decazutd ca <8 aphine\ candela speranici cregtnismulu, 58 jlerg lacie ce varsam de atala amor de vreme, strecurandv-ne erage. ‘3a le enumar: Garda de{ ara ald Fier - Bia, Garda de Fier Onis, Garda de Fier - Chisinau, Garda de Fier a| Basarabiel (Chisinau) Garda de Fier - Piatra Neami, Garda de Fier - Gast Garda de Fier | —— Camputung Muscel, areal [= e Fler 9 Bucovine! Radu, Garda Oltenel —| Craiova, Garda Jiulul | Craiova, Garda. Prahovel | NAL NTE DA DE FIER es et venta imeaiges ea sarc furan & i “oie ai en cumneseese por Gaul unui popor ntegt” ita Comet Zolea [Codreanu a avut ioc la 9 oct. 1932, la Arena Select din str Pies, Garda Rammreull Sérat, Garda Moldove! Plas. Conde Morenon “Timp de eleva ze am rsfet co mult interes scene pleat sip cemuga, URN aytema peste ee, and nate Ziarele amine reflect, aproape In ttaltat, evenimentele delat in jurul Migeart Legionare Injudotl expect {Claorsor zoel: ern Tnepime persoane care faceou parte an Mgcares Legonar, tate tea find tert concep att ca forma Bal aes, in puna conta, atacand cect Probleme. Semnatar lor aves cele mal dverse Protesi ~ voc muncton, tunejonar pres, Slide shar elev © alta nota comund, tn afar ‘Se tl "Garda de Her: au sw © Guat de Srlie fore sur find toate intrsee. de ‘Severe fat la potere nace an ‘Dard Insist asupra climatut polled pei tel analcocenull we, eat aceie sepecte Sunt prea pun analzate de cate isto ene fyroope.neuinoseute dete. marca, Masa "oe ito reresy despre fenonenlagonar lng nui 80 Corals Zena Codreana 9 tarde si organizse "Um “ceebra mary” Basarabi, dela rato Nis: m aceast eu ipa cum'se ste, In afore roman major {eelas imporarte gjputrinarare evel rf Uerane ner har Fence evel ro. XSng8 Umar Nia). Sesto Se ees ary far nage dou ananume deope feu! cre fost * Eancept Marg! era ales dts unga coloana, {Fupure pasting dtr deel ce ce. 100m Se rmegea In tape see, co patichan) ind ‘ima Wer de ate vires i ctegele soc, In muna de apex. 500. Cina aungeay In cent Ico att pe rua stabi dea Unghen pe Fru sala Vo (pe Nan} avout oe ‘nanfesan coluatotatonsste ia care parca {Di lect ster sau comuneise, Se Ineopea ‘onares ru egal, mo! Stadenpml (cen 4828 de tusin eu, sige Ci) nese Ta feteado eretss; tl nectoat a 36 cana Europa rasiriteand, ca capila Lemberg (asta Lvov, cu deschidere pin Basarzbla spre Marea ‘Neaor. Planul acestayeste cunoscut sub numele de Cremoux- Peyjote(nrucat acegia do! au conceput acest project; primul era. presedintele Alante’ Isvaette Europene. ar al doles pregedinicle Aante! Israelite “Amercane). Paul ora sustnut si de ‘regecintele Wison ai Satetor Unite, vent special Pars, Ia Conferinja de Pace (1819). Cei Wel s-2u lovit de impotivirea Iu Clemanceau, presesintle francez, gia lui Lloyd Georges, primul ministu lenges ‘State propus, Carpate ~ Ponto = Dunarean, Teraelol European, era. nul articia, national Invadatori ~ casa conducatoare exploatatoare, in calitate de naiune nvingétoare, iar autohton = clas Subordonata, explstala, In alate. de. nature Irvin. ‘Cand se punea ta cale acest plan de realzare 9 Israeli European, in terial amit popula fewreasea reprezeria “doar 20%, at 80% co heeweiasca, care nu or fi pull f stapanit si Imanevrata decat cu arma spol prin represai. TTentoful propus era saree, fara sodusine. ogi naturale, nu exist impocite ast! ca Frans 4g Angla ar fr Webult $8 scoala toni mul) penny Fidcarea hit economicd, aga cum for acum Stale Unite cu tera, un ringul su, Seralul American sa opus planulsi Cremseux’ - Peyjolo, rechemandut "pe Dregedintele Witon, Stalele Unie au rip role ev Europa si au ital in celebra poltica clasts (pans la'6 dec. 194%, cna au intra in contiagratin ‘elidel dole razbol mandi. Margo! di Basarabia, pin actunea incununats 4 succes, contrazces, de asomeni, vitor prolect e creare a Statuli European Israel. De in Pars $2 erat insistent ordl de tegatzare a Gil de Fler 41 Tolemniarea tui ‘Comal Zelea -Cosreanu, ninistut de Finane din tmpul quvernae Minslache, \Viggl Madgear, sustinind aceste presuni exter cu. motvajiieconomee: se. va.sabola pe. plata boursiord moneda najonas leu, randu-ee pent a aua bara in wnaye menotara (prim, calaseofal, fusese la Inceputul null 1938). Autond santa pole @ ost marele barcher even Horace Fal Bolitneand) Lege Un_alt artical. semat se Sh poart iil semnifeatv Sug! la slug” ‘Disciplina in Brads era le lee de frnte, ‘anuntul Teter Radu Serban, Vanea § fxclud primal pe tie de tes lr pent fotdeauna din organiza noast, pentru caracton ‘indivi care ‘au mers fa carciuma li Moriz ce! Bun {neil din Bd. Cura, to seara2ie\ de duminicd, 2 (2c. 1982, provocin scandal nv sunt egionart GARDA DE FIER DIN PIATRA NEAMT. Pimul puma apare la 1 sept 1831, iar cel de- olen mar este consacrat aproape In itr Victor in alegerie dn jet, unde Corneliu Zelea Codreanu a fost ales deputat in Parlamentul ft pin. cblinerea a 11.193 de votun in cele ti Eroumscriphi dn Patra Neamt, doud din Tg Nea Th Roznov, Bicez, Brosten, Buhusi s! Pastraven, Capitanul te multomeste "Ma adresez color Dezndaiaui au resstat tutiror ademenidlor § promisunior coset Fldménei au rezistat tutor bancheteor care se ofereau din Selgug. Straci au rzisial banior 270 se inindeau fa fecare raspainte «AU invins. Viton lor este inainte de toate © ‘vetoie mora victoria morale! in contra sistemetr ‘morale de conupe@ congtinfel omenegh Pulees ulletuuia invins puterea auras Vetona lor est it {1 dolea tind 0 victone @ roménismill cae reinvaa, S-2 inifatinvingator ca un Hrtos de Su? Bird, sub care spintele atime’ insta eredeau 08 au pecetit pentru vecs Pn edit) ‘90 bit impsray Inarednd taberee. vaymase. haga 189 0 Ramin care av Pe tome cstigai slegerar, JON OUMITRESCL BORSA semneazi aricolul agnostic! def Pat? Neamt, din care. clex’ Dr Comet 282 CSosresnu, ales cu 11.193 de’ vturintrun ude fare onuparea sa nu icbuten xa cucereasch 92UM 5 huni Gecat 1391 de adeziun, Fara milonce inanciare de care diapun vistore prospere CUVYANTUL LEGIONAR Noiembrie 2007 partiselor potce, sha Inrecut rival incl nu prin Wddviel absurde gi cu mice promisun Viorica Lazarescu publica poezia aint’ din cae reprodu ullma store. .E vremea cand din tipteleuitato/ Mihai si Stefan lards! se trezesc / [eGionan fa tupta car, cu fol, / Cae! ne a chomat piméntl stamosesc.” GARDA MOLDOVE! Apare le IASI in iuio 1934, cy subtitl “Organ of fardnimi 31 al munetonlor cregtin' din orapul $/ rset lat Este unl tre cele mai buneziae, eu o apatite tuners, avand sediulredacte la Caminul Cuatral (resin de la Rapa Galbens TNR. 3 din 15 aug, 1932 se distinge ericoll do tend semnat de CORNELIU ZELEA CODREANU, Iniust "Manturea’, legat de alogerie recent Inchelate, cin care ete un fragment ‘Angerie au recut. Vanator! de cuvint goats au einfors moltumi is casele for. AU Invins dn nou Ingelind buna cedinga @ man muti ‘Poporu ingelt ip asta manturea. Asteptare adams. Aces! camel, acela! suet nemioase # domiee de Imbogéie usoars. Nici o schimbare, hicio nade, oe nics. ‘Minturea? Da! Poste veri, de la lumea cea oud. Ea va trebu 38 Instr lumea cea veche 8 Droitrior Ea va trebul sa initure mea ce veche, E'iasior de mesene, Ea va trebu $4 pund Ia 2dul infamel pe to imbogapi din specularea nemioasa 3 poporuu. Ea va rebut 8 repare monte nedreptat savargte” Tet pe pagina Int se distinge aricolul Meseriasi {51 munetor" semnal de AL. VENTONIC, in care se Semnaleazs cd zecle de mi de gomen sunt romani in timp str sunt pivlegial I tara roast, iettfile statu find acaparate de meseriag! gi Un alt artec, conceput de CORNELIU ZELEA canes Taja_cea shia 91 atungat faa con (a6 si ‘vaneatoia paride” '5uS, pe pag. inal, a oreapta, se afl un cit Daca dugmanul nostu cere legaminte rusinoase de ia voy, mai bine sa mur pen saba Tu decat 5a priv sping alos ari voaste*- Stefan cel Mare, Testament de a2 le 1508 'Numelo tu AL. VENTONIC 1! gisim gin nou In za, el semndnd aricolul Reman $ ster agile Ig lil ale aru sur ocupateioate cu lexrase -Oin programa! LegiunlArhanghelutui Mita (Gorda de Fer! EI cuinde 10 capi si poan, fevdent,semnatura hi CORNELIU” ZELER ‘CODREANU, ‘Arico! .Parlamentan” are subiil Aleg) cu voture voaste in recentele aleger parlementare™ Chez an aricot “in camera sunt 22 de deputal care tps mereu la tibuna, tof! nepoti de-ai fui Sralent” -'adies’ Solomon Rozenberg, Moise Weismann, Alals Lebenton, EKlavs,. 1Roth, GMuth, Moise Zipstein, Max Aunt. ee, care apira do fapt interesele conationailr io. Ne. dateaza din 15 oct 1983 gi are frontspiia verde, cag) semnul Garaii de Fier suprapuse pe {enful dm pagina |1ON BANEA semneaea artical «Un raspuns la atacurle cuziste, un reports) descre munca incepula la Bucuresti pentru construcia {Caminul legonarior rani. penttu cel angajai 58 iaureasca o noua Romaie” g gasim In acest numar 5 splcul din coigienele bucuresiene de mare ta) Curent, Calenders) Curdntul pe tema munch leaionareincepute pe santir ‘pag. il Alex. Bulnary sermneaza_ artical -lsorieu! Misco! Nationalist”, in care arth c® au ‘xistatdoua elape distinct: pevioada 1919 - 1927 fea din 1927 ~ 1933, superioard, matura, eu adept ‘acum Intota fara Tin po. IV Haralambie Popescu semneaz® artical .Femeia legionard' Al Dined, student ~ .Stigdtl ‘eter tnor? Tn aricolu.Cuzgti rancmasonit autor, care ae 2Lel Salen ereremceren? CODREANU, $¢ intuleaza Declaatile Gara de Fer, in cae se arala'ea sau facut in multe foun facie’ de teroare in tmpul_alegerlor. in laudata Gemocrateinterolicd Tghing, atacata de] Bandele’ senatorulsi Zip stein. Eu nu mit. Fae apa {a senlimentele dvs. ce ‘onoare. Omen me sunt in spitalsi.dvs.spunet cal min? La Putna la fe. Lal st GARDA (ya al Rape tts Ya Core™ ‘re suena mance et Sarai rust pune semnatua, este rat de .setartile uitoare le lu Gh Cuza (nn ful rot. AC. Cuza) fécute jn TTeeuc, actuals deputatD | pn., aa aac a ernment Gheorghi a batt chiar in Jocall pale! pe studentul Preotescu Theodor si pe aii dot ther pent cd au loit pe peli afisele hoastre, La. Covutl 9 small au fost aresta {nmi in post post la pretecurle respective, La Tag, bandele organizate ale or Bulou, actual Pavlamentar au schingiut sslkate pe propagandists Drganizaje noaste "Se dau exempse asemanatoare Bia Vashi, Tutova ete. Un acl, cules cu aiscue, ee tiuleaza ,Garda de Fier Incepe eu ‘Sineban Ve! sa dev logoner? Ce este Garde de Fie’? Co face Gorda de Fler pentru a crea. 0 Romario Noud? Se dau pe lag apo sunaunle la alee Intreban dea Inceputut atoll, NR. al zaruli >". = Semalez un alt afticol, nesemnat: ~S8cugorv! eu farang toismanuilegionarut Decembrie 2008 ai In NR. 12, 0 alta nunta unei personalif legionare, Cornelis “Georgescu. Comel Zelea Codreanu i-a dat in dar © lantema, spundnduc “pentru ca s+ lumineze calea de cate on o vei gash Intunecata i 58 aduci eminte 8 tumina vine de la Legiure. Tu nu trebuie 58 tréiesti pentru soi fa, ch sofa to trebuie 6 trdiasc8 pent tne. Tu trebuie 4 traiest pentru fare te” Nagi au fost le Garmeats gid Elva lonescu (care ukerior a devent sate) NR. 15 apare la 1 aug. 1926, jar aticolele sunt dedicate aniversaritimplinini unui an de la creates Legiunii Arhanghelului Mina Titel refertoare ta acest eveniment = "Un an de evislanla’ de ‘CORNELIU ZELEA CODREANU §i “A trecut un an" e ION BANEA. De la NR. 24, Craciun 1928, ziarul nu mai ‘pare decit la 1 martie 1930, deci dupa un an si jumatate. ‘Are acum un format mare, dar are numa doua agin, redactiafunchondnd totla vechea adres, Ziarul continua aibs 0 aparitie nereguiata: bundoara, NR. 2 Ia 18 martie 1950, NR. 6 la 10 ‘sopt. 1930, NR. 7 la 26 oct. 1930. ‘Cateva tilun din aceste numere: “Serisor etre Legiune” de CORNELIU ZELEA CODREANU, “Scrisoare deschisd care ziaru! Curentul de ing) ‘lanaru-Flamuré si fotografie ineita @ Captanuiut ‘cu mustafa,n costum naponal. in NR. & din 1 ian. 1991 se distinge poesis Taticule, cénd vi?” (intrebarea pe care baiatl de 6 ‘ani al preotului DUMITRESCU-BORSA, inchis la Sighet, o pune tatalu sSu) Ate tilur: “Domnul s/ patonu” de CORNELIU ZELEA CODREANU si "Moartes celui mai batrin: fegionar, lan TamosAr- (lon Tarnoshi a luptatin 1877, $1 1916 , a intra in 1923 in LAN. a bt AC, Cuza, £30 nie Lig! Legiune a ales pe cea de-a dova, la ‘ian, 1929 a prestat juramantul legionar gi a primit sacugorul cu larana), S-2 constiult $1 Senatul LLegionar din care faceau parte, prinre ali, prof Unversitar Traian Braileanu, lon Zeles Codreanu (tatal Capitanului, mare lupttor nationalist, inclsiv ‘pe front pentru reintegirea Roméniei, si mare rato, Hristache Solomon (mare proprietar) si Zolty ‘Tasuls (macedonean). Senatul Legioner, format din ccameni de peste $0 de ani este cea mai inails ‘autontate meralé @ organizatiel, dar are numal un ol ‘onsuitatv lar se produce o sincopa in aparitia ziarului, {de tunga durata, dot ani, urmatorul numar— nr. 1 din al cincilea an de la aparite - datind de ta 1 Tan. 1933. ‘Are ca subtilu acum “Foale de educatie Jegionars, organizare si informare’ Din nou are formatul mic, fa mijlocu prime pagini este Si Amanghel Minas pentru prima oar, tial ‘larulu are culoarea verde. ‘Aricolele cole mai reprezentalive sunt “Descendena terest a iui sus Hristos” de prot Universitar POLINRONIADE, “An legionar 1932 de: TON BANEA, “Plugugorul ‘pe anul 1937 de A. Gru, “Plugusoru!legionanor Bucovinen? de Valeriy Dragar-Radauti si poezia “Inchinare” ce Viorica Lazarescu, In NR. 2 din 1933 gasim artcolul “Moartea (ui Constantin linoly, socrul Capltanui” ar Tm NR. 3, fru earl 188, singe sen “Deaton ‘rganizafie!lagionare din Mehedni deoarece cLrarpectoul Toren, te pbngos ch elects ‘0 parasit din cauza prigoanei deziantute de prot. Danciu. Se arata ca Gara de Fer este steer aa DIN PRESA LEGIONARA INTERBELICA: "PAMANTUL STRAMOSESC” (Continuare din pag. 7). ous pagini din NR. 2 din 1933 analzeazs ‘activites organizatiorlegionare din judetele Sis 4 ap, on arto! tata efortule facut In rive Bucovina, Olenia gi Dundrea de Jos, penttu Ccleclarea de ban’ necesariachaiionari net ‘anon Ale tur: “Serisoare citre_maramuresen” de ‘teak DUMITRESCU-BORSA gi “Frito de Cruce 51 Cie Login In util se orale s-au infin caituri, peste 200 ca numa, In Poiana. Slama Watra Dome, Peches (Gols). Bes, Tecucl 9! allele, in unels char 23 cubur_ Seta Cetaior 9 fost numta camarada Neosleta "Niclescu, tal ‘ites demu de Celalul- dn far Teodoro Bucurep, "Dogma Ole ‘Despina, Doamna’ "Chi, “Vicoria™ a= lama’ Dérdbani, “Malestatea Sa Elena” 91 “Biinja” - ambele din Bata, “Comet, mama Grachior Pioiegt, "Elona Cuza" — FantSnole, “St Treime”- West, "Carmen Sylva" - Mandsivea Pun, ‘Dora. Disa’ = Tecucl..“Doina Noasta Campuung Motiovenesc, “Doarmma China’ ~ Graiova,‘Domnita Balaga”~ Vidra Putna ete Dups 7 ani, anu! xin, "PAMANTUL STRAMOSESC” reapare 'a 8 nov. 1940, 19 Bucuregtt se data aceasta ‘are cela trmat $1 8c8699i pag ii, ca in ma eu 13a “Se reproduc cAtevs aricole dn primal uma gi | Saeusorl de paman de MILE LEFTER, CUVANTUL LEGIONAR Decemb Evenimentele singeroase din 21-23 ian. 1941 ‘au dus Ta suprimares definitva 2 “PAMANTULU STRAMOSESC™ en Pn pg ne 0 i ena ee act Sat ad Co Sd feats ct tanata eateeneat tena incest Somer aaer Eo Te oct oe at ie acta eee see cicnsoa 2008 3"! = Docuhat DIN PRESA LEGIONARA INTERBELICA »GLASUL STRAMOSESC” - CLUJ Tn anul 1936 apace la CLUS o revista bitunara d| ‘educate. cultura nformati nationalist, intlat (GLASUL STRAMOSESC 'Nu se speciica drectoul acesel publcaji: se precizeara ca aoeasia aparea sub direcia unui Comet, daca aféndu-se Tn cenvul oral, pel Ba. Regina Mara la re 16 Cercetandcoleciaaflata in ote ‘Academie’ Romine, 20 observa lesne c& revista far un earacter pur legionar, lustrand conjinuut ef bin aftcole de toate ganurle si fotografi, ancora] in reatate, Voi cuts sa sustn aceastd afratie rasfoind revista si rolietind cele mal atactve| articole, th lor find. sugesiv g, ca stare, nemainacesitind comentari pe marginea le NUMARUL & din 30 iulie 1937 are pe prina| pagina “un cat cn Comeliu Zelea Cocreanu "Stefan col mare de 0 jumatate de mie de. an ceste in Itone 5) Romani nu rou uiat pert ch sa confundst perc! cu lina de vata al Sunt prezentate folograile _comandantlor legionat! avocat Nicolse Totu g economist Baricd Dobre, autor caitior recent apirute_atunc slnsemnan de pe fron” §, respect, .Cruciicatr ‘memorle doi 86. pe frontal spaniol Sniboigevie) Sunt publeate 31 folograile clor Jo! comandantilegionan, ambi doco in Dept, lon ‘ota gr Vasie Marin, care au pint In “Mpla la Majadahonda, impreund eu arco! .$ase lun de la Anigorsemneazé textl Ooh interes ‘Nomar urmator, NR. 9, apare mat tra, la 1 nov. 1937 Prima paging I este rezervat generalusi Zz) CCantacuzin, ereu din primul razbo! mondial, sefl Partlui Tots! Peni Tara, inspector tabetelor sjonare de munca, cel care pusese la diponta Nigcadt casa sa ain si. Gutenberg. nr. 3, care Gevense sediul central; necrologul 3! fotografia sa ‘cup in ineegime prima pagina a publica rol, Dan Radulescs semneaza—articoll Sermificata munci leginare’, un alt artical se inutleaza .nfelectualu g! munca legionar, iar un Teper), ed fotografi, precits Cminul Legionar de 1b Predeal, inaugural la 17 oct. 1937 in vila ¢BARU™ im prezenia bi Comets Zelea Codreanu: .Legineri Suferzl ca ore prcten al Mica, a putinfa ‘ioecs, “modest. in -aeru! eurat a munfior rominegt ‘NR. 10, apSrut ia 2 dec. 1937, este ultimul din acest an, revista find apo! suspend. "Am rolnat din Conn umaloaree Wu: Penta Duin leaionar’, Az. mine, le” $i poesia Martel Radulescu, .Chemarea Codru (© paging intreaga este rezevva recenzillor de carjlegionare:.Cea mal mare jt legionars*— de preot comandant al” Gunel Ves secretarul PPariduu! Tot Pentru Tard, lon Dumtresco-Borga, ‘FiBjia do Cruce” sist de sell Frfilcr de \Crice pe tard, comandant legienar. economist 31 peedagog Gh. state, .Domnia rogell Caro! 7 — Saisie comandanfi legionanavocat Mihai Poltroriade 91 evocat Alex Criston Tel, .Cine unten de_ prin comandartlegionar, doctor avocat Alex Cantacuzino, -Migcares’Legonard. $1 ‘munctormes”3\.Miscares legionar gi arnimea Drogun sense Bo pro comandant legionar Traian Hergen ‘Un amply acol poarta mul Acordu lu Mania Gh, Ballons ~ CZ Cocoon” Jn core. ing, Gheorghe Chie, yet paul Tot ports Tard comandant al Bunel "Vesti da lémunn.osupe DPacull de neogrestine elecorala dire Manu, Gh Bratana gi Capitan, semnat la 26 nov. 1897 nainten lager pe ard Dupo intrerupere de dol_ani revista GLASUL STRAMOSESC” reapare la 8 nov. 1940, jngd a SIBIU: exptcabl prin podarea Tronsivanie |e afl sb ocpain upelormaghare). ad > / ASE ANE eta Seen =e cae eee moms ei na Soe ee Spee pre ae so ee Dimmers a ee ie os esse ae nel ee a ceed oe Erne ee oe uae eras maty oraa eee Peet eae eee Se ee aera Retina eatin aaa conan Sees oa Siar era era eee eine Sa So cee Sears eS Jonni np we meas ooceaee eae ease ite 1a Sibiu”, ie =. ee at et ge eee a egeees pines cen ae ee see cna eee Ce Fezervaie Areal! pierdut ren alonia text Glosul Stamogese si Ardealut auor find Yan ‘ah Samull Dan, 9 poezia sugesty intuatd Margul CUVANTUL LEGIONAR tanuarie 2008 JArdealuli tegionar reitrgi, semnats de Gh, onescu Singer. INR. 8 din 5 dec. 1940 este scris in intregime in amintirea inca vie a Capitanulul. Exempt atrmatia cu atcolul .Cépitanc!” semnat de [comandantul legionar prot. Paul Galageanu, fst set al regiunil Banat (nota: H. Sima a fost geful anatulu legionar doar un an, dupa care a fost schimbat cu Paul Gilageanu), iar un al ico, tot feu tut .Cépranu’, are ca autor pe preotl lon [Sabau. Comandaniul legionar Dumitru. Groza, geful Comput Muncitorese Legion, agteme pe arée indemul eu till .S8 ne’ gandim la Captian! nostrv™ prof. universitar, membns Tn [Senatul Legionar, Traian. Sraleanu, ministul ICuturi, "sere anicolu.Personalifiates Capitanuur, iar Tudor Trapcea semneaza texul .00) marin: Toser Viedimirescu $) Comey Zelea Z| Cocresnv NR. 9 din 15 dee. 1940 se deschide cu materialll .10 decembrie 1927" 6. prot. PP. Panaiteseu 1 un amp folo-reportaj pe dova pagin. fu un tity asemanaior: .10 Decembrie la Sibir (nota: 10 dec. 1922 a fost decreata de caire Studertimea romind crestind interbelca "Zua Student, intucat de aici 2 port upta Romnlor pentru rede¢teptare national) O poezie semnat cu Infiale are ca ilu .Pentry Nicolo (este dedioata ‘omardantei lesionare Nicoleta Nicolesou, sefa Cetatulor, mariva. a Migcari ~ asasinata si €a de autor in noaptea de 21722 sept. 1939), ia un alt reports se eters la sfinjiea Wrofelnideaté In cu Tnchisor din Jilava, unde fusese Ingropat in secret Cate au, lut pare, cu profunds durere, dna Elena Zelea Codreanu, sofia Capitanuhi, sun font masivg in urforma legionara. de camarazi §icamacade NR. 10, de simbita, 25 decombrie, este tltimul pe anul 4800. Se remorel de depart ‘aricolu fulminant al hui Emi Cioran, insof de fotografia. Capitanuvi intivlat Profi! interior a Captanuiur. acesta find de fap confernta pe care Cunoscutul flosef de fale mondial a fut fa radio in ua de 27 nov. 1980, cu ocazia deshumari Capitanuli, Tot in acest numar_atrag alenin Ctoruul materiale! ibtulat “Educaia moralé st ‘oa! legionara” ce lon-Gembea si pagina Intreag’ pe tema Cum este pita in Franfa ‘Miscarea Legionara”,semaat de N. Santua NUMARUL 1 din 1941 are ca data de apariie 1 lan. 1841. Pe pagina 1, sub tl “Dragi camarazr este redata confernfa ui Comeau Zelea Cogrean ‘Sn 24 junie 1897, cv ocazia Imp a 10 ani se 1a Infnjarea Legiuni Aranghelo! Mihai. Este singura Inrogistrare auaio ramasa ge la Caplan, cwartare ie care a tito in decembnie 1937 dupa succesul Gh aogerte de ta final aceli an INR. 3 din 1941 ares el un continut bogat gi vafiat. Relin”atenjia Toteveporajsl deo pagina Parastesul de te Vurp, sat! copie! dr. lon Banca’ aricolde. Cat “de mare este preotu! legioner?" de lon Apostak Popescu § .Deschigerea c2operaive! Dealul Negru din Cala” precum § Poezia semnata de Nicole Goeru, .1941, an a peraneior noaste" a NR. & se relisfeazs materahl semnat de recto reise, prot. Nicolae Paragcy, feet ec al mort ui Moja 5) Mart’, lar NR. S este ‘dedicat in Intregime.Prezenfel Cipitanuful in Istorie”. ‘Din sua 86. artical care. alctuese ‘aceasta dezbatero, col mai reugt este .Viela Je ‘Student a Captanulu’. (all de nel Pep Zeicary. ‘Ulimul numir. NR. 5 din 1941, apare pe 26 Januarie (I), adicd dupa evenimentele tragice de 21-23 lanuane 19631 ‘Am distins. inet artcoele Roti! femeli fn ‘Romania legionard™ de preot “lon Sabau $i ;Unictatea mori Capanutu? de. len Apostal ropes, preci sl poen Fenela ce ‘Victoria Contea din Cisnadie, aoe & Eniltan Pag. 5 | Document RASFOIND PRESA LEGIONARA INTERBELICA {La nov, 1933 sparen ta Bucuregtl un ziarcu un ti dat, ittlat ARMATOLIT “Zan aparea de we on pelund, sub conducerea ‘unui comet, 5 ipl avea redacja si administratia pe 130 Sh ton Noun. ‘Dar de ce 2 initula acest tunar Amal", 0 denumie ftalecunoseuta tn vorbired) astra remanessca? TEplcatia se da in aicoll de fond de pe prima pags, ettuat Armatl Chez dn 0 2 Armatoli sunt legionarii aroméini care in decursul veacurilor au aparat eu arma in mind ‘onoarea si demnitatearomanilor din Pind. ‘Se Intimpla insd un fenemen cures. Aces! fill pentu agazise erajun! de stats r-av putt tua mdsunt de oerotre pet romani de pest hotare ‘ndcand din prima 210 sere de cbstacole pen 9 Iimpiedica repatnerea lor. Veme de 10 ani de zie am ‘tportatconstemat) si cv amaracune acest trtement seg. In acest interval de tino am vazut coreg rataetaare de refugitaroman’ asteptand Zadmic luni de-e randul pe Chole Salonctui Io Grecia, invores do In ani 20-quverul roman a Ieuraat i sustinut ‘calonizarea Cedriatoruui, cunoscut 51 sub numele de Dobropea Nou, cu aroma, clror le-a acordat {acta economice 9 cultural, gi improprietrires cu ‘mar supraete de fren arab "Surubul a sins” Ins8 un decena mal tzu "motive total nefondate,prinre care si “sentry 3 ri ne avea "cu veel bulgar ere nu prveau Cu och’ buni colonaarea judelelor Bazargic 9) Calacra, “ci aromdnipersecuia in Grecia, Macedonia Bulgaria ‘Aceasta cedare a autortitilor romne insé nu a impiedieat pe bulgari sa se. organizeze bande de jeultor gi de atentator, cunoscute si Sub numole de ,comiagit", bande sprint tats de tate guverul ola sudul Duna, cu armament § mnloace financiare. Radutle aveau loc de pretriis oaplea, punctl ge plecare find de cele mai mute ‘or din Bulgaria, Aceste atacun nocturne s-au soldat In imervala 1920 ~ 1980, eu zec! Ge mor) gi sute de rie, cu incendien de cuits jt. (CADRILATERUL avea o suprafaa de 7142 kp In 1940, 0 populate de 412 105 locuitor, dre ”ARMATOLII”: UN ZIAR COMBATIV AL AROMANILOR Un artical ‘ncendiar 12 adresa ministre Exieme de alu), Nieolae Tiulescu, este sera de JON CARANICA ‘gl Se intiuleaza .D/. Ttuescu in Baleani’ Are un contnut acuzatoy, cu argumente clare gi convingitoare, pe care le reproduc: “Titlescu wateaza amica! cu Sofa, in timp ce guvernul bulgar didea ordin comitagilor si-s1 Continue lupta pent cucerirea Cadriiateruul. Co Tectie pentru marele nosivu Tiulescul ‘Cat bine near putt face domnia sa suebr de ‘mi de romén' pérési $1 alungal) pon atte Batcanice, daca, im loc de a sly interesele francmasonerie, 2" interesat de soarte Dar ficind 0 asemenea polticd pot deveni un ‘mare naionais! Dar oament nog raunase ls mat ‘mult lau de «mare europeans! Ce pat”. ‘Un alt arte, Scotle noasie oo. peste hotare este semnat de Castrs In rezumat, se araié cé fexista 0 deldsare in acest secior inainte de 1913 colle erau adevévate pepiniere care furizas Fominiei elemente bine pregatite, graje copul profesional selectionat si conducsionlor acestua, 2 nia in for, sau] Amat Ne ‘geri in mie ce famd in’ port Constants ‘pir ind in oo'e” a] Um sews ‘guvemare initurir| ‘ree sentiment de RMATO hie WH] oamen destoinc fin 1827 se obser fin rec. Se cores Jacest sens, ca! ists Dmire Gust s3-91 des osteneats Shae | wear geeem [eerie] |e mest See el ee fees tah te mn ASIMILARE SAU EUIMINARE?| rene |= 5"= Pus 2. postu ‘mai hisoass Ac care au tort invazis in tarda) Scote din Waceconia mo putea D-LULTITULESCU, Sis ome ae Suleor demi de ewe golien! sf av perms ‘eintoarceres la vetrel lor 3 tutor dheverior ‘ezertrior bugart flay Indrdsreala x8 bareze fa Sreptul refupuiu! pe’ ce: mol orops dre roms. Cinsm er revoltor sub penis ha impresie ni 53 dosramat mapinea umoasa » Romine! vazutb be departe,fosuta In ani mul rimnlator nose ‘adolescent pri scolleoropste Macedon Pentru prima dala.” am pial realtaten roméneasca'in lata golictunea 0 $) adevarune Gesprinse din Warea acest. contact au fost revelafoae ponity noi. Nu nee Tost greu sd ‘onstatim stuncl cit de insréata ‘osmapola cae populeaxdurbole acest dn gi eit ‘ putn se entice cu aspratite acess neam De In aceasta piturd condueatoare conpta voll a {0 poste axtepta nia 0 Infelogere pertu mare 9! lee pretiome care se pun in acesto momenie Dele ale peau romanase g!rici 0 sletudine ent eming rama pate Rtre eonza adler Aceasianastdmusats.comvingore fonmesca baza noasta do. plecare, Organzata ‘toast va pregaorezston[a pe propile noasre Bled in sceste. vromur! cumpit “do gle cind ‘ssuprto de peste halare inceored 36 no sugrme ‘afar potion aa ara pent ntorese eloctorae 58.0 umleasca,s8 0 porveheasce sufelogte i char $8 0 fase dozarmala prods redontemuts Diagar Pent asemeres acun ce cor suet tar capable {ie enth, anegai, crise cor ARMATOL. So Itezim ARWATOLUL caro doame in care arcmin, ‘ai fara av nevole deh. Toth nla mona” ‘aca sie vernal de CONSTANTIN PAPANACE out dire cet mal cunokeul uray a Migr gona, “conandant leona, “unl dei alos propa a Catan put “inradeds, cole alate de. Con ‘Papanace sunt banae pe apte venice Pag. 8 CUVANTUL LEGIONAR Feb care 118.373 roman, 162.625 bulga $1 137.107 ate national, dine acestea predomingnd tui =) in uma Arbitrajuu ge la Viena Cadilaton a fost cedat Bulgarien sept 940, dey pares romana, andusa de minisul ge Exteme Mia Manolescs 3 ‘cera sh se pasteze pontry Romania oral Sila 4 Moral Mari Nege cu Baldcul, Calacra ‘Gavama (vazand ea nu putea, a incercat apo sd ‘btn micar Castel Regal din Bale. cu ima reginei Mara, $i Capela romana do la Plevna. cu Csomintole ero romén' cazu) tn Razbou de Independents dn 1877, cole doud ageziminte lumind fe consiserate arexe ale Lega! romine din Sofi), {La terminarea celui dea! doilea_razbo! ‘mondial, neavand Iredere In guvemdl comunist Instarat a 6 mare 1945, cle va aparaieesele, fel peste 100.000 de" aromini ev CCadtister au ima Conferinfel'do Pace de la Pris ‘un memeriu tn cate’ cereauanlares ‘Tratatulal din wept 194. ‘Au fest Insaco do minis Jute) de tune, Lucretia Paragon (care ch af oat roman 31 abis apel “comunist,ca_ elemento ‘mactknare gi Bana (n. halal "tomar. (Gheorghu Da, el corunist 9h bun rom" 9 ‘afmat. “54 nu ne fle teama de eveniuaele acuzai, ‘2 am tstranat un tertoru, care nu este al nore esto al Buljanes Aceasta va contnbu la cientaree ‘pent toldeouno ‘e colr ma bune reli tire FRominia $i Bulgana gi vet vedea cu ce bueno va prima 0 asemonen declorapo 6 pope {Nota noasta: Dar nu g de cre poponat roman Pe ‘Tineresau mai mult bulpon deca romana). Considerind c® acesto expicali orou absolut ecosare, ea reveriim la presentaren, aru CARMATOLIT: §i's8 ne Intoarcem ia atmostera ‘Stargtutul dean 1933, considerate debugee pentru pasarea favonilor sau partzanor pots) Pil pent cri care Wola s8 facd turism in Grecia ‘Ae thn care se refers la aroma in afar i sid Cacater sunt clocvene ft spun {Suu Do la sroméni cn Vesa’ Tra (Um at ts 52 seine 38 pce pein un paragratsugest -Comintates Bulers a Bazargc a us ohotirre foarte gras de 2 chide toate prévalile buigareg in. semn de. protest feolongtior macedonen. Adicd dust cose ‘rgenizeaz in bande de asasin $i uc la crus! ‘mare, comtegi bugon pozeazd cept vice. protestoazt™ ‘Un alt tt de artical, semnat de Aricu. se intivleaz.Cum se fae colonizarea Cocriatensu Din Apel al Studonhior macedooms cate colnisti din Codrlater repodte cata randun {Cuminjoia i rabdore vows de pane acum fosi consieratd rept sisbicune, or resomaree vost’ Fa. incurajet. Bundle, de comp 2 ‘ezlinfuteroares micelrindus copogt $1 sfie in catele vaste fla cruml more. Pond cond vt Suporte aceasta nine? Trozhv din amore! Gnoarea neamul! wos este in joe!” Sune) 0 fegtina ptrare dea raspunde dugmanior aga cum vA teach conn Ce aseptal? Pe no) ne vel isi ald, ceria pe rum! ‘mario # feotimeorizbund Un protest seminar i face i Socitaten de mura Mado Romana In aticol deosebt, convngdtor pnn argument ste . ponina intreags, este reprodus discurulproaspatull ooputak gin care cilez un me agment. “Comer nosis & Ingeruricheat_Barlagul exports manu In Poon, Ub Siefan col Mare, $1 expora prin Celaten ADD, nd la Constantine gi Nanda; acum, la no 2 "amas un singur eomerciant rman ge manutactn =lficademios Romane, un alt sar legionar, bine srs, ‘eu 76 pagin, cu tl TNALTAREA cobra n verde. Faptul cd la Sibiu au aparut concomitant 2 are legionare, remarcabil redactate, nu trebule si mire: Sibiul a fost un puterie centr legionar, eu ‘Sameni cul nalenaligt; unit dintre et aft chiar in preajma Capitanulu, Act eu apart \olumele “Pentry tegonan”™ 2 “Crant_ de_ tema’ ‘Acivalmenten acest ray cu ar medivalaiogts gi ‘ca mal batran leganar din hme, camara Instructor legionar gi economist Vere! Tanase, ‘veteran de rao, membru in Senatl Legion. care In tana mal va impini venerabia vara Je 100 de an, ecane cu care delegate a erpancaie noasre Intenponeazd 1 omapiere loo! acas8. ‘Dar 3 revenim ia. san legionar_Inerbehe “INALTARER” ‘Senator legionar Trion Brean, mnt Educate! [Noponate in asea veme. ‘Dar si rSsfoim Impreund zor! despre care ricki eu se amintagte. © facem noi penn prima “Yeontiovarein ag, 15) & Enilian Pag. 9 RASFOIND PRESA LEGIONARA INTERBELICA (€ontinuareldin pag.) Primal numa are semnaturi cu grevate: TRAIAN BRAILEANU” semneaza arco Leginea, ‘ideice noasré, care. Incadreazs_ponvell i Gamelu' Zee Cosreanu: EMIL CIORAN. ore acohi “Arico! = rusia Roménie pret inser Iegona’ IL IMBRESCU, “Gredhncosia Aeaiiur, poo 31 matematicand !ON BAREU Sate “Umanismul ce! nour, ar fon Costea - "Cu indi patel Moja Bogdan Ture, "Dut aree Dar 88 prezint un ragment din artcohl Iu Emi Goran cil amin mat sus “Carle ce or resleeezS maim -do Sloconsng: In ea 520 test roménl, ina $0 malzat ros. Era evabl ca Ardeahl SkvindYoma ef luntrca. Romanielegonard ca Melaeze un sti omogen, st. inltinga tensive lui = exprese” teresa a dexma = {buie 18 ardeteieze pe ol romani, sacs 38: 8 fe clini tn mod abson. Logiunen ve da ‘aoalé une! fomele co esteapta demu enum poate finchise In province, AN anil se oleate reapactia zi “Amato, ‘gublcaje care se adrosa romani macedonen, si este sermat de rl Ghelase CUVANTUL LEGIONAR Martie 2008 Sunt nevi @ fac 0 precizae: zal cond de Const Papanace fost Ins suspondsl, dupa Scar peroass, de care Comendant Hora Sima {), pe mas nu supiram pe vecnbugat care ne ‘apsers Cacriatert ‘Un alt artical se refera Ia teroarea declangata de cite ungur in Ardealul ocupat,.De Crasun miu s-au Ingadut pracicle trediilor nose Bierce av fost Inchise, i” colnaatonl Bai $i acura c8 fac propagend rai nog sau wat inchgl in e098" pertns burl “dept upd groazricl mae! dn comin Ip din fet Sala angel ala Hora items al dat tae “in NR. 2 din 4 fan. 4941 reine stent etch Art vals legionar lar NRC 3 -Lepiner 9 iema mor (de Arent Sever Popov, prc # recendiaplachol -Rapsodia saan fa ha Aro Cats care aparse ecata Madd Jn NR. 8 din 12 Jan. 1981 nmin un. tie zguduitor Un sat rominesc din Argeatul robit a {ost ucis int-o noapto" si alaturl o fotagratie cu ‘un mormant lung, de fapt © groapa comuna, fara ‘eruce pazit de un ,honved” cu pana Ia palérie. Este vorba de macelul dela Ate aticol care, dupa tity, te neta sa le parcurg lerfa de la Majadahonde’, un artical vechi al Celebrulu prof. Nae lonescu (mort in 1940), din care rellefez fraza: .Codreanu a fost braful de fer 2) Legiuni. Mofa a fost inima eF, $1 .Comemorarea Iii on Mote si Vasile Marin, marie” solemnitali de la Bertin =: Roma, fa 4 an de la moartea lor= Miercuri, 22 jan, 1941, aparea la Sibiu NR. 15 a ziarulul winattarea”. 0 pagina inreaga se refers | marea adunare de la Siu, alle dou pagin redau Conernfa prof. Traian Briiieanu fnuta cu aces! Drie). Un alt materia, cu fotografi, pezinta vita hi Traian Bratleanu fa Instutul de Cultura italian de Sit NR. 18 din 26 ian. 1941 are infatigarea si ccontinutul “complet schimbate. Evenimentele lragice din Bucurest) din 21-23 ianuarie s-ou facut Smite: tidul nu mai are culoarea verde $i nu mat ‘exist nici un artical sau gtre tegionara. Ziarul are un aspect economic, cultural, —)cuprinde multe Informapi scurte ‘din viata cotiiana a -oragulal sirabatut de rl Cin. La fel gt mumerele umatoare, ‘ulmol care 3 aparut purtind data de 7 mare 1981 shaving ar. 52, Pag. 15 Document PRESA LEGIONARA INTERBELICA TREI REVISTE LITERARE DIN CERNAUTI Este gut eh Bucovina a fost, n percada dine le dod stole mons, ©, Zend In core ‘Wigcarea Legionara 0 fost feate activa n cade ‘ikindusse conductor intelectuat de prestgiy cu ‘man mente in cura noasta "Aceast parte de nor a fl era un conglomerat

    S-ar putea să vă placă și